Definirea și reprezentarea grafică a funcției de gradul al doilea M

athJax.Hub.Config({ tex2jax: {inlineMath: [["$","$"],["\\(","\\)"]]} }); <!--

function toggle(hidingDiv, linkDiv,revealName,hideName) { var hidingT =
document.getElementById(hidingDiv); var linkT =
document.getElementById(linkDiv); if(hidingT.style.display == "block") {
hidingT.style.display = "none"; linkT.innerHTML = revealName; } else {
hidingT.style.display = "block"; linkT.innerHTML = hideName; } } //-->
.MathJax_Hover_Frame {border-radius: .25em; -webkit-border-radius: .25em;
-moz-border-radius: .25em; -khtml-border-radius: .25em; box-shadow: 0px 0px 15px
#83A; -webkit-box-shadow: 0px 0px 15px #83A; -moz-box-shadow: 0px 0px 15px #83A;
-khtml-box-shadow: 0px 0px 15px #83A; border: 1px solid #A6D ! important;
display: inline-block; position: absolute} .MathJax_Menu_Button
.MathJax_Hover_Arrow {position: absolute; cursor: pointer; display:
inline-block; border: 2px solid #AAA; border-radius: 4px; -webkit-border-radius:
4px; -moz-border-radius: 4px; -khtml-border-radius: 4px; font-family: 'Courier
New',Courier; font-size: 9px; color: #F0F0F0} .MathJax_Menu_Button
.MathJax_Hover_Arrow span {display: block; background-color: #AAA; border: 1px
solid; border-radius: 3px; line-height: 0; padding: 4px}
.MathJax_Hover_Arrow:hover {color: white!important; border: 2px solid
#CCC!important} .MathJax_Hover_Arrow:hover span {background-color:
#CCC!important} #MathJax_About {position: fixed; left: 50%; width: auto;
text-align: center; border: 3px outset; padding: 1em 2em; background-color:
#DDDDDD; color: black; cursor: default; font-family: message-box; font-size:
120%; font-style: normal; text-indent: 0; text-transform: none; line-height:
normal; letter-spacing: normal; word-spacing: normal; word-wrap: normal;
white-space: nowrap; float: none; z-index: 201; border-radius: 15px;
-webkit-border-radius: 15px; -moz-border-radius: 15px; -khtml-border-radius:
15px; box-shadow: 0px 10px 20px #808080; -webkit-box-shadow: 0px 10px 20px
#808080; -moz-box-shadow: 0px 10px 20px #808080; -khtml-box-shadow: 0px 10px
20px #808080} #MathJax_About.MathJax_MousePost {outline: none} .MathJax_Menu
{position: absolute; background-color: white; color: black; width: auto;
padding: 2px; border: 1px solid #CCCCCC; margin: 0; cursor: default; font: menu;
text-align: left; text-indent: 0; text-transform: none; line-height: normal;
letter-spacing: normal; word-spacing: normal; word-wrap: normal; white-space:
nowrap; float: none; z-index: 201; box-shadow: 0px 10px 20px #808080;
-webkit-box-shadow: 0px 10px 20px #808080; -moz-box-shadow: 0px 10px 20px
#808080; -khtml-box-shadow: 0px 10px 20px #808080} .MathJax_MenuItem {padding:
2px 2em; background: transparent} .MathJax_MenuArrow {position: absolute; right:
.5em; padding-top: .25em; color: #666666; font-family: 'Arial unicode MS';
font-size: .75em} .MathJax_MenuActive .MathJax_MenuArrow {color: white}
.MathJax_MenuArrow.RTL {left: .5em; right: auto} .MathJax_MenuCheck {position:
absolute; left: .7em; font-family: 'Arial unicode MS'} .MathJax_MenuCheck.RTL
{right: .7em; left: auto} .MathJax_MenuRadioCheck {position: absolute; left:
1em} .MathJax_MenuRadioCheck.RTL {right: 1em; left: auto} .MathJax_MenuLabel
{padding: 2px 2em 4px 1.33em; font-style: italic} .MathJax_MenuRule {border-top:
1px solid #CCCCCC; margin: 4px 1px 0px} .MathJax_MenuDisabled {color: GrayText}
.MathJax_MenuActive {background-color: Highlight; color: HighlightText}
.MathJax_MenuDisabled:focus, .MathJax_MenuLabel:focus {background-color:
#E8E8E8} .MathJax_ContextMenu:focus {outline: none} .MathJax_ContextMenu
.MathJax_MenuItem:focus {outline: none} #MathJax_AboutClose {top: .2em; right:
.2em} .MathJax_Menu .MathJax_MenuClose {top: -10px; left: -10px}
.MathJax_MenuClose {position: absolute; cursor: pointer; display: inline-block;
border: 2px solid #AAA; border-radius: 18px; -webkit-border-radius: 18px;
-moz-border-radius: 18px; -khtml-border-radius: 18px; font-family: 'Courier
New',Courier; font-size: 24px; color: #F0F0F0} .MathJax_MenuClose span {display:
block; background-color: #AAA; border: 1.5px solid; border-radius: 18px;
-webkit-border-radius: 18px; -moz-border-radius: 18px; -khtml-border-radius:
18px; line-height: 0; padding: 8px 0 6px} .MathJax_MenuClose:hover {color:
white!important; border: 2px solid #CCC!important} .MathJax_MenuClose:hover span
{background-color: #CCC!important} .MathJax_MenuClose:hover:focus {outline:
none} .MathJax_Preview .MJXf-math {color: inherit!important}
.MJX_Assistive_MathML {position: absolute!important; top: 0; left: 0; clip:
rect(1px, 1px, 1px, 1px); padding: 1px 0 0 0!important; border: 0!important;
height: 1px!important; width: 1px!important; overflow: hidden!important;
display: block!important; -webkit-touch-callout: none; -webkit-user-select:
none; -khtml-user-select: none; -moz-user-select: none; -ms-user-select: none;
user-select: none} .MJX_Assistive_MathML.MJX_Assistive_MathML_Block {width:
100%!important} #MathJax_Zoom {position: absolute; background-color: #F0F0F0;
overflow: auto; display: block; z-index: 301; padding: .5em; border: 1px solid
black; margin: 0; font-weight: normal; font-style: normal; text-align: left;
text-indent: 0; text-transform: none; line-height: normal; letter-spacing:
normal; word-spacing: normal; word-wrap: normal; white-space: nowrap; float:
none; -webkit-box-sizing: content-box; -moz-box-sizing: content-box; box-sizing:
content-box; box-shadow: 5px 5px 15px #AAAAAA; -webkit-box-shadow: 5px 5px 15px
#AAAAAA; -moz-box-shadow: 5px 5px 15px #AAAAAA; -khtml-box-shadow: 5px 5px 15px
#AAAAAA} #MathJax_ZoomOverlay {position: absolute; left: 0; top: 0; z-index:
300; display: inline-block; width: 100%; height: 100%; border: 0; padding: 0;
margin: 0; background-color: white; opacity: 0; filter: alpha(opacity=0)}
#MathJax_ZoomFrame {position: relative; display: inline-block; height: 0;
width: 0} #MathJax_ZoomEventTrap {position: absolute; left: 0; top: 0; z-index:
302; display: inline-block; border: 0; padding: 0; margin: 0; background-color:
white; opacity: 0; filter: alpha(opacity=0)} .MathJax_Preview {color: #888}
#MathJax_Message {position: fixed; left: 1px; bottom: 2px; background-color:
#E6E6E6; border: 1px solid #959595; margin: 0px; padding: 2px 8px; z-index: 102;
color: black; font-size: 80%; width: auto; white-space: nowrap}
#MathJax_MSIE_Frame {position: absolute; top: 0; left: 0; width: 0px; z-index:
101; border: 0px; margin: 0px; padding: 0px} .MathJax_Error {color: #CC0000;
font-style: italic} .MJXp-script {font-size: .8em} .MJXp-right
{-webkit-transform-origin: right; -moz-transform-origin: right;
-ms-transform-origin: right; -o-transform-origin: right; transform-origin:
right} .MJXp-bold {font-weight: bold} .MJXp-italic {font-style: italic}
.MJXp-scr {font-family: MathJax_Script,'Times New
Roman',Times,STIXGeneral,serif} .MJXp-frak {font-family: MathJax_Fraktur,'Times
New Roman',Times,STIXGeneral,serif} .MJXp-sf {font-family:
MathJax_SansSerif,'Times New Roman',Times,STIXGeneral,serif} .MJXp-cal
{font-family: MathJax_Caligraphic,'Times New Roman',Times,STIXGeneral,serif}
.MJXp-mono {font-family: MathJax_Typewriter,'Times New
Roman',Times,STIXGeneral,serif} .MJXp-largeop {font-size: 150%}
.MJXp-largeop.MJXp-int {vertical-align: -.2em} .MJXp-math {display:
inline-block; line-height: 1.2; text-indent: 0; font-family: 'Times New
Roman',Times,STIXGeneral,serif; white-space: nowrap; border-collapse: collapse}
.MJXp-display {display: block; text-align: center; margin: 1em 0} .MJXp-math
span {display: inline-block} .MJXp-box {display: block!important; text-align:
center} .MJXp-box:after {content: " "} .MJXp-rule {display: block!important;
margin-top: .1em} .MJXp-char {display: block!important} .MJXp-mo {margin: 0
.15em} .MJXp-mfrac {margin: 0 .125em; vertical-align: .25em} .MJXp-denom
{display: inline-table!important; width: 100%} .MJXp-denom > * {display:
table-row!important} .MJXp-surd {vertical-align: top} .MJXp-surd > * {display:
block!important} .MJXp-script-box > * {display: table!important; height: 50%}
.MJXp-script-box > * > * {display: table-cell!important; vertical-align: top}
.MJXp-script-box > *:last-child > * {vertical-align: bottom} .MJXp-script-box >
* > * > * {display: block!important} .MJXp-mphantom {visibility: hidden}
.MJXp-munderover {display: inline-table!important} .MJXp-over {display:
inline-block!important; text-align: center} .MJXp-over > * {display:
block!important} .MJXp-munderover > * {display: table-row!important}
.MJXp-mtable {vertical-align: .25em; margin: 0 .125em} .MJXp-mtable > *
{display: inline-table!important; vertical-align: middle} .MJXp-mtr {display:
table-row!important} .MJXp-mtd {display: table-cell!important; text-align:
center; padding: .5em 0 0 .5em} .MJXp-mtr > .MJXp-mtd:first-child {padding-left:
0} .MJXp-mtr:first-child > .MJXp-mtd {padding-top: 0} .MJXp-mlabeledtr {display:
table-row!important} .MJXp-mlabeledtr > .MJXp-mtd:first-child {padding-left: 0}
.MJXp-mlabeledtr:first-child > .MJXp-mtd {padding-top: 0} .MJXp-merror
{background-color: #FFFF88; color: #CC0000; border: 1px solid #CC0000; padding:
1px 3px; font-style: normal; font-size: 90%} .MJXp-scale0 {-webkit-transform:
scaleX(.0); -moz-transform: scaleX(.0); -ms-transform: scaleX(.0); -o-transform:
scaleX(.0); transform: scaleX(.0)} .MJXp-scale1 {-webkit-transform: scaleX(.1);
-moz-transform: scaleX(.1); -ms-transform: scaleX(.1); -o-transform: scaleX(.1);
transform: scaleX(.1)} .MJXp-scale2 {-webkit-transform: scaleX(.2);
-moz-transform: scaleX(.2); -ms-transform: scaleX(.2); -o-transform: scaleX(.2);
transform: scaleX(.2)} .MJXp-scale3 {-webkit-transform: scaleX(.3);
-moz-transform: scaleX(.3); -ms-transform: scaleX(.3); -o-transform: scaleX(.3);
transform: scaleX(.3)} .MJXp-scale4 {-webkit-transform: scaleX(.4);
-moz-transform: scaleX(.4); -ms-transform: scaleX(.4); -o-transform: scaleX(.4);
transform: scaleX(.4)} .MJXp-scale5 {-webkit-transform: scaleX(.5);
-moz-transform: scaleX(.5); -ms-transform: scaleX(.5); -o-transform: scaleX(.5);
transform: scaleX(.5)} .MJXp-scale6 {-webkit-transform: scaleX(.6);
-moz-transform: scaleX(.6); -ms-transform: scaleX(.6); -o-transform: scaleX(.6);
transform: scaleX(.6)} .MJXp-scale7 {-webkit-transform: scaleX(.7);
-moz-transform: scaleX(.7); -ms-transform: scaleX(.7); -o-transform: scaleX(.7);
transform: scaleX(.7)} .MJXp-scale8 {-webkit-transform: scaleX(.8);
-moz-transform: scaleX(.8); -ms-transform: scaleX(.8); -o-transform: scaleX(.8);
transform: scaleX(.8)} .MJXp-scale9 {-webkit-transform: scaleX(.9);
-moz-transform: scaleX(.9); -ms-transform: scaleX(.9); -o-transform: scaleX(.9);
transform: scaleX(.9)} .MathJax_PHTML .noError {vertical-align: -2px; font-size:
90%; text-align: left; color: black; padding: 1px 3px; border: 1px solid}
.MathJax_Display {text-align: center; margin: 1em 0em; position: relative;
display: block!important; text-indent: 0; max-width: none; max-height: none;
min-width: 0; min-height: 0; width: 100%} .MathJax .merror {background-color:
#FFFF88; color: #CC0000; border: 1px solid #CC0000; padding: 1px 3px;
font-style: normal; font-size: 90%} .MathJax .MJX-monospace {font-family:
monospace} .MathJax .MJX-sans-serif {font-family: sans-serif} #MathJax_Tooltip
{background-color: InfoBackground; color: InfoText; border: 1px solid black;
box-shadow: 2px 2px 5px #AAAAAA; -webkit-box-shadow: 2px 2px 5px #AAAAAA;
-moz-box-shadow: 2px 2px 5px #AAAAAA; -khtml-box-shadow: 2px 2px 5px #AAAAAA;
padding: 3px 4px; z-index: 401; position: absolute; left: 0; top: 0; width:
auto; height: auto; display: none} .MathJax {display: inline; font-style:
normal; font-weight: normal; line-height: normal; font-size: 100%;
font-size-adjust: none; text-indent: 0; text-align: left; text-transform: none;
letter-spacing: normal; word-spacing: normal; word-wrap: normal; white-space:
nowrap; float: none; direction: ltr; max-width: none; max-height: none;
min-width: 0; min-height: 0; border: 0; padding: 0; margin: 0} .MathJax:focus,
body :focus .MathJax {display: inline-table} .MathJax.MathJax_FullWidth
{text-align: center; display: table-cell!important; width: 10000em!important}
.MathJax img, .MathJax nobr, .MathJax a {border: 0; padding: 0; margin: 0;
max-width: none; max-height: none; min-width: 0; min-height: 0; vertical-align:
0; line-height: normal; text-decoration: none} img.MathJax_strut {border:
0!important; padding: 0!important; margin: 0!important; vertical-align:
0!important} .MathJax span {display: inline; position: static; border: 0;
padding: 0; margin: 0; vertical-align: 0; line-height: normal; text-decoration:
none} .MathJax nobr {white-space: nowrap!important} .MathJax img {display:
inline!important; float: none!important} .MathJax * {transition: none;
-webkit-transition: none; -moz-transition: none; -ms-transition: none;
-o-transition: none} .MathJax_Processing {visibility: hidden; position: fixed;
width: 0; height: 0; overflow: hidden} .MathJax_Processed {display:
none!important} .MathJax_ExBox {display: block!important; overflow: hidden;
width: 1px; height: 60ex; min-height: 0; max-height: none} .MathJax
.MathJax_EmBox {display: block!important; overflow: hidden; width: 1px; height:
60em; min-height: 0; max-height: none} .MathJax_LineBox {display:
table!important} .MathJax_LineBox span {display: table-cell!important; width:
10000em!important; min-width: 0; max-width: none; padding: 0; border: 0; margin:
0} .MathJax .MathJax_HitBox {cursor: text; background: white; opacity: 0;
filter: alpha(opacity=0)} .MathJax .MathJax_HitBox * {filter: none; opacity: 1;
background: transparent} #MathJax_Tooltip * {filter: none; opacity: 1;
background: transparent} @font-face {font-family: MathJax_Main-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Main-Regular.woff?V=2.7.1')r
format('woff')} @font-face {font-family: MathJax_Main-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Main-Bold.woff?V=2.7.1')!
format('woff'); font-weight: bold} @font-face {font-family: MathJax_Main-Web;
src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Main-Italic.woff?V=2.7.1')a
format('woff'); font-style: italic} @font-face {font-family: MathJax_Math-Web;
src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Math-Italic.woff?V=2.7.1'):
format('woff'); font-style: italic} @font-face {font-family:
MathJax_Caligraphic-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Caligraphic-Regular.woff?V=2.7.1')p
format('woff')} @font-face {font-family: MathJax_Size1-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Size1-Regular.woff?V=2.7.1')a
format('woff')} @font-face {font-family: MathJax_Size2-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Size2-Regular.woff?V=2.7.1')m
format('woff')} @font-face {font-family: MathJax_Size3-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Size3-Regular.woff?V=2.7.1')f
format('woff')} @font-face {font-family: MathJax_Size4-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_Size4-Regular.woff?V=2.7.1')a
format('woff')} .MathJax .noError {vertical-align: -2px; font-size: 90%;
text-align: left; color: black; padding: 1px 3px; border: 1px solid} @font-face
{font-family: MathJax_AMS-Web; src:
url('https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/mathjax/2.7.1/fonts/HTML-
CSS/TeX/woff/MathJax_AMS-Regular.woff?V=2.7.1')s
format('woff')}
Definirea și reprezentarea grafică a funcției de gradul al doilea

Definiţia 1
O funcție f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c , unde a, b, c sunt numere reale fixate și
a≠0
a≠0
a\neq 0 se numeşte funcţie de gradul al doilea .
Forma canonică a funcției de gradul al doilea
O funcție f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c se poate scrie sub forma f(x)=a(x+b2a ) 2
+−Δ4a
f(x)=a(x+b2a)2+−Δ4a
f(x)=a(x+\dfrac{b}{2a})^2+\dfrac{-\Delta}{4a} numită forma canonică a funcţiei
de gradul al doilea.
Maximul sau minimul funcției de gradul al doilea

Propoziţie
Fie funcţia f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c, a≠0
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c, a≠0
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c,\ a\neq 0 .
a) Dacă a>0, funcția f are o valoare minimă y min =−Δ4a
ymin=−Δ4a
y_{min}=-\dfrac{\Delta}{4a} care se obtine pentru x=−b2a
x=−b2a
x=-\dfrac{b}{2a} (punctul de minim al funcției).
b) Dacă a<0, funcția f are o valoare maximă y max =−Δ4a
ymax=−Δ4a
y_{max}=-\dfrac{\Delta}{4a} care se obtine pentru x=−b2a
x=−b2a
x=-\dfrac{b}{2a} (punctul de maxim al funcției).
Punctul de extrem al graficului este V(−b2a ,−Δ4a )
V(−b2a,−Δ4a)
V\left(-\frac{b}{2a},-\frac{\Delta}{4a}\right). Dacă a> 0, punctul V
V
V este punct de minim.
Dacă a< 0, punctul V
V
V este punct de maxim.

Imaginea funcției f
Imf={f(x)∣x∈R}={y∈R∣∃x∈R,y=f(x)}
Imf={f(x)∣x∈R}={y∈R∣∃x∈R,y=f(x)}
Im f = \{f(x) \mid x \in \mathbb{R}\}=\{y \in \mathbb{R} \mid \exists x \in
\mathbb{R}, y=f(x)\}
a) Dacă a>0, Imf=[−Δ4a ,+∞)
Imf=[−Δ4a,+∞)
Imf=\left[-\dfrac{\Delta}{4a},+\infty\right).
b) Dacă a<0, Imf=(−∞,−Δ4a ]
Imf=(−∞,−Δ4a]
Imf=\left(-\infty,-\dfrac{\Delta}{4a}\right].

Simetria graficului funcției de gradul al doilea față de drepte de forma x=m

Propoziţie
Dreapta x=−b2a
x=−b2a
x=-\dfrac{b}{2a} este axă de simetrie pentru graficul funcției de gradul al
doilea.
Intersecția graficului funcției de gradul al doilea cu axele de coordonate.
Fie funcţia f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c, a≠0
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c, a≠0
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c,\ a\neq 0 și G f ={M(x,f(x))∣x∈R}
Gf={M(x,f(x))∣x∈R}
G_f=\{M(x, f(x)) \mid x \in \mathbb{R} \} graficul funcției f.

Intersecția graficului G f
Gf
G_f cu axa Ox
Ox
OxAxa Ox
Ox
Ox este descrisă astfel: Ox={P(x,y)∣x∈R,y=0}={P(x,0)∣x∈R}
Ox={P(x,y)∣x∈R,y=0}={P(x,0)∣x∈R}
Ox=\{P(x,y) \mid x \in \mathbb{R}, y=0\}=\{P(x,0) \mid x \in \mathbb{R}\}.
Ecuația axei Ox
Ox
Ox este y=0
y=0
y=0.
Abscisele punctelor comune curbei G f
Gf
G_f și axei Ox
Ox
Ox se obțin rezolvând ecuația f(x)=0
f(x)=0
f(x)=0.
Abscisele punctelor comune curbei G f
Gf
G_f și axei Ox
Ox
Ox sunt soluțiile ecuației ax 2 +bx+c=0, a≠0
ax2+bx+c=0, a≠0
ax^2+bx+c=0,\ a\neq 0.
Cazul I Dacă Δ>0
Δ>0
\Delta > 0 , ecuatia are două soluții reale distincte x 1 =−b−Δ − − √ 2a , x 2
=−b+Δ − − √ 2a
x1=−b−Δ2a, x2=−b+Δ2a
x_1=\dfrac{-b-\sqrt{\Delta}}{2a},\ x_2=\dfrac{-b+\sqrt{\Delta}}{2a}
În acest caz G f ∩Ox={A(x 1 ,0),B(x 2 ,0)}
Gf∩Ox={A(x1,0),B(x2,0)}
G_f\cap Ox = \{A(x_1,0), B(x_2, 0) \}
Cazul II Dacă Δ=0
Δ=0
\Delta = 0 , ecuatia are două soluții reale egale x 1 =x 2 =−b2a
x1=x2=−b2a
x_1=x_2=\dfrac{-b}{2a}
În acest caz G f ∩Ox={A(−b2a ,0)}
Gf∩Ox={A(−b2a,0)}
G_f\cap Ox = \{A(\frac{-b}{2a},0)\}
Cazul III Dacă Δ<0
Δ<0
\Delta < 0 , ecuatia nu are soluții reale
În acest caz G f ∩Ox=∅
Gf∩Ox=∅
G_f\cap Ox = \emptyset

Intersecția graficului G f
Gf
G_f cu axa Oy
Oy
OyAxa Oy
Oy
Oy este descrisă astfel: Oy={P(x,y)∣x=0, y∈R}={P(0,y)∣y∈R}
Oy={P(x,y)∣x=0, y∈R}={P(0,y)∣y∈R}
Oy=\{P(x,y) \mid x=0,\ y \in \mathbb{R}\}=\{P(0,y) \mid y \in \mathbb{R}\}.
Ecuația axei Oy
Oy
Oy este x=0
x=0
x=0.
În acest caz G f ∩Oy={P(0,f(0))}
Gf∩Oy={P(0,f(0))}
G_f\cap Oy = \{P(0,f(0))\}

Proprietăți ale graficului funcției de gradul al doilea.

Fie funcţia f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c, a≠0
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c, a≠0
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c,\ a\neq 0 și G f ={M(x,f(x))∣x∈R}
Gf={M(x,f(x))∣x∈R}
G_f=\{M(x, f(x)) \mid x \in \mathbb{R} \} graficul funcției f.

Propoziția 1
Oricare trei puncte distincte ale graficului funcției de gradul al doilea sunt
necoliniare.
Propoziția 2
Fie funcţia f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c, a≠0
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c, a≠0
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c,\ a\neq 0 .
a) Dacă a>0 atunci funcția f este convexă.(f(x+y2 )≤f(x)+f(y)2 , ∀x,y∈R
f(x+y2)≤f(x)+f(y)2, ∀x,y∈R
f(\frac{x+y}{2})\leq \frac{f(x)+f(y)}{2},\ \forall x,y \in \mathbb{R})
a) Dacă a<0 atunci funcția f este concavă.(f(x+y2 )≥f(x)+f(y)2 , ∀x,y∈R
f(x+y2)≥f(x)+f(y)2, ∀x,y∈R
f(\frac{x+y}{2})\geq \frac{f(x)+f(y)}{2},\ \forall x,y \in \mathbb{R})

Reprezentarea grafică a funcției de gradul al doilea.

Fie funcţia f:R→R, f(x)=ax 2 +bx+c, a,b,c∈R a≠0
f:R→R, f(x)=ax2+bx+c, a,b,c∈R a≠0
f:R\rightarrow R,\ f(x)=ax^2+bx+c,\ a,b,c \in \mathbb{R}\ a\neq 0 și G f
={M(x,f(x))∣x∈R}
Gf={M(x,f(x))∣x∈R}
G_f=\{M(x, f(x)) \mid x \in \mathbb{R} \} graficul funcției f.
Dacă f este funcție de gradul al doilea, curba G f
Gf
G_f se numește parabolă.
Punctul de extrem al graficului V(−b2a ,−Δ4a )
V(−b2a,−Δ4a)
V\left(-\frac{b}{2a},-\frac{\Delta}{4a}\right) se numește vârful parabolei.
Pentru reprezentarea geometrică a graficului se au în vedere următoarele
elemente:
Intersecția cu axele.
Punctul de extrem.
Axa de simetrie.
Mulțimea valorilor funcției f.
Aspectul geometric al parabolei (convexă, concavă).
Tabelul de valori al funcției f.

Aplicații

1. Să se determine coeficienții funcției de gradul al doilea f(x)=3x 2 −5x+4

f(x)=3x2−5x+4
f(x)=3x^2-5x+4 .
Hide.

a=3, b=-5, c=4

2. Să se determine coeficienții funcției de gradul al doilea f(x)=3−x 2

f(x)=3−x2
f(x)=3-x^2.
Hide.

a=-1, b=0, c= 3

3. Să se determine funcția f de gradul al doilea dacă f(1)=0, f(0)=1, f(-1)=8.

Hide.

Forma funcției de gradul doi este f(x)=ax 2 +bx+c

f(x)=ax2+bx+c
f(x)=ax^2+bx+c
Din condiția f(1)=0⟹a⋅1 2 +b⋅1+c=0⟹a+b+c=0
f(1)=0⟹a⋅12+b⋅1+c=0⟹a+b+c=0
f(1)=0 \Longrightarrow a\cdot 1^2 + b \cdot 1 + c = 0 \Longrightarrow a+b+c=0
Din condiția f(0)=1⟹a⋅0 2 +b⋅0+c=1⟹c=1
f(0)=1⟹a⋅02+b⋅0+c=1⟹c=1
f(0)=1 \Longrightarrow a\cdot 0^2 + b \cdot 0 + c = 1 \Longrightarrow c=1
Din condiția f(−1)=8⟹a⋅(−1) 2 +b⋅(−1)+c=8⟹a−b+c=8
f(−1)=8⟹a⋅(−1)2+b⋅(−1)+c=8⟹a−b+c=8
f(-1)=8 \Longrightarrow a\cdot (-1)^2 + b \cdot (-1) + c = 8 \Longrightarrow
a-b+c=8
Rezolvând sistemul, obținem a=3,b=−4,c=1⟹f(x)=3x 2 −4x+1
a=3,b=−4,c=1⟹f(x)=3x2−4x+1
a=3, b=-4, c=1 \Longrightarrow f(x)=3x^2-4x+1

4. Să se scrie sub formă canonică funcția f(x)=2x 2 −4x+5

f(x)=2x2−4x+5
f(x)=2x^2-4x+5.
Hide.

Forma canonică a funcției de gradul al doilea este f(x)=a(x+b2a ) 2 +−Δ4a

f(x)=a(x+b2a)2+−Δ4a
f(x)=a(x+\dfrac{b}{2a})^2+\dfrac{-\Delta}{4a}
Identificăm coeficienții a=2, b=-4, c=5
Calculăm b2a =−44 =−1
b2a=−44=−1
\dfrac{b}{2a}=\dfrac{-4}{4}=-1
Calculăm Δ=b 2 −4ac=(−4) 2 −4⋅2⋅5=16−40=24
Δ=b2−4ac=(−4)2−4⋅2⋅5=16−40=24
\Delta=b^2-4ac=(-4)^2-4\cdot 2 \cdot 5 = 16-40=24
Calculăm −Δ4a =−248 =−3
−Δ4a=−248=−3
\dfrac{-\Delta}{4a}=\dfrac{-24}{8}=-3
Scriem forma canonică f(x)=a(x+b2a ) 2 +−Δ4a =2(x−1) 2 −3
f(x)=a(x+b2a)2+−Δ4a=2(x−1)2−3
f(x)=a(x+\dfrac{b}{2a})^2+\dfrac{-\Delta}{4a}=2(x-1)^2-3

5. Să se determine punctul de extrem al graficului funcției f(x)=5x 2 −6x−1

f(x)=5x2−6x−1
f(x)=5x^2-6x-1 .
Hide.

Punctul de extrem al graficului este V(−b2a ,−Δ4a )

V(−b2a,−Δ4a)
V\left(-\frac{b}{2a},-\frac{\Delta}{4a}\right).
Identificăm coeficienții a=5, b=-6, c=-1
Calculăm x V =−b2a =−−610 =35
xV=−b2a=−−610=35
x_V=-\dfrac{b}{2a}=-\dfrac{-6}{10}=\dfrac{3}{5}
Calculăm Δ=b 2 −4ac=(−6) 2 −4⋅5⋅(−1)=36+20=56
Δ=b2−4ac=(−6)2−4⋅5⋅(−1)=36+20=56
\Delta=b^2-4ac=(-6)^2-4\cdot 5 \cdot (-1) = 36+20=56
Calculăm y V =−Δ4a =−5620 =−145
yV=−Δ4a=−5620=−145
y_V=\dfrac{-\Delta}{4a}=\dfrac{-56}{20}=-\dfrac{14}{5}
Punctul de extrem este V(35 ,−145 )
V(35,−145)
V\left(\dfrac{3}{5},-\dfrac{14}{5}\right)

6. Să se determine maximul sau minimul funcției f(x)=5x 2 −6x−1

f(x)=5x2−6x−1
f(x)=5x^2-6x-1 .
Hide.

Se determină punctul de extrem V(−b2a ,−Δ4a )

V(−b2a,−Δ4a)
V\left(-\frac{b}{2a},-\frac{\Delta}{4a}\right)
În cazul mostru punctul de extrem este V(35 ,−145 )
V(35,−145)
V\left(\dfrac{3}{5},-\dfrac{14}{5}\right)
Deoarece a > 0 punctul de extrem este punct de minim pentru funcția f
Valoarea minimă este y V =−145
yV=−145
y_V=-\dfrac{14}{5}

7. Să se determine funcția de gradul al II-lea al cărei grafic conține punctele

A(1;3), B(0;5) și C(-1;11).
Hide.

f(1)=3, f(0)=5, f(-1)=11 și rezolvăm sistemul.

8. Să se determine m∈R ∗
m∈R∗
m \in R^* astfel încât graficul funcției f:R→R, f(x)=mx 2 −x+1
f:R→R, f(x)=mx2−x+1
f: R \rightarrow R,\ f(x)=mx^2-x+1 să conțină punctul A(2;3).
Hide.

Punem condiția f(2)=3 de unde rezultă m.

9. Să se determine Im f pentru funcția f:R→R, f(x)=5x 2 +6x+1

f:R→R, f(x)=5x2+6x+1
f: R \rightarrow R,\ f(x)=5x^2+6x+1 .
Hide.

Dacă a>0, Imf=[−Δ4a ,+∞)

Imf=[−Δ4a,+∞)
Imf=\left[-\dfrac{\Delta}{4a},+\infty\right).
a=5, b=6, c=1, Delta=16, Imf=[−45 ,+∞)
Delta=16, Imf=[−45,+∞)
Delta=16,\ Imf=\left[-\dfrac{4}{5},+\infty\right)

10. Să se determine axa de simetrie a graficului funcției f:R→R, f(x)=3x 2 −4x−5

f:R→R, f(x)=3x2−4x−5
f: R \rightarrow R,\ f(x)=3x^2-4x-5 .
Rezolvare:

Identificăm coeficienții a=3, b=-4, c=-5

Dreapta x=−b2a
x=−b2a
x=-\dfrac{b}{2a} este axă de simetrie pentru graficul funcției de gradul al
doilea.
În cazul nostru axa de simetrie este dreapta x=23
x=23
x=\dfrac{2}{3}

11. Să se determine valorile reale ale numărului m

m
m știind că valoarea minimă a funcției
f:R→R, f(x)=x 2 −2mx+3m
f:R→R, f(x)=x2−2mx+3m
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-2mx+3m este egală cu 2.
Hide.

Condiția ca valoarea minimă a funcției f(x)=x 2 −2mx+3m

f(x)=x2−2mx+3m
f(x)=x^2-2mx+3m să fie egală cu 2 este ca a>0 și y V =2
yV=2
y_V=2.
a=1, b=−2m, c=3m, Δ=b 2 −4ac=(−2m) 2 −4⋅1⋅3m=4m 2 −12m=4m(m−3)
a=1, b=−2m, c=3m, Δ=b2−4ac=(−2m)2−4⋅1⋅3m=4m2−12m=4m(m−3)
a=1,\ b=-2m,\ c=3m,\ \Delta=b^2-4ac=(-2m)^2-4\cdot 1\cdot 3m=4m^2-12m=4m(m-3).
a=1>0, y V =2⟹−Δ4a =2⟹m(m−3)=−2⟹m 2 −3m+2=0⟹m 1 =1, m 2 =2
yV=2⟹−Δ4a=2⟹m(m−3)=−2⟹m2−3m+2=0⟹m1=1, m2=2
y_V=2 \Longrightarrow -\dfrac{\Delta}{4a}=2 \Longrightarrow m(m-3)=-2
\Longrightarrow m^2-3m+2=0 \Longrightarrow m_1=1,\ m_2=2.

12. Să se determine valorile reale nenule ale lui m

m
m pentru care graficul funcției
f:R→R, f(x)=mx 2 −(m+1)x+1
f:R→R, f(x)=mx2−(m+1)x+1
f:R \rightarrow R,\ f(x)=mx^2-(m+1)x+1 este tangent axei Ox.
Hide.

graficul funcției f(x)=mx 2 −(m+1)x+1

f(x)=mx2−(m+1)x+1
f(x)=mx^2-(m+1)x+1 este tangent axei Ox dacă Δ=0
Δ=0
\Delta=0.
a=m, b=−(m+1), c=1, Δ=b 2 −4ac=(−(m+1)) 2 −4⋅m⋅1=(m+1) 2 −4m=(m−1) 2
a=m, b=−(m+1), c=1, Δ=b2−4ac=(−(m+1))2−4⋅m⋅1=(m+1)2−4m=(m−1)2
a=m,\ b=-(m+1),\ c=1,\ \Delta=b^2-4ac=(-(m+1))^2-4\cdot m\cdot
1=(m+1)^2-4m=(m-1)^2.
Δ=0⟹(m−1) 2 =0⟹m 1 =m 2 =1
Δ=0⟹(m−1)2=0⟹m1=m2=1
\Delta=0 \Longrightarrow (m-1)^2=0 \Longrightarrow m_1=m_2=1.
13. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x 2 −2x+4
f:R→R, f(x)=x2−2x+4
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-2x+4. Să se determine valorile
numărului real m pentru care punctul A(m,4) aparține graficului funcției f.
Hide.

Punctul A(m,4) aparține graficului funcției f dacă f(m)=4.

f(m)=4⟹m 2 −2m+4=4⟹m(m−2)=0⟹m 1 =0, m 2 =2
f(m)=4⟹m2−2m+4=4⟹m(m−2)=0⟹m1=0, m2=2
f(m)=4 \Longrightarrow m^2-2m+4=4 \Longrightarrow m(m-2)=0 \Longrightarrow
m_1=0,\ m_2=2

14. Să se determine coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f:R→R,

f(x)=x 2 +4x−5
f:R→R, f(x)=x2+4x−5
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2+4x-5.
Rezolvare:

a=1, b=4, c=−5, Δ=b 2 −4ac=16+20=36, V(−b2a ,−Δ4a )=V(−2,−9)

a=1, b=4, c=−5, Δ=b2−4ac=16+20=36, V(−b2a,−Δ4a)=V(−2,−9)
a=1,\ b=4,\ c=-5,\ \Delta=b^2-4ac=16+20=36,\
V\left(-\frac{b}{2a},-\frac{\Delta}{4a}\right)=V(-2,-9) .

15. Să se demonstreze că parabola asociată funcției f:R→R, f(x)=x 2 −2mx+1+m 2

f:R→R, f(x)=x2−2mx+1+m2
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-2mx+1+m^2
este situată deasupra axei Ox, oricare ar fi m∈R
m∈R
m \in R.
Hide.

Parabola asociată unei funcții de gradul al doilea este situată deasupra axei Ox
ddc. a> 0 și Δ<0
Δ<0
\Delta < 0
a=1, b=−2m, c=1+m 2 , Δ=b 2 −4ac=4m 2 −4(1+m 2 )=−4
a=1, b=−2m, c=1+m2, Δ=b2−4ac=4m2−4(1+m2)=−4
a=1,\ b=-2m,\ c=1+m^2,\ \Delta=b^2-4ac=4m^2-4(1+m^2)=-4 .

16. Să se determine funcția de gradul al doilea f:R→R, f(x)=x 2 −(2m+1)x+3, m∈R

f:R→R, f(x)=x2−(2m+1)x+3, m∈R
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-(2m+1)x+3,\ m \in R,
al cărei grafic are abscisa vârfului egală cu 72
72
\dfrac{7}{2}.
Hide.

Abscisa vârfului este x V =−b2a

xV=−b2a
x_V=\dfrac{-b}{2a}.
a=1, b=−(2m+1), c=3, x V =72 ⟹−b2a =72 ⟹2m+12 =72 ⟹m=3
a=1, b=−(2m+1), c=3, xV=72⟹−b2a=72⟹2m+12=72⟹m=3
a=1,\ b=-(2m+1),\ c=3,\ x_V=\dfrac{7}{2} \Longrightarrow
\dfrac{-b}{2a}=\dfrac{7}{2} \Longrightarrow \dfrac{2m+1}{2}=\dfrac{7}{2}
\Longrightarrow m=3.
17. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=(m 2 −1)x+m+1
f:R→R, f(x)=(m2−1)x+m+1
f:R \rightarrow R,\ f(x)=(m^2-1)x+m+1.
Să se arate că f(1)≥−14
f(1)≥−14
f(1)\geq-\dfrac{1}{4}, oricare ar fi m∈R
m∈R
m \in R .
Hide.

f(1)=(m 2 −1)⋅1+m+1=m 2 +m
f(1)=(m2−1)⋅1+m+1=m2+m
f(1)=(m^2-1)\cdot 1 +m+1 = m^2+m.
Funcția g(m)=m 2 +m
g(m)=m2+m
g(m)=m^2+m are un punct de minim.
a=1, b=1, c=0, Δ=b 2 −4ac=1, x V =−b2a =−12 y V =−Δ4a =−14
a=1, b=1, c=0, Δ=b2−4ac=1, xV=−b2a=−12 yV=−Δ4a=−14
a=1,\ b=1,\ c=0,\ \Delta=b^2-4ac=1,\ x_V=-\dfrac{b}{2a}=-\dfrac{1}{2}\
y_V=\dfrac{-\Delta}{4a}=-\dfrac{1}{4} .
a>0⟹g(m)≥y V ∀m∈R⟹m 2 +m≥−14 ∀m∈R⟹f(1)≥−14 ∀m∈R
a>0⟹g(m)≥yV ∀m∈R⟹m2+m≥−14 ∀m∈R⟹f(1)≥−14 ∀m∈R
a> 0 \Longrightarrow g(m)\geq y_V\ \forall m \in R \Longrightarrow m^2+m \geq
-\dfrac{1}{4}\ \forall m \in R \Longrightarrow f(1)\geq-\dfrac{1}{4}\ \forall m
\in R .

18. Fie funcția f:R→R, f(x)=x 2 +5x+m+6

f:R→R, f(x)=x2+5x+m+6
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2+5x+m+6. Să se determine valorile reale ale lui m
m
m
știind că f(x)≥0
f(x)≥0
f(x)\geq 0, pentru oricare x∈R
x∈R
x \in R.
Hide.

f(x)≥0
f(x)≥0
f(x)\geq 0, pentru oricare x∈R
x∈R
x \in R dacă a>0
a>0
a > 0 și Δ≤0
Δ≤0
\Delta \leq 0.
a=1 > 0, Δ=b 2 −4ac=5 2 −4⋅1⋅(m+6)=4m+1
Δ=b2−4ac=52−4⋅1⋅(m+6)=4m+1
\Delta=b^2-4ac=5^2-4\cdot 1\cdot (m+6)=4m+1.
Δ≤0⟺4m+1≤0⟺m≤−14
Δ≤0⟺4m+1≤0⟺m≤−14
\Delta \leq 0 \Longleftrightarrow 4m+1 \leq 0 \Longleftrightarrow m \leq
-\dfrac{1}{4}.

19. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x 2 −11x+30

f:R→R, f(x)=x2−11x+30
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-11x+30.
Să se calculeze f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅…⋅f(2016)
f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅…⋅f(2016)
f(0)\cdot f(1) \cdot f(2) \cdot \ldots \cdot f(2016).
Hide.

Ne așteptăm ca cel puțin unul dintre factorii f(1), f(2), ... , f(2016) să fie
zero.
Rezolvând ecuația f(x)=0 rezultă x 1 =5, x 2 =6
x1=5, x2=6
x_1=5,\ x_2=6, rezultă că f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅…⋅f(2016)=0
f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅…⋅f(2016)=0
f(0)\cdot f(1) \cdot f(2) \cdot \ldots \cdot f(2016)=0.

20. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x 2 −3x+2

f:R→R, f(x)=x2−3x+2
f:R \rightarrow R,\ f(x)=x^2-3x+2. Să se calculeze f(f(0))−f(1)
f(f(0))−f(1)
f(f(0))-f(1).
Hide.

f(0)=0 2 −3⋅0+2=2, f(f(0))=f(2)=2 2 −3⋅2+2=0, f(1)=1 2 −3⋅1+2=0,

f(f(0))−f(1)=f(2)−f(0)=0
f(0)=02−3⋅0+2=2, f(f(0))=f(2)=22−3⋅2+2=0, f(1)=12−3⋅1+2=0,
f(f(0))−f(1)=f(2)−f(0)=0
f(0)=0^2-3\cdot 0+2=2,\ f(f(0))=f(2)=2^2-3\cdot 2+2=0,\ f(1)=1^2-3\cdot 1+2=0,\
f(f(0))-f(1)=f(2)-f(0)=0

21. Fie funcția f:R→R, f(x)=mx 2 −8x−3

f:R→R, f(x)=mx2−8x−3
f:R \rightarrow R,\ f(x)=mx^2-8x-3, unde m este un număr real nenul.
Să se determine m știind că valoarea maximă a funcției f este egală cu 5.
Hide.

a=m, b=-8, c=-3, funcția f(x)=mx 2 −8x−3

f(x)=mx2−8x−3
f(x)=mx^2-8x-3 are un punct de maxim dacă a < 0 .
valoarea maximă a funcției este y V =−Δ4a
yV=−Δ4a
y_V=-\dfrac{\Delta}{4a}, punem condiția y V =5
yV=5
y_V=5.
Δ=b 2 −4ac=(−8) 2 −4⋅m⋅(−3)=64+12m
Δ=b2−4ac=(−8)2−4⋅m⋅(−3)=64+12m
\Delta=b^2-4ac=(-8)^2-4\cdot m \cdot (-3)=64+12m .
y V =−Δ4a =−64+12m4m =5,⟹m=−2
yV=−Δ4a=−64+12m4m=5,⟹m=−2
y_V=-\dfrac{\Delta}{4a}=-\dfrac{64+12m}{4m}=5, \Longrightarrow m=-2.
a=m=-2 < 0 rezultă că funcția are un punct de maxim pentru m=-2.