Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2018
Contents
Dragnea: Comitetul Executiv Naţional aşteaptă demisiile de onoare de la miniştrii Paul Stănescu şi
Lucian Şova.............................................................................................................................................. 2
Toader: Preşedintele nu are competenţă privind revocarea unui ministru; Vasilescu poate fi propusă
la Dezvoltare ........................................................................................................................................... 2
Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici, propuşi pentru Dezvoltare şi Transporturi ................................... 3
Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea Comisiei pentru pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE
................................................................................................................................................................ 4
Tajani, la Bucureşti: Ne dorim ca prima preşedinţie a României la Consiliul UE să fie un succes .......... 4
Premierul Dăncilă: România îşi propune să aibă o Preşedinţie a Consiliului UE ambiţioasă, dar şi
realistă..................................................................................................................................................... 6
Premierul Dăncilă: În scurt timp, în Parlamentul României, va fi votată ultima formă a programului
preşedinţiei Consiliului UE ...................................................................................................................... 8
Dimitriu (CCIB): Recuperarea decalajelor ce ne despart de Europa Occidentală ar trebui să fie cel mai
important obiectiv al oricărui guvern ..................................................................................................... 9
Sindicalişti: Industria de apărare trebuie să iasă de la Ministerul Economiei şi să devină Autoritate
Naţională în subordinea Guvernului ....................................................................................................... 9
Isărescu: Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje; derapajele sunt mai
periculoase ............................................................................................................................................ 10
Şova: Demisia poate fi o soluţie doar dacă mi se cere; cred că Ion Rădoi ar fi avut o viaţă grea şi cu
doamna Vasilescu ................................................................................................................................. 11
Comisia Europeană cere României o ajustare structurală anuală de minimum 1% din PIB................. 13
Barometrul Industrial: Cererea volatilă şi creşterea costurilor de producţie, riscuri majore pentru
industrie ................................................................................................................................................ 14
Petre Daea: Bugetul PAC trebuie să fie consistent pentru a oferi soluţii specifice în agricultură şi
dezvoltare rurală ................................................................................................................................... 16
Dăianu (BNR): Este posibilă o nouă criză economică mondială, dar nu de amploarea celei din 2007-
2009 ...................................................................................................................................................... 17
Isărescu: Forţarea convergenţei ca şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive ........................ 19
Hunedoara: Protestul de la Termocentrala Mintia, suspendat pentru 15 zile ..................................... 20
Planul pentru euro va fi anunţat în decembrie. Data propusă ca România să folosească euro: 2024. 21
A doua rectificare bugetară din acest an: reduceri de fonduri la Transporturi, Cercetare, Educaţie şi
Cultură; bani mai mulţi pentru Muncă, Sănătate, Justiţie, Interne ...................................................... 22
Primul ministru care cedează la apelurile lui Dragnea și Dăncilă - Își va depune demisia astăzi / SURSE
.............................................................................................................................................................. 23
Culisele demisiei lui Victor Negrescu de la Afaceri Europene. Cum răspunde fostul ministru la
întrebarea „v-a răspuns Liviu Dragnea la telefon?” .............................................................................. 24
Salariile angajaţilor din construcţii au crescut cu mai puţin de 50% în zece ani. „Dacă nu vor creşte
salariile în construcţii, din punct de vedere economic vom pierde cu toţii - firmele, angajaţii, statul şi
beneficiarii proiectelor.“ ....................................................................................................................... 25
Klaus-Heiner Lehne, Curtea Europeană de Conturi: Deşi au 30 mld. euro la dispoziţie, autorităţile
române au lansat foarte puţine proiecte noi – „very few new projects“ - deşi dezvoltarea
infrastructurii este una dintre marile nevoi ale României .................................................................... 25
Caracterul cu totul special al sărăciei românești: locul 1 la sărăcia copiilor, locul 5 la sărăcia
pensionarilor ......................................................................................................................................... 26
Particularitatea României: sărăcia, mutată dinspre pensionari spre copii ....................................... 26
Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis ca miniştrii Paul Stănescu şi Lucian Şova să demisioneze în
cazul în care preşedintele Klaus Iohannis refuză să-i revoce, a precizat, miercuri, preşedintele PSD, Liviu
Dragnea.
Întrebat dacă s-a luat în discuţie sancţionarea ministrului Dezvoltării, Paul Stănescu, Dragnea a precizat:
"Comitetul Executiv Naţional aşteaptă de la cei doi colegi demisiile de onoare".
El a spus că în conducerea PSD s-a discutat şi posibilitatea ca aceştia să demisioneze în cazul în care
preşedintele consideră că nu este procedura corectă.
Stănescu şi Şova nu au fost prezenţi la şedinţa Comitetului Executiv Naţional, deşi au fost invitaţi.
"Comitetul Executiv Naţional a luat această hotărâre, neavând onoarea să îi avem şi pe ei în sală", a mai spus
Dragnea.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că preşedintele României nu are nicio competenţă
cu privire la revocarea din funcţie a unui ministru, iar Lia Olguţa Vasilescu poate fi propusă pentru a prelua
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
"Preşedintele nu are nicio competenţă cu privire la eliberarea, vacantarea postului la cererea prim-ministrului,
pentru că Guvernul nu este la Preşedinţie, Guvernul nu este al preşedintelui, Guvernul este la Guvern, în
partea cealaltă, coordonat de prim-ministru care şi-a angajat răspunderea punerii în aplicare a programului
de guvernare, cu oamenii pe care i-a propus. Prin urmare, în momentul în care vorbim de un post vacant, nu
există această discuţie, că preşedintele nu ar avea la ce să se opună. Când vorbim de un post ocupat, premierul
propune vacantarea şi numirea altui ministru, preşedintele nu are nicio competenţă asupra revocării. Aici este
o competenţă exclusivă, deplină a prim-ministrului", a explicat Toader, la Palatul Parlamentului, după ce a
participat la şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD.
Tudorel Toader a spus că aceeaşi persoană, respinsă de preşedinte pentru un minister, poate fi propusă pentru
a ocupa un alt portofoliu.
"Preşedintele nu poate să refuze cuiva vocaţia de a deveni ministru. Eşti preşedinte 10 ani, 'x' nu va fi ministru
cât voi fi eu. Prin urmare, eu am exprimat la CExN, la care particip prima dată, astăzi, puncte de vedere
bazate pe articolul 85 din Constituţie, pe decizia CCR din 2008, pe literatura relevantă de specialitate care
promovează aceeaşi soluţie. Concret, da, doamna Olguţa Vasilescu poate fi propusă pentru a prelua
Ministerul Dezvoltării, poate fi propusă, pentru că e un alt portofoliu", a precizat ministrul Justiţiei.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunţat, miercuri, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD,
că Lia Olguţa Vasilescu este propunerea PSD pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice iar Mircea Drăghici, pentru funcţia de ministru al Transporturilor.
"Am hotărât, azi, în cadrul Comitetului Executiv Naţional, cele două nominalizări, şi anume: pentru
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Lia Olguţa Vasilescu, pentru Ministerul
Transporturilor - Mircea Drăghici. În unanimitate am hotărât acest lucru, având în vedere atât experienţa
Olguţei Vasilescu în administraţie publică, fost primar al municipiului Craiova, dar şi experienţa în ceea ce
priveşte domeniul Transporturilor a lui Mircea Drăghici, inginer auto, absolvent Autovehicule rutiere, în
cadrul Facultăţii de Inginerie a Universităţii Piteşti. Acestea sunt cele două nominalizări pe care le vom face
în perioada imediat următoare către preşedintele României", a declarat Dăncilă.
Întrebată dacă Olguţa Vasilescu are competenţa necesară pentru a conduce trei ministere - Muncă,
Transporturi şi Dezvoltare Regională - Dăncilă a răspuns că da, adăugând totodată că un fost primar este
calificat cu precădere pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
"Am observat că nu contează ce cred eu şi ce competenţe cred eu că are o anumită persoană pentru a fi
ministru. Am văzut că acest lucru e hotărât de preşedintele României, ceea ce mie nu mi se pare un mod
corect de a proceda. Da, consider că Olguţa Vasilescu este calificată să ocupe mai multe portofolii.
Bineînţeles, nu în acelaşi timp. Am văzut că în cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale a adus plus
valoare. Să ne gândim numai la legea salarizării sau legea pensiilor. Am propus-o pentru Ministerul
Transporturilor tocmai pentru că am văzut că este foarte implicată şi că avem nevoie de implicarea şi energia
şi modul de acţiune în calitate de ministru a Liei Olguţa Vasilescu", a spus prim-ministrul.
La rândul său, fostul ministru al Muncii a menţionat că Viorica Dăncilă a propus-o pentru portofoliul de la
Dezvoltare Regională şi că acest lucru a fost susţinut de liderul PSD, Liviu Dragnea. Ea a menţionat că în
calitatea sa de parlamentar în cadrul Comisiei de muncă va urmări modul în care este adoptată legea pensiilor.
Vasilescu a mai spus că şi-a dorit portofoliul de la Transporturi deoarece în perioada în care a fost primar al
Craiovei a petrecut multă vreme pe şantiere, urmărind îndeaproape realizarea proiectelor, şi că voia să susţină
punerea în aplicare a priorităţilor de la acest minister.
"Am luat în calcul şi posibilitatea ca să nu fiu numită în funcţia de ministru al Transporturilor, dar mi-am
dorit acel minister tocmai pentru că ştiam că acolo e nevoie de un om foarte ferm, care să urnească lucrurile
şi cred că în întreaga mea carieră am dovedit aceste lucruri. În ceea ce priveşte Ministerul Muncii, în proporţie
de 97% sunt realizate măsurile prevăzute în programul de guvernare. Ministrul care a venit azi la Ministerul
Muncii a primit o mapă cu toate măsurile realizate şi a înţeles că în următorii doi ani va trebui să urmărească
doar implementarea acestor măsuri, pentru că legislaţia este aprobată sau în curs de aprobare", a declarat ea.
Decizia CEx al PSD a venit după ce, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerile făcute anterior
pentru cele două ministere: Ilan Laufer - Dezvoltare Regională şi Lia Olguţa Vasilescu - Transporturi pe
motiv că sunt nepotrivite.
Senatorul PSD Titus Corlăţean şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei speciale comune a
Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţii parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene, în locul lui fiind propusă de PSD senatoarea Gabriela Creţu.
"Titus Corlăţean şi-a dat demisia din această comisie parlamentară şi o vom propune pe doamna Gabriela
Creţu", a precizat, miercuri, secretarul Camerei Deputaţilor Georgian Pop, după şedinţa Birourilor
permanente reunite.
"Aş dori să vă aduc la cunoştinţă faptul că, din raţiuni politice de natură internă, dar şi considerente relevante
pentru acţiunea politică şi guvernamentală din domeniul politicii externe, cu specială privire la tematica
afacerilor europene, am decis asupra oportunităţii încetării mandatelor pe care le exercit în calitate de
preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţii
parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului uniunii Europene din primul semestru al anului 2019
şi, respectiv, al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei",
precizează Titus Corlăţean în scrisoarea adresată conducerii Parlamentului.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat miercuri că se doreşte ca preşedinţia română
la Consiliul UE de anul viitor să fie un succes nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană.
Oficialul PE, împreună cu o delegaţie de la Bruxelles, a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Conferinţei
Preşedinţilor din Parlamentul European cu Guvernul României, organizată în perspectiva preluării de către
ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.
"E o primă întâlnire pe care o avem pentru a pregăti preşedinţia română şi, aşa cum a spus şi doamna prim-
ministru, ne dorim ca această primă preşedinţie să fie un succes, o reuşită, nu doar pentru ţara dumneavoastră,
ci pentru întreaga Uniune Europeană", a spus Antonio Tajani, la finalul reuniunii.
Preşedintele PE a subliniat că în cadrul discuţiilor a fost reliefat faptul că sunt foarte multe dosare la nivelul
UE care trebuie soluţionate.
"Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate
în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea
Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante
drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de
Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013 - 2020 şi un al treilea punct - frontiera dintre Irlanda de Nord şi
Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare,
binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă. (...) Trebuie evitată intrarea unor produse
care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare. (...) Cu toţii avem încredere
în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă
ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană pentru a
putea proteja interesele cetăţenilor europeni", a spus Tajani.
Preşedintele PE a adăugat că un alt subiect abordat în cadrul reuniunii a fost cel legat de migraţie şi în acest
caz a primit asigurări de sprijin din partea prim-ministrului român.
"Am solicitat colaborarea Guvernului român pentru a obţine o soluţie pozitivă - e vorba de migraţie şi mai
ales de pachetul cu cele şapte propuneri, care conţine şi reformarea regulilor de la Dublin. După cum ştiţi,
Parlamentul a adoptat un text legislativ. Acum ne dorim ca şi Consiliul, la rândul său, să poată accepta
propunerile noastre, chiar dacă va fi vorba eventual de un compromis, însă pentru a obţine acest lucru avem
nevoie de o acţiune hotărâtă şi determinată din partea Guvernului român. În timpul reuniunii, astăzi, am primit
asigurări că Guvernul de la Bucureşti se va implica din răsputeri pentru a soluţiona această chestiune şi ţin să-
i mulţumesc doamnei prim-ministru", a menţionat Tajani.
Legat de migraţie, a adăugat el, Parlamentul European îşi doreşte realizarea unor investiţii în Africa pentru a
deveni un continent stabil.
"Prin intermediul unei strategii pe care noi am numit-o 'Planul Marshall pentru Africa', însă e clar că nu doar
migraţie e o sursă de îngrijorare - ne gândim la securitatea frontierelor noastre externe, ne gândim la
combaterea terorismului, deci e important ca Africa să devină un continent stabil", a spus el.
Şeful PE a menţionat că o altă temă abordată a fost cea legată de Cadrul financiar multianual 2021 - 2027.
"Am primit garanţii din partea Guvernului român în ceea ce priveşte eforturile de a găsi cel puţin un acord în
ceea ce priveşte Cadrul financiar general. Noi insistăm ca statele membre să nu amâne acest dosar, după
alegerile europene, deoarece este corect ca cetăţenii să ştie ce intenţii are Uniunea Europeană pentru viitor.
Deci noi ne dorim să apropiem din ce în ce mai mult cetăţenii de instituţiile europene. Ştiţi că există această
problemă. Foarte mulţi cetăţeni se simt îndepărtaţi de instituţiile europene şi de aceea e nevoie de nişte soluţii
concrete în această privinţă", a precizat Antonio Tajani.
Preşedintele PE s-a declarat de acord cu afirmaţiile premierului Dăncilă în legătură cu Politica Agricolă
Comună şi cu fondurile de coeziune.
"În Parlamentul European există o rezistenţă foarte mare împotriva propunerilor făcute de Comisia Europeană
cu privire la Politica Agricolă Comună şi s-ar putea ca aceste propuneri să fie respinse până la urmă de
Parlamentul European. Vom vedea ce se va întâmpla, însă avem mari reţineri în ceea ce priveşte conţinutul.
Parlamentul nu-şi doreşte să se reducă fondurile la Politica Agricolă Comună şi la fel apărăm şi politica de
coeziune a UE. Bineînţeles va trebui să colaborăm foarte intens cu Preşedinţia română pentru a obţine rezultate
pozitive. Noi ne dorim să existe resurse proprii pentru bugetul european, vrem ca bugetul să crească de la 1,1
la 1,3 din PIB-ul comunitar şi vrem să o facem fără să cerem bani în plus statelor membre. De exemplu, noi
suntem pentru instituirea unei taxe asupra activităţii giganţilor internetului", a arătat Tajani.
Potrivit acestuia, discuţiile s-au referit şi la securitatea externă a UE şi în ceea ce priveşte "respectarea regulilor
cu privire la statul de drept, şi în ceea ce priveşte apărarea valorilor fundamentale ale UE, dar şi la drepturile
omului".
"Acestea trebuie respectate în toate ţările europene şi, de asemenea, am spus că trebuie întreprinse acţiuni
pentru a le apăra în alte părţi. Mă gândesc la Venezuela, la Nicaragua, mă gândesc la alte regiuni, unde, din
păcate, libertatea presei, de pildă, este limitată. În următoarele luni, Uniunea Europeană îşi va face auzit glasul
în această privinţă", a adăugat Tajani.
Concluzionând, preşedintele PE a spus că această primă reuniune de la Bucureşti a fost una pozitivă, mai ales
că "Guvernul român şi-a luat angajamentul să sprijine anumite iniţiative ale Parlamentului European".
"Mă gândesc la Acordul de la Dublin, mă gândesc, de asemenea, la găsirea unui acord politic cu privire la
buget. Deci, e un semnal de mare disponibilitate pe care ni-l transmite Guvernul României. Suntem pregătiţi
să colaborăm cu următoarea preşedinţie, pe 9 mai vom fi la Summitul de la Sibiu, când vom avea ocazia, deci,
de a lansa şi un mesaj puternic faţă de alegători, deoarece noi ne dorim ca participarea la alegerile europene
să fie cât mai ridicată", a conchis Antonio Tajani.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a afirmat miercuri că România îşi propune să aibă o preşedinţie a Consiliului
Uniunii Europene "ambiţioasă'', dar şi ''realistă".
"România îşi propune să aibă o preşedinţie ambiţioasă, dar şi realistă. Spun ambiţioasă, pentru că ne dorim
să dăm un răspuns pozitiv la provocările existente la nivel european, pentru că ne propunem să soluţionăm
cât mai multe dosare aflate pe masa de lucru a preşedinţiei, dar, în acelaşi timp, realistă, pentru că acest lucru
şi multe dintre aceste provocări nu depind numai de România, depind de un acord politic, o co-decizie între
instituţiile europene - mă refer la Parlamentul European, Comisia Europeană şi, bineînţeles, Consiliul
European", a afirmat premierul Dăncilă, în cadrul unor declaraţii comune cu preşedintele Parlamentului
European, Antonio Tajani, după reuniunea Conferinţei Preşedinţilor PE şi a Guvernului României, care a
avut loc la Palatul Victoria.
Viorica Dăncilă a precizat că reuniunea se înscrie în seria întâlnirilor premergătoare preluării de către
România a preşedinţiei Consiliului UE, la 1 ianuarie 2019.
"L-am asigurat pe domnul preşedinte Antonio Tajani că suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei, că ne
aflăm în grafic atât în ceea ce priveşte pregătirea organizatorică şi logistică, cât şi în ceea ce priveşte
programul (...). Programul (...) se va vota în scurt timp în Parlamentul României", a spus Dăncilă.
Potrivit şefei Executivului, la reuniune s-a discutat despre provocările de la nivel european.
"Am vorbit despre principalele provocări existente la nivel european şi mă refer la Brexit, la viitorul Uniunii
Europene post-Brexit - şi, în acest sens, am evidenţiat Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 -, provocări legate
de Cadrul Financiar Multianual - şi, în acest sens, o importanţă deosebită o au discuţiile care vor avea loc la
următorul Consiliu European, cel din luna decembrie -, la probleme legate de politicile tradiţionale, politica
de coeziune şi politica agricolă comună, dar am adus în prim plan şi aspecte legate de politica de apărare,
politica de securitate, migraţia, terorismul, problemele legate de tineret", a arătat Dăncilă.
"România va avea o mare deschidere către dialog, către cooperare cu instituţiile europene, către o cooperare
constructivă cu toate grupurile politice. Trebuie să dăm un răspuns pe care îl aşteaptă cetăţenii europeni, un
răspuns pliat pe realitatea europeană, răspunsuri care să unească şi nu să dividă Europa şi acest lucru nu-l
putem face decât împreună", a spus Dăncilă.
Ea a reiterat şi cei patru piloni ai programului preşedinţiei române a Consiliului UE: o Europă coezivă,
siguranţa Europei, creşterea rolului global al Europei şi promovarea valorilor europene.
"O atenţie deosebită o vom acorda Balcanilor de Vest, dar şi Parteneriatului Estic. În programul nostru
acordăm atenţie Strategiei Dunării, mai ales că, de la 1 noiembrie anul acesta, România a preluat şi preşedinţia
SUERD. Sunt multe probleme, suntem conştienţi că pe masa de lucru a preşedinţiei avem peste 200 de dosare
legislative şi non-legislative, care aşteaptă un răspuns pozitiv. (...) Legat de aceste dosare, am reliefat faptul
că fiecare minister ştie ce are de făcut", a arătat Dăncilă.
Potrivit premierului, deţinerea pentru prima dată de către România a preşedinţiei Consiliului UE reprezintă
"un examen".
"Sperăm ca acest examen să-l trecem cu succes, iar succesul nostru nu va fi numai al României, va fi al
întregii construcţii europene, va fi al tuturor instituţiilor europene", a mai afirmat Dăncilă.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunţat, miercuri, că în Parlamentul României va fi votată, în scurt timp,
ultima formă a programului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
"Vreau să vă asigur încă de la început că România este pregătită pentru a prelua preşedinţia Consiliului
Uniunii Europene. Suntem pregătiţi atât din punct de vedere organizatoric şi logistic, dar şi din punctul de
vedere al programului pe care îl avem pentru preluarea preşedinţiei. În scurt timp, în Parlamentul României,
va fi votată ultima formă a programului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene", a declarat Dăncilă, la
începutul reuniunii Conferinţei Preşedinţilor Parlamentului European şi a Guvernului României, care are loc
la Palatul Victoria.
"Ne bucură prezenţa dumneavoastră astăzi aici, în An Centenar, an în care România sărbătoreşte o sută de
ani de la Marea Unire. Ne bucură prezenţa dumneavoastră aici, în prima vizită premergătoare preluării
preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, la 1 ianuarie 2019", a spus Dăncilă.
Ea a arătat că discuţiile din cadrul reuniunii vor fi axate pe teme importante pentru Uniunea Europeană,
precizând că subiectele legate de pregătirea României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE "vor
aduce plusvaloare". "În acelaşi timp, ne va ajuta să vedem punctele comune în ceea ce priveşte atât viitoarea
preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, cât şi din punct de vedere al Parlamentului European", a spus
Dăncilă.
Şefa Guvernului de la Bucureşti a precizat că, în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, vor fi
organizate numeroase evenimente atât în România, cât şi la Bruxelles.
"Avem multiple evenimente în toate zonele ţării, avem evenimente multiple în Bucureşti, dar, bineînţeles, şi
la Bruxelles. Programul cuprinde patru puncte distincte şi anume: o Europă a coeziunii - de altfel şi motto-ul
preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene deţinută de către România este 'Europa valorilor comune
europene', o Europă a siguranţei, creşterea rolului global al Uniunii Europene şi, bineînţeles, promovarea
valorilor europene", a afirmat Viorica Dăncilă.
Dimitriu (CCIB): Recuperarea decalajelor ce ne despart de
Europa Occidentală ar trebui să fie cel mai important obiectiv
al oricărui guvern
Sursa: Agerpres
Recuperarea decalajelor economice care despart România de Europa Occidentală ar trebui să fie cel mai
important obiectiv al oricărui guvern care va veni, este de părere preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie
a Municipiului Bucureşti (CCIB), Sorin Dimitriu.
"România are nevoie de un nou proiect de ţară. Dacă toate realizările notabile ale istoriei moderne şi
contemporane româneşti au fost obţinute prin mobilizare şi concentrare a eforturilor într-o singură direcţie,
aşa s-au făcut mai întâi Unirea Mică, Independenţa, Unirea Mare, aşa s-au făcut în vremurile noastre aderarea
la NATO şi la Uniunea Europeană, atunci aşa trebuie să facem şi acum. România are nevoie de un proiect de
ţară, de un nou plan. Acum, în situaţia în care suntem din nou laolaltă cu aliaţii noştri tradiţionali parte a
aceloraşi alianţe politice, economice şi militare, de ce să nu urmărim să atingem faza finală a integrării:
convergenţa. Recuperarea decalajelor economice care ne despart de Europa Occidentală ar trebui să fie cel
mai important obiectiv al oricărui guvern care va veni", a declarat, miercuri, Sorin Dimitriu, la conferinţa
"România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?", organizată de CCIB.
Potrivit oficialului CCIB, vorbim despre convergenţă pe mai multe niveluri. La nivel financiar avem
obiectivul adoptării monedei unice europene potrivit unor criterii clare (Maastricht), stabilitatea preţurilor,
finanţe publice solide şi sustenabile, rata dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb.
La nivel administrativ vorbim despre transformarea unui întreg aparat format din sute de mii de oameni şi
tranziţia lui către o administraţie modernă care se foloseşte de tehnologie pentru a facilita relaţia cu
cetăţeanul. În al treilea rând, vorbim despre infrastructură, cu efecte de antrenare a economiei.
"La 100 de ani după Unire, provinciile României sunt încă precar legate una de alta, o fractură vizibilă în
nivelul lor de dezvoltare, dar şi în pierderea de potenţial pe care România o resimte", a spus Sorin Dimitriu.
De asemenea, el a vorbit despre decalajul existent la nivelul confortului cetăţeanului în materie de servicii
publice, de la cele legate de viaţă, precum canalizarea, alimentarea cu apă, confortul locativ, până la cele
legate de educaţie şi infrastructura de sănătate.
Industria de apărare trebuie să iasă de la Ministerul Economiei, unde nu i se acordă importanţa cuvenită, şi
să devină Autoritate Naţională pentru Apărare, în subordinea Guvernului, a prim-ministrului, sunt de părere
liderii sindicatelor din acest domeniu.
"Ineficienţa pe care au dovedit-o cei de la Ministerul Economiei şi cei care gestionează de fapt industria de
apărare au făcut să ajungem într-o situaţie gravă. Lipsa de comenzi şi contracte naţionale, investiţiile,
salarizarea, numirile celor care conduc destinele acestei instituţii - şi mă refer la cei din consiliile de
administraţie -, dar şi lipsa de personal calificat sunt problemele care afectează cel mai grav sectorul", a
afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Constantin Bucuroiu, lider de sindicat la Uzina Automecanica
Moreni şi secretar pe probleme de apărare al Federaţiei Solidaritatea Metal din cadrul CNS "Cartel Alfa".
O altă problemă ridicată de Constantin Bucuroiu vizează vârsta înaintată a salariaţilor care lucrează în
industria de apărare a ţării. Astfel, vârsta medie este de 54 de ani, iar salariile nu motivează tinerii să lucreze
în această industrie. În prezent, salariile medii în industria de apărare sunt de 2.350 de lei, ajungând la 2.700
de lei la fabrica de pulberi.
Conform liderilor sindicali din industria de apărare, dacă în 1989 în acest sector se înregistrau 220.000 de
angajaţi, acum sunt sub 8.000. Mai mult, cifra de afaceri a societăţilor care lucrează în industria de apărare
este de 3% din cea înregistrată în anul 1989.
"Atât timp cât MApN nu a lansat decât în general comenzi de reparare sau de readaptare a vechilor produse,
practic producţia a supravieţuit în limita contractelor externe pe care le obţinea. De multe ori, din cauza
restricţiilor legate de apartenenţa la blocuri militare diferite, făcea ca practica unui comerţ cu o competitivitate
normală să nu fie posibilă, spre deosebire de alte firme străine care lucrează cu orice solicitare. La noi sunt
restricţii. Al doilea element important care a subminat industria de apărare erau contradicţiile de decizie
politică, restricţii apărute uneori în CSAT", a apreciat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale
Sindicale (CNS) "Cartel Alfa".
Datele Cartel Alfa arată că, în 2017, comenzile către MApN au reprezentat 3,7% din totalul de achiziţii de
tehnică de luptă, muniţie şi armament.
Liderii sindicali cer ca minimum 30% din achiziţiile MApN să fie din producţia internă, astfel încât să se
poată realiza o relansare solidă a industriei.
"Argumentul îl reprezintă programele de compensare pe achiziţiile din import prin Legea offset-ului, care au
lipsit cu desăvârşire, ceea ce a dus la distrugerea cu bună ştiinţă a acestei industrii", a subliniat Constantin
Bucuroiu.
În ceea ce priveşte investiţiile, liderii sindicali consideră că în prima fază ar fi necesare 250 milioane de euro
pentru a realiza o industrie modernă şi competitivă, care să poată face faţă pieţei concurenţiale.
România a avut în istorie de multe ori ritmuri de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne
pomeneam că suntem mai în coadă decât media europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte
puternice, motiv pentru care trebuie să fim atenţi la viteză şi la posibilitatea unor derapaje, a declarat,
miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
"De când România a devenit modernă, după revoluţia din 48, concomitent şi perpetuum cu dezvoltări şi
rămâneri în urmă, am avut această obsesie (a decalajelor care ne despart de economiile din Vest n.r.). Există
şi o teorie a economiştilor. Aici profesorul Bogdan Murgescu poate să o infirme. De multe ori am avut ritmuri
de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne pomeneam că suntem mai în coadă decât media
europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte puternice. Este şi un mesaj pe care de la început
îl spun. Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje. Derapajele sunt mai periculoase. Mergi
prea repede şi suferi un accident, ca să fac o comparaţie cu maşina. Poţi să pici cu mult în spate decât dacă o
iei să zic aşa precum latini, festina lente. Te grăbeşti mai încet", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa
"România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?".
Guvernatorul a afirmat că este incontestabil că în România au avut loc progrese considerabile în planul
convergenţei reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei
euro (pe baza PPS - standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 % în anul 2005 la 58,6% în anul 2017. Ţările
din regiune au înregistrat o tendinţă similară, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria de la aproximativ
33% la 47%, iar în Cehia, Ungaria şi Polonia, care au pornit de la un nivel mai avansat, creşterile indicatorului
au variat între 9 şi 20 de puncte procentuale în intervalul 2005-2017.
Mugur Isărescu a precizat că mai este cale lungă până la finalizarea acestui proces în România, dar şi în alte
noi state membre ale Uniunii Europene.
"Nu putem vorbi de convergenţa reală fără a discuta despre evoluţiile relevante din economia românească,
de la revigorarea de ansamblu a activităţii economice la contribuţia celor mai dinamice sectoare şi de la
transformări structurale la investiţiile străine directe care exercită un impact major asupra dezvoltării
ramurilor în care sunt efectuate. După recesiunea din 2009-2010 a urmat o evoluţie robustă a PIB, astfel încât
pierderea de producţie din acei doi ani a fost complet recuperată până în a doua jumătate a anului 2014, iar
la momentul actual ne aflăm în cel de-al optulea an consecutiv de creştere economică. Avem bineînţeles
câteva dimensiuni în planul cărora evoluţiile puteau fi mai favorabile. De pildă, contribuţia investiţiilor la
creşterea economică a fost mai timidă decât ar fi fost dezirabil. Ceea ce s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani
a fost mai degrabă ascensiunea consumului. Cu certitudine, bunăstarea a crescut în ultima perioadă, însă
preocuparea pentru menţinerea câştigurilor obţinute ne îndreptăţeşte să ne dorim pe viitor o activitate
investiţională mai efervescentă, care să susţină potenţialul de producţie, astfel încât dezvoltarea economică
să nu provoace amplificarea dezechilibrelor macroeconomice", a spus Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, Capitala este pregătită pentru a intra in zona euro, dar sunt şi zone mai sărace.
"Bucureştiul, nu ştiu dacă ştiţi, PIB-ul pe locuitor e cât al Lisabonei, apropiat de cel al Berlinului. Un oraş
bogat. Dacă l-am decupa aşa cu sectorul Ilfov mâine ar l-am introduce în Zona Euro fără nicio problemă.
Numai că la 60 de km de Bucureşti sunt vestitele sate Las Fierbinţi şi altele, nu, până la Slobozia, unde sărăcia
e cam cruntă şi nu poţi să decupezi Bucureştiul. De fapt, dezvoltarea ţării e cam ca o blană de leopard", a mai
spus Isărescu.
Întrebat dacă s-a referit la Olguţa Vasilescu atunci când a afirmat că "nu a făcut nicio înţelegere cu nimeni
aşa cum au făcut unii cu Ion Rădoi chiar înainte să ajungă miniştri", Lucian Şova a răspuns: "Eu nu-mi atac
colegii de partid. În plus am o relaţie extrem de bună cu doamna Olguţa Vasilescu. Sunt convins că Ion Rădoi
ar fi avut o viaţă grea şi cu doamna Vasilescu".
"M-am referit strict la presiunea pe care sindicatele o pun asupra companiilor şi, implicit, a ministerului,
aruncând în spaţiul public tot felul de tertipuri care să discrediteze nu doar imaginea mea, ci şi pe a celorlalţi
colegi ai mei, ceea ce nu e cazul. Adică nu suntem în situaţia în care un lider de sindicat să se laude că poate
face guverne şi poate stabili miniştri la Transporturi. Am spus foarte clar, de fiecare dată, că nu accept ca un
lider de sindicat să lupte pentru propriile avantaje şi nu pentru oamenii pe care îi reprezintă", a adăugat el.
În ceea ce priveşte demisia, ministrul Transporturilor a menţionat că şi-o va da doar dacă i-o va cere
preşedintele PSD, Liviu Dragnea, sau CEX-ul partidului.
"Eu sunt prins fix la mijloc în această situaţie. Demisia poate fi o soluţie doar dacă mi-o va cere CEX al
partidului sau dacă mi-o cere preşedintele partidului. În momentul de faţă vă spun că nu mi-a reproşat nimeni
activitatea de la minister", a subliniat acesta.
Şeful de la Transporturi a adăugat că în prezent îşi continuă munca la minister, întrucât problemele curente
nu pot aştepta.
"Muncesc. Indiferent de agitaţia de pe scena politică, problemele curente de la minister nu pot aştepta. Am
peste 50 de companii în subordine care nu îşi opresc activitatea în aşteptarea unor verdicte politice", a precizat
Şova, întrebat ce va face în continuare.
"Auspiciile sub care fac aceste declaraţii de presă sunt legate de faptul că, după părerea mea, bogaţii din
Ministerul Transporturilor au luat ostatice companiile din subordinea sa, şi mă refer aici la faptul că, spre
deosebire de cei mulţi angajaţi din diverse companii ale MT, care lucrează în condiţii grele şi cu salarii mici,
astăzi ne confruntăm cu o posibilă grevă pe care sindicatul de la metrou vrea să o declanşeze pentru a susţine
o revendicare salarială de 42%, la care nu a înţeles să renunţe sau să negocieze nici până astăzi. Metroul
Bucureşti nu a fost construit pentru bunăstarea câtorva dintre liderii sindicatului, care, de mai bine de 20 de
ani, conduc sindicatul Metrorex şi negociază în numele a mii de angajaţi ai acestuia întotdeauna având în
vedere şi propriile lor interese. Această grevă nu este pentru bunăstarea muncitorilor de la Metrorex. Această
grevă este pentru conservarea privilegiilor pe care de mai bine de 15 ani le au comercianţii din staţiile de
metrou", a subliniat Şova, pe 14 noiembrie.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a aprobat remanierea guvernamentală, el prezentând lista
miniştrilor pentru care a semnat decretul de numire în funcţie, din care lipsesc propunerile pentru Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Transporturilor, în speţă Ilan Laufer şi Lia
Olguţa Vasilescu, despre care şeful statului a spus că sunt nepotrivite şi vor fi refuzate.
Şeful statului nu a anunţat revocarea din funcţie a lui Paul Stănescu - vicepremier şi ministru al Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice şi a lui Lucian Şova - ministru al Transporturilor.
Comisia Europeană a apreciat miercuri că România nu a adoptat nicio acţiune ca răspuns la recomandarea
din luna iunie a Consiliului şi în consecinţă a propus Consiliului să adopte o recomandare revizuită pentru ca
ţara să îşi corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen
mediu (MTO), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
În luna iunie a acestui an, Consiliul a emis o recomandare României pentru ca ţara să realizeze o ajustare
structurală anuală de 0,8% din PIB, atât în 2018 cât şi în 2019.
"Având în vedere evoluţiile înregistrate de atunci şi ca urmare a lipsei de acţiuni din partea României pentru
a-şi corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare
structurală anuală de cel puţin 1% din PIB", subliniază Executivul comunitar.
Comisia Europeană atrage atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la
2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7%
din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.
Comisia Europeană cere Consiliul Uniunii Europene să adopte recomandările specifice de ţară iar statelor
membre să le implementeze complet şi la timp. Miniştrii UE ar urma să discute recomandările specifice de
ţară înainte ca şefii de stat şi de guvern din UE să le sprijine. Este la latitudinea statelor membre să
implementeze recomandările prin politicile lor economice şi bugetare din 2018-2019.
În luna iunie, Comisia Europeană a recomandat României să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria
de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), să asigure aplicarea în totalitate a cadrului fiscal
şi să îmbunătăţească plata voluntară şi colectarea taxelor.
România a trebuit să răspundă în scris, în mod oficial, până în data de 15 octombrie, recomandărilor Comisiei
Europene.
În context, miercuri, Comisia Europeană a publicat şi scrisoarea trimisă la data de 17 octombrie de ministrul
Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, conţinând acţiunile care vor fi realizate de România ca răspuns la
recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018.
Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB în 2019 şi a corecta abaterea semnificativă de la
traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural
de la 3,17% din PIB în 2018 la 2,71% din PIB în 2019, autorităţile de la Bucureşti au în vedere, în 2019,
îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 şi îngheţarea valorii voucherelor de
vacanţă pentru bugetari la nivelul din acest an.
De asemenea, numărul de angajaţi din sectorul public va fi menţinut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile
cu investiţiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelaşi cu cel preconizat pentru 2018.
Pe partea de venituri principalele măsuri preconizate sunt distribuirea a cel puţin 90% din profiturile nete
realizate de companiile de state către bugetul statului sau bugetele locale sub formă de dividende, vânzarea
de licenţe 5G, care ar urma să aibă loc în cursul lui 2019, cu un impact estimat de 1,3 miliarde lei, menţinerea
OG 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural
din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.
De asemenea, sunt menţionate următoarele măsuri care vor avea un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii
gradului de colectare a veniturilor, în special a TVA şi a accizelor: introducerea caselor de marcat electronice,
adoptarea ordonanţei de urgenţă nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în
domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a reduce
evaziunea fiscală şi a detecta bunurile de contrabandă prin introducerea unor echipamente de scanare la toate
punctele de trecere a frontierei.
Graţie acestor măsuri, autorităţile de la Bucureşti susţin că în 2018, atât deficitul ESA cât şi cel pe cash, vor
fi în linie cu limita impusă de Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din
PIB, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este programată să înceapă în 2019, când deficitul ESA
ar urma să se îmbunătăţească cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi menţinut şi în 2020. Astfel,
deficitul ESA va scădea de la 2,96% din PIB în 2018 la 2,38% din PIB în 2019, 1,82% din PIB în 2020 şi
1,35% din PIB în 2021.
Cererea volatilă şi creşterea costurilor de producţie, care afectează venitul, lichidităţile şi investiţiile firmelor,
reprezintă riscuri majore pentru industrie, conform Barometrului Industriei din România, realizat de IRSOP
& SNSPA-Facultatea de Management.
Barometrul semnalează că între aprilie şi august creşterea în industrie a slăbit continuu ajungând aproape de
zero. Activitatea s-a înviorat în septembrie, dar în luna octombrie avansul s-a oprit. Cauza principală a
creşterii instabile este cererea volatilă, iar stagnarea din luna octombrie s-a produs în urma scăderii abrupte
a comenzilor noi.
Totuşi, motorul exporturilor a rămas "turat" şi a continuat să crească în raport cu luna precedentă, mai
menţionează Barometrul.
Potrivit sursei citate, volumul producţiei a rămas, în octombrie, la nivelul de 57 de puncte înregistrat în
septembrie. În primele 10 luni ale anului, media activităţii de producţie a fost de 56,5 puncte, faţă de 56,1 în
perioada similară a anului trecut. Stocurile au scăzut de la 49 în septembrie la 46 în octombrie, pe fondul
creşterii slabe.
Comenzile pentru export au urcat de la 54 în septembrie la 57 în octombrie, iar indexul se află acum peste
media din primele nouă luni ale anului.
Importurile de materii prime au reacţionat extrem de sensibil la schimbările din zona comenzilor noi, iar în
octombrie indexul a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în septembrie.
Numărul de angajaţi a rămas un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii, a politicilor
salariale şi a cererii volatile. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie. De altfel,
în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea
descendentă a forţei de muncă.
Costurile de producţie au urcat la 72 de puncte, faţă de 70 în septembrie, atingând valoarea cea mai mare din
ultimele 8 luni. Totodată, indexul a depăşit cu aproape 13% media istorică de 63 de puncte din ultimii 4 ani.
Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din octombrie a avut 60 de puncte
ca în septembrie.
"Deocamdată preţurile practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare
necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi ale necesităţii conservării profitului şi a lichidităţilor. Pe
de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună",
precizează autorii Barometrului.
Aceştia subliniază că indexul global de optimism al managerilor şi-a pierdut elanul. Acesta urcase cu patru
puncte de la 56 la 60 între august şi septembrie, dar în octombrie nu a mai crescut decât cu un punct, ajungând
la 61. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea,
producţia şi încasările viitoare.
Încrederea managerilor în ce va fi peste 6 luni se bazează în special pe aşteptări pozitive legate de export şi
de mărirea portofoliului de comenzi care aşteaptă să fie executate. Încrederea în export a crescut de la 62 la
66, iar încrederea în surplusul de comenzi a urcat de la 32 la 41.
Temerile sunt alimentate îndeosebi de anticiparea creşterii costurilor de producţie şi a importurilor de materii
prime. Tendinţa de anticipare a unor costuri mai mari a crescut de la 63 în septembrie la 73 în octombrie, iar
aşteptările privind intensificarea importurilor de materii prime, probabil mai scumpe, au urcat de la 58 la 61.
Barometrul este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme
industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care
generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele culese prin interviuri directe cu
managerii firmelor în intervalul 15-19 noiembrie 2018.
Sursa: Agerpres
Bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) trebuie să fie consistent pentru a oferi soluţii adaptate şi specifice
în agricultură şi dezvoltare rurală, a afirmat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Petre Daea, la
Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu oficiali din Finlanda şi Croaţia.
'Trio-ul (România, Finlanda, Croaţia, n.r.) va acorda o atenţie deosebită Politicii Agricole Comune având în
vedere importanţa acesteia pentru securitatea alimentară, creşterea productivităţii, asigurarea unui nivel de
trai echitabil pentru fermieri, stabilizarea pieţelor, precum şi rolul cheie al acesteia pentru cetăţeni şi societate
în ansamblu privind protejarea mediului şi adaptarea la schimbări climatice, generarea de locuri de muncă şi
creştere economică, şi nu în ultimul rând menţinerea viabilităţii zonelor rurale. Din această perspectivă,
bugetul PAC trebuie să fie consistent pentru a oferi soluţii adaptate şi specifice pentru agricultură şi
dezvoltare rurală. Reducerea decalajelor poate fi realizată prin finanţări adecvate în domeniul dezvoltării
rurale, precum şi prin asigurarea unei convergenţe reale a plăţilor directe', a spus Daea.
Potrivit unui comunicat de presă al MADR, în cadrul întâlnirii din 20 noiembrie, ministrul Petre Daea a
prezentat temele legislative aflate pe agenda europeană şi stadiul acestora, subliniind priorităţile României
pe domeniul agriculturii şi pescuitului. De asemenea, oficialul a precizat că PAC va pune un accent puternic
pe deblocarea potenţialului în materie de cercetare, inovare, formare şi utilizare a serviciilor de consiliere,
pentru a îmbunătăţi grija faţă de mediu şi climă, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor.
În plus, Daea a subliniat importanţa colaborării la nivel politic şi de experţi tehnici pentru a obţine rezultate
comune în cadrul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (UE).
"În marja lucrărilor Consiliului din data de 19 noiembrie 2018, la sediul Reprezentanţei Permanente a
României pe lângă Uniunea Europeană (RPRO), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în parteneriat
cu Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană, a organizat o întâlnire cu miniştri
agriculturii din statele membre, înalţi funcţionari europeni, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai
Parlamentului European. Oaspeţii au avut ocazia să afle informaţii despre seminţele româneşti şi
autenticitatea produselor noastre, fiind prezentate în cadrul expoziţiei: legume şi fructe de sezon, dar şi
produse din lapte şi carne, dulceţuri, zacuscă, produse din peşte, băuturi spirtoase sau vinuri din România.
Recepţia, organizată în cinstea participanţilor, a fost animată de bucătari vestiţi şi somelieri care au conturat
imaginea ospitalităţii pe care românii o arată ori de câte ori au ocazia peste graniţele ţării noastre. Imagini
sugestive din ţara noastră au fost prezentate invitaţilor pe tot parcursul evenimentului, acest fapt stârnind
interesul oficialilor europeni de a vizita România", se arată în comunicatul ministerului de resort.
Întâlnirea de la Bruxelles face parte din lista evenimentelor premergătoare perioadei în care România va
deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Asumarea pentru o perioadă de şase luni a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o obligaţie ce
decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort în direcţia consolidării unei viziuni naţionale cu
privire la viitorul Uniunii Europene şi creşterii capacităţii administrative necesare exercitării acestui mandat.
Conform tradiţiei, în această perioadă România va organiza evenimente informale care reprezintă o
oportunitate de promovare a politicilor publice.
Exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o bună ocazie pentru MADR
de a organiza o serie de acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii
şi dezvoltării rurale, cu scopul de a face cunoscute produsele agroalimentare româneşti, atât în plan intern,
cât şi în plan internaţional, cu efecte favorabile în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei comerciale agricole
prin recâştigarea pieţelor externe şi nu în ultimul rând, prin creşterea competitivităţii produselor
agroalimentare pe piaţa europeană.
Play
Economia mondială ar putea intra în perioada următoare într-o nouă recesiune, însă nu de amploarea celei
din 2007-2009, iar punctul nevralgic al României este deficitul bugetar mare, a declarat, miercuri, Daniel
Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o conferinţă de
profil.
El a ţinut să sublinieze diferenţa dintre o recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere, şi
una propriu-zisă, când economia se duce pe teritoriu negativ.
"Deci în primul rând trebuie spus acest lucru: recesiunea tehnică nu echivalează cu recesiunea propriu-zisă.
Ea se poate transforma într-o recesiune propriu-zisă, dacă ai un cocktail de circumstanţe de genul: corecţii
majore pe plan internaţional, o perioadă de revenire economică în SUA de nouă ani - este o perioadă de
revenire lungă în raport cu ceea ce arată istoria revenirilor economice, iar aceste corecţii sunt inevitabile la
un moment dat. Întrebarea este dacă aceste corecţii rămân într-un teritoriu nefiresc, vor fi simple corecţii sau
vor conduce la o recesiune în economia globală", a afirmat Dăianu.
De asemenea, el a arătat că datoriile publice au rămas la niveluri ridicate şi chiar au crescut în unele cazuri.
"Opinia mea este că, dacă va avea loc o recesiune în economia globală, aceasta nu va fi de amploarea crizei
din 2007-2008-2009, cu sechelele pe care le avem. Pentru că, dintr-un anume punct de vedere, nu se poate
vorbi despre faptul că s-a normalizat situaţia. Datoriile publice şi private rămân bine cocoţate, chiar au crescut
în unele ţări", a continuat oficialul BNR.
Totodată, acesta a ţinut să precizeze că o eventuală criză mondială se va reflecta automat şi la noi.
"Deci există această posibilitate - încetinirea deja a început - să avem şi o recesiune, dar nu se va transforma
într-o recesiune de amploarea celei din 2007-2008-2009. Şi acest lucru trebuie subliniat, că evoluţia
economiei româneşti nu are cum să nu fie legată de evoluţia economiilor europene, de ceea ce se întâmplă în
spaţiul global. Nu are cum. Pentru că avem o economie deschisă, chiar dacă pieţele financiare la noi sunt mai
subţiri, iar comerţul nostru în largă măsură depinde de ce se întâmplă în economia europeană", a spus Dăianu.
El consideră că România stă mai bine decât alte economii, însă cea mai mare vulnerabilitate a noastră este
deficitul bugetar mare.
"Dacă economia globală va fi vizitată de o recesiune în anii ce vin, şi la noi se vor complica lucrurile. Eu
cred că nu vom trece printr-o perioadă similară celei din anii 2009-2010, care să implice corecţii de
magnitudinea acelora. Ce este însă pentru noi şi trebuie să fie o preocupare - şi noi, la Banca Naţională, o
spunem în termeni diplomatici în documentele noastre - noi avem un deficit bugetar structural mare. În
momentul în care activitatea economică încetineşte şi ne apropiem de ceea ce ar fi o recesiune, nu prea mai
ai instrumente de intervenţie şi atunci trebuie să laşi deficitul să crească. Aceasta rămâne, poate, zona cea
mai nevralgică a noastră. Nu avem datorie publică, datoria publică la noi este în jur de 35% din PIB, jumătate
este datorie externă, jumătate este datorie publică internă, deci nu am avea, dacă te uiţi la tabloul
macroeconomic, o situaţie atât de obsedantă precum în cazul altor economii, dar avem această situaţie a
deficitului bugetar structural mare şi venituri fiscale mici", a susţinut el.
În opinia sa, singurul mod de a rezolva această problemă este majorarea veniturilor.
"Aceasta este o problemă pentru economia românească şi va trebui să o rezolvăm, chiar în condiţii dificile.
Trebuie să creştem veniturile. Pentru că, dacă vom opera iar reducerea deficitului prin tăierea cheltuielile, de
unde să mai tai, vom avea iar probleme. Nu mai ai de unde să tai", a adăugat responsabilul băncii centrale.
El a ţinut să comenteze o declaraţie recentă a preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, potrivit căruia
băncile sunt supraexpuse pe titlurile de stat.
"Este adevărat, dar aş mai spune ceva: avem pieţe financiare subţiri. Ionuţ Dumitru ar fi trebuit să sublinieze
că intermedierea financiară este foarte scăzută în România. Dacă ar fi fost mai mare şi în bilanţurile băncilor
să fie şi alte active, adică împrumuturi acordate companiilor, s-ar fi schimbat şi balanţa între expunerea faţă
de titlurile de stat şi expunerea faţă de sectorul privat", a arătat Dăianu.
În acest context, oficialul BNR a criticat băncile pentru faptul că nu finanţează mai mult economia privată,
preferând în schimb să investească în titlurile de stat.
"Când ai piaţă financiară limitată, şi băncile au avut apetit pentru titlurile de stat. De ce nu se face un due-
dilligence mai serios? Le este uşor băncilor să spună că companiile nu sunt bancabile în România. Este o
declaraţie făcută cu nonşalanţă. Faceţi due-dilligence şi ocupaţi-vă să finanţaţi economia, să crească
intermedierea şi atunci şi expunerea faţă de stat va fi alta", a completat Dăianu.
Forţarea convergenţei ca şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive, iar un mix coerent de politici este
esenţial pentru a menţine economia pe un parcurs ascendent fără a tensiona excesiv echilibrele
macroeconomice, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la
conferinţa "România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?".
"Dacă nivelul optim al convergenţei reale pentru asigurarea succesului aderării la zona euro este încă subiect
de controverse, şi Comisia din care fac parte îşi va publica probabil în decembrie raportul privind convergenţa
la zona euro, menţinerea convergenţei pe direcţia cea bună precum şi sustenabilitatea sa sunt în viziunea chiar
mea mai importante ca nivelul acesteia. Pentru a nu deraia, procesul de recuperare a decalajelor trebuie să se
desfăşoare într-un ritm adecvat astfel încât câştigurile pe acest front oricât de spectaculoase să nu fie afectate
precum Sabia lui Damocles de pericolul unei deteriorări abrupte. Forţarea convergenţei ca şi trenarea
convergenţei sunt deopotrivă nocive, iar un mix coerent de politici este esenţial pentru a menţine economia
pe un parcurs ascendent fără a tensiona excesiv echilibrele macroeconomice. O să spuneţi că este o frază de
tip românesc, dar ea este importantă. Adică o frază cam aşa: nici prea prea, nici foarte foarte", a spus Mugur
Isărescu.
Guvernatorul BNR a subliniat faptul că "trebuie să ne dozăm bine eforturile", deoarece "convergenţa nu este
un sprint de 100 de metri, ci un maraton".
"Trebuie să ne dozăm bine eforturile. Convergenţa nu este un sprint de 100 de metri, este un maraton de
câteva decenii şi dacă vrem ca această ţară să nu mai păţească ce a păţit în diverse cicluri, nu, adică după ce
i-am tot depăşit pe alţii să ne pomenim că suntem mai în coadă la nivelul istoriei, trebuie să ne gândim la
acest maraton. El trebuie pregătit. Ne trebuie rezistenţă şi curaj, într-adevăr. În primul rând rezistenţă,
răbdare", a afirmat Mugur Isărescu.
El a precizat că oricât ne-am dori cu toţii o apropiere mai rapidă de standardele de viaţă din Occident, ar fi
de dorit să tratăm convergenţa reală nu ca pe o cursă în care cel mai rapid este cel mai potrivit, ci ca pe un
proces complex care oferă concurentului ce îşi dozează bine efortul posibilitatea de a profita de majoritatea
beneficiilor potenţiale, evitând în acelaşi timp asumarea unor riscuri excesive.
"Mai rău decât a avansa încet pe drumul convergenţei sau de a bate pasul pe loc este de a rătăci drumul.
Suntem în pericolul acesta. A fi şi a rămâne pe calea ce bună în demersul de recuperare a decalajelor este
ceea ce ar trebui să ne preocupe permanent dacă ne dorim să păstrăm coerenţa procesului de integrare
economică", a spus Isărescu.
Hunedoara: Protestul de la Termocentrala Mintia, suspendat
pentru 15 zile
Sursa: Agerpres
"Se suspendă protestul pentru 15 zile, termen până la care Guvernul va veni cu precizări clare privind soarta
CEH. Se va verifica şi corespondenţa dintre Ministerul Energiei şi Comisia Europeană, legată de lichidarea
celor cinci grupuri energetice", a declarat preşedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iştoc.
"Solicităm prezenţa la Termocentrala Mintia a doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă pentru garantarea de
către Guvernul României că, în cel mai scurt timp, va fi elaborată Strategia pe termen scurt şi mediu prin
care această termocentrală va realiza investiţiile necesare pentru conformarea la condiţiile de mediu a
grupurilor 3 şi 4, cu funcţionare pe bază de cărbune", a arătat Iştoc.
Sindicatele atrag atenţia şi asupra pericolului că municipiul Deva ar putea să rămână fără apă caldă şi căldură,
în această perioadă a anului, dacă Executivul nu dă curs solicitărilor venite din partea angajaţilor
Termocentralei Mintia.
Angajaţii Termocentralei Mintia au protestat spontan, miercuri dimineaţa, în sala de comandă şi apoi în curtea
întreprinderii, nemulţumiţi de lipsa informaţiilor concrete privind viitorul acestui producător de energie
electrică şi termică.
"Acuzăm lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte viitorul termocentralei. Nu ni se spune concret dacă rămân
să funcţionăm pe cărbune sau pe gaz. La Guvern ni se spune că vom funcţiona pe cărbune, în schimb,
Ministerul Energiei face demersuri să funcţionăm pe gaz", a spus preşedintele Sindicatului Solidaritatea
Hunedoara.
Conform acestuia, în strategia energetică nu se regăsesc cele două grupuri energetice pe cărbune de la
Termocentrala Mintia, aşa cum au solicitat administraţia companiei, sindicatele de la Mintia şi cele ale
minerilor din Valea Jiului.
Termocentrala Mintia numără acum 770 de angajaţi şi face parte din Complexul Energetic Hunedoara alături
de Termocentrala Paroşeni şi minele Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan.
Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro va prezenta proiectul de
trecere la euro în decembrie, iar data propusă pentru adoptare este 2024, au confirmat surse apropiate
discuţiilor. Ministrul Finanţelor a menţionat acelaşi an la începutul lunii noiembrie.
Proiectul de adoptare include planul de acţiune, inclusiv propunerea de calendar, şi studiul în baza căruia s-
a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de
locuitor de peste 70% faţă de cât este cel al zonei euro.
Studiul prevede că acest grad de convergenţă poate fi atins, dacă România îşi menţine, până atunci, un ritm
de creştere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu
creşte cu mai mult de 2%, anual.
Proiectul de adoptare a monedei euro arată că acest grad de convergenţă este sustenabil, deoarece România
are zone agrare întinse, iar agricultura locală tinde să devină tot mai automatizată. În plus, oraşe precum
Bacău, Craiova, Galaţi şi Iaşi au început să se dezvolte puternic, tinzând să se apropie de nivelul celor din
vestul şi centrul ţării – Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.
La stabilirea acestei date s-a mai luat în calcul că perioada optimă pentru ca o ţară să fie în perioada de
tranziţie la euro, respectiv să i se aplice Mecanismul cursului de schimb (ERM II), este de doi-trei ani.
România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condiţiile în
care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergenţă dintre ţările din Uniunea
Europeană, în această perioadă.
În schimb, spre deosebire de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are probleme din cauza
deficitului comercial ridicat, care a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, la nouă luni. În plus, o parte din acest
deficit provine chiar din importurile alimentare ridicate din Unguria şi Polonia.
Altă problemă a României este deficitul bugetar, care în ultimii doi - trei ani a fost cu greu meţinut sub limita
angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creşteri economice.
Aceste probleme, precum şi altele conexe, se vor adânci, dacă România nu atinge un grad de convergenţă
optim şi sustenabil, în momentul în care va trece la euro, mai arată documentul citat.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a afirmat, la 2 noiembrie, că s-a decis ca România să treacă
la moneda euro din 2024, iar întreg calendarul va fi prezentat în decembrie şi că, până atunci, va fi adoptat
un memorandum în acest sens.
La începutul lunii martie 2018, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că, la Congresul PSD din acea zi, s-a
decis ca România să treacă la euro începând cu 2024, partidul adoptând Convenţia naţională pentru adoptarea
euro până în 2024. Ulterior, de la finele lunii martie a fost formată Comisia Naţională de fundamentare a
Planului naţional de adoptare a monedei euro.
Din zona euro fac parte 19 state dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, care vor deveni 27,
începând din martie 2019, după Brexit.
"Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu
încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent
argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei,
faţă de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului iniţial pe acest an şi faţă de 945
miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare. Astfel, proiectul de rectificare bugetară
are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar
cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei", anunţă Ministerul Finanţelor
- Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi,
671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul U.E şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă
bugetară la dispoziţia Guvernului;
- Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii
şi drepturi pentru persoane cu handicap;
- Ministerului Sănătăţii: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate
de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanenţă, a unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe;
- Ministerului Justiţiei: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de
personal;
- Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat
sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului
financiar 2014-2020 (Programul Operaţional Regional) + 98,42 milioane de lei;
- Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de
personal şi au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;
- Bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600
milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu şi
fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale cu scop curativ;
- Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat : se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;
Bugetului Asigurărilor pentru Şomaj :se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;
"Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele
finanţate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării şi
Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii
şi Identităţii Naţionale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166
milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanţelor Publice (-
128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de
Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49
milioane de lei)", precizează Ministerul Finanţelor.
Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, își va depune demisia joi, anunță Realitatea TV. Acesta eliberează
locul la cerere, conform unor surse citate de Realitatea TV.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, după ședința CEX a PSD, că Lucian Șova, ministrul Transporturilor,
și Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării, refuză să demisioneze din funcțiile pe care le dețin, deși ei au fost
remaniați.
De altfel, premierul a trimis, din nou, la Palatul Cotroceni, cererile de remaniere ale celor doi miniștri, după
ce, inițial, președintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea lor.
De asemenea, Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici sunt noile propuneri de miniștri din partea PSD. Cei doi
au fost votați în unanimitate de liderii PSD care au participat la ședința Comitetului Executiv Național.
Fostul ministru al Afacerilor Europene, Victor Negrescu, a susținut, într-un interviu pentru HotNews, că a
ales să-și dea demisia în momentul în care în Guvern „s-au propus anumite lucruri cu care eu nu puteam fi
de acord”.
Negrescu nu a dat detalii concrete, pe motiv că discuțiile din guvern au fost „la confidențial”, însă a sugerat
că acestea au avut legătură cu poziționarea Romaniei față de Uniunea Europeană, valorile și standardele
acesteia, precum și cu mandatul țării noastre la președinția Consiliului UE.
„Eu sunt profund atașat de parcursul european al României, profund atașat că trebuie să respectăm
standardele europene, că există cutume pe care nu le putem schimba și că putem avea o Românie puternică
în UE dacă respectăm toate acestea, fiind capabili în acest fel să ne exprimăm interesele. Eu am crezut că
inițietivele propuse de unii dintre colegii mei nu mergeau în această direcție și nu puteam să-mi desfășor
activitatea la același nivel. Sunt convins sau sper că cei care vor asuma aceste atribuții mai departe o vor face
cât mai bine. Eu cred că România trebuie să fie capabilă să livreze tot ceea ce înseamnă negocierile privind
bugetul viitor european. Cred că România trebuie să fie ambițioasă. Asta înseamnă să ne asumăm această
responsabilitate solicitată inclusiv de reprezentanții Comisiei Europene de a finaliza negocierile pe viitorul
buget european. (...) O președinție eficientă este una care obține consensul, nu una care face din când în când
un eveniment, dă bine în poză”, a spus Negrescu.
Fostul ministru a precizat că, înainte de a-și anunța în Guvern intenția de a demisiona, l-a contactat pe șeful
PSD, Liviu Dragnea pentru a-l informa. „A fost o comunicare în scris”, a spus el.
Întrebat dacă Liviu Dragnea i-a răspuns sau nu la telefon, Negrescu a răspuns doar că „am avut o comunicare
și cred că asta este cel mai important”.
Fostul ministru a precizat că în schimbul de mesaje Liviu Dragnea nu i-a cerut să rămână la minister. „Nu a
fost niciodată această discuție de a rămâne sau a nu rămâne. Au fost discuții cu alți colegi. Era vorba să avem
o discuție în partid. Am remarcat că luni lucrurile mergeau în altă direcție”, a spus el.
Negrescu a admis că problematica europeană „nu a fost de foarte multe ori pe agenda” sedințelor conducerii
PSD, fără a face prea multe comentarii despre retorica anti-UE a social-democraților.
El a sugerat însă că, în acest moment, canalele de dialog între sociali-democrați și Bruxelles sunt blocate.
„Soluția stă în dialog, e singura manieră de a reuși. Cred că PSD poate face asta, a făcut-o în trecut. Există
canalele, ele trebuie fructificate într-o manieră adecvată”, a spus Negrescu.
Ultimii zece ani au adus, pentru angajaţii din domeniul construcţiilor, o creştere de doar 47% a salariului
mediu, în condiţiile în care, per total în economie, avansul pentru aceeaşi perioadă a fost de 82%.
Mai mult, construcţiile se numără printre sectoarele cu cele mai modeste creşteri de salarii în perioada 2008-
2017, domenii precum comunicaţiile, sănătatea sau comerţul înregistrând dublări ale salariului mediu în
ulti-mii zece ani, potrivit unei analize realizate pe baza datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică,
la solicitarea ZF.
Astfel, un angajat din construcţii care câştiga un salariu mediu de 1.162 de lei - printre cele mai mici la acea
vreme - a ajuns 1.708 lei în 2017, înscriindu-se în continuare în liga celor mai mici remuneraţii.
„Dacă nu vor creşte salariile în construcţii, din punct de vedere economic vom pierde cu toţii - firmele,
angajaţii, statul şi beneficiarii proiectelor, care vor primi lucrări de calitate îndoielnică. Sectorul
construcţiilor este unul strategic, de buna organizare a lui depinzând şi alte domenii, precum infrastructura,
transporturile, sănătatea, învăţământul, energia“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO
(Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii).
România are peste 30 de miliarde de euro la dispoziţie în exerciţiul financiar 2014 - 2020 din fondurile
structurale şi de investiţii alocate de Uniunea Europeană pentru proiecte de infrastructură, însă există
îngrijorări legate de lipsa de interes în accesarea acestor fonduri nerambursabile, avertizează Klaus-
Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene.
„Există îngrijorări legate de cât de bine sunt folosiţi aceşti bani. Comisia Europeană a remarcat că autorităţile
româ-ne au lansat foarte puţine proiecte noi, deşi dezvoltarea infrastructurii este una dintre marile nevoi
ale României“, a spus Klaus-Heiner Lehne într-un interviu acordat ZF prin e-mail. El s-a aflat în această
săptămână într-o vizită oficială la Bucureşti, pentru a discuta cu reprezentanţii Curţii de Conturi din România,
dar şi cu oficiali din Guvern şi din Parlament.
Curtea de Conturi Europeană este instituţia care verifică dacă fondurile UE sunt colectate şi utilizare corect
şi ajută la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.
Klaus-Heiner Lehne a mai spus că fondurile structurale şi de investiţii europene reprezintă „un instrument
fundamental pentru a întări coeziunea economică, socială şi teritorială“, iar prin intermediul a opt programe
naţionale şi regionale României i s-au alocat 30,94 mld. euro de la Uniunea Europeană în perioada 2014 –
2020. Prin urmare, cu o contribuţie naţională de 5,63 mld. euro, România are la dispoziţie un buget total
de 36,47 mld. euro pentru a investi în proiecte precum modernizarea sistemelor de apă sau construcţia de
autostrăzi.
România a rămas şi în 2017 ţara membră UE cu cea mai mare pondere a copiilor aflaţi în sărăcie
sau supuşi riscului de excluziune socială, potrivit datelor comunicate de Eurostat.
Cu o pondere de 41,7%, am păstrat de puţin prima poziţie în acest nedorit top al sărăciei, înaintea
Bulgariei (41,6%) şi la mare distanţă de Grecia (36,2%), Italia (32,1%) şi Ungaria (31,6%).
De reţinut, însă, ameliorarea faţă de anul precedent a fost una semnificativă ( în 2016 am figurat cu
49,2% chiar peste nivelul din perioada de criză, respectiv 48,1% în 2010) datele se referă la populaţia
în vârstă de 0 – 17 ani iar nivelul de
sărăcie este unul raportat la nivelul de
trai din fiecare ţară în parte.
La polul opus, figurează ( oarecum
surprinzător) Cehia (14,2%), care stă
ceva mai bine decât Danemarca (
14,5%), Finlanda (15,1%), Slovenia
(tot 15,1%, la fel ca în cele
două economii nordice dezvoltate) şi
Olanda (16,6%).
Media consemnată la nivelul întreii
Uniuni Europene a fost de 24,5%.
Particularitatea României:
sărăcia, mutată dinspre
pensionari spre copii
Per total populaţie, suntem pe locul 2 după bulgari, iar această poziţie se păstrează atât la bărbaţi cât
şi la femei, chiar dacă procentajul este ceva mai ridicat la cele din urmă, dar asta este o caracteristică
generală ce apare şi în media UE.
Interesant, cele mai scăzute valori ale acestui indicator se regăsesc în Cehia.
Dacă la tineret suntem pe un
nedorit prim loc la sărăcie, la
grupa de vârstă 65 de ani şi peste,
România coboară în locul pe locul
5, cu „doar” 33,2%, mult în urma
Bulgariei (48,9%), Letoniei (43,9%),
Estoniei (42%) şi Lituaniei (40,3%).
De reţinut, contrastul între noi şi
vecinii de la sud de Dunăre, noi cu
peste opt procente în minus la
persoanele în vârstă dar
„campioni” la tineret, ei cu priorităţile aşezate pe dos, respectiv cu aproape opt procente de
sărăcie în plus la grupa 65+.
Altă deosebire majoră, la ei copii contează dar nu sunt un factor important pentru nivelul de sărăcie, în
timp ce la noi se constituie într-un risc major de trecere în categoria de populaţie defavorizată.
Acest fapt se vede din datele prezentate de Eurostat diferenţiat pentru persoanele fără copii, unde
suntem pe locul 4 şi cele cu copii, unde urcăm pe
prima poziţie, alături de bulgari.