Sunteți pe pagina 1din 7

PROGRAM DE CONSILIERE

Categoria: Cunoaşterea de sine


Tema: IMAGINEA DE SINE
Subiectul şedinţei: “Ceea ce sunt eu înseamnă ceva!”

Motivaţie:

IMAGINEA DE SINE este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici
fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale; este o reprezentare mentală a propriei persoane,
un “tablou” în care sunt incluse cunoştinţe despre sine (abilităţi, comportamente, emoţii,
cunoştinţe, valori, etc.) care ne ajută să ne reglăm comportamentul în societate.
Imaginea de sine nu este predeterminată la naştere. Sensul propriei noastre fiinţe provine
dintr-o varietate de surse care joacă un rol major în construirea imaginii de sine. Mesajele pe care
le primim în copilărie pot fi false sau neadecvate, totuşi noi le interiorizăm şi le acceptăm ca
adevăruri. Este important să examinăm aceste mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra
imaginii despre noi înşine pe care o avem acum.

Obiective:

O1.Să conştientizeze rolul Eului real/ actual, ideal, viitor pentru formarea imaginii de sine;
O2. să perceapă corect propriile caracteristici fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale;
O3. să identifice sursa imaginii de sine şi să exploreze mesajele pe care le-au primit în copilărie;
O4. să exploreze mesajele pe care le-au primit în copilărie şi să examineze imaginea lor de sine,
ca adolescenţi;
O5. Să identifice consecinţele imaginii de sine pozitive şi negative;
O6. Să identifice exemple de atitudini, comportamente ale celor care manifestă imagine de sine
negativă;

Metode: Dezbaterea, descoperirea, problematizarea, explicaţia, lucrul pe grupe, simularea,


completarea unor propoziţii lacunare

Materiale: Hartie, creion, fişe de lucru, materiale informative;

Termeni cheie: Imaginea de sine, Eul real/actual, Eul ideal, Eul viitor,

Informatii prealabile:

Ce caracteristici personale îl fac să fie unic?


Are cunoştinţe despre sine (abilităţi, comportamente, emoţii, cunoştinţe, valori)?
Ştie să-şi regleze comportamentul în societate?
Care sunt factorii culturali şi sociali care influenţează formarea imaginii corporale?
Cum defineşte conceptul „imaginea de sine”?
Cum explică relaţia dintre cunoaşterea de sine şi imaginea de sine
Desfăşurarea activităților:

Moment organizatoric: consilierul şi elevii asigură condiţiile pentru o bună desfăşurare a


activităţii. Fiecare persoană primeşte un ecuson, pe care notează numele pe care doreşte să-l
folosească în timpul activităţii.

Exerciţiu de spargerea gheţii: „Oglinda”:


Priveşte viaţa ta de până acum ca pe o oglindă care se descoperă treptat. Tu ce vezi în ea?
(Fişa nr. 1: Oglinda)
Scop: Activează spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi sinteză.

Activitatea 1: Steaua Eului actual.

Completaţi fiecare aspect al Eului actual cu mesaje, afirmaţii, idei, cuvinte care va trec prin minte.
Consilierul explică, daca este cazul la ce se referă fiecare aspect al Eului.

Eul fizic

Eul actual:

Eul cognitiv Eul emoţional

Eul social Eul spiritual

Consilierul explică la ce se referă Eul actual.


Eul actual/real – modul în care persoana îşi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive,
emoţionale, sociale şi spirituale la un moment dat.

Activitatea 2: Eul ideal şi Eul viitor

Consilierul explică la ce se referă Eul ideal şi viitor.


Eul ideal – modul în care o persoană îşi reprezintă mintal ceea ce ar dori să fie, dar este în acelaşi
timp conştientă că nu are în prezent resursele reale să devină. Se exprimă prin nivelul de aspiraţie
(dacă distanţa dintre eul actual şi cel ideal este foarte mare, nivelul de aspiraţie nu poate fi atins şi
apar sentimentele negative: frustrare, tristeţe, deprimare, nemulţumire faţă de propria persoană).
Dominarea imaginii de sine de către Eul ideal e destul de frecventă la adolescenţi, ei doresc să
devină persoane ca Brad Pitt sau Madona şi se simt dezamăgiţi de propria viaţă şi personalitate.

Elevii sunt încurajaţi să se gândească Eul ideal, din copilărie până în prezent.

Eul viitor – modul în care o persoană îşi reprezintă mintal ceea ce poate deveni în viitor, folosind
resursele de care dispune în prezent.

Completaţi Eul viitor cu vocile interioare - mesaje, afirmaţii, idei, cuvinte care va trec prin minte.
Propun elevilor să alcătuiască o descriere / desen schematic, prin care să arate cum văd ei
adolescenţii, tinerii de succes, care se descurcă foarte bine în viaţă. Elevii sunt rugaţi să realizeze o
descriere a adolescenţilor aşa cum sunt ei în realitate, orientându-se la cei din jurul lor. Sunt
analizate diferenţele dintre cele două portrete şi se decide, împreună, ce paşi trebuie realizaţi
pentru a apropia imaginea reală de cea ideală.
O altă variantă de desfăşurare este să propun elevilor să prezinte răspunsul cât mai creativ –
prin desen, colaj, înscenare, mimare, sculptură din figuri umane etc.

Concluziile vor avea în vedere:


Diferenţa dintre Eul actual şi cel cultivat de mass-media.
Diferenţa dintre Eul ideal şi Eul viitor.
Rolul pozitiv/negativ al Eului ideal.

Activitatea nr. 3: Consecinţe imaginii de sine


Elevii extrag dintr-un plic consecinţe ale maginii de sine negative şi pozitive şi le distribuie pe cele
două panouri de flipchart, asa cum apar in fişa de lucru nr. 3.

Consecinţe ale imaginii de sine Consecinţe ale imaginii de sine pozitive


negative

Activitatea nr. 4:

Elevii grupaţi câte 3, în echipe, sunt rugaţi să identifice exemple întâlnite în viaţa de zi cu zi de
atitudini sau comportamente ale oamenilor prin care aceştia manifestă o imagine de sine negativă.
Elevii studiază atitudinea din fişa de lucru şi identifică exemple, pe baza fişe de lucru nr. 4. Apoi
prezintă concluziile tuturor colegilor.

Activitatea 5 Maşina timpului

Întreab dacă au auzit câte ceva despre faptul că o călătorie înapoi în timp poate schimba
viitorul, apoi îi rog să-şi imagineze că au găsit o maşină a timpului. Grupaţi câte trei, ei trebuie să
facă o călătorie înapoi în timp, să observe de unde provine imaginea de sine, să identifice toţi
factorii care au influenţat negativ imaginea de sine în copilărie. Descoperind că prezentul este
schimbat, echipa decide să se întoarcă iarăşi înapoi şi să schimbe ceva. Echipa se întoarce în trecut
de trei ori, cu intenţia readucerii prezentului la normal, deşi de fiecare dată când se întorc,
rezultatele se înrăutăţesc. După a treia vizită, elevii vor schimba un singur lucru, dar acre va
întoarce prezentul la normal. Echipele au 3 minute să pregătească şi apoi 3 minute să prezinte
această fascinantă călătorie în timp.
Se distribuie fişa de lucru nr. 5 cu informaţii "Surse care influenţează imaginea de sine". Se
discută cu grupul despre: mesajele din copilărie care ajută la construirea încrederii în sine;
mesajele din copilărie care distrug sau subminează încrederea în sine; cum continuă să ne
influenţeze aceste mesaje, de obicei în mod negativ.

Observaţie: pentru participanţii care au dificultăţi în a schimba o imagine de sine negativă, le


sugerez descărcarea emoţiilor negative prin consemnarea lor într-un jurnal, o discuţie cu cineva de
încredere, sport, muncă fizică etc.

Evaluare: Tehnica hârtiei care circulă

Această tehnică asigură un feed-back din partea celorlalți, în mod anonim, destul de cinstit
pentru FIECARE din grup. Fiecare va completa propoziţia : Ca adolescent, imaginea mea de sine
este…
Colectez toate fișelele, le amestec și apoi la înapoiez în clasă, păstrând una pentru mine.
Acum fiecare are hârtia altuia, dar fără să știe a cui este. Elevii vor citi hârtia pe care au primit-o și
apoi vor scrie pe ea feed-back-uri utile sau reacții pentru cel care a scris-o. Când termină cu acea
hârtie, o vor schimba cu cineva care a făcut deja același lucru. Când termină și cu aceasta, din nou
caută o altă persoană cu care va face schimb. Fiecare va proceda în acet fel până când va răspunde
de 6 ori. Apoi colectez toate hârtiile, le las pe birou și cer elevilor să vină să își ridice fiecare
propria hârtie. Apoi discutăm în clasă rezultatele exercițiului.

Concluzie Imaginea personală este propria părere despre ce fel de persoană suntem. Ne dăm
seama că imaginea de sine poate fi duşmanul sau prietenul nostru, depinde dacă se hrăneşte din
eşecurile din trecut pentru a ne submina în prezent, sau dacă se hrăneşte din succesele trecute
pentru a ne da curaj să trăim în prezent şi să progresăm.

FIŞE DE LUCRU

FIŞA NR. 1: OGLINDA

CUNOSCUT

NECUNOSCUT
FIŞA NR. 2

Eul actual/real, Eul ideal şi Eul viitor

Eul fizic

Eul actual:

Eul cognitiv Eul emoţional

Eul social Eul spiritual

Eul actual/real – modul în care persoana îşi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive,
emoţionale, sociale şi spirituale la un moment dat.

Eul ideal – modul în care o persoană îşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie, dar este în acelaşi
timp conştientă că nu are în prezent resursele reale să devină. Se exprimă prin nivelul de aspiraţie
(dacă distanţa dintre eul actual şi cel ideal este foarte mare, nivelul de aspiraţie nu poate fi atins şi
apar sentimentele negative: frustrare, tristeţe, deprimare, nemulţumire faţă de propria persoană).

Eul viitor – modul în care o persoană îşi reprezintă mintal ceea ce poate deveni în viitor, folosind
resursele de care dispune în prezent.

FIŞA NR. 3

Consecinţe ale imaginii de sine negative / pozitive

Imagine de sine pozitivă:


 Creşterea performanţelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele, îşi asumă
responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi resursele proprii);
 Relaţii armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de sine
pozitivă favorizează manifestarea respectului din partea celorlalţi; rezolvarea conflictelor este mai
simplu de realizat în condiţiile în care cei implicaţi în conflict nu se autoînvinovăţesc şi nu îi
învinovăţesc pe ceilalţi);
Relaţii bune cu colegii şi prietenii de aceiaşi vârstă (elevii îşi pot pune în evidentă calităţile fără a
le devaloriza pe ale celorlalţi)
Imagine de sine negativă:
 Scăderea performanţelor şcolare sau la locul de muncă, datorită subestimării resurselor,
neasumării responsabilităţilor;
 Relaţii nearmonioase în cadrul familiei (lipsa de respect faţă de sine favorizează lipsa
respectului manifestat faţă de ceilalţi membri din familie; în timpul conflictelor se învinovăţesc
excesiv sau îi critică pe ceilalţi);
 Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă (elevii vor să îşi menţină stima de sine crescută
impunându-se, însă fac acest lucru nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor, ceea ce
afectează relaţiile cu aceştia.

FIŞA NR. 4

Modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative:

 evitare – atitudine de genul “dacă nu încerci nu greşeşti”. Retragerea şi comportamentele


timide, de evitare a confruntării cu problemele sunt indici ai imaginii de sine negative;
 agresivitate defensivă – un elev cu o imagine de sine negativa compensează atacând
sursa frustrării (îl ironizează pe un coleg care a luat o nota mai mare);
 compensare – un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizează importanţa şi
încearcă să aibă succes la altele, pe care ajunge să le considere mai importante;
 motivaţie scăzută – un elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lipsă de încredere
în forţele proprii. În consecinţă, el va fi mult mai puţin motivat să iniţieze sau să se implice în
diverse activităţi, deoarece nu se va simţi în stare să le finalizeze cu succes;
 rezistenţa – elevii încearcă să îşi “conserve” imaginea de sine şi manifestă rezistenţă la
schimbări, chiar dacă aceste schimbări pot fi în beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sine negativă
sunt mai rezistenţi la schimbare, reducând astfel riscul unui eşec în situaţii dificile.
FIŞA NR. 5
Surse care influenţează imaginea de sine

Surse care influenţează imaginea de sine în copilărie:


Părinţii, bunicii, rudele, vecinii, profesorii, comunitatea, biserica, naţionalitatea, rasa,
sexul, ordinea naşterii, situaţia financiară a familiei, handicapuri, probleme de familie
(alcool, droguri, boli psihice etc.) un copil nedorit, înfăţişarea, mass media, structura
familiei (un părinte, doi părinţi, părinţi vitregi).
Mesaje pozitive care construiesc imaginea de sine în copilărie:
0) Te iubesc
1) Sunt mândru de tine
2) Mulţumesc că m-ai ajutat
3) Ai făcut o treabă foarte bună
4) Ai simţul umorului
5) Nu e vina ta, e a mea
6) Sunt fericit că te am
7) Nu e nici o problemă să te enervezi
8) S-ar putea ca uneori să nu-mi placă cum te porţi, dar tot te iubesc
9) Cred că te-ai descurcat foarte bine în situaţia respectivă
10) Eşti foarte original /originală
11) Ai luat o decizie bună
12) Mai bucur că ai încercat
13) Mă distrez bine cu tine
14) Este bine să plângi şi mie mi se întâmplă uneori
Mesaje negative care subminează sau distrug imaginea de sine în copilărie
0) Să-ţi fie ruşine
1) Este rău ceea ceai făcut
2) Maturizează-te şi fii bărbat / femeie
3) Nu fii aşa de prost / proastă
4) Este numai vina ta
5) Mă înnebuneşti
6) Dacă nu eşti deştept / deşteaptă, plec
7) O să mă omori
8) Mai bine nu te năşteai
9) Taci din gură
10) Nu ţi-a cerut nimeni părerea
11) S-a întâmplat din cauza ta
12) Nu fi copil
13) Nu poţi să faci nimic ca lumea?
14) Băieţii /fetele mari nu plâng
15) Ce ai mai făcut de data asta?
16) Nu fi aşa…

S-ar putea să vă placă și