ONCOLOGIE ȘI NURSING ÎN ONCOLOGIE

Cancerul de sân
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul
femeilor din lumea întreaga. Anual sunt depistate aproximativ 1,7 milioane de
cazuri noi de cancer mamar, conform statisticilor oferite de World Cancer
Research Fund International.

Cancerul de sân reprezintă creșterea necontrolată a celulelor din sân și apare atât la
bărbați, cât și femei, dar este mult mai frecvent la femei.

Sprijinul substanțial pentru conștientizarea cancerului de sân și finanțarea

proiectelor de cercetare în domeniu au contribuit la îmbunătățirea screening-ului și
diagnosticului cancerului de sân, precum și la progrese semnificative în tratamentul
acestei maladii. Ratele de supraviețuire au crescut, iar numărul deceselor a scăzut
constant, ca urmare a unui cumul de factori, cum ar fi depistarea timpurie a
cazurilor de cancer de sân, abordarea personalizată a tratamentului și o mai bună
înțelegere a bolii.

Semnele și simptome cancerului de sân pot include:

•    Un nodul mamar, îngroșarea unei mici porțiuni sau o zonă care se simte diferit
de țesutul înconjurator
•    Schimbări în mărimea, forma sau aspectul unui sân
•    Modificări ale pielii care acoperă sânul
•    Un mamelon inversat
•    Cojirea, scalarea sau exfolierea zonei pigmentate a pielii din jurul mamelonului
sau a pielii de pe sân
•    Înroșirea sau corodarea pielii de pe sân

Cauzele cancerului de sân

Deocamdată, nu se cunosc exact cauzele cancerului de sân. Medicii știu că boala

apare atunci când unele celule mamare încep să crească anormal. Aceste celule se
fragmentează mai repede decât celulele sănătoase și continuă să se acumuleze,
formând un nodul sau o masă. Celulele se pot răspândi (metastaza) din sân la
ganglionii limfatici sau spre alte părți ale corpului.

În cele mai multe cazuri, cancerul de sân începe cu celulele din glandele
producatoare de lapte (carcinom ductal invaziv), dar poate începe și în țesutul
glandular (carcinom lobular invaziv) sau în alte celule sau țesuturi din interiorul
sânului.

Cercetatorii au identificat o serie de factori care pot creste riscul de cancer de sân:
factori hormonali, de mediu și factori care țin de stilul de viață. Cu toate acestea,
nu este clar de ce unele persoane, care nu au niciun factor de risc, dezvoltă boala,
iar alte persoane cu factori de risc nu fac niciodata cancer de sân. Cel mai probabil,
cancerul de sân este cauzat de o interacțiune complexă între constituția genetică și
mediul înconjurator.

Cancerul de sân moștenit

Se estimează că aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt legate de

mutații genetice moștenite de la părinți. Au fost identificate o serie de gene
mutante moștenite care pot crește riscul de cancer la sân, iar cele mai frecvente
sunt genele  BRCA1 si BRCA2 - ambele cresc în mod semnificativ atât riscul de
cancer mamar, cât și de cancer ovarian.

Daca ai rude (mama, sora, fiica, bunica) care au sau au avut cancer mamar sau alte
tipuri de cancer, medicul ginecolog sau medicul de familie iți poate recomanda un
test de sânge, pentru a identifica prezența sau absența mutațiilor specifice ale
genelor BRCA sau ale altor gene moștenite.

Factori de risc in cancerul de san

Un factor de risc crește șansa de a dezvolta maladia. Cu cât ai mai mulți factori de
risc, cu atât ai mai multe șanse de a te îmbolnăvi. Cu toate acestea, există persoane
care dezvoltă cancer mamar fără a avea vreun factor de risc cunoscut. 

Factori asociați cu un risc crescut de cancer de sân:

•    Sexul. Femeile au un risc mai mare decât bărbații de a dezvolta cancer de sân
•    Vârsta înaintată. Riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta
•    Istoricul personal de cancer de sân. Dacă ai avut cancer de sân, ai un risc
crescut de a dezvolta boala la celălalt sân
•    Istoricul familial de cancer de sân. Dacă mama, sora sau fiica a avut cancer de
sân, în special la o vârstă fragedă, riscul tău de a face boala este mai mare. Cu toate
acestea, majoritatea persoanelor diagnosticate cu cancer de sân nu au istoric
familial de boală.
•    Bagajul genetic. Anumite mutații genetice care cresc riscul de cancer mamar
pot fi transmise de la părinți la copii. Cele mai frecvente astfel de mutații sunt
genele BRCA1 și BRCA2, care pot crește foarte mult riscul de cancer de sân și alte
tipuri de cancer, în special cancerul de ovar.
•    Expunerea la radiații. Dacă ai fost iradiata în zona pieptului în copilarie sau în
tinerețe, ai un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân
•    Obezitatea
•    Debutul menstruației la o vârstă fragedă, înainte de 12 ani 
•    Debutul menopauzei la o vârstă mai înaintată, după 55 de ani
•    Nașterea primului copil la o vârstă mai înaintată. Femeile care dau naștere
primului copil după vârsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de sân
•    Lipsa gravidității. Femeile care nu au fost niciodată gravide au un risc mai mare
de cancer de sân decât femeile care au avut una sau mai multe sarcini
•    Terapia de substituție hormonală postmenopauză. Femeile care iau
medicamente care conțin estrogen pentru a trata simptomele menopauzei au un risc
crescut de cancer mamar. Odată întreruptă terapia, scade și riscul 
•    Consumul abuziv de alcool 

Semne si simptome ale cancerului de san

Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul. O masă
nedureroasă, solidă, care are margini neregulate este mai probabil să fie
canceroasă, însă cazurile de cancer mamar pot fi și moi, nedureroase sau rotunjite.
Din acest motiv, este important sa mergi la medicul ginecolog pentru un examen
clinic al sânilor.

Alte simptome ale cancerului de sân:

•    Umflarea parțială sau a întregului sân - chiar dacă nu se simte niciun nodul
distinct
•    Iritarea pielii sau a zonei din jurul sânilor
•    Durere la nivelul sânilor sau mameloanelor
•    Retragerea mameloanelor 
•    Roșeața, cruste, striații sau îngroșare la nivelul mameloanelor sau pielii de pe
sân
•    Scurgeri mamelonare - altele decât laptele matern

Diagnosticarea cancerului de sân

Cancerul de sân se diagnostichează cu ajutorul urmatoarelor teste și proceduri:

•    Examen clinic al sânilor. Medicul ginecolog verifică ambii sâni și ganglionii
limfatici din axila, pentru a depista noduli sau alte anomalii
•    Mamografie de screening. O mamografie este o radiografie a sânului și este una
dintre cele mai frecvente metode de depistare precoce a cancerului de sân. În cazul
în care mamografia de screening arată o anomalie, medicul poate recomanda o
mamografie de diagnostic pentru a evalua în continuare acea anomalie.
•    Ecografie de sân. Ecografia folosește undele sonore pentru a produce imagini
ale structurilor din interiorul corpului. Astfel, poate fi utilizată pentru a determina
dacă un nou nodul mamar este o masa solidă sau un chist umplut cu lichid.
•    Biopsie. Este singura modalitate definitivă de stabilire a diagnosticului de
cancer. Probele de biopsie sunt trimise la un laborator pentru a determina dacă
acele celule sunt canceroase. De asemenea, se folosește pentru a verifica tipul de
celule implicate în cancerul de sân, agresivitatea (gradul) bolii și dacă celulele
canceroase au receptori hormonali sau alți receptori care pot influența opțiunile de
tratament
•    Rezonanta magnetică de sân (RMN). RMN-ul de sân folosește un magnet și
unde radio pentru a crea imagini ale interiorului sânului. 

Tratamentul cancerului de sân

Planul de tratament al cancerului de sân se stabilește de o echipă multidisciplinară,

în funcție de tipul tumorii, stadiul și gradul, mărimea și sensibilitatea celulelor
canceroase la hormoni. De asemenea, se ia în considerare și starea generală de
sănătate a fiecărei paciente în parte.

Cele mai multe femei sunt supuse unei intervenții chirurgicale și primesc, de
asemenea, și tratament adjuvant, înainte sau după operație, cum ar fi chimioterapie,
terapie cu hormoni sau radioterapie.
 Procesul de îngrijire al unui pacient cu cancer de sân

Cazul 1. Plan de îngrijire

Pacienta în vârstă de 50 de ani este internată pe secția de Oncologie în urma

chimioterepiei adjuvante , mamectomiei radicale și limfonedectomiei axilare,
pentru efectuarea tratamentului cu citostatice. În urma tratamentului pacienta a
devenit depresivă , anxioasă, deoarece nu acceptă starea de boală, îi este frică de
moarte , având cunoștințe vagi privind această afecțiune, de asemenea ea prezintă
un răspuns terapeutic negativ caracterizat prin deshidratare, vărsături și refuzul
alimentației.

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Manifestări de
Nevoia fundamentală Problema Sursa de dificultate
dependenţă
1. Nevoia de a respira şi a - - -
avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a -alimentație -grețuri, vărsături -refuzul alimentelor
se alimenta inadecvată
3. Nevoia de a elimina -eliminare -grețuri, vărsături -răspunsul negativ la
inadecvată calitativ tratament
și cantitativ
4. Nevoia de a se mişca şi a - - -
avea o bună postură
5. Nevoia de a se odihni şi a - anxietate - insomnii -lipsa somnului
dormi
6. Nevoia de a se îmbrăca şi - - -
a se dezbrăca
7. Nevoia de a fi curat, - - -
îngrijit, de a proteja
tegumentele şi mucoasele
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în
limite normale

9. Nevoia de a evita -vulnerabilitate - scăderea - predispoziție la infecții

pericolele crescută față de rezistenței
pericole organismului
10. Nevoia de a comunica - - -
11. Nevoia de a acţiona - - -
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat - depresie - frica de moarte -
în vederea realizării

13. Nevoia de a se recrea - - -

14. Nevoia de a învăţa cum - cunoștințe - lipsa cunoștințelor -lezarea integrității fizice
să-ţi păstrezi sănătatea insuficiente despre afecțiune și psihice

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Intervenții autonome și
Data Probleme Obiective delegate Evaluare

-alimentație - pacienta - efectuăm bilanțul hidro- -Pacienta are o stare de bine

inadecvată să fie electrolitic fără greață și vărsături
cauzată de echilibrată -administrăm medicație -pacienta nu a dezvoltat
grețuri și hidro- antiemetică după indicația infecții nozocomiale
vărsături electrolitic medicului -pacienta are o eliminare
manifesatată -pacienta să -rehidratare parenterală adecvată
prin refuzul beneficieze -regim alimentar bogat în -pacienta respectă regimul
alimentelor de un fibre fără grăsimi, hiposodat -pacienta se odihnește
-vulnerabilitate mediu hotărât în urma aflării corespunzător
crescută față de ambiant preferințelor alimentare ale
pericole fără infecții pacientei
-eliminare -pacient să -creșterea aportului de lichide
inadecvată fie -psihoterapia pt liniștirea
calitativ și echilibrată pacientei
cantitativ psihic -aplicarea măsurilor de
cauzată de -pacient să izolare a surselor de infecție
răspunsul prezinte -efectuare educației sanitare
terapeutic eliminări -asigurarea igienei locale
negativ adecvate după fiecare eliminare
-odihnă -administrarea medicației
inadecvată prescrise de medic
-depresie ,
anxietate
datorată fricii de
moarte și lipsa
cunoștințelor
despre boală