Sunteți pe pagina 1din 2

Importanta constitutiilor in istoria Romaniei

In calitatea ei de lege fundamentala a unui stat,Constitutia stabileste modul de organizare si


functionare a puterilor statului,raportul dintre puterile statului,drepturile,libertatile si indatoririle
cetatenilor.Forta juridica suprema a Constitutiei consta in faptul ca toate legile trebuie sa fie
elaborate in conformitate cu prevederile ei.Ea este sursa tuturor reglementarilor
economice,sociale,politice,culturale si educationale,este expresia vointei guvernantilor,care
realizeaza vointa poporului ale carui interese le reprezinta in cadrul statului democratic si confirma
existenta statului de drept,stat in care nimeni nu e mai presus de lege.

Prima Constitutie interna romaneasca,elaborata de reprezentantii natiunii romane alesi prin


vot liber si secret,a fost cea din 1866.Modelul urmat in elaborarea ei a fost Constitutia belgiana din
1831,oamenii politici romani dorind ca Marile Puteri sa aiba in privinta statutului politic al
Romaniei,o atitudine asemanatoare cu cea fata de Belgia,careia ii recunoscusera independenta si
neutralitatea teritoriului.”Romania-Belgia Orientului”,era sintagma folosita des de unii oameni
politici romani.

Dupa detronarea lui Cuza in febr.1866,exista pericolul ca unele Mari Puteri,ca Rusia si Turci
de exemplu sa ceara separarea Principatelor Unite si ocupatia militara.Aducerea pe tronul Romaniei
a lui Carol I de Hohenzoler Sigmaringen si alaborarea Constitutiei din 1 iulie 1866 au fost cele doua
evenimente cu rol deosebit de important in evolutia Romaniei moderne:inscaunarea unui print
strain a dat tarii prestigiu si sprijin pe plan international,iar Constitutia a creat cadrul necesar
functionarii institutiilor moderne si a reglementat statul monarhiei in Romania care devenea astfel
monarhie constitutionala.

Desi oficial Romania era inca provincia Imperiului Otoman,Constitutia nu mentiona


raporturile cu acesta si nici cu Puterile garante.Astfel art 1 prevedea ca „Principatele Unite Romane
constituie un stat indivizibil cu numele de Romania”iar art 2 arata ca”Teritoriul Romaniei este
inalienabil”.

Puterie staului erau organizate pe baza a trei principii:al suveranitatii nationale,al separatiei
puterilor si al guvernarii reprezentative.

Ca forma de guernamant,Romania erao monarhie constitutionala ereditara”...din barbat in


barbat prin ordinul de primagenitura...”,mostenitorii urmand a fi crescuti in religia
ortodoxa.Ereditarea domniei si atributiile domnului depaseau cu mult statutul de autonomie
recunoscut prin tratatele internationale pentru Romania.

Sistemul constitutional se baza pe votul cenzitar:pentru Adunarea Deputatilor erau


stabilite,dupa criteriul averii 4 colegii(primele 2 cuprindeau proprietarii funciari,al3lea
burghezia,liber profesionistii,ofiteri in retragere etc.,votul fiind direct,iar in al 4 lea,unde votau
taranii,votul era indirect);pt Senat existau 2 colegii ,in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari
si de imobile.

Potrivit art 19,”proprietatea de orice natura[...]era sacra si inviolabila”.


In Titlul al II-lea(Despre drepturile romanilor)erau prevazute largi drepturi,libertati
cetatenesti.Exista insa si o interictie pusa cetatenilor romani,aceea de a nu intra in serviciul altui stat
fara autorizatia guvernului,sub sanctiunea pirderii cetateniei romane(art 30).Art 7 facea o
discriminare cu privire la acordarea cetateniei romane si a tuturordrepturilor in stat.Se stabilea un
regim preferential celor de religie crestina,fiind astfel exclusi de la exercitarea drepturilor politice
evreii si turcii.

Prin art 93 erau stabilite prerogativele domnului:numea si revoca ministri,sanctiona si


promulga legile,numeste si confirma in toate functiile publice,era capul armatei,conferea decoratiuni
si grade militare,avea dreptul de a bate moneda,incheia conventii cu alte state etc.Puterea domnului
era destul de larga,el beneficiind de dreptul de veto absolut in materie legislativa,dar Constitutia
cuprindea si prevederi care ingradeau atributiile acestuia.Asa de pilda,nici un act al acestuia nu era
valabil daca nu era contrasemnat de un ministru.

Cu unele modificari,Constitutia din 1866 a ramas in vigoare pana in 1923,cand eliberarea


unei noi constitutii era impusa de noile realitati rezultate din unirea tuturor romanilor intr-un „stat
national unitar si indivizibil”(art 1)

Constitutia din anul 1923 mentine principiile generale ale celei din 1866 si reproduce in cea
mai mare parte textul acesteia;forma publicata la 29 martie 1923 reprezinta o adaptare a vechiului
act fundamental la noua situatie economica,politica si sociala de dupa Mare Unire.

Desi prezinta multe asemanari,intre cele doua Constitutii exista si deosebiri,cea di 1923
venind cu unele noutati.Astfel in noua constitutie proprietatea nu mai este in drept absolut,ca in
1866,ci este nuantat prin referirea la utilitatea sociala.Astfel,bogatiile subsolului sunt declarate
proprietate de stat(art 19),iar caile de comunicatii,apele navigabile,spatiul atmosferic sunt incluse in
domeniul public.Deasemenea statul intervine in relatiile dintre patroni si muncitori oferindu-le egala
ocrotir,iar in caz de accidente,muncitorii se bucura de asigurari sociale.

Constitutia din 1923 desfiinta sistemul electoral cenzitar si introducea votul universal ptr
barbatii de peste 21 de ani.

Drepturile cetatenest, in general ca si drepturile minoritatilor erau definite in conformitate


cu noile cerinte internationale aparand precizarea „fara deosebire de originea etnica,de limba si de
religie.”Exemplele ar putea continua,dar cel mai important ramane faptul ca actul fundamental din
1923 pastreaza spiritul liberal al constitutiei din 1866 si ,intr-un limbaj modernizat si specializat
adapteaza vechile texte la situatia politica,economica si sociala din Romania Mare.