PROGRAMUL Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.

01

Auxiliar curricular
Clasa a - X- a
DOMENIUL: Silvicultura

CALIFICAREA: Lucrator in silvicultura

NIVELUL : 1

MODULUL : Produsele padurii

 Introducere

Acest auxiliar este destinat profesorilor de specialitate si maistrilor care predau la Scoala
de Arte si Meserii, in domeniul Silvicultura, nivelul I de calificare – lucrator in silvicultura,
clasa a X a.

Prin calificarile de la nivelul I, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte initiale

care le vor permite sa-si continue pregatirea la nivelul II sau sa isi gaseasca un loc de munca.

Ghidul este structurat pe modulul Produsele padurii iar in cadrul acestui modul sunt
tratate cele patru unitati de competenta, cu o parte din competentele componente. Materialul
constituie un indrumar atat pentru elaborarea si rezolvarea diferitelor exercitii de evaluare cat si
pentru pregatirea profesorului de specialitate in vederea desfasurarii unei activitati didactice de
calitate.

In prima parte, veti gasi enumerate criteriile de performanta pe care trebuie sa le atingeti
dupa parcurgerea programei prevazute la unitatea de competenta tratata. De asemenea sunt
incluse o serie de materiale de invatare precum proiecte de lectie, plan de lectie, folii
transparente, un portofoliu cu prezentarea cubarii automate a arborilor, structuri de continut
accesibile pentru elevi.

Partea a doua contine exemple de exercitii si teste cu solutiile de rezolvare anexate,

activitati teoretice si practice, activitati in grup, activitati care vizeaza diferite stiluri de invatare.

Sarcinile de lucru sunt propuse in ordine crescatoare de dificultate iar rezolvarea

acestora se va face sub indrumarea profesorului sau maistrului in functie de nivelul de
cunostinte la care a ajuns fiecare elev.

Trebuie sa obtineti informatii din sursele bibliografice de specialitate si sa indepliniti

anumite activitati la intervale regulate de timp.

Glosarul de curs: Predarea disciplinelor tehnice implica utilizarea unui vocabular

specializat, ar fi bine ca elevii sa aiba un dictionar propriu in caietul sau portofoliul lor, intocmit
de dumneavoastra.

Suportul de curs: Este util elevilor care nu pot retine o prezentare orala de lunga durata.
Inmanati-le aceste note elevilor inainte de curs. Ele trebuie sa fie cat mai simplu de citit,
prezentate intr-o forma adecvata, folosind spatii largi intre randuri si caractere de litere suficient
de mari.

Succesiunea: La studierea unei activitati care se imparte pe etape, amestecati diferitele

etape si cereti elevilor sa le aranjeze in ordinea corecta.

Lucrul pe grupe: Activand in grupe mici elevii pot sa-si aplice cunostintele in ritm
propriu, mai mult decat atunci cand se lucreaza cu intreg colectivul.
 Va propunem utilizarea unor metode activ-interactive: demonstratia, problematizare,
conversatia, etc. Probele practice trebuie sa demonstreze ca elevul este capabil sa aplice
cunostintele cerute conform criteriilor de performanta si a precizarilor din conditiile de
aplicabilitate.

Nu uitati sa demonstrati elevilor cum se executa o sarcina inainte sa-i puneti s-o execute
sau s-o aplice.

Auxiliarul nu acopera toate cerintele din SPP. Pentru obtinerea certificatului de calificare
este necesara validarea integrala a competentelor conform cerintelor de validare din SPP.

Inainte de a trece la rezolvarea exercitiilor si activitatilor propuse, cititi cu atentie sau

explicati elevilor sarcinile de lucru.

Oferiti elevilor sprijin ori de cate ori acestia au nevoie in rezolvarea sarcinilor de lucru.

Profesorii pot folosi folii transparente realizate de ei, pe care le vor prezenta in timpul
lectiei de dobandire de noi cunostinte.

La fel, tematica abordata poate fi asimilata prin invatare asistata de calculator. Programul
de estimari forestiere prezentat poate fi accesat de elevi pe fiecare statie de lucru din scoala.

La randul elevii lor pot intocmi grafice in tabele de calcul, folosind valorile extrase din
arboretele proprii, de pe fisele de despuiere individuale.

Fisele de lucru propuse sunt procedee de invatare bazate pe actiune prin care elevii isi
activeaza cunostinte si priceperi deja dobandite sau isi creeaza in scoala noi deprinderi de lucru

Astfel de materiale sunt utile si la intocmirea portofoliului elevului.

I. Materiale de referinta
1. Competente vizate si obiective

Competenta Obiective (la final elevii vor fi capabili sa:)

U.C.1: Comunicare si numeratie

1.4 Utilizeaza limbajul de  insuseasca si adapteze limbajul specific la subiectul de discutie

specialitate
 completeze documente simple de specialitate

1.5 Realizeaza calcule simple  aplice metodele de calcul indicate

 realizeze transformari

 estimeze si verifice rezultatele

1.6 Prelucreaza grafic rezultatele  identifice marimile necesare intocmirii graficelor si diagramelor
obtinute intr-o operatie simpla
 citeasca si traseze cu precizie grafice si diagrame

U.C. 18: Recoltarea si prelucrarea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de  identifice fructele de padure

padure
 recolteze fructele de padure

 prelucreze si conserve fructele de padure

 aplice normele de igiena

18.2 Recolteaza ciupercile  identifice ciupercile comestibile

comestibile
 recolteze ciupercile comestibile

 prelucreze si conserve ciupercile comestibile


18.3 Recolteaza produsele
nelemnoase cu continut ridicat
de tananti, rasini, lacuri si
coloranti
18.4 Recolteaza plantele
medicinale si aromatice
U.C. 17: Recoltarea si colectarea produse 222b11c lor lemnoase
17.1 Executa lucrari pregatitoare
doborarii arborilor
17.2 Participa la doborarea
arborilor
17.3 Participa la fasonarea
arborelui doborat
17.4 Participa la colectarea
 aplice normele de igiena
 identifice speciile forestiere cu continut ridicat de tananti, rasini,
lacuri si coloranti, pomi de iarna
 recolteze produsele cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si
coloranti, pomi de iarna
 prelucreze si depoziteze produsele cu continut ridicat de tananti,
rasini, lacuri si coloranti
 identifice particularitatile morfologice ale plantelor medicinale
 recolteze manual plantele medicinale
 usuce si conserve plantele medicinale
 valorifice plantele medicinale
 execute lucrari pregatitoare doborarii arborilor
 aplice normele de igiena si securitate
 inlature ritidomul, scoata calupul de la tapa, avertizeze sonor
caderea arborelui, doboare arborele
 identifice utilajele folosite la doborarea arborelui
 aplice curatirea de craci si cepuri
 aplice cojirea manuala si biologica
 identifice utilajele folosite la fasonarea arborelui doborat
 execute corhanitul, colectarea cu atelaje, adunatul lemnului cu
nemecanizata a masei lemnoase bratele

 identifice utilajele folosite la colectare

17.5 Executa lucrari de curatire a  defineasca operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a

parchetelor de resturi de resturilor de exploatare
exploatare
 execute operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a resturilor
de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea  identifice instrumentele pentru masurarea lungimilor arborilor

lungimilor arborilor doborati
 determine lungimile arborilor

 precizeze regulile de masurare a lungimii arborilor

 utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a

lungimii arborilor

21.2 Executa masurarea  identifice instrumentele pentru masurarea grosimilor arborilor

grosimilor
 precizeze regulile de masurare a grosimii arborilor doborati si pe
picior

 determine grosimile arborilor

 utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a

grosimii arborilor

21.3 Executa masurarea  identifice instrumentele pentru masurarea inaltimii arborilor

inaltimilor
 determine inaltimea arborilor

 precizeze regulile de masurare a inaltimii arborilor

 utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de masurare a

 inaltimilor

21.4 Executa cubarea arborilor  execute cubarea arborelui pe picior si doborat

 execute cubarea lemnului asezat in figuri si prelucrat

 utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de cubare a arborilor

 2. Fisa de descriere a activitatilor

Tabelul de jos prezinta exercitiile propuse pentru modulul Produsele padurii.

El va fi util pentru procesul de autoevaluare a activitatii dumneavoastra.

Competenta Exercitiul Sarcini de lucru Subiectul Rea

Ner

U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de padure S S Identificarea fructelor

18.2 Recolteaza ciupercile S S Identificarea si

comestibile conservarea ciupercilor

18.3 Recolteaza produsele S S Diferite tipuri de

nelemnoase cu continut ridicat de cojitoare manuale
tananti, rasini, lacuri si coloranti F8
Gale si coltani

18.4 Recolteaza plantele S S Identific., rec. plantelor

medicinale si aromatice med.

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare F1 - Protectia muncii la

doborarii arborilor doborarea arborilor
17.2 Participa la doborarea S S Doborarea arborilor
arborilor
1 1-3 Unelte sp.

2 1-5 Protectia muncii

3 1-3

17.3 Participa la fasonarea S S Fasonarea arborilor

arborelui doborat doborati

17.4 Participa la colectarea 4 - Colectarea lemnului

nemecanizata a masei lemnoase intr-un parchet

17.5 Executa lucrari de curatire a - - -

parchetelor de resturi de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea lungimilor F2 - Formula lui Huber

arborilor doborati
F3 Instrumente

21.2 Executa masurarea grosimilor F2, F3 - Formula Huber

Instrumente
T1 -

21.3 Executa masurarea inaltimilor 5 1, 2 Dendrometrul cu pendul

F4, F5, T2 -
21.4 Executa cubarea arborilor 6-8 1, 1-2, 1-4 Cubarea bustenilor si
arborilor pe pic.
F6 -

T3, T4 -

S Asteriscul reprezinta exercitiile care se gasesc in auxiliarul curricular pentru elevii cu cerinte educationale
speciale, elaborat din modulul Produsele padurii
3. Fisa de progres scolar (1)

Modulul: Produsele padurii

Numele elevului: …………………………

Profesor: …………………………………

Competente tehnice urmarite Lucrari Evaluarea Abilitati de Evalua

efectuate baza

B S NS B S

U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de padure

18.2 Recolteaza ciupercile comestibile

18.3 Recolteaza produsele nelemnoase

cu continut ridicat de tananti, rasini,
lacuri si coloranti

18.4 Recolteaza plantele medicinale si

aromatice

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare

doborarii arborilor

17.2 Participa la doborarea arborilor

17.3 Participa la fasonarea arborelui
doborat

17.4 Participa la colectarea

nemecanizata a masei lemnoase

17.5 Executa lucrari de curatire a

parchetelor de resturi de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea lungimilor

arborilor doborati

21.2 Executa masurarea grosimilor

21.3 Executa masurarea inaltimilor

21.4 Executa cubarea arborilor

3bis. Fisa de progres scolar (2)

Intocmirea fisei de despuiere (UC 21, C4)

Numele si prenumele elevului Carpea Ionel

Data de predare 25.05.2005

Activitatea acceptata Fisa obtinuta dupa despuierea diametrelor arborilor pe

specii si clase de calitate pe baza unui carnet de
inventariere

Criterii de performanta indeplinite A realizat centralizarea arborilor prin bifare in carnetul de

teren si marcarea punctelor si liniilor in fisa de despuiere

Nu s-a pierdut, nu apare in plus nici un arbore

Semnaturi de confirmare

Profesorul Gheorghe Marinescu

Elevul Data 25.05.2005

Nota: Aceasta fisa va fi atasata la dosarul elevului

 4. Cuvinte cheie

bustean - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mare de 2,5 m (fr. grume, engl. log)

butuc - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mica de 2,5 m (fr. billon, rondin, engl.
block)

corhanire - in parchetele cu panta mare, operatie prin care lemnul se impinge sa alunece pe sol
(fr. lançage)

dezaninare - actiunea prin care se aduce la sol un arbore aninat (fr. désencrouage )

doboratura de vant - arbori rupti sau dezradacinati de intemperii (fr. chablis, engl. windthrown)

fasonare - operatiile care urmeaza doborarii arborelui precum curatirea de craci, retezarea
varfului, sectionarea fusului (fr. façonage, engl. primary conversion)

inlaturarea labartarilor - eliminarea partilor ingrosate de lemn situate la baza unor arbori (fr.
égobelage - patte, empattement du tronc -, engl. root-swelling)

martoane - cracile si varfurile ramase dupa fasonarea arborilor, adunate si puse sub forma unor
benzi pe linia de cea mai mare panta (fr. andains)

pana - pana de doborare este din aluminiu, plastic sau lemn, evita strangerea lamei ferastraului
in taietura si mentine directia de cadere a arborelui (fr. coin, wedge)

prag - diferenta de nivel intre tapa si taietura din partea opusa (fr. butée de la charnière, ressaut,
épaulement de la charnière, engl. stop)

tapa - este realizata din doua taieturi de ferastrau spre a-i da arborelui directia de cadere (fr.
entraille de direction, engl. felling kerf, undercut)

taietura din partea opusa (taietura de doborare) - se face cu ferastraul in partea opusa tapei;
permite caderea arborelui (fr. trait de chute, le trait d'abattage, engl. felling cut)

tirfor - (fr. tirfor) utilaj usor ce permite, cu ajutorul unui cablu actionat de un levier si de niste
falci, tragerea arborilor aninati

tapina - unealta forestiera inzestrata cu un cioc, permite rasucirea si deplasarea bustenilor prin
alunecare (fr. sapie)
 5. Glosar de termeni

act de punere in valoare - document tehnico-gestionar

 fr. (le) article

arbore pe picior; arbore in picioare - arbore din padure, nedoborat

 fr. (le) arbre sur pied; arbre debout

 engl. instead tree; standing tree; standing timber

carnet de inventariere - in care se trec dimensiuni masurate si aprecierile vizuale asupra

arborilor

 fr. (le) calepin de dénombrement

 engl. coupe inventory record

cherestea - scandura

 fr. (le) rallonge; le sciage

 engl. sawn timber

clupa - instrument folosit la masurarea diametrelor arborilor

 fr. (le) compas forestier

 engl. calliper

ciocan de marcat - topor special ce serveste la marcarea arborilor

 fr. (le) marteau

 engl. marking hammer

coaja - tesutul protector al arborilor

 fr. (la) écorce

 engl. bark
coeficient de forma - raport intre volumul comercial si volumul unui cilindru care ar avea drept
baza sectiunea de la piept (de baza) si ca inaltime inaltimea trunchiului

 fr. (le) coefficient de forme

 engl. coefficient of expansion

coji, a (verb) - desprinderea cojii de pe trunchi

 fr. écorcer

 engl. to (remove) bark

colectarea lemnului - operatie de lucru ce presupunere aducerea lemnului de la locul de

doborare pana la locul de stocare si incarcare in mijloacele de transport

 fr. (le) débardage; (la) vidange

 engl.- skidding

craci - ramificatiile principale ale tijelor

 fr. branches

 engl. branches

cubare - estimare a volumului unui arbore, a unui arboret, a unei parcele…

 fr. (le) cubage

 engl. cubing: to determine volume; to cube

curatire de craci - taierea cracilor arborelui; fasonare

 fr. (le) ébranchage

 engl. limbing

dendrometrie - taxatie, estimatie forestiera

 fr. (la) dendrometrie

 engl. forest valuation

dendrometru - instrument cu care se masoara inaltimea arborelui

 fr. (le) dendroèmtre

 engl. hypsometer

despuiere - centralizare a diametrelor din carnetul de inventariere

 fr. (le) dépouillement

 engl. counting of the diameters

diametrul central al suprafetei de baza - corespunde arborelui care imparte sirul statistic al
arborilor inventariati in 2 parti cu suprafete de baza egale. Este un diametru reprezentativ,
teoretic, putin influentat de rarituri

 fr. (le) diamètre de la surface terrière médiane

 engl. quadratic mean diameter

diametru de baza - masurat pe arbore la inaltimea de 1,3 m de la sol

 fr. (le) diamètre à hauteur de poitrine; diamètre à hauteur d’homme

 engl. breast high diameter

diverse moi - DM - doua sau mai multe specii, precum plopul, salcia, mesteacanul, care
totalizeaza mai mult de o zecime din arboret

 fr. (les) bois blancs

diverse tari - DT - doua sau mai multe specii, precum frasinul, paltinul, care totalizeaza mai
mult de o zecime din arboret

 fr. (les) bois durs

 engl. hard wood

echien - un arboret ai carui arbori au varsta aproximativ egala

 fr. équienne (adj.)

 engl. even-aged
elagaj - caderea cracilor uscate, moarte; taierea ramurilor unui arbore in partea de jos

 fr. (le) élagage

 engl. pruning

factor de cubare - numar mai mic decat 1; fc = volumul de lemn / volumul aparent; arata cati
metri cubi contine a metru ster

 fr. (le) facteur de cubage; le coefficient d’empillage

 engl. converting factor of stacked wood in solid content

ferastrau mecanic (cu lant) - folosit pentru doborarea si fasonarea arborilor; numit
impropriu Drujba

 fr. (la) tronçonneuse

 engl. chain-saw; harvester

fir - arborele luat ca unitate; un singur arbore; arborele bucata cu bucata

 fr. (la) perche; (le) brin

 engl. pole

foios - arbore din grupa foioaselor, avand frunzele caduce

 fr. (le) feuillu

 engl. broad-leaved; hardwood

gelivura - crapatura cicatrizata si proeminenta, in scoarta si lemn, produsa de ger

 fr. (la) gelivure

 engl. frost-shake; frost-crack

inventarierea arboretului - masurare, inregistrare si prelucrare a caracteristicilor biometrice ale

arborilor si arboretelor

 fr. (le) inventaire du peuplement; le comptage

 engl. stand inventory

inventariere fir cu fir - inventariere totala sau integrala; se ia in socoteala fiecare arbore

 fr. (le) inventaire pied à pied; copmtage sur toutes les tiges

lemn de celuloza - lemn de orice specie si dimensiune destinat obtinerii hartiei si cartoanelor

 fr. (le) bois de trituration

 engl. pulp wood; (cellulose)

marcarea arborilor - operatie prin care se aleg si marcheaza arborii ce urmeaza a se dobori

 fr. (le) martelage; t marteler; marteleur; marteau

 engl. marking the trees with the hammer; marking the trees

ochi - locul unde se taie arborii, la taierile progresive

 fr. (le) foyer, (la) trouée

 engl. - gap

ocol silvic - unitate administrativ-economica, fara personalitate juridica, pentru gospodarirea

unei suprafete de fond forestier ( > 5000 ha)

 fr. (le) cantonnement forestier

 engl. ranger district

parcela - diviziune a unei paduri, omogena; uitate de baza pentru amenajament

 fr. (la) parcelle

 engl. compartment

parcelar - ansamblul parcelelor repartizate in teren definitiv

 fr. (le) parcellaire

 engl. formation of compartments

parchet - suprafata delimitata de padure unde se gasesc arbori marcati pentru exploatare; are
nume; i se da numarul actului de punere in valoare
 fr. la coupe; le coupon; le parquet de la coupe; le parterre de la coupe; asseoir une coupe

 engl. coupe, fixed yearly cut

partida - act de punere in valoare inregistrat; prin extensie parchet

 fr. (le) article

padurar - personal silvic de teren

 fr. (le) garde forestier; le garde-bois

 engl. forest ranger; forest-guard; wood ward (America)

platforma forestiera (depozit) - rampa; loc unde se pregateste lemnul in vederea transportului

 fr. (le) chantier; (la) place de dépôt

 engl. timber yard

posibilitate - cota anuala de taiere de pe o anumita suprafata silvica

 fr. (la) possibilité

 engl. allowable cut

postata - latimea unei benzi pe care merg clupasii odata, cu ocazia unei inventarieri fir cu fir

 fr. (la) virée

 engl. stint; drift

punerea in valoare a padurilor - stabilirea si delimitare a parchetelor, marcarea arborilor de

extras, estimarea in metri cubi, pe sortimente si in lei a masei lemnoase

 fr. (la) mise en valeur des terrains boises

rasinos - arbore din grupa rasinoaselor, cu frunzele (ace) persistente

 fr. (le) résineux

 engl. conifer

recoltarea arborilor - doborarea si fasonarea arborilor

 fr. (la) récolte

 engl. harvesting

regenerare - operatie ce asigura reinnoirea padurii

 fr. (la) régénération

 engl. natural regeneration; natural reproduction; regrowth

resturi de exploatare - resturi ce raman in parchet dupa exploatare

 fr. (les) rémanents

 engl. logging residues

sectionare - taiere transversala a lemnului, dupa ce arborele a fost doborat

 fr. tronçonnage

 engl. cross-cutting

serii de volume - volume la rand (serie) luate din tabele de cubaj

 fr. (la) série de volumes

 engl.

silvicultura - gospodarirea padurilor

 fr. (la) sylviculture

 engl. silviculture

sortarea lemnului - analiza masei lemnoase dupa diametru si calitate, repartizata pentru diverse
utilizari; ocolul silvic o face pe picior cu ocazia intocmirii actelor de punere in valoare

 fr. (le) classement des bois; (la) classification des bois

 engl. grading of timber; sorting of timber; classification of timber

sortiment - produs lemnos rezultat din arbore

 fr. (le) assortiment; (les) produits (pl.)

 engl. assortment

specie / esenta - termen forestier care desemneaza categoria biologica a arborilor dintr-o padure

 fr. (la) essence

 engl. species

ster - unitate de volum, aparent egala cu un metru cub, pentru lemn stivuit

 fr. (le) stère

 engl. stack

stiva - gramada de lemn

 fr. (la) pile; (le) tas

 engl. pile of wood; stack of wood

suprafata de baza a arborelui - suprafata cercului la 1,30 m de la sol, de baza in estimarile

forestiere (g)

 fr. (la) surface terrière

 engl. tree basal area; area of the stem

suprafata de baza a arboretului - suprafata tuturor cercurilor situate imaginar la 1,30 m de la

sol, de baza in calculul volumului arboretului (G)

 fr. (la) surface terrière du peuplement

 engl. crop basal area

tabele de cubaj - Tabele cu doua sau mai multe intrari permitand obtinerea prin estimare bazata
pe masuratori precise a unor arbori echivalenti (tarife) ori prin extrapolari plecand de la formule
matematice(bareme, ecuatii de regresie) a volumului pe baza unor masuratori directe

 fr. (le) tarif de cubage; la table de cubage; le barème de cubage

 engl. volume table

tabela de productie - tabel cu cifre aratand pentru o anumita specie caracteristicile arboretului la
anumite varste, pentru fiecare clasa de productie
 fr. (la) table de production

 engl. yield table

T. A. F. - tractor articulat forestier

 fr. (la) débusqueuse

 engl. skidder

taxa forestiera - valoarea masei lemnoase pe picior

 (fr.) (la) valeur vénale; (la) valeur estimée

 engl. sale-value; selling value (America)

trunchi / tulpina - partea comerciala a fusului unui arbore

 fr. (les) tiges (pl.); fut; tronc

 engl. trunk; stem

unitate de productie - subdiviziune a unui ocol silvic (cca. 4000 ha)

 fr. (la) série

 engl. working section; working unit

volum unitar - volumul unui arbore socotit individual

 fr. (le) volume unitaire t le volume plein (en cubes)

 engl. pole medium volume

 6. Fise de conspect
Fisa 1: UC 17, C1 - Protectia muncii la doborarea arborilor

Obligatii:

 alegerea corespunzatoare a directiei de doborare

 pregatirea locului de munca

 stabilirea potecilor de refugiu, in partea opusa directiei de doborare, la un unghi de 45° fata
de aceasta

 inlaturarea labartarilor pronuntate

pragul

zona de siguranta

taierea din partea opusa

 tapa

tapa

taierea din partea opusa

Recomandari conventionale

 Adancimea tapei: 1/3D - 1/2D la arborii grosi, 1/4D - 1/3D la arborii subtiri

 Inaltimea tapei: 1/7D-1/6D la arborii grosi, 1/10D la arborii subtiri

 Inaltimea pragului de franare: 3-5 cm

 Grosimea zonei de siguranta: 1/10D - 1/8D

 Calupul tapei se va scoate cu ajutorul toporului astfel incat sa nu ramana parti nescoase din
acesta

 Baterea penelor asigura doborarea pe directia dorita

 Fisa 2: UC 21, C 4 - Formula lui Huber

V=  5L [m3]

V = 0,785 5d2l/2 5L [m3]

 - cercul sectiunii de la mijlocul busteanului

 Huber a fost un inspector forestier in Bavaria, la inceputul sec. XIX

 El socotea un cilindru perfect busteanul masurat

 Din acest motiv o parte din lemn nu este prins de formula cilindrului, dupa cum lemn care nu
exista in realitate, este prins de formula de cubare

 Pentru intregul bustean insa, plusul si minusul de volum se compenseaza

 Arborele etalon: dL/2 = 40 cm, L = 8 m, V = 1,005 m3

 In depozite bustenii sunt adesea stivuiti. Pentru a se cuba lemnul fara stricarea stivei, se
masoara diametrul de la capatul subtire al busteanului deoarece este socotit mai stabil

 Pe loturi mari de piese, in general, erorile se compenseaza

 In acest caz cubarea se va face cu tabele de cubaj care folosesc drept dimensiuni de lucru
diametrul la capatul subtire si lungimea stivei
Masurarea diametrelor

la capatul subtire
 Fisa 3: UC 21, C1, C2 - Instrumente dendrometrice

Ruleta forestiera

 Se fixeaza la capatul gros al busteanului cu

un carlig

 Masurarea lungimii se poate face de un

singur muncitor, odata cu fasonarea lemnului

 Carligul se desface prin scuturare, ruleta se

bobineaza automat

Panglica dendrometrica

 Pe o parte este gradata in cm si da

circumferinta arborelui

 Pe cealalta parte este gradata in ¶ si da direct

diametrul

 Carligul permite agatarea de coaja pentru a fi

folosita de un singur om

 Are o lungime de 5 m

Clupa

 Construita din aliaje foarte usoare

 Pe o parte gradata din cm in cm pentru

busteni iar pe cealalta din 2 in 2 cm pentru
arborii pe picior
 Clupa inregistratoare

 Inregistreaza diametrele, primeste inaltimile,

cubeaza, trimite datele la imprimanta

 Etansa, antisoc, 1 kg
 Fisa 4: UC 21, C3 - Instrumente de masurare a inaltimilor

Dendrometrul cu pendul

 Fabricat de Blume-Leiss (De) in 9 variante

 Este simplu si robust

 Precizie 0,5 m

Dendrometrul cu tambur

 Tambur in baie de ulei, etans, fiabil, antisoc

 Fabricat de Suunto (Fi), Silva (GB)

 Precizie 0,5 m

Dendrometrul Forestor Vertex

 Fabricat de Haglof (Se)

 Sistem de masurare electronica a inaltimilor,

rapida

 Functioneaza pe baza de ultrasunete, cu o

precizie de 10 cm
 Relascopul cu oglinda

 Conceput de doctorul Bitterlich, fabricat de

Spiegel (Au)

 Masoara inaltimi, diametre, suprafete de

baza, panta terenului

 Estimeaza volumul arborilor pe picior

 Instrument de precizie (0,5 m)

Fisa 5: UC 21, C3 - Regulile de masurare a inaltimilor

 Distanta de la operator la arbore trebuie determinata cu mare precizie

 La unele dendrometre ocularul lunetei se regleaza prin rotire

 Inaltimea se obtine din doua vize care se aduna, la varful si la baza arborelui

 Pe terenuri cu inclinari mai mari de 3g inaltimea se corecteaza in functie de panta

 Pe terenuri inclinate operatorul se aseaza pe curba de nivel pentru a nu fi necesara corectia de

panta

 Pozitia operatorului trebuie sa fie verticala in timpul vizarii

 Operatorului trebuie ca sa nu ii tremure mana

 Pentru verificare si precizie distantele si inaltimile trebuie apreciate de doua ori

 Dendrometrul cu pendul trebuie se va verifica periodic, pe inaltimi cunoscute

 Eroarea de 0,5 m comisa la masurarea distantei dintre operator si arbore se transmite asupra
inaltimii cu o valoare cuprinsa intre 0,5-1 m
 Fisa 6: UC 21, C4 - Cubarea arborelui in picioare

suprafata de baza t g = (¶/4) ∙ d1,3 2

 Volumul se poate afla cu tabele, intocmite pe bogat material experimental pe fiecare specie
de baza; azi incomod

Va = Vc ∙ f = g ∙ h ∙ f

Va - volumul arborelui

Vc - volumul cilindrului

f - coeficientul de forma

f = Va/Vc

Indicele de forma

k = dh/2/d1,3

f = 0,66 ∙ k2 + 0,32/ k ∙ h + 0,140 (V. Giurgiu)

 Volumul astfel calculat da valori medii nesatisfacatoare pentru un singur arbore,

satisfacatoare pentru arborete, deoarece erorile se compenseaza
 Fisa 7: UC 21, C4 – Observatii privind cubarea arborilor

In prima etapa a cubarii pe toti arborii pe care ii estimam ii socotim cilindri perfecti.
Acest lucru il facem numai pentru a-i putea prinde cu usurinta in formula matematica elementara
V = Ab∙h.

In etapa a doua cilindrii imaginari ii corectam fie prin amplasarea clupei la mijlocul
bustenilor, fie prin folosirea unui numar de corectie la arborii pe picior. Prin urmare, atat pozitia
clupei pe busteni cat si coeficientii de forma ai arborilor pe picior sunt facuti doar ca sa apropie
volumul unor cilindri imaginari, avuti in vedere ca prima abordare a cubarii, de volumul
arborilor reali care efectiv se cubeaza.

Proiectia la sol a cercurilor de la inaltimea pieptului, materializate in teren exact in

momentul in care se pune pe arborii respectivi clupa, devine suprafata de baza a arborilor ori
arboretului, prin urmare o suma de cercuri ce constituie alaturi de inaltimea (medie) un
parametru indispensabil pentru aflarea volumului.

Avem in vedere si faptul ca, in silvicultura, nu putem calcula cercul cu raza ca in

matematica ci, din motive practice, cu diametrul. Ca urmare, aria matematica a cercului a =
3,14 5 r2 devine in meseria noastra, prin inlocuirea razei cu jumatatea diametrului, g =
0,785 5 d2.

Peisajul cifric in care ne desfasuram atunci cand executam cubarea, situat in permanenta
pe enunturile de mai sus, ne ajuta sa intelegem mai bine estimarea masei lemnoase de oriunde si
pe orice fond forestier s-ar realiza.
 Fisa 8: UC 18, C3 - Gale si coltani

 Formatiuni bolnavicioase, pe seama fructelor si frunzelor de stejar, datorita intepaturilor

provocate de unele viespi pentru a-si depune ouale

 Galele sunt sferice de culoare brun-castanie si cu mici asperitati la suprafata. Iau nastere prin
inteparea mugurilor foliacei

 Coltanii au forma neregulata, colturoasa de culoare bruna inchis. Iau nastere din inteparea
ghindei in dezvoltare

 Ambele au un continut insemnat de taninuri de calitate superioara

 Productiile de gale si coltani au loc la 3-5 ani odata, de regula la marginea masivului forestier
si depind de abundenta viespilor

 Colectarea se face in septembrie-octombrie cand galele si coltanii ajung la maturitate si cad

de pe arbori

 Productia: 110 - 140 kg/ha

 Faze de lucru: cules, uscare, pastrare, ambalare, livrare, transport

Sarcini de lucru

1. De pe o frunza de stejar sau de pe un lujer culegeti o gala si sectionati-o

2. Ce observati inauntru?

3. Ce se poate spune despre gustul taninului continut intr-o gala?

4. Notati in caiet toate observatiile facute

Dictionar:

coltan - excrescenta de pe ghinda de stejar produsa de intepatura insectei Agnipis

calicis, intrebuintata la argasitul pieilor (Micul dictionar academic)
 7. Proiect de lectie
Tema lectiei:

Recoltarea produselor nelemnoase cu continut ridicat de tananti

Introducere:

 Taninurile sunt compusi chimici acumulati in plante care au insusirea de a transforma pielea cruda in piele tabacita. Pielea in stare
cruda se imbiba cu cantitati mari de apa si putrezeste la actiunea microorganismelor, iar in stare uscata este dura si casanta

 Taninurile au rolul de a apara planta de daunatori si de a o proteja contra putrezirii

Notiuni noi:

 Taninuri, tabacire, argasire, coltani, gale

Obiectivele lectiei:

 Identificarea materiilor prime din arborii care au continut de tanin (scoarta, lemn, conuri, frunze, coltani, gale)

 Prezentarea tehnologiei recoltarii scoartei cu ajutorul cojitoarelor manuale

 Elemente despre gale si coltani

Timp necesar:

 1 ora

Materiale:

 manual scolar, folii transparente, exercitii (vezi T2 si E6 din AC pt. ECES), fise de conspect (F8), unelte, esantioane de coaja, gogoase
de ristic, etc.

Secventele lectiei:

1. Discutii cu elevii despre importanta taninurilor in viata de fiecare zi

2. Trecere in revista a materiilor prime care au continut de tanin

3. Prezentarea cutitoaielor si a diferitelor tipuri de cojitoare manuale de pe folii transparente, sau din stocul existent in magazia de
materiale a scolii

4. Enumerarea operatiilor de recoltare a scoartei: inelarea trunchiului, curatirea scoartei de muschi, taierea in lung, desprinderea, strujirea,
zvantarea, uscarea, tocarea

5. Prezentarea galelor si coltanilor: cauzele producerii lor, periodicitatea

6. Enumerarea etapelor de colectare a galelor si coltanilor: cules, uscare, pastrare, ambalare, transport
 8. Folii retroproiectoare

Brat fix

8.1. Masurarea grosimilor cu clupa forestiera (T1)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Brat mobil
Diametrul este dat

de aceasta diviziune
 g

Gradarea clupelor

 De regula, in practica silvica suprafata cercului (g) se afla in functie de diametrul de baza

 Invers, exista si unele situatii cand diametrul de baza se calculeaza plecand de la g (suprafata
de baza)

 Atentie! Eroarea de citire a diametrului se ridica la patrat in timpul cubarii

g = 0,785 ∙ d2 [m2]
 8.2. Masurarea inaltimilor cu dendrometrul (T2)

Principiile masurarii inaltimii arborilor

 Distanta de la operator la arbore se afla pe cale optica

 Cu hipsometre clasice precizia de masurare a inaltimilor arborilor pe picior este la o jumatate
de metru

 Prin comparatie, precizia de masurare a diametrelor arborilor pe picior este la 2 cm cititi pe

rigla compensata

Model de reticul

pentru dendrometrul cu pendul

Mira plianta

35

25
20
 8.3. Cubarea arborelui in picioare (T3)

engl. tree basal area

fr. surface terrière

1,3

h/2

Suprafata proiectata la baza arborelui (g)

dh/2

d1,3
Notiuni care trebuie retinute:

 Volumului cilindrului calculat si corectat, volumului real, diametrul de baza, suprafata de

baza, coeficientul si indicele de forma, aici in vedere spatiala
 8.4. Coeficienti si indici de forma (T4)

Coeficienti de forma ai arborelui intreg la fag (I. Decei)

h d…cm h

m 30 32 34 36 38 40 m

26 0,500 0,497 0,494 0,491 0,490 0,489 26

Coeficienti de forma ai fusului la molid (I. Decei)

h d…cm h

m 30 32 34 36 38 40 m

26 0,448 0,439 0,431 0,424 0,424 0,417 26

Indici de forma (k) medii pentru Romania (Biometria arborilor …, 1972)

Specia k Specia k Specia k

Molid 0,67 Anin alb 0,70 Carpen 0,64

Brad 0,69 Plop tremurator 0,69 Jugastru 0,63

Larice 0,64 Gorun 0,67 Salcam 0,60

Duglas 0,65 Stejar 0,68 Frasin 0,65

 Pin negru 0,69 Paltin 0,63 Anin negru 0,66

Fag 0,68 Ulm 0,67 Plop alb si negru 0,62

Mesteacan 0,60 Cer 0,63 Salcie 0,58

Atentie!

 Volumul matematic a 2 arbori cu acelasi diametru de baza si cu aceeasi inaltime este perfect
egal;

 Volumul real la acesti arbori insa, poate fi de valori diferite

9. Sugestii cresterea eficientei invatarii / evaluarii elevilor

Pentru verificarea si evaluarea cunostintelor si deprinderilor dobandite la modulul

Produsele padurii se pot utiliza exercitiile propuse in acest auxiliar.

Exercitiile servesc la verificarea si evaluarea dobandirii unor noi cunostinte si deprinderi.

Exercitiile 1, 2 si 3 au ca tematica aspectele de baza ale recoltarii lemnului precum

uneltele si accesoriile folosite, echipamentele de protectie a muncii.

Exercitiul 4 cere identificarea partilor componente ale dendrometrului cu pendul

analizand o imagine a instrumentului de masurat inaltimi, completarea in casutele corespondente
a elementelor identificate.

Exercitiile 5 si 6 propun cubarea arborilor cu ajutorul tehnicii de calcul existenta in scoala

de arte si meserii. Ele fac apel la cunostintele informatice elementare ale elevilor.

Exercitiul 7 cere analizarea pe cale grafica a modului in care diametrul si lungimea

influenteaza volumul bustenilor. Pentru aplicatie se folosesc 6 arbori doborati, de dimensiuni
date.

Exercitiul 8 este un referat intocmit de un elev de la scoala de arte si meserii, in urma

unei vizite intr-un parchet unde se executa scosul lemnului la drum cu caii. Referatul reda, in
termenii auziti la fata locului, o situatie silvica concreta. Acest document va fi prezentat si
discutat in clasa. Este unul dintre instrumentele care pot contribui la formarea deprinderilor de
munca independenta a elevilor.

Exercitiu 9 se prezinta sub forma unui portofoliu ilustrat si initiaza pe tinerii lucratori in
silvicultura sa estimeze automata arborii masurati pe picior.

Prin exercitiile 1-9 profesorul va urmari modul in care elevii au identificat si parcurs
cerintele le lucru, comentariile efectuate de acestia pentru colegii lor, va consemna rezultatele in
fisa de evaluare a fiecarui elev in parte.

Profesorul va nota in portofoliul sau rezultatele evaluarii si va concluziona daca aceasta

s-a facut sau nu corespunzator.
10. Sugestii cu privire la metodele de predare / invatare

Intreg demersul didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie

focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate
cerute de calificarea lucrator in silvicultura.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice,
prin imbinarea metodelor si mijloacelor de invatamant adecvate formarii competentelor urmarite,
prin folosirea unor mijloace in care activitatea este centrata pe elev.

Pentru modulul Produsele padurii sunt alocate un numar de 240ore, care sunt repartizate
astfel: instruire practica 90 ore, laborator tehnologic 90 ore si instruire teoretica 60 ore.

Orele de laborator tehnologic se vor desfasura sub indrumarea profesorului de specialitate

tehnica, iar cele de instruire practica sub indrumarea maistrului instructor.

Pentru reusita procesului de predare–invatare tineti seama de cadrul de asigurare a

calitatii si de:

 organizarea adecvata a salii de clasa

 toate resursele pe care le aveti la indemana

 existenta unor echipamente functionale

 explicarea in mod clar a scopului, metodelor si obiectivelor lectiei

 impartirea sarcinilor de invatare in pasi mici

 nevoile grupului de elevi care trebuie luate in seama

 promovarea egalitatii sanselor in randul elevilor

 cunostintele si experienta anterioara a tinerilor din scoala

 stabilirea obiectivelor individuale de invatare

 invatarea centrata pe elev

 incurajarea efortului elevilor

 folosirea strategiilor care raspund stilurilor individuale de invatare

 materialele care sporesc claritatea invatarii

 comunicarea eficienta cu elevii (ton, ritm, stil, prestanta)

 formularea clara a intrebarilor

 incurajarea elevilor sa participe activ la lectie

 oferirea de informatii suplimentare la cererea elevilor

 explicarea scopului si rezultatele asteptate de la exercitii

 realizarea feed-back-ului privind invatarea si progresul

 alocarea timpului pentru discutarea aspectelor suplimentare, noi

 asigurarea unei evaluari regulate, corecte, riguroase, formative

 implicarea elevilor in evaluare

 punerea la dispozitia elevilor a diferitor tipuri de evaluare

 indemnarea elevilor sa-si asume responsabilitatea actului invatarii

 obtinerea feed-back-ului in propria dezvoltare profesionala

 folosirea eficienta a temelor pentru acasa

 atingerea scopurilor si obiectivelor lectiei

In scoala de arte si meserii materialul didactic este deosebit de important. Astfel,

profesorul va procura resursele necesare desfasurarii lectiei, va elabora fise de lucru
pentru examinare, precum si probe si instrumente de evaluare si autoevaluare.

Fisele de lucru se vor repartiza elevilor, in functie de forma de activitate, pe grupe de

elevi sau individual, si in functie de materialul didactic si aparatura de laborator existenta.

Elevilor li se solicita citirea sarcinilor de lucru din fise si rezolvarea acestora in ordinea
inscrisa. In acest fel, elevii vor fi antrenati sa participe la lectie desfasurand activitati practice,
aplicative, vor trebui sa se documenteze.

Pe parcursul desfasurarii lectiei, profesorul va supraveghea, dirija si indruma demersul

elevilor in rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de cate ori este solicitat de catre elevi, profesorul va
da explicatiile si lamuririle necesare.

Metodele de invatamant care se propun aici sunt activ-participative precum observarea si

in mod deosebit descoperirea dirijata, exercitiul practic.
Instrumentele de evaluare si autoevaluare pot fi concepute sub forma de fise de lucru, fise de
observatie, chestionare de autoevaluare, teste cu itemi, proiecte, portofolii, teme de lucru, lucrari
practice.
11. Importanta intocmirii unui portofoliu

Prin calificarile de la nivelul 1, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte

generale despre domeniul de pregatire care sa le permita continuarea pregatirii la nivelul 2, sau
sa se integreze pe piata muncii. Pentru acest lucru o pondere mare in pregatirea elevilor o au
formarea abilitatilor cheie in comunicare, in igiena si securitatea muncii, in lucrul in echipa, in
organizarea si pregatirea pentru integrarea la locul de munca.

Profesorul poate folosi urmatoarele instrumente de lucru:

 extemporalul (lucrarea de control), cu diversi itemi de evaluare

 fisele de observare

 fisele de lucru

 exercitiul practic (proba practica)

 chestionarul

 fise de evaluare

 fisele de autoevaluare

 activitatile interactive (joc de rol, aritmografe, proiecte)

 activitati care vizeaza stilurile de invatare vizual, auditiv si practic

Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza abilitatile cheie si

competentele tehnice specializate din standardul de pregatire profesionala.

Activitatile indeplinite vor fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul de

calificari profesionale al fiecarui elev iar informatiile din ghid pot fi utilizate in elaborarea
portofoliului elevului.

Portofoliul reprezinta o metoda complementara de evaluare, care permite estimarea

elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El este o culegere de documente in care fiecare elev
poate sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele, experientele pe care le-a
dobandit, lucrari personale ce le-a intocmit de-a lungul perioadei de invatare. Se recomanda ca
elevul sa-l pastreze. In plus, structura portofoliului poate fi stabilita impreuna cu elevii, odata cu
anuntarea tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care ofera posibilitatea elevilor de a-
si monitoriza progresul si de a lua parte la propriul proces de invatare.

Profesorul va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor.

 II. Activitati pentru elevi
1. Exercitii UC 17, C2, C4
Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Sarcini de lucru:

1. Priviti imaginile de mai sus

2. Identificati uneltele folosite la recoltarea lemnului

3. Inscrieti in chenarul din dreptul fiecarei unelte descoperite numele si rolul ei in doborarea
arborilor
 Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

Sarcini de lucru:

1. Priviti imaginea de mai sus

2. Identificati echipamentul special de protectie al muncitorului

3. Ce unelte sunt folosite aici, la doborarea arborelui?

4. Pe ce directie o sa cada arborele care se taie?

5. Marcati pe fisa, cu o sageata, directia de doborare gasita

Exercitiul 3 - Echipamentul special de protectie
Sarcini de lucru:

1. Priviti imaginile de mai sus

2. Identificati echipamentul de protectie specific recoltarii lemnului

3. Notati numele echipamentelor identificate si rolul acestora in securitate

 2. Exercitiu UC 21, C3
Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului

Numele ……………………..

Prenumele …………………

Clasa ……………………..
Sarcini de lucru:

1. Identificati principalele parti componente ale dendrometrului cu pendul

2. Inscrieti in casutele corespondente componentele identificate

 3. Exercitii UC 21, C4

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Numele ….……………………

Prenumele ……………………

Clasa …………………………

Sarcina de lucru:

Sa se construiasca un tabel de cubaj pentru lemn rotund, cu diametrele la mijloc cuprinse intre 5 cm si 120 cm, din cm in cm, si cu lungimile
cuprinse intre 0,5 m si 12 m, cu valorile lungimilor din 0,1 in 0,1 m.

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

Numele ………………………

Prenumele …………………

Clasa …………………………

Sarcini de lucru:

1. Sa se cubeze intr-un program tabel de calcul 8 molizi care au inaltimea de 26 de metri si

diametrele si formele prezentate in tabelul de jos

2. Sa se completeze in ultima linie din tabel volumele calculate

h d…cm h

m 30 32 34 36 38 40 42 44 m

26 0,448 0,439 0,431 0,424 0,424 0,417 0,410 0,404 26

Vol Vol

Exercitiul 7 - Influenta diametrului si a lungimii asupra volumului

Sarcini de lucru:

1. Analizati influenta diametrului asupra volumului la arborii de mai jos

2. Analizati influenta lungimii asupra volumului la arborii de mai jos

3. Calculati volumul arborilor

4. Reprezentati grafic, pe o axa de coordonate, rezultatele obtinute

Influenta diametrului asupra volumului

Nr. arborelui DL/2 [cm] Lungimea [m] Volumul [m3]

1 20 8

2 40 8

3 60 8

4 80 8

5 100 8

6 120 8

Influenta lungimii asupra volumului

Nr. arborelui DL/2 [cm] Lungimea [m] Volumul [m3]

1 40 2

2 40 4
3 40 6

4 40 8

5 40 10

6 40 12
 Exercitiul 8 - Intocmirea unui referat

Cerinta de lucru:

Sa se intocmeasca un referat in urma vizitei unui parchet in care se face colectarea lemnului cu
caii

Exercitiul 9 - Portofoliu pentru laboratorul tehnologic

Cubarea automata a volumului arborilor

Sugestii:

1. Utilizati la orele de laborator tehnologic materialele incluse in portofoliul ilustrat, facand

referinta la calcularea automata a volumului arborilor

2. Avand ca suport fisele de inventariere completate la lucrarile practice, aflati cu elevii volumul
rezultat din rariturile executate

3. Incercati sa calculati volumul arborilor marcati in teren si prin invatarea asistata de calculator

4. Comparati metoda propusa de programul FOND FORESTIER cu metoda clasica de calcul

care se face cu ajutorul tabelelor

5. Comparati volumele brute obtinute in FOND cu volumele propuse de tabelele de cubaj

6. Rezultatele exercitiilor model, parcurse la orele de laborator tehnologic, se pot tipari si la

imprimanta

7. Pastrati in portofoliul dumneavoastra documentele create

8. Efectuati o evaluare finala folosind ca baza de plecare aplicatia prezentata in paginile care
urmeaza
 Interfata programului Fond Forestier

Sugestii:

 Calcularea automata a volumului unei rarituri este posibila in aplicatia silvica Fond cu
optiunea Calculul APV, ce apartine meniului APV

 La demarare, aplicatia Fond trece automat pe aceasta optiune, deoarece este una dintre cele
mai utilizate aplicatii informatice silvice

 Lansarea ei se face prin apasarea tastei ENTER

 Calcularea volumului rariturilor se face, in programul FOND, prin procedeul de cubaj pe

serii de volume

Remarca:

 Pe langa cubarea arboretelor programul FOND Forestier mai are si urmatoarele optiuni:
adaugarea unei unitati silvice noi (ocol), redactarea si tiparirea autorizatiilor de exploatare,
afisarea volumelor unitare, borderoul actelor de punere in valoare intocmite, preturi lemn
(taxe forestiere, fir cu fir) cu posibilitatii de actualizare, etc.

 In timpul lucrului, revenirea la meniu se face cu ajutorul tastei F9

Dictionar:

APV – act de punere in valoare (a padurii);

 Date despre partida

Sugestii:

 Numarul de partida este unic

 Calculatorul nu poate inregistra doua partizi cu acelasi numar

 Numerele ocupate se vad lansand optiunea Afisare APV din APV

 Pentru Natura produsului se alege intre: principale codru, principale crang, principale
substituiri, taieri de conservare, accidentale I si II (fara doboraturi), doboraturi I si II,
secundare rarituri, curatiri intarziate, curatiri tipice, taieri de igiena, doboraturi in masa (I, II),
taieri in aliniamente

 Pentru Tehnologia de exploatare se va selecta o singura optiune din: trunchiuri si catarge,

parti de arbore, sortimente si multipli de sortimente, sortimente definitive

 Iescarii, deoarece sunt arbori atacati de ciuperci, putregaiosi, fara valoare economica, cu
forma fusului nespecifica, se inventariaza separat. Se cauta in arboret si se extrag inaintea
rarituri, din motive de NTSM

Dictionar

 Partida – act de punere in valoare intocmit de un ocol silvic, cu statut de document gestionar
si avand un numar de inregistrare
 Tip de arboret (1)

Sarcini de lucru:

1. Construiti o diagrama liniara pentru arboretul de fag situat in

parcela 27 A

8 17 2. Stabiliti pe cale grafica natura arboretului

12 8 3. Explicati cu argumente silvice situatia gasita

14 37

16 24
Remarca:
18 30
 Pentru diametre si nr. de arbori vezi fisa de documentare nr. 4
20 42
 In fisa de despuiere centralizarea arborilor se face cu puncte si
22 56 linii, precum se vede in partea dreapta

24 31  Natura arboretului se poate deduce cu multa usurinta, in functie de

frecventa punctelor si liniilor pentru fiecare categorie de diametre
26 18 in parte

28 15

30 12

32 5

34 2
linia de tendinta

arboretul real
 Tip de arboret (2)

(solutie)

Remarca:

 Diagrama tip linie a fost realizata cu ajutorul butonului Chart Wizard din Excel, dupa
selectarea prealabila a diametrelor si a numarului total de arbori, pe fiecare categorie de
grosime in parte

 Prin urmare, 27 A reprezinta o abatere de la curba lui Gauss (clopot), situatie care este tipica
pentru arboretele relativ echiene
 Taierile succesive, aplicate de cateva ori la rand in anii de fructificatie ai speciei, explica
pentru esenta fag, in oarecare masura, natura arboretelui

 Tabelele de cubaj pe serii de volume tin seama si de natura arboretului

Selectarea speciei

Sugestii:

 Parcurgerea listei cu speciile lemnoase de baza se poate face cu tastele sageti, cu ajutorul
mouse-ului sau prin tastarea initialelor esentei respective

 Unele specii au provenienta din samanta (S) sau lastari (L)

 Validarea unei specii se face cu un clic de la mouse sau cu tasta Enter

 Ecranul urmator cere informatii despre varsta speciei (camp obligatoriu), elagaj (optiune
facultativa), marimea categoriei de diametre (2, 4 cm), despuierea incepe de la diametrul de
…

 Greselile de tastare se pot indrepta cu optiunea Corectare, plasata in partea de jos a ecranului

Remarca

 Selectarea speciei inseamna: formei fusului arborilor, pretului lemnului

 Desi varsta arboretului nu este un element de calcul pentru aflarea volumului ea se
completeaza, fiind o componenta statistica a APV-ului

 Combinatia de taste Ctrl + I arata fisele de despuiere preluate deja de program, in caz ca
arboretul are mai multe specii (arboret amestecat)

Fisa de despuiere

Sugestii:

 Reda numarul de arbori pe clase de calitate, pentru fiecare categorie de diametre

 Se intocmeste prin parcurgerea si bifarea arborilor din carnetul de inventariere, pentru fiecare
specie separat

 Arborii se vor inregistra cu puncte si linii (a se vedea fisa de lucru nr. 1) reprezentand numere

 Stocarea arborilor din fisa de despuiere in calculator se face cu ajutorul blocului numeric si a
tastei tab pentru trecerea de la o clasa de calitate la alta

 Atentie: daca blocul numeric nu este activat, tastele numerice nu functioneaza

 Dupa stocarea fisei de despuiere in calculator se apasa tasta functionala F3 – Terminare

 Combinatia de taste Ctrl + F8 permite golirea tabelei atunci cand dorim ca inregistrarea
arborilor sa fie reluata de la capat
 Confruntarea datelor din fisa de despuiere

Sugestii:

 Dupa apasarea tastei F3 apare ecranul: Confruntati cu datele din fisa de despuiere!

 Arborii stocati in calculator trebuie sa corespunda celor din fisa de despuiere

 Daca datele nu au fost introduse corect, adica sunt arbori in + ori in -, pentru corectarea fisei
de despuiere se apasa tasta N spre a se reveni la ecranul anterior

 Un efect similar se obtine si prin apasarea tastei Espace - Spatiu

 Validarea optiunii Da/Nu se face apasand tasta Enter

Remarca:

 Clasa de calitate a arborilor permite sortarea arboretului cubat

 Fagul reactioneaza puternic in urma rariturilor adaptandu-se usor noilor conditii de viata care
i se creeaza, totusi operatiunile culturale sunt dificil de condus

 Fisa de despuiere ne poate sugera raritura de jos, intr-un arboret pur de fag; numarul de
arbori extrasi la hectar este moderat
 Calcularea diametrului central (1)

Sarcini de lucru:

1. Sa se calculeze diametrul central in programul de calcul tabelar Excel

2. Sa se foloseasca, pentru acest lucru, formula de calcul

dgM = dM + cS(G - Sm)/gi

dgM - diametrul central

dM - reprezinta limita inferioara a categoriei de diametre mediane

c - marimea intervalului dintre categoriile de diametre

G - suprafata de baza a arboretului

Sm - suprafata de baza insumata pana la categoria de diametre med.

gi - suprafata de baza corespunzatoare categoriei de diametre med.

3. Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond
 Calcularea diametrului central (2)

(solutia 1)

Importanta diametrului central

 Nu este influentat de rariturile facute in arboret

 Ajuta la alegerea arborilor reprezentativi pentru care se masoara cele 15 inaltimi

 Este un diametru teoretic, din creion, prin urmare, daca ar fi sa-l cautam in arboret cu clupa,
este posibil sa nu-l gasim

 Intra ca element de calcul in ecuatia de regresie, varianta serii de volume

Moduri de calcul posibile

 Traditional, in tabel tipizat, dupa intocmirea fisei de despuiere

 In programul FOND Forestier

 In programe tabel de calcul (EXCEL)

 Cu inregistratoare de date mobile (palm-uri, hand-held-uri, macrocuburi)

 Pe computere de buzunar cu posibilitati de programare

Calcularea diametrului central (3)

(solutia 2)

Mod de lucru intr-un tabel de calcul Excel

 Generarea diametrelor in coloana A

 Se trec arborii pe clase de calitate, conform fisei de despuiere, in coloanele B, C, D, E

 Se face totalul arborilor, in coloana F, si pe liniile 2…14, prin tragerea formulei scrise in
celula F2

 In coloana G se calculeaza suprafetele de baza, multiplicand formula

 In coloana H se cumuleaza suprafetele de baza multiple, automat

 La adresa G17, in celula, s-a trecut formula diametrului central

Remarca
 Folosirea adreselor in formule este importanta pentru multiplicarea lor automata

 In cazul in care datele se modifica, rezultatul se recalculeaza automat

 Pentru sporirea preciziei de lucru se recomanda calcularea constantei 0,785 cu ajutorul

functiei pi()/4

Inaltimea medie corectata

Sugestii:

 Toti arborii din arboret vor fi cubati cu o inaltime unica pe specie

 Ecranul de mai sus prezinta diametrul central determinat de calculator si inaltimea corectata

 Formula de corectie a inaltimii cere diametrul mediu si inaltimea medie a 10-15 arbori
reprezentativi ai arboretului;

 Media acestor valori in programul fond se face aducand pe ecran un calculator obisnuit cu
ajutorul tastei functionale F2

 Daca acest calculator afiseaza valori de la calcule anterioare se goleste cu tasta C (Clear-
Curatare)

 Apasarea repetata a tastei F2 sterge calculatorul adus pe ecran

Remarca:
 Daca media arborilor reprezentativi este sub valoarea diametrului central - s-au ales mai
subtiri, inaltimea corectata creste

 Daca media arborilor reprezentativi este peste valoarea diametrului central - s-au ales mai
grosi, inaltimea corectata scade

 Pentru un diametru mediu egal cu dgM, inaltimea ramane neschimbata

Corectia inaltimii medii (1)

Sarcini de lucru:

1. Sa se corecteze inaltimea medie in programul de calcul tabelar Excel

2. Sa se foloseasca, pentru acest lucru, formula de calcul

hc = (1,36 - 0,36SDm/Dgm)SHm

hc - valoarea corectata a mediei inaltimilor arborilor reprezentativi

Dm - diametrul mediu al arborilor reprezentativi

Dgm - diametrul central al suprafetei de baza

Hm - media inaltimilor arborilor reprezentativi

3. Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond

Corectia inaltimii medii (2)

(solutie)

Importanta corectiei inaltimii medii

 In silvicultura cubarea arboretelor se face, frecvent, cu ajutorul fiecarui diametru de baza in

parte si cu o inaltime unica

 Este ca si cum toti arborii s-ar afla, in plan vertical, la acelasi nivel

 Cei 15 arbori la care se masoara inaltimile trebuie sa fie reprezentativi, adica sa aiba o
grosime cat mai apropiata de a diametrului central (dgM)

 Dupa ce ii cautam in arboret, cu clupa deschisa la valoarea d gM-ului, ii mai masuram odata la
nivelul pieptului, cu precizie de cm

 Datele masurate (d1,3, h) se trec, sub forma de tabel, intr-un fisier

 Pentru a spori precizia estimarii arboretelor, in conditiile in care lucram cu inaltimi putine,
acestea trebuie masurate la arborii reprezentativi, iar la inaltimea lor medie trebuie sa-i
aplicam o corectie, conform formulei prezentate anterior

© G.
Tomoioag
a

Calculul dgM cu ajutorul palm-ului

Importanta:

 Prelucreaza datele estimarilor forestiere direct in teren

 Permite despuierea automata a diametrelor masurate

 Elimina carnetul de inventariere

 Preluarea datelor din fisele de despuiere

Fisa de documentare nr. 8

Sugestii:

 Mai departe FOND Forestier pune o serie de intrebari de rutina la care silvicultorul raspunde
selectand un raspuns: Da/Nu

 Mai sunt si alte specii in u. a.? Se raspunde Da numai in cazul arboretelor amestecate, in care
s-au inventariat si alte esente

 Mai sunt u. a. - uri in cadrul acestei partizi?

Intrebarile ecranelor urmatoare:

 Competenta de aprobare a APV-ului: director, inspector sef, sef ocol

 Este corect? Sunteti sigur? Da/Nu

 Alegerea optiunii se face fie folosind initialele D sau N, prin tastare, fie clic cu butonul de la
mouse

 Doriti ca APV-ul calculat sa intre in evidenta ocolului? Da/Nu

 Atentie! Daca la aceasta intrebare se raspunde Nu, datele stocate si prelucrate de calculator
se pierd
 Continuati cu alta partida? Da/Nu

Tiparirea APV-ului

Sugestii:

 Alegerea optiunii Tiparire din meniul APV; se valideaza cu tasta Enter

 Din ecranul care afiseaza toate APV-urile inregistrate se selecteaza numarul de partida

 Dupa comanda de validare, pentru identificarea corecta a APV-ului, sunt rezumati parametrii
de baza ai partidei: numar, nume, produse, U. P., u. a., taiere, volum, suprafata, an exploatare,
destinatie. Este corect? Da/Nu

Intrebarile ecranelor urmatoare:

 Tiparirea se face condensat? Da/Nu

 Destinatia: Imprimanta, Ecran, Disc

 Atentie! Daca documentul este trimis la tiparire fara ca o imprimanta sa fie conectata la
calculator programul se va bloca. In aceasta situatie trebuie facuta o iesire fortata din program
cu combinatia de taste Ctrl+Alt+Del

 Abandonare: se renunta la afisarea APV-ului pe ecran sau la tiparire

Remarca:
 Tiparirea unui APV recent intocmit se poate face si din Fisiere/Temp unde documentul este
stocat, temporar, sub numele de rap_fin.txt

Parasirea programului

Remarca:

 Iesirea din programul Fond se face cu Terminare/ Parasire, comanda ce se apeleaza de pe

linia meniului principal cu tastele sageti

Sugestii:

 Actul de punere in valoare adus pe ecran, se parcurge cu tastele sageti si cu PageUp, Page
Down, Home, End

 Cand suntem in aplicatie, pentru relansarea pasilor de lucru, se apasa tasta functionala F9 sau
Escape

 Programul comunica in timpul lucrului cu operatorul prin mesajele si informatiile trimise in

bara de stare, situata in partea de jos a ecranului

 Tasta F1 - ajutor poate oferi alte informatii suplimentare asupra gestionarii programului

 Autorii programului FOND propun pentru variantele viitoare ale aplicatiei o interfata mai
atragatoare, deschisa tuturor utilizatorilor din domeniul silvic
 Scoala de arte si meserii incearca sa tina pasul cu lumea profesionala tot mai informatizata,
in care lucrurile evolueaza foarte repede
 MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Simbata,21 Mai 2005

Ocolul Silvic Didactic Aprobat, Director

RNP

ACT DE PUNERE IN VALOARE NR. 1 SR ZAPODIA NASAUDULUI

U.P. nr. 6 Rebreanu PRODUCTIE INDUSTRIALA

*======================================================================================
================================================*

| Suprafata totala act: 1.00 ha | INFORMATII | Grupa | Numar | Volum | |

| Tratament: de ingrijire | PRIVIND | de | de | arbore | Elagaj|

| Natura produsului: secundare rarituri | N.T.S.M. | specii | arbori | mediu | |

| Tehnologia de exploatare: trunchiuri si catarge |-------------------------------------------------------------------|

| Data inventarierii: 21 Mai 2005 | Stincarii pe: ha | Rasinoase | | | |

| Anul exploatarii: 2005 | Arbori putregaiosi: | FAG | 297 | 0.30 | |

| Procedeul de inventariere: fir cu fir. | buc.| Quercinee | | | |

| Ciocan rotund nr: PP-BN-03-06 | cu un volum de: mc | Diverse tari| | | |

| Semintis neutilizabil pe ha. Vol. craci rasin. mc. | | Diverse moi | | | |

| Preturi conform Hotaririi Nr. 687474:23.06.04 | | TOTAL: | 297 | 0.30 | 0.00 |

*======================================================================================
================================================*

| Specia | SORTAREA DIMENSIONALA | Lemn | | Lemn de foc |

Volum | Valoare |

| | G1 | G2 | G3 | M1 | M2 | M3 |subtire |lucru | coaja | Total | craci | brut | lei |

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

| FAG | 0| 4| 0| 7 | 12 | 9 | 4| 36 | 3| 49 | 8| 88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

Total: | 0| 4| 0| 7| 12 | 9| 4| 36 | 3| 49 | 8| 88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

| |Supra|Vir|Pan-| VOLUM B RUT PE S P E C I I [mc] |Total| Semintis utilizabil |

 |U.A. |fata |sta| ta |-----------------------------------------------------------------|volum|-----------------------------------------*

| | ha |ani| g | FA |brut | % |S.tot| Compozitie | H |Rasp |

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

|27A | 1.0| 50|15.0| 88 | 88| | | | | |

*======================================================================================
================================================*

| Nr. |Spe-| Diametre | Inaltimi|vir|V.arb.|Nr.ar|Cre| g1 | g2 | g3 | m1 | m2 | m3 |lemn|coa-|Lemn de foc|

V.brut| pret |

| u.a.|cia:| dt | dcg | ht | hc |sta|mediu:|bori:|st.| | | | | | |subt| ja |total|craci| [mc] | lei: |

*======================================================================================
================================================*

| 27A | FA | 20.0| 20.8|21.0|21.3| 50| 0.300| 297 | | | 4 | | 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

| Total u.a. 27A | 297 | | | 4 | | 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

|Postata | |

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

|Volum [mc] | |

|Nr arbori | |

*======================================================================================
================================================*

Software by Tomoiaga Grigore

Sef ocol: Intocmit: Birou Fond Forestier

III. Solutiile exercitiilor propuse
Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Parghie de impulsionare a caderii

 Se foloseste la arborii subtiri, simetrici

Parghie de impulsionare a caderii

 In plus, cu ajutorul carligului, prin rasucire

arborelui se poate dirija caderea acestuia

Pana

 Serveste la prevenirea strangerii si la

dirijarea caderii arborilor

Pile

 Pentru ascutirea periodica a lantului taietor

 Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

parghie de impulsionare

pana

Directia de cadere
Echipamentul

special de protectie

(vesta, pantaloni, bocanci, casca)

 Exercitiul 3 - Echipament special de protectie

Manusi de protectie

 Apara degetele de frig si vibratii

 Priza pe manerul ferastraului este ferma

Cizme de protectie

 Sunt captusite la varf cu armaturi metalice

 Apara degetele piciorului impotriva zdrobirii

si taierii

Trusa de prim ajutor

 Contine comprese, pansamente adezive,

tampoane alcoolizate, leucoplast, foarfeci,
penseta pentru aschii, atele, instructiuni de
prim ajutor
 Masca si casca de protectie

 Casca protejeaza capul; in parchet purtarea ei

este obligatorie

 Masca fereste fata in cazul in care lama

ferastraului este aruncata din taietura
 Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului

Nota:

 Pentru evaluarea se recomanda ca elevul sa identifice cel putin 3 parti componente din 5 in
vederea obtinerii creditelor aferente unitatii de competente UC 21, C3
Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Tabelul de cubaj (secventa 1)

 Vizualizarea formulei de cubaj multiplicata automat (secventa 2)

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

Sarcini de lucru:

1. Sa se cubeze intr-un program tabel de calcul 8 molizi care au inaltimea de 26 de metri si

diametrele si formele prezentate in tabelul de jos

2. Sa se completeze in ultima linie din tabel volumele calculate

h d…cm h

m 30 32 34 36 38 40 42 44 m

26 0,448 0,439 0,431 0,424 0,424 0,417 0,410 0,404 26

Vol 0,823 0,918 1,017 1,122 1,250 1,362 1,477 1,597 Vol

Nota:

1. Evaluarea acestei fise se face tinand cont de precizia volumului calculat, cu o toleranta de ±
15 % din volumul real
Imaginea ecranului Excel prezinta rezolvarea exercitiului
 Exercitiul 7 - Influentarea volumului

a) de catre diametru

Nr. arborelui DL/2 [cm] Lungimea [m] Volumul [m3]

1 20 8 0,251

2 40 8 1,005

3 60 8 2,261

4 80 8 4,019

5 100 8 6,280

6 120 8 9,043

b) de catre lungime

Nr. arborelui DL/2 [c Lungi Volu

m] mea mul
[m] [m3]

1 40 2 0,251

2 40 4 0,502

3 40 6 0,754

4 40 8 1,005
 5 40 10 1,256

40 12 1,507

influenta lungimii

influenta diametrului

Concluzii

Diametrele trebuie masurate cu multa atentie, mai ales la arborii de dimensiuni mici

 Erorile comise la masurarea diametrelor se ridica la patrat si pe urma se transmit volumului

 V. Bibliografie selectiva

1. Victor Giurgiu s. a. - Biometria arborilor si arboretelor din Romania, Editura Ceres,

Bucuresti, 1972

2. Victor Giurgiu - Constiinta forestiera la romani, Editura Snagov, Bucuresti, 2003

3. Nico Hirtt - Les nouveaux maitres de l'Ecole, VO Editions EPO, Montreuil, 1999

4. Ioan Iancu - Indrumarul padurarului, teoria si practica meseriei, Editura Pegas, Bucuresti,
1999

5. Ioan Iancu - Mica enciclopedie a padurii, Editia a II-a, Editura Grupul Drago Print,
Bucuresti, 1996

6. I. Popescu-Zeletin s. a. - Tabele dendrometrice, Editura Agro-Silvica de Stat, Bucuresti, 1957

7. Coloman Vacyy - Dictionar botanic poliglot, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

1980

8. Horst Schaub, Karl G. Zenke - Dictionar de pedagogie, Editura Poliron, Iasi, 2001

9. SSS - Dictionar de pedagogie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979

10. SSS - Manuel d'exploitation forestière, tome I, ARMEF - CTBA - IDF, Paris, 1993

11. SSS - Terminologie de la sylviculture au Canada, Deuxième édition, Service canadien des
forêts, Ottawa, 1995

12. SSS - The Oxford-Duden Pictorial English Dictionary, Second edition, Oxford University
Press, 1996

13. SSS - Dictionar tehnic englez-roman, Editia a II-a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997