Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI

MEDICINA VETERINARA A BANATULUI – TIMISOARA

FACULTATEA
TEHNOLOGIA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE

PROIECT
TEHNOLOGIA FRIGULUI IN INDUSTRIA
ALIMENTARA

1
CONDENSATOARE

CUPRINS

1. Agenti de lucru ai instalatiilor de frig……………………………..4


2. Procese tehnologice de lucru a masinilor frigorifice……..……….5

2
3. Izolatia termica a instalatiilor frigorifice………………………….5
4. Tipuri de camere de racire – condensatoare………………………6
4.1 Destinatia condensatoarelor……………………………….6
4.2 Clasificarea condensatoarelor……………………………..8
5. Conditiile impuse masinilor si utilajelor folosite in industria
alimentara…………………………………………………………13
6. Destinatia masinilor si utilajelor folosite in industria
alimentara…………………………………………………………….14
7. Anexa 1 – Internet ………………………………………………..16
8. Anexa 2 – Clasificarea condensatoarelor

TEHNICA OBTINERII TEMPERATURILOR


SCAZUTE NECESARE PROCESELOR
TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

1. AGENTI DE LUCRU A INSTALATIILOR DE FRIG

Agenti frigorifici – sunt fluide care evolueaza intr- un ciclu frigorific,


transportand caldura preluata de la sursa rece la sursa calda. Alegerea unui
agent frigorific se face in functie de proprietatile termodinamice, de gradul

3
de periclitate, de considerente economice etc. cel mai utilizat agent frigorific
in instalatiile frigorifice o reprezinta freonii. In ultimii ani au fost evidentiate
efectele negative pe care acumularile de freoni din straturile superioare ale
atmosferei o au asupra stratului de ozon, strat care protejeaza pamantul de
efectele nedorite ale radiatiilor UV. In consecinta, in perspectiva, se vor
impune restrictii privind utilizarea freonilor si ca agenti frigorifici.
Amoniacul este unul dintre cei mai utilizati agenti frigorifici in
instalatiile frigorifice industriale, la temperaturi de vaporizare, in mod
obisnuit, pana la – 50 grade C. Amoniacul corodeaza cupru si aliaje sale cu
exceptia bronzului fosforos.
Freonii sunt derivati halogenati ai hidrocarburilor saturate, obtinuti prin
inlocuirea atomilor de hidrogen ai acestora cu clor, fluor sau brom.
Agenti intermediari – sunt fluide utilizate in faza de lichid sau de vapori,
intr- un sistem de racire in care caldura este preluata de la o sursa calda si
este transportata la o sursa rece. Ei se folosesc in instalatiile in care contactul
agentilor frigorifici cu sursa rece poate avea efecte nedorite. In acest caz pe
langa ciclul instalatiei frigorifice apare un circuit secundar intre vaporizator
si spatiul racit, in care circula agentul intermediar. In instalatiile frigorifice
din ind. alimentara se utilizeaza ca agent intermediar solutia de
propilenglicol- apa datorita proprietatilor sale superioare in raport cu alti
agenti intermediari.

2. PROCESE TEHNOLOGICE DE LUCRU A MASINILOR


FRIGORIFICE

In cadru proceselor tehnologice de lucru a masinilor frigorifice poate


fi inclusa si reglarea automata a puterii frigorifice.
Ca urmare a modificarii sarcinii de racire, o instalatie frigorifica se
autoregleaza, tinzand sa acordeze debitul frigorific cu sarcina de racire.
Aceasta autoreglare se produce insa cu modificarea parametrilor
instalatiei (nivelul temperaturii de vaporizare, nivelul presiunii de
condensare s. a.) apare deci ca necesara in multe cazuri o ajustare automata a
puterii frigorifice a instalatiei fara a impiedica asupra procesului frigorific
deservit.
Ajustarea poate fi continua sau in trepte si poate fi realizata la instalatiile
frigorifice cu compresoare cu pistoane in miscare rectilinie alternativa prin:
- functionarea intermediara a compresoarelor;
- decuplarea unor cilindri sau grupe de cilindri ai compresorului, caz in
care compresoarele sunt prevazute prin constructie cu dispozitive

4
speciale de decuplare a unor cilindri care comanda deschiderea fortata a
supapelor de aspiratie;
- varierea vitezei de rotatie a motorului compresorului;
- srangularea conductei de aspiratie;
- recircularea partiala a vaporilor de agent intre refularea si aspiratia
compresorului.
Procesele specifice functionarii instalatiilor frigorifice pot fi intregime
automatizate. Dintre acestea se amintesc, pomparea agentului frigorific de
joasa presiune, decongelarea suprafetelor de racire a aerului, evacuarea
aerului din instalatie, reantoarcerea uleiului in carterul compresorului.

3. IZOLATIA TERMICA A INSTALATIILOR FRIGORIFICE

Rolul izolatiilor frigorifice si al barierelor de vapori- in mod natural catre


un spatiu frigorific sau catre aparat sau conducta in care se afla un agent cu
temperatura inferioara celei a mediului ambiant , exista un anumit flux de
caldura. Acest flux de caldura este cu atat mai mare cu cat diferenta de
temperatura dintre mediul ambiant si interiorul spatiului racit este mai mare.
De asemene, tot in mod natural, daca presiunea partiala a vaporilor de apa in
aerul exterior spatiului racit este mai mare decat presiunea partiala a
vaporilor de apa din aerul interior spatiului, exista un flux de vapori de apa
dinspre exterior catre interior.
Din cele de mai sus, rezulta rolul izolatiilor frigorifice si a barierelor de
vapori:
- izolatiile frigorifice au rolul de a micsora fluxul de caldura catre spatiile
racite;
- barierele de vapori au rolul de a micsora la maximum fluxul de vapori de
apa catre spatiile racite.
Materialele utilizate la realizarea izolatiilor frigorifice:
Acestea trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati:
- coeficient de conductibilitate termica cat mai redus;
- rezistenta cat mai mare la presare;
- sa fie lipsite de mirosuri, sa nu fie atacabile de rozatoare, ciuperci,
mucegaiuri si sa nu purezeasca in timp;
- sa fie usor prelucrabil cu scule de taiere;
- sa fie rezistente la manipulari si transport;
- sa fie ieftine.
Ca materiale pentru izolatii frigorifice se utilizeaza in principal
polistirenul expandat sau styropor (produs in tara sub denumirea de PEX-
polistiren expandat sau PEXI-polistiren expandat ignifugat), spuma de

5
poliuretan, pluta expandata. Ca bariera de vapori se utilizeaza un strat de
bitum in apa, emulsie care se aplica la rece. Dupa aplicarea stratului si
uscarea acestuia, primul strat de izolatie se aplica prin intermediul unui strat
continuu de bitum cald.

4. TIPURI DE CAMERE DE RACIRE- CONDENSATOARE

4.1 Destinatia condensatoarelor

Operatia de condensare se realizeaza prin barbotarea vaporilor in apa


rece.
Trecerea vaporilor in stare lichida se realizeaza prin cedarea caldurii
acestora unui agend de racire care de regula, poate fi apa rece sau aerul.
Transformarea vaporilor in lichid are ca scop recuperarea unor substante
volatile, recuperarea vaporilor secundari, eliminarea vaporilor din anumite
spatii etc. Tinand seama de schimbul de caldura ce se stabileste intre vaporii
ce condenseaza si agentul de racire folosit, condensarea poate fi realizata
prin mai multe metode si anume:

4.1.1 Condensarea cu schimb direct de caldura

Operatia de condesare fig 1 se realizeaza prin barbotarea vaporilor in apa


rece, utilizata ca agent de racire. Aceasta metoda este utilizata atunci cand
recuperarea vaporilor se face sub forma de apa calda (amestec de condens si
apa de racire), care se poate folosi la curatenia tehnologica a sectiilor.
Concomitent cu operatia de condensare, se realizeaza o anumita presiune
in spatiul de vapori al evaporatorului din care s-au captat vaporii secundari.

Fig. 1- schimb de caldura direct

6
4.1.2 Condensarea cu schimb indirect de caldura

Operatia de condensare fig. 2 se realizeaza ca urmare a cedarii caldurii de


condensare a vaporilor, printr-o suprafata, agentului de racire.
In acest caz condensul la presiunea la care s-au recuperat vaporii, poate fi
folosit in diverse operatii termice, de exemplu, la preancalzire, la
pasteurizare etc.
La acest tip de condensator se recupereaza vapori ai unor produse ce
prezinta importanta din punct de vedere industrial, asa de exemplu se
recupereaza vaporii solventului utilizat la extractia uleiului din samanta de
floarea-soarelui, se recupereaza vaporii de alcool etilic in instalatiile de
distilare etc.

Fig. 2 – schimb de caldura indirect

4.2 Clasificarea condensatoarelor

Condensatoarele pot fi cunoscute sub urmatoarele forme:


- condensatoare de amestec;
- condensatoare de suprafata.

Condensatoare de amestec

In aceste condensatoare fig. 3, vaporii sunt amestecati cu apa de racire in


care se condenseaza. Cu cat amestecarea este mai intensa, dispersarea
bulelor de vapori este mai uniforma, iar schimbul de caldura este mai intens.

7
In condensatoarele de amestec, presiunea absoluta este egala cu presiunea
din corpul de evaporare, de unde se aduc vaporii secundari, fiind totodata
inferioara presiunii atmosferice.
Pentru mentinerea presiunii constante in condensator, acesta se monteaza
la o inaltime de aproximativ 10 m, evacuarea condensului si a apei folosite
la racire realizandu-se printr-o conducta numita coloana barometrica.
Inchiderea etansa a condensatorului fata de atmosfera se realizeaza prin apa
din coloana barometrica, in acest scop coloana este introdusa cu capatul
inferior, pe o lungime de 0,5 m, intr-un bazin este obligatorie mentinerea
unui nivel constant de lichid cu ajutorul preaplinului, astfel incat sa nu se
provoace iesirea coloanei barometrice din apa si deci admisia aerului in
condensator.
Condensatoarele de amestec pot functiona cu eliminarea condensului
impreuna cu apa de racire prin coloana barometrica (fig. IX-3,a )sau prin
coloana de inaltime mica, cu ajutorol unei pompe (fig. IX-3, f.)

4.2.1 Condensatorul barometric cu talere si sicane

Este format din corpul cilindric 1 (fig IX-3, a ), terminat printr-un trunchi
de con la care se sudeaza conducta barometrica 2. In interiorul corpului
cilindric se monteaza talere inelare 3 si, alternand cu acestea, sicanele 4 sub
forma de discuri. Deasupra sicanei superioare se monteaza un gratar 5 din
tabla perforata pentru distribuirea uniforma a apei de racire.
Vaporii secundari produsi de evaporator sunt alimentati prin racordul 6,
datorita usoarei depresiuni realizate in condensator de pompa de vid, care
apasa in permanenta gazele necondensabile prin racordul 7.
Apa de racire, alimentata cu ajutorul unei pompe prin racordul 8, este
distribuita pe talerul perforat, apoi curge in flux descendent de pe sicane pe
talere, realizand astfel condensarea vaporilor cu care se intalneste in contra
curent.
Apa si condensul obtinut se scurg in coloana barometrica si apoi in
rezervorul de acumulare 9, prevazut cu preaplinul 10, care elimina in
permanenta la nivel constant.
Preaplinul de evacuare a apei din rezervor si coloana barometrica
trebuie astfel alese, incat sectiunea de trecere a apei sa asigure scurgerea
acesteia, mentinand coloana plina cu apa pana aproape de capatul superior.
Depasirea nivelului apei peste capatul superior ar putea conduce la
fenomenul de inundare a condensatorului. In acest caz se poate inchide
racordul 6, iar admisia aburului secundar este oprita, ceea ce conduce la
cresterea presiunii in corpul de evacuare.

8
4.2.2- Condensatorul cu talere perforate

Are constructie asemanatoare condensatorului cu sicane, cu deosebirea


ca in interior se monteaza alternand numai talere perforate 3 ( fig IX-3 b ) de
forma unor sectoare de cerc. Pe portiunea libera, talerul are o bordura (prag),
a carei inaltime asigura mentinerea unui strat de apa necesar barbotarii si
condensarii aburului. Surplusul de apa de pe taler curge, o parte prin orificii,
alta parte deverseaza peste bordura, ajungand pe talerele inferioare si de
aici se scurge pe conicitatea condensatorului in coloana barometrica.
Instalatii de evaporare in vid functioneaza in conditii foarte bune cu
astfel de condensatoare.

4.2.3- Condensatorul cu injectoare

Se utilizeaza in operatiile in care cantitatea de vapori secundari este


redusa, insa debitul de gaze, care, in situatia mentinerii lor in evaporatoare,
ar duce la cresterea presiunii, deci si a temperaturii de evaporare.
In acest caz, pe corpul cilindric 1 (fig. IX-3) al condensatorului se
monteaza un ejector-injector, astfel incat sa aspire vaporii prin racorduri. In
injector se aduce fluid motor. Prin marirea energiei vaporilor secundari,
acestia sunt alimentati sub talerul inferior, in condensator, unde, intalnind
apa rece ce circula in contracurent, sunt condensati.
Injectorul poate fi montat si in interiorul condensatorului.

4.2.4- Condensatorul cu jet

La acest tip de condensator, prin coloana barometrica se evacueaza in


amestec apa provenita din condensarea vaporilor si cea folosita la racire,
precum si fazele necondensabile.
In interiorul condensatorului se monteaza un perete cilindric, fiind sudat
la partea superioara de capac, liber la partea inferioara.
Conductele de apa patrund in interiorul corpului cilindrului. La conducta
superioara se monteaza un dispozitiv de pulverizare14 (fig. IX-3,e) a apei,
iar pe conducta inferioara se afla mai multe orificii pentru imprastierea
uniforma a apei de racire. Vaporii (impreuna cu gazele necondensabile din
evaporator) sunt alimentati prin racordurile 6 in partea inelara a

9
condensatorului, ocolesc in curent descendent peretele cilindric, apoi se
ridica prin ploaie de apa, unde vaporii de apa sunt total condensati. Gazele
necondensabile sunt antrenate de ploaia creata si dirijate, odata cu acestea,
spre conducta barometrica.

4.2.5- Condensatorul de nivel inferior

Functioneaza cu pompa pentru evacuarea condesului impreuna cu apa de


racire.
Acest condensator are o conducta scurta 2 (fig. IX-3, f) de evacuare a
condensului, montata la racordul de aspiratie in pompa 15. Vaporii secundari
sunt alimentati prin racordul montat la partea superioara si circula in
echivalent cu apa de racire, pompa in condensator prin alt racord si placa cu
duze. Gazele necondensabile sunt evacuate, dupa ce mai intai au fost
separate de eventualele picaturi de apa, prin sicanarea circulatiei, cu ajutorul
peretului despartitor.

10
Fig. IX 3 – tipuri de condensatoare de amestec

Condensatoare de suprafata

Aceste condensatoare (fig. IX-4) sunt constructiv identice cu


schimbatoarele de caldura cu schimb de caldura indirect, prin intermedilul
unei suprafete de schimb de caldura, pe care vaporii condenseaza, fie sub
forma de pelicula, fie sub forma de picaturi. Condensarea este astfel
realizata, incat, cu un coeficient total de transmisie de caldura k, sa se obtina
o eficacitate mare a schimbului termic.
Pentru a intensifica schimbul de caldura, condensarea se realizeaza, de
preferinta, prin picaturi ce trebuie imediat indepartate de pe suprafata rece a
condensatorului. In aceasta situatie este indicata alimentarea vaporilor pe la
partea superioara si evacuarea condensului pe la partea inferioara, sub
influenta presiunii hidrostatice a coloanei de condens.

11
2.1- Condensatorul multitubular orizontal

Acest condensator utilizeaza doi agenti de racire; unul circula prin tevile
din copartiment I, celalalt prin tevile din copartimentul II ( fig IX- 4, h ).

2.2- Condensatorul cu aripioare

Este utilizat prin condensarea agentilor frigorifici ce utilizeaza ca agent de


racire aerul, care este circulat transversal, prin tevile cu aripioare (figIX- 4i).

2.3 – Condensatorul bitubular

Este folosit pentru condensarea vaporilor de agent frigorific in instalatiile


mici. Utilizarea acestui condensator este restransa, datorita suprafetei mici
de schimb de caldura pe 1 m de teava. Pentru a se folosi mai rational,
condensatorul bitubular se monteaza in baterii, cu alimentare si evacuare
prin doua colectoare separate (fig. IX-4 j).
In afara tipurilor de condenatoare de suprafata cunoscute si ca
schimbatoare de caldura se intalnesc constructii combinate, astfel incat sa se
realizeze un schimbator termic intens, cu o suprafata mai mare de schimb de
caldura. Aceste condensatoare se utilizeaza de preferinta la instalatiile de
distilare, unde suprafata de schimb de caldura satisface schimbul de caldura
in fazele de condensare si de racire.

2.4- Condensatorul mix

Este construit dintr-o parte tubulara 1, (fig. IX-4 k) montata deasupra


compartimentului de condensare de tip serpentina 2.
Spatiul dintre tevi comunica cu interiorul serpentinei, iar spatiul din tevi
comunica cu mantaua cilindrica inferioara 3.
Vaporii se alimenteaza odata cu gazele necondensabile prin racordul 4,
strabat spatiul intertubular si se condenseaza, dupa care condensul intra in
serpentina, pentru a se raci. Condensul racit este eliminat prin racordul 5.
Lichidul de racire este pompat prin racordul 6, srabate in flux ascendent
serpentina si apoi intra usor incalzit in spatiul din tevi, unde primeste caldura
de condensare de la vapori. Lichidul cald se evacueaza pe la partea
superioara, prin racordul 7.
Gazele necondensabile se evacueaza prin racordul 8 aflat pe mantaua
partii multitubulare.

12
Fig. IX 4 – tipuri de condensatoare de suprafata

5. CONDITIILE IMPUSE MASINILOR SI UTILAJELOR


FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Pentru masinile si utilajele din industria alimentara se inpun urmatoarele


conditii:
- intreg ansamblu masimii sa fie prevazut cu posibilitati de echilibrare
statica si dinamica;
- masina sa fie prevazuta cu subansambluri usor cuplabile;
- ansamblurile cu turatii mari sa fie prevazute cu posibilitati de echilibrare
statica si dinamica;
- constructia pieselor, organelor de lucru si a altor ansambluri ale masinii
trebuie sa fie functionala;
- materialele, tolerantele si piesele de fixare trebuie sa corespunda
standardelor de stat si normelor cerute de catre cele mai avansate uzine
constructoare de masini;
- masinile trebuie prevazute cu aparate de masura si control;
- linile tehnologice formate din mai multe utilaje trebuie prevazute cu
dispozitive de autoblocare, care sa opreasca linia, daca una din masinile
urmatoare din linie s-a oprit.

13
6. DESTINATIA MASINILOR SI UTILAJELOR FOLOSITE IN
INDUSTRIA ALIMENTARA

Masinile si utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru


destinate pentru efectuarea unor operatii diversificate in cadrul proceselor de
productie, in conformitate cu cerintele tehnico-economice inpuse fiecarei
lucrari in parte.
Prin folosirea masinilor in executarea diverselor lucrari in cadrul
proceselor de productie din industria alimentara, se asigura;
- marirea productivitatii muncii;
- realizarea unor lucrari in termeni optimi si de o calitate superioara;
- reducerea costurilor pe tona de produs;
- inlocuirea muncii manuale cu munca de conducere a utilajului, respectiv,
reducerea efortului fizic.

14
BIBLIOGRAFIE

1. Rasenescu I. – “ Operatii si utilaje in industria alimentara “, vol I, II, ed.


Tehnica Bucuresti, 1986
2. Rucean I., Dinache P. – “ Masini, utilaje si instalatii in industria
alimentara”, ed. Tehnica Bucuresti, 1987
3. Segal B., Opris V., - “Indrumatorul specialistilor frigotehnisti din
industria alimentara ”, ed. Tehnica Bucuresti, 1987
4. Jianu I., Trasca T. – “Utilaje in industria alimentara”, ed. Euro – Bit
Timisoara, 2000

5. Anexa 1 - Internet - Condensatoare

15
CONDENSATOARE (C )

Condensatoare cu ventilatie

Refrigerentul ( R ) d- voastra isi extrage caldura din elementele sectiunii de


racire ( inghet ) a evaporatorului si o descarca in aerul ambiant al
elementelor din condensator. Evaporatorul , compresorul si condensatorul
sunt umplute cu gaz de freon. Compresorul este “ pompa de caldura “ . el
extrage gazele dilatate din evaporator si le compreseaza intr- un lichid
saturat si gaz care este pompat in condensator. Gazul saturat ce intra in
condensator este fierbinte ( peste 120 grade F ) si sub presiune. Atat timp cat
gazul se misca dintr-o parte in alta in condensator el degaja caldura prin
radiere in aerul ambiant din afara elementelor condensatorului.
Condensatorul cu ventilare imprastie ( indeparteaza radiatiile de caldura
sufland aer ambiant peste elementele condensatorului. Defapt daca ventilatia
condensatorului nu ajuta la miscarea aerului cald dealungul elementelor de
sub refrigerator sectiunea de racire nu va avea mult pana ce va ingheta.
Diagrama urmatoare prezinta elementele condensatorului impreuna cu
compresorul si condensatorul cu ventilatie din josul unui refrigerator .
Motorul unui condensator cu ventilatie produce adesea opriri. Se pune
mana jos pe orice capat a placilor de sub usa refrigeratorului si se verifica
miscarea aerului cand compresorul merge. Daca ventilarea aerului nu
functioneaza trageti refrigeratorul de la perete si scoateti placa de aces din
spate. Verificati daca nici o hartie sau izolator nu a fost capturata de paletele
ventilatorului. Daca paletele ventilatorului tot nu se misca intoarcetile cu
degetele sa vedeti daca vor porni. Chiar daca va ganditi ca veti putea repune
in functiune ventilatorul totusi trebuie sa aduceti un nou motor pentru
ventilator deoarece data viitoare cand se va opri nu va mai porni din nou.
Aproape toate motoarele ventilatoarelor sunt produse de GE. Eu am
achizitionat un Whirlpool nr. 833697 deoarece are 1 picior lungime la
cureaua de transmisie si un motor GE nr. WR 60 x 177 deoarece are niste
tragatoare ( palete ) . toate motoarele dau directia de rotatie acelor de rotatie
de ceasornic si au 3 monturi de sustinere separate de 120 leg.
Scoateti din priza refrigeratorul . deconectati ori taiati ventilatorul. Scoateti
partea monturilor de sustinere cu tot cu motor. Este usor de atasat monturile
la noul motor cand acestea sunt scoase afara din refrigerator . deci mutati
monturile si paletele de la vechiul motor pe cel nou. Montati sistemul
ansamblat inapoi in refrigerator si recentratil pe acesta. Introduceti
refrigeratorul inapoi in priza si verificati daca ventilatia functioneaza bine.
Puneti inapoi placa de aces din spate.

16