2019-01-11 - Revista - Presei

REVISTA PRESEI 11.01.
2019
Contents
#Romania2019.eu/Juncker se întâlneşte cu preşedintele şi cu premierul României; Colegiul
Comisarilor - la Palatul Victoria............................................................................................................... 2
UNTRR protestează vineri în faţa reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti; transportatorii
solicită stoparea adoptării Pachetului Mobilitate 1................................................................................ 2
David Hale: Am transmis preşedintelui Iohannis îngrijorările legate de evoluţiile privind statul de
drept şi politicile fiscale .......................................................................................................................... 3
Dăncilă îi cere din nou preşedintelui să îi numească pe Vasilescu la Dezvoltare şi pe Drăghici la
Transporturi ............................................................................................................................................ 5
România, pe ultimul loc în UE după sumele cheltuite pentru cercetare şi dezvoltare .......................... 6
Lungu (AFEER): Nicăieri în UE nu s-a trecut de la piaţa liberă de energie la preţuri reglementate atât
de brusc şi fără consultări ....................................................................................................................... 6
Venituri medii de 4.454 lei/gospodărie, în trimestrul 3 din 2018; cheltuielile au ajuns la 87,4% din
venituri .................................................................................................................................................... 8
Preşedintele Comisiei Europene, la Bucureşti: UE nu e completă fără România. Locul natural al
României este în Schengen ..................................................................................................................... 9
Preşedintele Parlamentului European şi preşedintele Consiliului European, discursuri impecabile în
limba română/ Tusk: Omul sfinţeşte locul ............................................................................................ 10
Atmosfera de la Ateneu: Toader alături de comisarul european pe justiţie, Juncker prietenos cu
politicienii.............................................................................................................................................. 11
Iohannis a discutat cu SUA despre securitatea energetică ................................................................... 11
Anul trecut a fost GREU pe piaţa de recrutare de personal: 29 de interviuri pentru o angajare ......... 12
Legea pensiilor sesizată la Curtea Constituţională a României. PNL: Afectează numeroase categorii de
pensionari ............................................................................................................................................. 13
DISPONIBILIZĂRI la Ford Europe: Va reduce mii de locuri de muncă şi va părăsi pieţele neprofitabile
.............................................................................................................................................................. 15
Sindicatul Naţional Sport şi Tineret a încheiat cu MTS contractul colectiv de muncă ......................... 16
Achiziția corvetelor pentru Forțele Navale: Decide MApN cine le va construi în țară sau va fi amânată
decizia din nou? Care sunt controversele ............................................................................................. 16
EXCLUSIV Scenarii sumbre estimate de ASF după schimbările la Pilonul II: Unii administratori ar putea
ieși din piață / Dacă doar 1% dintre participanți își mută contribuțiile în sistemul public, firmele vor
mai avea profit abia în 2021 ................................................................................................................. 19
Corina Cretu contrazice iar Guvernul: Spitalele regionale se pot face si pana in 2021. Daca nu vor ei,
macar sa lase autoritatile locale ........................................................................................................... 29
Sindicatele din invatamant solicita in regim de urgenta o discutie cu Dancila: Acordul e incalcat ...... 30
Reduceri de personal în telecom: Vodafone concediază 1.200 de persoane în Europa ...................... 32
Concedieri în masă, restructurări, scandaluri peste scandaluri: industria auto este în criză sau se
transformă? Producătorii anunţă mii de disponibilizări când în SUA şi Europa se vorbeşte de venirea
recesiunii ............................................................................................................................................... 32
T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an .............. 33
Patron român pus la punct de nemţi după ce şi-a plătit muncitorii sub limita legală. Sancţiunea
imensă primită de angajator ................................................................................................................. 36
#Romania2019.eu/Juncker se întâlneşte cu preşedintele şi cu

premierul României; Colegiul Comisarilor - la Palatul Victoria
Sursa: Agerpres
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, se va întâlni vineri cu preşedintele Klaus Iohannis şi
cu premierul Viorica Dăncilă şi va susţine două conferinţe de presă alături de aceştia.
În prima parte a zilei, preşedintele Comisiei Europene va fi primit de şeful statului la Palatul Cotroceni, iar
la ora 11,50 are programată o întrevedere cu premierul, la Palatul Victoria.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, subiectul discuţiilor va fi legat de Preşedinţia

României la Consiliul UE, cu accent pe principalele dosare europene pe care ţara noastră le va gestiona în
această perioadă.
Şeful statului va sublinia că exercitarea pentru prima dată de către România a Preşedinţiei rotative a
Consiliului UE va reprezenta o bună oportunitate pentru a reafirma angajamentul în favoarea consolidării
proiectului european, precizează sursa citată.
În dimineaţa zilei de vineri va sosi la Palatul Victoria Colegiul Comisarilor. Ei vor fi primiţi de către
viceprim-ministrul Graţiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, viceprim-ministrul
pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României Ana Birchall şi viceprim-ministrul Eugen
Orlando Teodorovici, arată un comunicat al Executivului.
Discuţiile sunt organizate în clustere tematice cu participarea membrilor Guvernului României şi comisarilor
europeni pe temele: "piaţă internă - creştere, competitivitate, inovare şi digital", "Convergenţă economică şi
socială, coeziune şi incluziune" şi "Europa - actor global, apărare, securitate UE, migraţie şi justiţie".
Juncker se află la Bucureşti cu ocazia inaugurării preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul oficial de inaugurare a avut loc joi, la Ateneul Român.
UNTRR protestează vineri în faţa reprezentanţei Comisiei

Europene de la Bucureşti; transportatorii solicită stoparea
adoptării Pachetului Mobilitate 1
Sursa: Agerpres
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) va organiza vineri, 11 ianuarie, în
intervalul orar 08:30 - 10:30, un protest în faţa Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti pentru
stoparea adoptării Pachetului Mobilitate 1.
Potrivit unui comunicat al UNTRR remis AGERPRES, acest protest, care va coincide cu vizita preşedintelui
Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi a Colegiului Comisarilor care vor participa la Ceremonia oficială
de lansare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, are ca scop conştientizarea factorilor
politici decidenţi de la Bucureşti şi Bruxelles cu privire la pericolul pe care îl reprezintă adoptarea acestui
nou pachet de reglementări care va închide piaţa transporturilor vest europeană pentru transportatorii rutieri
din est, prin măsuri vădit protecţioniste, inadmisibile într-o piaţă liberă cum se autocaracterizează Uniunea
Europeană, susţine UNTRR.
Transportatorii români sunt chemaţi să se alăture protestului pentru stoparea adoptării Pachetului Mobilitate
1 prin votul europalamentarilor români şi a celor europeni, precum şi prin poziţia şi măsurile care vor fi
adoptate în următoarele 6 luni în care România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Pachetul mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31.05.2017 şi cuprinde propuneri importante
de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială
pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a
Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de
modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009
privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.
După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog
pentru armonizarea poziţiilor celor 3 instituţii europene - Parlamentul European, Comisia Europeană şi
Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.
Pe de altă parte, joi, în faţa Parlamentului European - Piaţa Luxembourg, va avea loc un alt protest faţă de
Pachetul Mobilitate 1, la care va participa şi Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), alături de
celelalte organizaţii patronale din România şi nu numai.
Transportatorii subliniază că propunerile cuprinse în Pachetul Mobilitate au fost realizate pe fondul

protecţionismului în creştere al statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianţei Rutiere, iar
transportatorii români şi est-europeni vor fi cei mai afectaţi prin măsurile propuse, care vor determina
creşterea semnificativă a costurilor de operare şi restricţionarea transporturilor rutiere internaţionale operate
de aceştia în cadrul UE.
David Hale: Am transmis preşedintelui Iohannis îngrijorările

legate de evoluţiile privind statul de drept şi politicile fiscale
Sursa: Agerpres
Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA, David Hale, a afirmat
joi seara că a transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi vicepremierului Ana Birchall îngrijorările Statelor
Unite generate de evoluţiile recente din România privind statul de drept şi politicile fiscale adoptate în
decembrie.
"Am transmis preşedintelui Iohannis, vicepremierului Ana Birchall şi domnului Aurescu îngrijorările noastre
cu privire la evoluţiile recente din România privind statul de drept şi cu privire la politicile fiscale adoptate
în decembrie, care pot avea un impact negativ asupra economiei şi a mediului investiţional. Continuăm să
îndemnăm oficialităţile să respingă orice propuneri de amnistie sau orice alte măsuri care ar periclita
progresul extraordinar realizat în ultimii 30 de ani spre o mai mare securitate, prosperitate şi democraţie.
Astfel de acţiuni pot submina cooperarea în domeniul aplicării legii, pot eroda instituţiile judiciare şi
democratice ale României şi pot oferi unor actori maligni precum Rusia o modalitate de a obţine influenţă
strategică în România", a precizat el, într-o declaraţie de presă.
Hale a adăugat că România are o viziune strategică "impresionantă" pentru preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene.
"România îşi va asuma un rol conducător în dezbaterile intra-UE pe teme importante precum securitatea
energetică şi cooperare sporită în domeniul apărării. Aceste teme sunt importante şi pentru Statele Unite şi
am avut un schimb de opinii productiv cu omologi din cadrul UE", a declarat el.
David Hale a menţionat că joi, la Bucureşti, a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis şi consilierul
prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu, având de asemenea o întâlnire cu vicepremierul Ana
Birchall.
"Am discutat despre ampla cooperare pe care America şi România o au în atât de multe domenii, în special
în domeniile securităţii şi apărării, energiei şi comerţului. Am discutat noi idei de consolidare a
Parteneriatului strategic SUA - România, pe care ambele părţi îl preţuiesc. Le-am mulţumit liderilor români
pentru angajamentul lor faţă de îndeplinirea responsabilităţilor României în NATO, inclusiv alocarea a 2%
din PIB pentru Apărare. Exemplul României are un rol considerabil în încurajarea altor membri NATO să
facă ceea ce este corect şi să îşi crească şi ei contribuţiile", a precizat el.
Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA a adăugat că încă dinainte
de aderarea la NATO, în 2004, România a fost un "excelent partener", găzduind exerciţii şi sprijinind alianţa
în combaterea terorismului.
"Suntem mândri să servim alături de soldaţii români în Afganistan şi Irak. Apreciem contribuţiile României
la securitatea regională şi globală. Parteneriatul nostru strategic susţine angajamentul nostru ferm de a
colabora pentru a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării în regiunea Mării Negre şi dincolo
de ea. Pe alte fronturi de securitate, România a fost un partener de încredere şi statornic, cooperând pe teme
precum infracţionalitatea transfrontalieră şi cibernetică şi în alte domenii care contribuie direct la o securitate
sporită pentru România, Europa şi America", a arătat el.
David Hale a menţionat că a vizitat ţara noastră în urmă cu 20 de ani şi că a revenit cu ocazia preluării de
către România a preşedinţiei Consiliului UE.
"Îmi face o deosebită plăcere să revin în România. Am vizitat România cu puţin peste 20 de ani în urmă, cu
preşedintele SUA de la acea dată Bill Clinton, atunci când el a anunţat Parteneriatul nostru strategic, un
parteneriat puternic ce continuă şi în prezent. Mă aflu din nou aici într-un moment istoric, când România
preia conducerea Consiliului Uniunii Europene. În aceste două zile am vizitat România pentru discuţii cu
directorii politici ai UE la Cluj şi pentru discuţii bilaterale la Bucureşti", a afirmat oficialul american.
Dăncilă îi cere din nou preşedintelui să îi numească pe

Vasilescu la Dezvoltare şi pe Drăghici la Transporturi
Sursa: Agerpres
Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis joi preşedintelui Klaus Iohannis că reiterează solicitarea de emitere a
decretelor de numire a Liei Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice, şi a lui Mircea Drăghici în funcţia de ministru al Transporturilor.
Totodată, premierul solicită să înceteze efectele decretului preşedintelui României nr. 46/2019 pentru
desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar şi ale decretului preşedintelui României nr.
47/2019 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Viorica Dăncilă a transmis, în cursul zilei de joi,
preşedintelui României, Klaus Iohannis, un răspuns oficial la scrisorile prin care şeful statului a prezentat
motivările privind respingerea nominalizărilor miniştrilor Transporturilor şi Dezvoltării.
Documentul precizează faptul că cele două propuneri pentru funcţiile de ministru - Lia-Olguţa Vasilescu şi
Mircea-Gheorghe Drăghici - îndeplinesc condiţiile de legalitate prevăzute de art. 2 din Legea nr. 90/2001, cu
modificările şi completările ulterioare. De asemenea, persoanele propuse nu se găsesc în unul dintre cazurile
de incompatibilitate prevăzute de Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
"Având în vedere faptul că cele două propuneri respectă toate condiţiile prevăzute de Constituţia României,
republicată, şi de legile organice aplicabile, reiterez solicitarea de emitere a decretelor prezidenţiale de numire
a doamnei Lia-Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, şi a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici în funcţia de ministru al Transporturilor şi,
totodată, să înceteze efectele Decretului Preşedintelui României nr. 46/2019 pentru desemnarea unui membru
al Guvernului ca ministru interimar şi ale Decretului Preşedintelui României nr.47/2019 pentru desemnarea
unui membru al Guvernului ca ministru interimar", se arată în documentul oficial transmis Administraţiei
Prezidenţiale de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, potrivit comunicatului Guvernului.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, premierului Viorica Dăncilă două scrisori în care prezintă
motivele pentru care a decis să respingă propunerea Liei Olguţa Vasilescu la Ministerul Transporturilor şi a
lui Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării, dar şi următoarele două nominalizări - Vasilescu la Dezvoltare şi
Mircea Drăghici la Transporturi.
"Urmare adresei dumneavoastră nr. 5/6690 din data de 22 noiembrie 2018, precum şi adreselor nr. 5/5864 şi
nr. 5/5865, ambele din data de 30 noiembrie 2018, prin care aţi înaintat propunerea de numire în funcţia de
viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a doamnei Lia-Olguţa Vasilescu,
respectiv de numire în funcţia de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici, ca
urmare a propunerii de revocare/de constatare a vacanţei funcţiei, văzând incidenţa dispoziţiilor art. 85 alin.
(2) precum şi ale art. 105 din Constituţie şi ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, constatând
că în propunerile transmise nu există vreo menţiune cu privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate, iar din
documentaţia transmisă nu rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 105 din Constituţie şi de art. 2
din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor pentru
numirea în funcţia de membru al Guvernului, vă aduc la cunoştinţă că propunerile de numire în funcţia de
membru al Guvernului, înaintate la data de 22 noiembrie 2018, respectiv 30 noiembrie 2018, nu fac dovada
îndeplinirii condiţiilor de legalitate astfel încât să li se poată da curs", a comunicat preşedintele Iohannis în
scrisoare.
România, pe ultimul loc în UE după sumele cheltuite pentru

cercetare şi dezvoltare
Sursa: Agerpres
România a alocat în 2017 doar 0,5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare (R&D), cu mult sub media de
2,07% din PIB cheltuită la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate joi de Eurostat.
În 2017, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit împreună 320 de miliarde de euro pentru cercetare
şi dezvoltare (R&D), iar sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare ca procentaj din PIB s-au ridicat la
2,07%, comparativ cu 2,04% în 2016. În urmă cu zece ani, în 2007, state membre au alocat pentru cercetare
şi dezvoltare 1,77% din PIB.
Ţările membre care au alocat anul trecut cel mai mult din Produsul Intern Brut pentru cercetare şi dezvoltare
au fost Suedia (3,33% din PIB), Austria (3,16%), Danemarca (3,06%) şi Germania (3,02%). La polul opus
sunt: România (0,5% din PIB), Letonia (0,51%), Malta (0,55%), Cipru (0,56%), Bulgaria (0,75%) şi Croaţia
(0,86%).
În ultimii 10 ani, 21 dintre cele 28 de state membre UE au majorat sumele alocate pentru cercetare şi
dezvoltare, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (de la 2,42% din PIB în 2007 până la 3,16% din
PIB în 2017, o creştere de 0,74 puncte procentuale) şi Belgia (de la 1,84% din PIB în 2007 până la 2,58% din
PIB în 2017).
În schimb, în şase state membre, sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, ca procentaj din PIB, au scăzut
în ultimul deceniu, inclusiv în România, de la 0,51% din PIB în 2007 până la 0,5% din PIB în 2017. În cifre
absolute, însă, suma alocată de România pentru cercetare şi dezvoltare a crescut de la 653 milioane euro în
2007 până la 945 milioane euro în 2017.
Pe sectoare de activitate, în toate statele membre UE, cu excepţia Ciprului, Letoniei şi Lituaniei, principalul
sector de activitate în care au fost cheltuiţi bani pentru cercetare şi dezvoltare este sectorul de business.
România este ţara cu cele mai mari cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul guvernamental (32%
din suma totală).
Lungu (AFEER): Nicăieri în UE nu s-a trecut de la piaţa liberă

de energie la preţuri reglementate atât de brusc şi fără
consultări
Sursa: Agerpres
Nicio ţară din Uniunea Europeană nu a revenit la preţurile reglementate de energie, după liberalizarea pieţei,
atât de brusc şi fără niciun fel de consultare cu specialiştii din piaţă, cum se doreşte în România, a declarat,
joi, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România
(AFEER).
Aceasta, în contextul în care Guvernul a aprobat pe 21 decembrie 2018 Ordonanţa de Urgenţă 114, care
prevede revenirea la preţurile reglementate pentru toţi consumatorii casnici de energie în perioada 1 martie
2019 - 28 februarie 2022, măsură anunţată cu doar trei zile înainte.
Liberalizarea pieţei de energie a început la 1 iulie 2013, când 10% din cantitatea de energie furnizată
consumatorilor casnici a fost achiziţionată din piaţa liberă, iar întregul proces de liberalizare a fost finalizat
la 31 decembrie 2017.
"Cea mai mare problemă este că piaţa a aflat de acest lucru peste noapte şi există o sumedenie de contracte
pe piaţă deja încheiate, atât de producători, cât şi de furnizori, care au avut obligaţia să achiziţioneze cantităţi
mai mari de energie, mai ales după criza din iarna 2017", a spus Lungu.
Potrivit acestuia, piaţa liberalizată de energie din România funcţiona destul de bine până acum, cu o
concurenţă din ce în ce mai mare între furnizori. Aceştia, în efortul de a-şi atrage cât mai mulţi clienţi casnici,
practicau reduceri de preţuri şi tot felul de oferte, precum energie la pachet cu alte servicii, gaze, telefonie
mobilă şi mentenanţă.
"Toate acestea se vor duce pe apa sâmbetei, ceea ce va reprezenta o perturbare masivă a pieţei", a explicat
Lungu.
Întrebat dacă au mai fost cazuri în Uniunea Europeană când s-a revenit la preţuri reglementate după
liberalizarea totală a pieţei, Lungu a răspuns: "Au mai fost intervenţii, dar nu de această amploare, adică nu
atât de brusc şi fără a fi consultaţi specialiştii din piaţă şi operatorii".
"Sigur, într-o piaţă liberă există atât aspecte bune, cât şi părţi rele, însă totul trebuie făcut echilibrat şi, mai
ales, să fie ascultaţi specialiştii", a adăugat el.
Potrivit unor date furnizate vara trecută de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), la
solicitarea AGERPRES, numărul consumatorilor casnici de electricitate care au părăsit piaţa reglementată şi
au ales să încheie contracte noi, pe piaţa liberă, a crescut de zece ori în perioada 31 decembrie 2016 - 31
martie 2018, ajungând la aproape 1,2 milioane.
Astfel, dacă la finele anului 2016, numărul consumatorilor casnici în regim concurenţial era de 128.692, un
an mai târziu, la sfârşitul lui 2017, acesta ajungea la 901.854. Mai mult, în primele trei luni ale anului trecut,
adică în primele trei luni de piaţă complet liberă, trendul a continuat, iar numărul casnicilor din piaţa liberă
a ajuns la 1.189.528.
În total, în România, există 8.869.569 de consumatori de energie, din care 8,5 milioane de casnici şi 342.727
de noncasnici (industriali).
Totodată, Lungu a mai spus că o altă prevedere din OUG 114/2018 va afecta foarte mult segmentul de
furnizare de energie, respectiv contribuţia de 2% din cifra de afaceri pe care toate companiile licenţiate de
ANRE vor trebui să o plătească în bugetul autorităţii.
Lungu a explicat că niciun trader de energie nu vor putea plăti această contribuţie, întrucât marjele lor nete
sunt de maximum 1 - 1,5%.
"ANRE publicase deja un ordin privind contribuţiile pe 2019, în funcţie de necesarul ANRE de resurse
financiare, şi rezulta că această contribuţie ar fi trebuit să fie de 0,1% din cifra de afaceri. O creştere de 20
de ori pare să depăşească cu mult acest necesar şi am cerut explicaţii. În plus, contribuţiile se calculează în
funcţie de cifra de afaceri pe anul anterior, însă, dacă se va aplica la cifra de afaceri din 2018, ar însemna că
are efecte retroactive. Astfel că am solicitat aplicarea ei pentru cifra de afaceri din 2019", a adăugat Lungu.
De asemenea, Lungu a mai fost întrebat care sunt, în opinia sa, cauzele preţurilor mari din piaţă din aceste
zile, preţuri care se apropie de cele record din iarna 2017. Oficialul AFEER a indicat producţia mică de
energie hidro şi eoliană, precum şi consumul mare determinat de zilele friguroase şi a arătat că şi în ţările
vecine, precum Ungaria şi Bulgaria, se înregistrează preţuri mari.
"Considerăm că preţurile vor continua să rămână la un nivel ridicat în perioada următoare, însă nu credem că
vor exista probleme în siguranţa aprovizionării, întrucât stocurile de resurse sunt suficiente", a completat el.
Preţul energiei pe piaţa bursieră spot cu livrare în ziua de joi avre o medie de 411 lei pe MWh, depăşind cel
mai mare nivel de anul trecut, de 406 lei pe MWh, înregistrat pe 3 decembrie 2018, potrivit datelor postate
pe site-ul operatorului bursier OPCOM şi analizate de AGERPRES.
Preţul energiei cu livrare joi are un maxim de 610 de lei pe MWh în două intervale orare, respectiv între orele
16:00-17:00 şi 17:00-18:00. Spre comparaţie, cel mai mare preţ orar din istoria tranzacţiilor bursiere pe piaţa
spot a fost de 680 de lei pe MWh, în februarie 2017.
Venituri medii de 4.454 lei/gospodărie, în trimestrul 3 din

2018; cheltuielile au ajuns la 87,4% din venituri
Sursa: Agerpres
Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 4.454 lei în al treilea trimestru din
2018, iar cheltuielile totale au fost în medie de 3.891 lei lunar/gospodărie, reprezentând 87,4% din nivelul
veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii.
Potrivit sursei citate, la nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.713 lei
pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.497 lei/persoană.
Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.090 lei lunar pe gospodărie (1.573 lei pe persoană),
iar veniturile în natură de 364 lei lunar pe gospodărie (140 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri
asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,0% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale
(18,0%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%), cele din
proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (8,2%),
în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,8%).
INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între
veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.
Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri
alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele
asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate
de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse
pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi a
echipamentului necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc., deţin o pondere mică în cheltuielile
totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6%).
INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi
structura cheltuielilor totale de consum.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi

băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul 3 din 2018, în medie, 31,8% din consumul gospodăriilor.
De asemenea, INS precizează că veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite
surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei).
Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea
consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.
Preşedintele Comisiei Europene, la Bucureşti: UE nu e

completă fără România. Locul natural al României este în
Schengen
Sursa: Mediafax
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat din nou că este un susţinător al României
ca membru al spaţiului Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind completă fără ţara
noastră.
Preşedintele Comisiei Europene, la Bucureşti: UE nu e completă fără România. Locul natural al României
este în Schengen
"Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului UE. Ne aducem
aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a
înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2017,
în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie
respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de
respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România.
Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona
Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen", a declarat
preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
"Din istoria noastră comună care scrie la Sibiu, vom acord o perspectivă de viitor. La alegerile europene vor
fi alese generaţiile care vor prelua ştafeta generaţiilor care i-au precedat şi trebuie să arătăm că o Europă care
îşi protejează cetăţeni are ocazia să îşi respecte toate mijloacele în reprezentare. În cursul acestor luni în care
România va fi la Preşedinţia Consiliului UE multe ţări vor fi lângă dvs. Astfel vom face ca Preşedinţia
Consiliului UE să fie un mare moment", a mai spus Juncker.
Preşedintele Parlamentului European şi preşedintele

Consiliului European, discursuri impecabile în limba română/
Tusk: Omul sfinţeşte locul
Sursa: Mediafax
Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk au
transmis mesaje şi în limba română, la Ateneul Român, acolo unde a avut loc ceremonia de deschidere a
preşedinţiei Consiliului UE.
"La câteva săptămâni de la Centenarul independenţei – Unde e unul nu e putere. Unde sunt doi, puterea
creşte. Deci să facem acest lucru", a spus Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani.
Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a ţinut tot discursul în limba română.
"Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română.
Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica
lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că ştiu cât
de rezistentă şi de creativă este naţiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi
sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor
Europei. Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul.
Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor. În această lume în
transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de
principii vor juca un rol esenţial", a spus Donald Tusk.
Preşedintele Consiliului European a citat apoi din Nichita Stănescu:

"Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Şi-mi trec scântei şuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna".
Donald Tusk a reiterat ideea potrivit căreia de România depinde acum dacă şi în ce fel Europa va depăşi
provocările viitorului, citând din Mircea Eliade şi Andrei Pleşu.
"Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un
avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European, va fi în joc concepţia noastră
comună în privinţa viitorului Europei. Celor care, îşi imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de
putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături , le spun că se înşală. Este un semn de
slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun:
continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade:
Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate
obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre", a completat preşedintele
Consiliului European.
Atmosfera de la Ateneu: Toader alături de comisarul european

pe justiţie, Juncker prietenos cu politicienii
Sursa: Mediafax
Înaintea începerii ceremoniei de deschidere a Preşedinţiei Consiliului UE atmosfera în Ateneul Român a fost
una relaxată. Jean Claude Juncker, preşedintele CE mergând să salute mai mulţi politicieni prezenţi la
eveniment, în timp ce Tudorel Toader s-a aşezat lângă comisarul pe justiţie, Věra Jourová
La ceremonia de la Ateneul Român parcipă preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consililui
European Donald Tusk şi preşedintele PE Antonio Tajani. Preşedintele Comisiei Europene a fost cel care a
mers la fostul preşedinte Emil Constantinesc şi la fostul premier Petre Roman pentru a îi saluta, asta după ce
a sărutat-o pe obraji pe Viorica Dăncilă, la intrarea în clădire.
La eveniment preşedintele Klaus Iohannis stă lângă Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, urmar
de premierul Viorica Dăncilă.
Iohannis a discutat cu SUA despre securitatea energetică
Sursa: Mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi la Cotroceni, discuţii cu subsecretarul de stat pentru afaceri politice
în Departamentul de Stat al SUA, David Hale, despre securitatea energetică, context în care a fost subliniat
rolul României în regiune pentru diminuarea dependenţei energetice.
„Cu prilejul întâlnirii a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la alte teme de interes de pe agenda
internaţională şi regională, cu accent pe tematica securităţii energetice – fiind subliniat rolul foarte important
al României în regiune pentru diminuarea dependenţei energetice, Vecinătatea Estică şi Procesul de Pace din
Orientul Mijlociu”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă remis, joi, MEDIAFAX.
Klaus Iohannis i-a transmis oficialului american că Preşedinţia Consiliului UE preluată de către România de
la 1 ianuarie 2019 că reprezintă o oportunitate pentru promovarea şi consolidarea parteneriatului transatlantic.
Şeful statului i-a mai spus subsecretarului de stat pentru afaceri politice al SUA că una dintre priorităţile în
politica externă a României rămâne întărirea relaţiei transatlantice, din poziţia de stat care este „dedicat în
egală măsură atât proiectului european, cât şi Parteneriatului Strategic cu SUA”.
„În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că relaţia transatlantică este importantă atât pentru
securitatea şi prosperitatea comune ale Uniunii Europene şi ale SUA, fiind în acelaşi timp şi elementul coeziv
fundamental al NATO, cât şi pentru setul esenţial de valori democratice ale comunităţii occidentale din care
facem parte împreună”, precizează sursa citată.
Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit despre continuarea implementării măsurii de alocare a 2% pentru
cheltuielile de apărare.
De asemenea, şeful statului a pledat pentru „consolidarea în continuare a Alianţei Nord-Atlantice, precum şi
pentru întărirea Flancului Estic, a cărui coeziune este foarte importantă, inclusiv în contextul evoluţiilor de
securitate recente din zona Mării Negre”.
Oficialul american a menţionat, în discuţia cu şeful statului român, despre, contribuţiile României din
Afganistan şi Irak, prezenţa militarilor români în nordul Flancului Estic al NATO, în Polonia, dar şi exemplul
pe care ţara noastră îl dă în cadrul Alianţei prin alocarea a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Totodată, David Hale i-a spus preşedintelui Iohannis că este necesară întărirea rezilienţei statelor UE şi
NATO în faţa provocărilor actuale de securitate, mai ales a celor de tip hibrid.
Nu în ultimul rând, oficialul american a explicat că este important ca România să rămână „un aliat predictibil,
stabil şi responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice şi statul de drept şi în care corupţia
este combătută cu fermitate”, conform sursei citate.
David Hale i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că Statele Unite sprijină puternic eforturile şefului
statului român în acest sens
Anul trecut a fost GREU pe piaţa de recrutare de personal: 29

de interviuri pentru o angajare
Sursa: Mediafax
Aproape 9 din 10 companii au avut un an mai dificil în recrutare în 2018 faţă de perioadele anterioare, fiind
nevoie de 29 de candidaţi intervievaţi pentru a angaja o persoană, arată un studiu al companiei
HappyRecruiter.
Studiul a fost efectuat pe 750 de companii şi 1.100 candidaţi din 5 ţări europene.
Principalele provocări ale angajatorilor în 2018 au fost: să găsească candidaţi (38%), să îi convingă să accepte
pachetele de beneficii (23%) şi să găsească persoane cu anumite tipuri de calificări (21%). Provocările sunt
generate şi de candidaţii care nu mai ajung la interviuri (9%) sau de candidaţii care părăsesc companiile
imediat după angajare.
Per ansamblu, activitatea de recrutare e definită de cele 750 de companii implicate, astfel: 85% dintre
respondenţi au declarat că în 2018 a fost dificil sau foarte dificil să găsească personal în comparaţie cu
perioadele anterioare şi doar 15% dintre respondenţi au evaluat recrutarea mai facilă sau la fel în 2018 faţă
de anii trecuţi.
În opinia recrutorilor chestionaţi, principalele motive au fost aşteptările mai mari ale angajatorilor, pe de o
parte şi nevoile tot mai mari de personal (20% fiecare). Emigraţia sau imigraţia a fost declarată ca motiv
principal de 11% dintre respondenţi, iar problemele legate de sistemul de educaţie de 10% dintre respondenţi,
în timp ce atitudinea candidaţilor în timpul recrutării (9%) şi accesul tot mai facil la joburi (8%) sunt
următoarele în topul motivelor identificate de recrutori.
2 din 3 angajatori caută candidaţi în social media, pe măsură ce interesele candidaţilor se mută dinspre site-
uri de joburi spre reţelele de socializare. 69% din recrutorii chestionaţi declară că folosesc mai mult reţelele
de socializare decât site-urile de joburi, în raport cu perioadele anterioare. Doar 1 din 5 recrutori foloseşte
tehnologiile noi în recrutare şi, în medie, 1 recrutor sună 29 de candidaţi pentru a angaja o persoană, cu un
minim de 3 apeluri şi un maxim de 150.
6 din 10 recrutori estimează că 2019 va fi un an şi mai dificil. Pentru a face recrutarea mai simplă în 2019,
angajatorii declară că ar avea nevoie de tehnologii de recrutare mai bune (25%), investiţii suplimentare în
marketing (20%), schimbări interne în companii (15%) şi de o schimbare a atitudinii candidaţilor în timpul
procesului de recrutare.
2 din 3 candidaţi intervievaţi au primit cel puţin o ofertă de a-şi schimba jobul în 2018.
1 din 3 candidaţi îşi schimbă jobul pentru un pachet de beneficii mai bun. În acelaşi timp, candidaţii caută
angajatori cu politici interne mai bune (24%), un conţinut diferit al muncii (21%) şi alte nevoi nu neapărat
financiare. La schimbarea unui job, candidaţii sunt foarte rapizi: 56.5% dintre respondenţi declară că şi-au
schimbat jobul în câteva zile. Mai mult, 3 din 4 candidaţi se aşteaptă la o schimbare a jobului în 2019. Iată
principalele 3 motive pentru care candidaţii declară că şi-ar schimba jobul în 2019.
67% dintre candidaţi nu lucrează în domeniul în care au făcut studiile, 1 din 3 respondenţi declarând că
educaţia primită nu se mai potriveşte cu cerinţele pieţei muncii, în timp ce restul au ales domenii mai bine
plătite sau cu un conţinut total diferit de cel studiat.
Candidaţii îşi caută de lucru în special prin reţelele lor de încredere (rude sau prieteni 33%), site-uri de joburi
(30%), reţele de socializare (Facebook, LinkedIn 20%) şi agenţii de recrutare (16%).
Legea pensiilor sesizată la Curtea Constituţională a României.

PNL: Afectează numeroase categorii de pensionari
Sursa: Mediafax
Partidul Naţional Liberal a sesizat la CCR Legea pensiilor, ”o adevărată ”, precizând că proiectul de lege
afectează drepturile fundamentale a mai multor categorii de pensionari şi introduce inechităţi în sistemul
public de pensii.
„Legea pensiilor în forma adoptată de majoritatea PSD – ALDE reprezintă o adevărată <bombă cu ceas>
pentru pensionari care trebuie oprită de către Curtea Constituţională pentru că afectează numeroase drepturile
fundamentale ale mai multor categorii de pensionari şi introduce inechităţi majore în sistemul public de
pensii. Cea mai mare nedreptate adusă pensionarilor de noua Lege a pensiilor este îngheţarea pensiilor în
2019 pentru că indexarea punctului de pensie cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a salariului mediu
brut se amână de la 1 ianuarie la 1 septembrie în acest an.Potrivit formulei în vigoare de indexare anuală
pensiilor, pensionarii ar fi trebuit să beneficieze de o creştere a pensiilor de 9% de la începutul anului, în
schimb guvernarea PSD – ALDE promite o majorare de 15% doar pentru ultimele 4 luni ale anului. Asta
înseamnă că PSD şi ALDE taie pensia medie a românilor de cca. 1100 de lei/lună cu aproape 100 de lei pe
lună în 2019. În sesizarea înaintată de Partidul Naţional Liberal alături colegii din USR către Curtea
Constituţională au fost evidenţiate mai multe încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale”, a transmis
PNL într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Potrivit documentului, una dintre prevederile declarate neconstituţionale de PNL vizează condiţionarea
dreptului la pensie al angajatului de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute
angajatului.
„Una dintre cele mai aberante şi lipsite de orice temei constituţional prevederi din Legea pensiilor
condiţionează dreptul la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare
a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. O astfel de prevedere afectează grav dreptul la pensie
al angajatului căruia fără a i se reţine vreo culpă i se impută neplata contribuţiilor sociale datorate de către
angajator şi riscă să rămână fără pensie. Potrivit datelor disponibile în prezent, aproape 2 milioane de salariaţi,
cei mai mulţi angajaţi ai unor companii de stat, sunt în situaţia în care de-a lungul timpului le-au fost reţinute
contribuţiile sociale pentru sistemul public de pensii de către angajator dar nu au fost virate la bugetul
asigurărilor sociale de stat. În aceste condiţii, aceştia vor avea de suferit pentru că la finalul stagiului de
cotizare vor avea o pensie mai mică din cauza faptului că angajatorii lor nu au plătit contribuţiile sociale
reţinute salariatului”, mai transmite PNL.
De asemenea, PNL aminteşte şi de articolul privind persoanele cu dezabbilităţi.
„O altă discriminare nejustificată prevăzută în noua Lege a pensiilor este între persoanele cu dizabilităţi care
urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar
pentru o anumită categorie de persoane şi nu pentru toţi cetăţenii cu nevoi speciale. În acelaşi timp, este
instituită o condiţie obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a
îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situaţii în care persoanele în
cauză se pot regăsi în această condiţie nedorită înainte de îndeplinirea stagiului minim de cotizare şi să nu
poată beneficia de dreptul la pensie de invaliditate. În textul sesizării Legii pensiilor la Curtea Constituţională
se regăsesc şi alte motive de neconstituţionalitate precum cele legate de lipsa de claritate a unor prevederi
sau de încălcare a unor norme de tehnică legislativă”, se mai arată în comunicatul de presă.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 19 decembrie, în calitate de for decizional, proiectul privind sistemul public
de pensii.
„Pensionari - persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat
cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care
au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”, prevede amendamentul adus de UDMR la articolul 3
din proiectul Legii pensiilor.
Printre amendamentele aduse în comisie se numără reducerea stagiului minim de cotizare şi în cazul femeilor
care au copii adoptaţi.
„Reducerea varstei de pensionare prevazuta la al 1 si 2 se aplica si in cazul in care nr de copii cuprinde si

copii adoptaţi”, prevede amendamentul adus articolului 56 din lege.
Un alt amendament important adoptat de comisia de specialitate se referă la stagiul de cotizare pentru românii
care vor să îşi cumpere vechime în muncă pentru a ieşi la pensie.
"Orice persoană care a realizat stagiul minim de cotizare de până la 15 ani, dar nu mai puţin de 10 ani se
poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială. În sistemul public de
pensii se poate încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori
lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii",
prevede articolul adoptat.
Comisia a eliminat amendamentul liderului PSD Liviu Dragnea prin care era introdusă în perioada asimilată
stagiului de cotizare a perioadei în care asiguratul a urmat cursurile unei şcoli profesionale.
Potrivit iniţiativei, Legea pensiilor va intra în vigoare în septembrie 2019.
DISPONIBILIZĂRI la Ford Europe: Va reduce mii de locuri

de muncă şi va părăsi pieţele neprofitabile
Sursa: Mediafax
Producătorul de automobile Ford a anunţat, joi, că va reduce mii de locuri de muncă, va părăsi pieţele
neprofitabile şi va opri producţia autovehiculelor care aduc pierderi, ca parte a unui efort de restructurare
menit să aducă o marjă de operare de 6% în Europa.
Ford a declarat că va ieşi din segmentul multivan, va opri fabricarea transmisiilor automate în Bordeaux în
august, îşi va revizui operaţiunile din Rusia şi va unifica sediul Ford U.K şi Ford Credit la Dunton, Essex.
"Luăm măsuri decisive pentru a transforma afacerea Ford în Europa", a declarat Steven Armstrong,
vicepreşedinte pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
Ford Europe, care are în prezent 53 000 de angajaţi, a înregistrat pierderi de 245 milioane euro înainte de
dobânzi şi impozite în trimestrul al treilea.
Armstrong a refuzat să cuantifice scara reducerilor de locuri de muncă, în aşteptarea negocierilor cu liderii
sindicali, dar a declarat că reducerile de personal s-ar încadra în "mii".
Sindicatul Naţional Sport şi Tineret a încheiat cu MTS
contractul colectiv de muncă
Sursa: News.ro
Ministerul Tineretului şi Sportului a semnat cu Sindicatul Naţional Sport şi Tineret / Federaţia PUBLISIND
Acordul şi Contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unităţi subordonate MTS.
"Pentru membrii de sindicat s-a semnat un acord în temeiul art.153 din Legea nr.62/2011 – Legea dialogului
social prin care le sunt acordate şi alte beneficii: zile libere suplimentare pentru evenimente familiale
deosebite, un plus de patru zile lucrătoare la concediul de odihnă pentru salariaţii care lucrează în condiţii
vătămătoare de muncă, decontarea cheltueililor privind taxele, atestările şi cotizaţiile necesare exercitării
profesiei, decontarea cheltuielilor efectuate în interes de serviciu, reducerea programului lunar cu 3 zile
pentru lideri şi vicelideri pentru desfăşurarea activităţii sindicale, timpul astfel acordat fiind considerat timp
efectiv lucrat în unitate. Salariaţii membri ai Sindicatului Naţional Sport şi Tineret beneficiază de o zi liberă
plătită în data de 6 aprilie – Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace", se arată într-un
comunicat al sindicatului.
Potrivit sursei citate, Ministerul Tineretului şi Sportului se obligă să nu iniţieze nici un act normativ şi/sau
act administrativ cu caracter normativ care priveşte relaţiile de muncă ale salariaţilor membri ai Sindicatului
Naţional Sport şi Tineret fără consultarea organizaţiei sindicale semnatare a prezentului acord şi se recunoaşte
dreptul reprezentanţilor organizaţiei semnatare a prezentului acord de a urmări la locul de muncă modul în
care sunt respectate drepturile salariaţilor, membrii ai Sindicatului Naţional Sport şi Tineret, prevăzute în
contractele individuale de muncă şi raporturile de serviciu în cazul în care, în urma procesului de
descentralizare a competenţelor din domeniile tineret şi sport, unităţi din subordinea MTS vor fi preluate de
administraţia publică locală.
Convenţiile încheiate între minister şi sindicat produc efecte asupra salariaţilor din Sport şi Tineret,
funcţionari publici şi personal contractual, din toate instituţiile teritoriale din subordine, pentru o perioadă de
24 de luni.
Achiziția corvetelor pentru Forțele Navale: Decide MApN cine

le va construi în țară sau va fi amânată decizia din nou? Care
sunt controversele
Sursa: Hotnews
Armata ar trebui ca pe 12 ianuarie să anunțe cine ar urma să fie constructorul selectat pentru a construi patru
corvete multifuncționale în România și modernizarea și înarmarea celor două fregate Type 22, după ce
decizia a fost amânată de mai multe ori la finele anului trecut. Procesul de achiziție a corvetelor pentru Forțele
Navale a fost deja anulat o dată în urmă cu doi ani, iar actuala procedură e deja în întârziere, deși nevoile
marinei la Marea Neagră sunt urgente. Trei mari producători au intrat în luptă, iar o controversă apărută între
ofertele primilor doi ar putea duce la amânarea deciziei sau chiar anularea întregii proceduri, susțin unele
surse.
Decizia privind câștigătorul procedurii de achiziție a corvetelor multifuncționale ar trebui anunțată pe 12
ianuarie, dar este foarte posibil ca aceasta să fie din nou amânată sau chiar anulată cu totul în perioada
următoare, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul MApN.
De altfel, și ministrul Gabriel Leș declara în urmă cu câteva zile la B1 Tv că așteaptă un raport de la un
secretar de stat ca să vadă dacă va fi sau nu anunțată decizia, iar că aceasta nu va fi una politică, ci va ține de
aspecte tehnice și juridice. Declarația a fost făcută după ce același ministru anunța anterior că a fost auditată
întreaga procedură de achiziție derulată pe tot parcursul anului trecut pentru a se verifica dacă s-au respectat
toate condițiile și toți pașii.
Surse apropiate situației au precizat însă că „dificultatea” de a anunța o decizie ține, de fapt, de cine ar fi ieșit
deja câștigător conform criteriilor din procedură.
Luptă între francezii de la Naval Group și olandezii de la Damen
Astfel, procedura are drept criteriu unic de departajare prețul cel mai mic - atâta timp cât ofertele respectă
cerințele tehnice negociate cu fiecare producător anul trecut. În aceste condiții, câștigători ar fi ieșit francezii
de la Naval Group cu nava Gowind 2500 și soluții de înarmare franceze (MBDA), singurul competitor din
cei trei rămași în cursă care nu deține un șantier naval în România. Naval Group, în schimb, are semnat un
parteneriat cu Șantierul Naval Constanța pentru a construi navele în țară.
Pe locul doi, conform prețului ofertat, ar fi olandezii de la Damen cu nava Sigma 10514 și soluții de înarmare
amricane (Boeing și Raytheon) care dețin șantierul naval de la Galați, acolo unde au tot construit nave militare
pentru export de-a lungul anilor, dar și 49% din acțiuni și managementul operațional la șantierul naval
Mangalia.
Pe trei s-ar situa italienii de la Fincantieri cu nava Abu Dhabi Enhanced și soluții de înarmare franceze
(MBDA) și care dețin șantierele de la Brăila și Tulcea.
Publicația franceză La Tribune, prezentând informații apărute și prin unele publicații din România, susținea
la final de an că Naval Grup ar fi ofertat un preț de 1,2 miliarde de euro, că olandezii de la Damen ur fi ofertat
circa 1,25 miliarde de euro și că statul român nu ar vrea să ofere contractul francezilor, ci să-l dea către
Damen, motivând afinități politice.
Pe de altă parte, surse din MApN au precizat pentru HotNews.ro că de fapt Marina ar fi cea care ar prefera
ca Damen să căștige contractul din motive tehnice și strategice.
„Nava celor de la Damen are și propulsie electrică, ceea ce o face foarte silențioasă și ar fi un aspect esențial
în Marea Neagră unde Rusia are mai multe submarine. Pe de altă parte, Damen sunt singurii care au construit
și construiesc nave militare în țară și ar putea să se apuce de treabă cât mai curând, pe când Naval Grup ar
trebui să facă un transfer tehnologic la șantierul din Constanța și să găsească suficienți muncitori calificați
pentru așa ceva. Există mai multe obstacole logistice ce ar putea apărea. Ar fi un risc mare ca navele să nu
fie construite la timp și să se întârzie contractul”, a declarat o sursă din MApN pentru HotNews.ro.
Totuși, de ce nu a pus Armata aceste condiții în procedura de achiziție - o propulsie electrică și cerința expresă
ca producătorul să dețină un șantier în țară - nu este clar.
O anulare a procedurii de achiziție în acest moment s-ar putea face doar pe motive procedurale și s-ar putea
lăsa cu despăgubiri cerute în instanță de firmele implicate, dar și cu o imagine externă negativă și o
credibilitate știrbită pentru România care ar putea conta enorm în cazul unor achiziții militare viitoare.
Foto: Corveta Sigma 10514 a celor de la Damen

---
Detaliile tehnice ale procedurii de achiziție a corvetelor:
- Valoare estimată (maximă): 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA.
- Procedura de achiziție are ca factor de departajare prețul cel mai mic, atâta timp cât cerințele tehnice
solicitate de statul român sunt îndeplinite de ofertanți.
- Navele vor trebui construite în România în decurs de șapte ani, iar prima trebuie livrată după doar trei ani
de la contractare.
- Componenta de offset: modernizarea și înarmarea celor două fregate Type 22 - Regele Ferdinand și Regina
Maria.
- Condiții tehnice de bază: să poate să lupte în cel puțin două medii diferite (anti-aer/anti-submarin/anti-navă)
și să poată să opereze într-un hangar un elicopter mediu de 10 tone, dar și drone.
Care sunt ofertanții și ce soluții au propus:
- Naval Group - nava Gowind 2500 și soluții de înarmare europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL
Mica și rachete anti-navă Exocet și sistem tactic Thales.
- Damen - corveta Sigma 10514 cu soluții de înarmare americane: rachete anti-navă Harpoon de la Boeing,
rachete de apărare anti-aeriană de la Raytheon (ESSM și RAM), sonar de la General Dynamics și sistem
tactic Thales.
- Fincantieri - o corvetă bazată pe clasa Abu Dhabi - denumită Abu Dhabi Enhanced - și soluții de apărare
europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL Mica și rachete anti-navă Exocet.
Foto: Corveta Abu Dhabi Enhanced a celor de la Fincantieri

---
În 2016 guvernul Cioloș acorda direct contractul corvetelor către Damen. Ulterior guvernarea PSD a anulat
decizia
În contextul excaladării tensiunilor în Marea Neagră, mai ales după anexarea ilegală de către Rusia a
peninsulei Crimeea în 2014, precum și intensificarea conflictelor din estul Ucrainei, nevoile Forțelor Navale
de a-și moderniza flota au devenit mai urgente ca niciodată.
În 2016, în timpul Guvernului Cioloș - când actualul ministru al Apărării, Gabriel Leș, era chiar secretarul
de stat ce se ocupa de armamente - Armata acorda direct, prin Hotărâre de Guvern, contractul de 1,6 miliarde
de euro cu TVA către Damen pentru realizarea celor patru corvete multifuncționale în România, la pachet cu
modernizarea celor două fregate Type 22.
MApN argumenta că a realizat un studiu de fundamentare și singura navă care satisfăcea pe deplin nevoile
tehnice ale Forțelor Navale, dar și cele logistice pentru construirea în țară, era corveta Sigma 10514 a celor
de la Damen.
Ulterior, după alegerile parlamentare, PSD a venit la putere și după primele trei luni a anulat HG-ul și
acordarea contractului către Damen.
Tot atunci, MApN condus tot de Gabriel Leș la acea vreme, lansa planul de a contracta realizarea celor patru
corvete printr-o procedura de achiziție competitivă, similară cu o licitație. Până la urmă HG-ul pentru noua
procedură a venit abia la final de 2017...
Astfel, s-a ajuns la situația din prezent - aproape doi ani au trecut și nici până acum România nu are
contractată achiziția noilor corvete și nici modernizarea actualelor fregate.
EXCLUSIV Scenarii sumbre estimate de ASF după

schimbările la Pilonul II: Unii administratori ar putea ieși din
piață / Dacă doar 1% dintre participanți își mută contribuțiile
în sistemul public, firmele vor mai avea profit abia în 2021
Sursa: Hotnews
Peste 5,8 milioane de români au posibilitatea să-și transfere în sistemul public de pensii contribuțiile de la
Pilonul II, conform prevederilor Ordonanței privind 'taxa pe lăcomie', aceștia având în conturi peste 46,04
miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii private, arată o analiză de impact
realizată de ASF și obținută de HotNews.ro. Totuși, ASF nu crede că vor fi mulți care vor face asta. Pericolul
major este însă asupra firmelor care gestionează acești bani: vor fi obligate să aducă 3,55 miliarde lei la
capitalul social în acest an, din care 1,6 miliarde lei până la 30 iunie 2019, existând riscul să iasă din piață și
să creeze un val de efecte negative.
UPDATE (16:00) Reacția ASF după articolul HotNews.ro: "Ca urmare a apariției în spațiul public a unor
informații cu privire la o analiză de impact, efectuată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),
referitoare la Sistemul de pensii administrat privat, ASF dorește să precizeze că documentul prezentat nu a
fost luat în discuție și aprobat de către Consiliul Autorității, acesta fiind, în consecință, un material de lucru
preliminar, cu un caracter intern.
La nivelul ASF sunt efectuate numeroase studii de impact cu privire la evoluția piețelor reglementate și
supravegheate. Sunt realizate analize intersectoriale, integrate, pentru a se ajunge la un document final care
se discută în cadrul Consiliului. Astfel de documente devin publice și pot avea caracter oficial de
recomandare/observație, doar în măsura în care sunt analizate și aprobate de către Consiliul ASF.
Reamintim că ASF a avizat favorabil proiectul OUG 114/2018".
Informația pe scurt:
1. Impactul majorării cerințelor de capital: Cerinţa minimă de capital introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă
114/2018 va obliga administratorii de fonduri de pensii private să-și majoreze în anul 2019 capitalul social,
printr-un aport estimat la o valoare de 3,55 miliarde lei, din care 1,6 miliarde lei (peste 350 milioane de euro)
vor trebui aduși până la 30 iunie 2019.
- Primele trei firme care ar trebui să aducă cei mai mulți bani la capitalul social până la jumătatea acestui an
sunt: NN Pensii (135,5 milioane euro), Allianz (90,32 milioane euro) și Metropolitan Life (48,22 milioane
euro).
- "Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea
aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat,
existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă"
- "O eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului
de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii
administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalți administratori,
care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult
capitalul social. La cerinţa de capital necesar a fi acoperită se va adăuga şi obligaţia de a constitui
provizioanele tehnice aferente activelor preluate în administrare, fapt care reprezintă presiuni suplimentare
asupra continuării activităţii de administrare a fondurilor de pensii administrate privat.", avertizează ASF.
2. Reducerea comisionului de administrare de la 2,5% la 1%: Din comisionul de 1% din contribuţii brute,
administratorii de fonduri de pensii vor fi obligaţi să vireze lunar: 0,5% din valoarea contribuţiilor către Casa
Națională de Pensii, 0,3% din valoarea contribuţiilor către ASF, iar lor le va rămâne doar 0,2%.
3. Posibilitatea renunțării la virarea contribuţiei de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea
contribuţiei la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii): Potrivit datelor statistice aferente lunii
noiembrie 2018, peste 5,8 milioane de români vor avea posibilitatea să-și transfere contribuțiile în sistemul
public de pensii, aceștia având în conturi peste 46,04 miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale
întregului sistem de pensii private.
- "În contextul în care o mare parte a participanților din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost
repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm
că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opțiunii de retragere, motivația lor pentru a realiza
orice act de voință privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru
retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a
activului individual net.", susține ASF.
4. Trei scenarii privind posibila retragere a participanților la Pilonul II:
- Scenariul I - se retrag 1% din participanţii eligibili (58.528 participanți
- Scenariul II - se retrag 5% din participanții eligibili (292.643 participanţi)
- Scenariul III - se retrag 10% din participanţii eligibili (585.286 participanţi).
5. În scenariul I, administratorii vor avea pierderi nete de 43,4 milioane lei în 2019 și vor reveni pe profit net
de 4,9 milioane lei abia în 2021. În scenariul II, administratorii vor avea pierderi nete de 46,5 milioane lei în
2019 și vor reveni pe profit net de 22.1 milioane lei abia în 2022. În scenariul III, administratorii vor avea
pierderi nete de 50,4 milioane lei în 2019 și vor reveni pe profit net de 12,06 milioane lei abia în 2022.
6. Estimările ASF au luat în calcul înghețarea cotei de contribuție la 3,75% pentru 2019-2022.
7. Posibilitatea participanţilor de a opta pentru retragerea din Pilonul II va afecta veniturile ASF pentru 2019-
2022, acestea scăzând cu valori cuprinse între -0,50% şi ajungând până la - 3,44% pe an.
Documentul ASF obținut de HotNews.ro are 19 pagini și a fost aprobat, avizat și semnat pentru includerea
pe ordinea de zi a ședinței Consiliului ASF, care a avut loc miercuri, 9 ianuarie, de către Leonardo Badea,
președintele ASF și de Daniel Ștefan Armeanu, vicepreședintele ASF, responsabil de sectorul pensiilor
private, care au fost numiți anul trecut de Guvernarea PSD-ALDE la conducerea ASF.
Documentul a fost elaborat în data de 7 ianuarie 2019 de către Direcția Supraveghere și Control, având drept
conducători pe: Ileana Horvath, director al Direcției Supraveghere și Control, Adina Dragomir, director al
Direcției Reglementare Autorizare și de Valentin Ionescu, director al Direcției Strategie și Stabilitate
Financiară și de alți șefi ai acestor departamente din ASF.
Documentul nu a fost însă discutat și aprobat în ședința de miercuri, 9 ianuarie 2018, a Consiliului ASF.
În cele ce urmează redăm informațiile din analiza ASF care vizează schimbările asupra Pilonului II de pensii:
"În data de 29.12.2018, în Monitorul Oficial al României, nr. 1116 a fost publicată Ordonanța de Urgentă nr.
114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice si a unor măsuri fiscal-bugetare,
modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care aduce schimbări importante
în ceea ce priveşte sistemul de pensii administrate privat din România.
Va fi prezentată în cele ce urmează o analiză de impact asupra sistemului de pensii administrate privat a
principalelor modificări aduse de Ordonanţa mai sus menţionată, respectiv:
- stabilirea unei cerințe minime de capital social, raportată la valoarea contribuțiilor;
- introducerea posibilităţii de a renunţa, în anumite condiţii, la virarea contribuției de 3,75% la Pilonul II şi
optarea pentru reîntregirea contribuției la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii), coroborat cu
reducerea comisioanelor de administrare.
Analiza supusă atenției va face de asemenea o trecere în revistă a legislaţiei secundare incidente care va trebui
actualizată ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor
măsuri în domeniul investițiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor
acte normative şi prorogarea unor termene, care aduce schimbări importante în ceea ce priveşte sistemul de
pensii administrate privat din România.
În cuprinsul documentului prezentat se va regăsi şi evoluţia recentă a piețelor financiare locale și

internaţionale şi impactul asupra perfomanței VUAN pentru fondurile de pensii administrate privat.
1. Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul 5 din Ordonanţa de Urgență nr.114/2018, referitor la
modificarea cerințelor de capital social
Potrivit prevederilor art. 81, punctul 5 din Ordonanța de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri
în domeniul investițiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte
normative şi prorogarea unor termene:
Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi
actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, respectiv:
a) 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
b) 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;
c) 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro.
Cerinţa minimă de capital introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă mai sus menţionată va obliga administratorii
de fonduri de pensii private să-și majoreze în anul 2019 capitalul social, printr-un aport estimat la o valoare
de 3,55 miliarde lei.
Potrivit prevederilor art. 90 din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, termenele pentru încadrarea în cerințele
minime de capital social au fost stabilite după cum urmează:
a) 50% din capitalul social minim se va vărsa până la data de 30 iunie 2019;
b) diferența de capital social minim se va vărsa până la data de 31 decembrie 2019.
În condițiile mai sus prezentate, situația necesarului estimat de capital social suplimentar se prezintă astfel:
1. Aegon:
Capital social actual aferent Pilon II: 33 milioane lei (7,07 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 - noiembrie 2018: 668,01 milioane euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 66,8 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 26,33 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 33,4 milioane euro
2. Allianz:
Capital social actual aferent Pilon II: 22,38 milioane lei (4,8 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 - noiembrie 2018: 1,9 miliarde euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 90,32 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 95,12 milioane euro;
3. BCR:
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 28,01 milioane euro
4. BRD:
5. Generali:
6. NN Pensii:
7. Metropolitan:
În total, contribuțiile brute încasate de toate cele 7 fonduri în perioada mai 2008-noiembrie 2018 au depășit
valoarea de 8,3 miliarde euro, cerința minimă de capital social conform proiectului OUG este de 821,38
milioane euro.
Capitalul social necesar de suplimentat de toți cei 7 administratori până la data de 30 iunie 2019 depășește
1,63 miliarde lei (350,01 milioane euro), iar până la 31 decembrie 2019, alte 1,91 miliarde lei (410,69
milioane euro).
NOTĂ ASF: Calculele din lei în euro au fost făcute la cursul de schimb de 4,6656 de la data de 03.01.2019.
Contribuțiile brute încasate nu sunt diminuate cu valoarea plăților efectuate în perioadă și nu iau în calcul
transferurile participanților între fondurile de pensii pe perioada funcționării sistemului de pensii, fuziuni.
Concluzii:
- Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 face referire la un capital social minim calculat și actualizat în raport
cu valoarea contribuțiilor participanților, fără însă a detalia:
- contribuțiile la care se raportează (brute, nete, total încasate sau încasate anual/lunar etc.);
- frecvența actualizării capitalului social (lunar, semestrial sau anual), luând în considerare faptul că valoarea
contribuțiilor la un fond de pensii administrate privat se poate modifica chiar zilnic (efectuare plăți, intrări
de beneficii, transferuri, încasare contribuții).
- Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea
aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat,
existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă;
- O eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului
de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii
administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalți administratori,
care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult
capitalul social. La cerinţa de capital necesar a fi acoperită se va adăuga şi obligaţia de a constitui
provizioanele tehnice aferente activelor preluate în administrare, fapt care reprezintă presiuni suplimentare
asupra continuării activităţii de administrare a fondurilor de pensii administrate privat.
- Totodată, eliminarea cerinţei minime de capital social necesar de 4 milioane euro pentru administrarea unui
fond de pensii, conduce la posibilitatea autorizării unor administratori noi, fără a se mai aplica această cerinţă
minimă de capital.
2. Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul 2, punctul 3, punctul 4 si punctul 6 din Ordonanţa de
Urgență nr. 114/2018
Articolul 81 punctul 6 din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul
investitiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi
proragarea unor termene, aduce modificări şi în ceea ce priveşte cuantumul comisioanelor ce pot fi percepute
de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat, după cum urmează:
(1) Comisionul de administrare se constituie prin:

a) deducerea unui cuantum din contribuțiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiția ca această deducere
să fie făcută înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fund, din care 0,5 puncte procentuale din suma
totală ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie
virată la Casa Naţională de Pensii Publice;
b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de
0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflației; 0,03%
pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației; 0,04% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației; 0,05% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fmdului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației, 0,06% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației; 0,07% pe
lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflației."
Astfel, comisionul din contribuțiile brute este diminuat la valoarea de maxim 1%, faţă de valoarea de 2,5%,
iar comisionul din activ net este stabilit la o valoare cuprinsă între 0,02% şi 0,07%, în funcţie de rata inflaţiei.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 nu face însă referire la rata de inflaţie care trebuie luată în considerare,
frecvenţa si perioada pentru care este valabilă. Având în vedere că rata de rentabilitate a fondurilor se
calculează pentru 24 luni anterioare, rata inflaţiei folosită ca punct de reper ar trebui să fie calculată pe aceeaşi
perioadă.
Inexistenţa unor prevederi clare referitoare la rata inflaţiei creează confuzie şi poate conduce la aplicare
neunitară a legislaţiei.
Menţionăm faptul ca rata anuală a inflaţiei în noiembrie a fost de 3,43%, iar rata de rentabilitate medie anuală
la nivel de Pilon 11 în aceeaşi lună a fost de 4,248%, ceea ce plasează comisionul din activ net la valoarea
de 0,03%, sub cel de 0,05% practicat în prezent de către administratorii de fonduri de pensii administrate
privat.
Din comisionul de 1% din contribuţii bmte, administratorii de fonduri de pensii administrate privat vor avea
obligaţia să vireze lunar:
- 0,5% din valoarea contribuţiilor către CNPP, aşa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă. nr. 114/2018;
- 0,3% din valoarea contribuţiilor către ASF, conform prevederilor Regulamentului nr. 16/2014 privind
veniturile Autorităţii de Supraveghere.
Astfel, comisionul din contribuţii în valoare de 1% va fi incasat după cum urmează:

- 0,5% Casa Naţională a Pensiilor Publice - CNPP;
- 0,3% ASF şi
- 0,2% va rămâne administratorului de fonduri de pensii administrate privat.
De asemenea, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 16 /2014 privind veniturile Autorităţii de

Supraveghere, administratorii de fonduri de pensii administrate privat au obligaţia de a achita lunar către
ASF şi contravaloarea a 0,0078% din activul administrat.
Articolul 81 punctele 3 şi 4 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în
domeniul investiţiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte
normative şi prorogarea unor termene introduce posibilitatea unui participant de a renunţa, în anumite
condiţii, la virarea contribuţiei de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea contribuţiei la Pilonul I
(transferul în sistemul public de pensii), astfel:
"(6) O persoană, participantă la un fond de pensii, poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai
devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile
deținute pănă la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la
pensia privată."
"(1) După aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot
retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează
contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată
decât la cererea expresă a acestora."
Din analiza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 nu se poate aprecia însă dacă decizia unui
participant de a se retrage din sistemul de pensii administrate privat este una definitivă sau dacă acesta îşi
păstrează dreptul de a putea relua la un moment dat plata contributiilor la Pilonul II de pensii.
De asemenea, nu se precizează nici modalitatea în care sunt furnizate informaţiile către CNPP, care are
calitatea de instituţie de evidență, în vederea actualizării informațiilor din Registrul Participanţilor.
Participanții care vor opta pentru retragere nu vor primi echivalentul monetar al valorii activului net
individual, neexistând un stimulent imediat pentru retragere. Diferența pentru aceştia va fi suspendarea
contribuțiilor viitoare la Pilonul II şi reîntregirea punctajului de pensie publică pentru perioada rămasă.
La momentul pensionării, venitul acestor participanţi va avea doua componente: cea rezultată din
fructificarea activului net individual rămas în contul de pensie privată şi cea publică. Oprindu-se contribuțiile,
valoarea viitoare a componentei private va fi mai mică. În acest caz, putem presupune faptul că o persoană
care optează pentru retragerea din Pilonul II are aşteptări mai mari asupra valorii viitoare a pensiei publice şi
asupra capacităţii statului de creşte punctul de pensie, astfel încât venitul său viitor total să fie mai mare. În
acest mod, influența rezultatului investițional va fi mai redusă, în timp ce gestionarea adecvată a bugetului
public de pensii pentru a onora creşterile preconizate (anunţate a fi între 15% şi 40%), va avea o importanță
crescută pentru veniturile participanţilor care se retrag.
Potrivit datelor statistice aferente lunii noiembrie 2018, participanţii care sunt înscrişi de cel puțin 5 ani în
sistemul de pensii administrate privat și care sunt prin urmare eligibili să se transfere la sistemul public de
pensii sunt în numar de 5.852.864, deținând unităţi de fond în valoare estimată de 46.047.941.515 lei, ceea
ce reprezintă peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii administrate privat.
În contextul în care o mare parte a participanților din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost
repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm
că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opțiunii de retragere, motivația lor pentru a realiza
orice act de voință privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru
retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a
activului individual net.
De asemenea, ne aşteptăm ca persoanele care îşi vor manifesta opțiunea de retragere să aibă o vârstă mai
apropiată de cea de la care au dreptul să îşi deschidă dreptul la pensie, pentru a respecta vechimea de 5 ani
impusă şi totodată pentru a reduce incertitudinea asociată pensiei viitoare. Structura pe vârste a participanților
din Pilonul II arată faptul că 98,9% dintre aceştia au vârsta sub 54 de ani, în timp ce doar 1,1% dintre ei au
vârsta cuprinsă între 55 şi 59 de ani. În total, persoanele care ar avea sub 10 ani până la momentul pensionării,
respectiv vârsta între 50 şi 59 de ani reprezintă 10,5% dintre participanţi.
Având în vedere cele de mai sus, pentru realizarea analizei de impact au fost utilizate trei scenarii privind
posibila retragere a participanților din Pilonul II de pensii private la Pilonul I:
- Scenariul I - se retrag 1% din participanţii eligibili (58.528 participanți

- Scenariul II - se retrag 5% din participanții eligibili (292.643 participanţi)
- Scenariul III - se retrag 10% din participanţii eligibili (585.286 participanţi).
Scenariile prezentate iau în calcul aplicarea tuturor prevederilor OUG, diminuarea comisioanelor ce pot fi
percepute de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat precum şi posibila retragere a
participantilor din Pilonul II de pensii private la Pilonul I. În analiza efectuată nu au fost avute în vedere
eventualele ieşiri din Pilonul II în perioada 2019 - 2022 pentru limita de vârsta, invaliditate şi deces.
De asemenea, în perioada septembrie 2022 - septembrie 2023 vor împlini vârsta necesară pentru deschiderea
dreptului la pensie pentru limită de vârstă un număr de aproximativ 33.600 de participanţi, reprezentând
primul grup de persoane care la începutul sistemului în 2008 aveau vârsta de 45 de ani şi au aderat voluntar.
Valoarea conturilor acestor persoane la sfârşitul lunii septembrie 2018 a fost de aproximativ 336 milioane
lei. Scenariile prezentate nu iau în calcul aceste ieşiri.
A. Impactul asupra rezultatelor financiare ale administratorilor fondurilor de pensii ca urmare a aplicării
prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018
Dacă ultimele rezultate auditate, respectiv cele aferente anului 2017 indicau un rezultat net pozitiv din
administrarea fondurilor de pensii Pilon II de 160,87 milioane lei, ca urmare a aplicării prevederilor din OUG
situația rezultatului net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II se va prezenta după cum
urmează:
- Scenariul 1 (transfer 1%) - rezultatul net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II, ca urmare
a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018:
- 2019: rezultat net negativ de 43,4 milioane lei
- 2021: rezultat net pozitiv de 4,9 milioane lei
Menționăm faptul că o contribuție la posibila reechilibrare a sistemului de pensii administrat privat în

orizontul 2021-2022 o are componenta de comision aplicată asupra activelor, care poate însă fluctua în
condițiile pieței.
B. Impactul asupra veniturilor estimate ale ASF pentru 2019-2022 ca urmare a aplicării prevederilor art. 81,
pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018
În ceea ce privește impactul aplicării prevederilor din OUG 114/2018 asupra veniturilor ASF acestea vor
afecta veniturile ASF estimate pentru 2019-2022 după cum urmează:
- Scenariul 1 (transfer 1% din participanți)
- 2019: venituri de 77,74 milioane lei (-0,50%)
NOTĂ ASF: Este vorba de venituri din taxarea Pilon II și Pilon III, precum și venituri din activitatea de
autorizare, în baza BVC aferent sistemului de pensii administrat privat.
Alte ipoteze de lucru care au stat la baza elaborării prognozelor:
În analiza efectuată nu au fost avute în vedere eventualele ieşiri din Pilonul II în perioada 2019-2022 pentru
limită de vârstă, invaliditate şi deces.
Taxe funcţionare administratori (PII):

- Creştere participanţi de 8.546 persoane lunar (creştere medie lunară din ianuarie 2013 până în septembrie
2018, care include și persoanele care lucrează în domeniul construcţiilor);
- Înghețarea cotei de contribuţie la 3,75% pentru 2019-2022;
- Contribuţie medie 158,76 lei/lună;
- Rezultat investiţional de 0,15% lunar.
Taxe funcţionare administratori (PIII):

- Creștere liniară a contribuţiei brute, în funcţie de istoricul din ianuarie 2013 până în septembrie 2018;
- Comision administrator din contribuţii brute 5%;
- Rezultat investiţional de 0,15% lunar.
Cheltuieli administratori 2019-2022: au fost estimate pornind de la cheltuielile totale ale administratorilor
din anul 2017, păstrând nemodificată cota procentuală a taxelor ASF. Astfel, cheltuielile totale ale
administratorilor au fost ajustate cu creşterea cheltuielilor estimate a fi plătite către ASF faţă de valoarea
achitată ca taxe ASF în 2017, ca urmare a creşterii valorilor contribuţiilor şi activelor estimate.
Concluzii:
Modificările aduse de către Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 în ceea ce priveşte nivelul comisioanelor
aplicabile, cumulat cu posibilitatea participanților de a opta pentru retragerea din Pilonul II vor avea ca efect
diminuarea veniturilor obţinute de către administratorii de fonduri de pensii private, având în vedere şi faptul
că aceştia:
- suportă şi cheltuielile de administrare a fondului de pensii (comisionul de depozitare şi custodie);
- plătesc anual sume substanţiale către Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private;
- au obligaţia de a constitui provizioane tehnice importante.
Impactul aplicării prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 asupra veniturilor administratorilor din
activitatea de administrare Pilon II va fi unul de scădere în timp ce cheltuielile vor creşte şi vor afecta prin
urmare rezultatul activităţii acestora.
În ceea ce priveşte impactul aplicării Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 asupra veniturilor ASF menţionăm
că posibilitatea participanţilor de a opta pentru retragerea din Pilonul II va afecta veniturile ASF pentru 2019-
2022, acestea scăzând cu valori cuprinse între -0,50% şi ajungând până la - 3,44% pe an.
Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul. 2 din Ordonanţa de Urgență nr. 114/2018 referitoare la
persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de
muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii nu poate fi cuantificat."
Corina Cretu contrazice iar Guvernul: Spitalele regionale se

pot face si pana in 2021. Daca nu vor ei, macar sa lase
autoritatile locale
Sursa: ziare.com
Anul trecut l-am incheiat cu anuntul Guvernului PSD-ALDE, ca, desi era scris in programul de guvernare,
nu va fi nicio caramida pusa deoparte macar pentru constructia spitalelor regionale pana la incheierea
mandatului actualului Executiv.
Si, desigur, aratati cu degetul pentru acest esec toti ceilalti, mai putin cei de la PSD si ALDE. Tehnocratii,
Ciolos, institutiile europene si chiar unii de-ai lor, cum ar fi comisarul Corina Cretu, iesita din gratiile sefului
PSD dupa ce l-a contrazis cu cateva cifre.
"Nu s-a intarziat pentru ca n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sanatatii, ci pentru ca exista niste
proceduri pe care acesti consultanti le-au respectat si pe mine ma mahneste ca anumite comunitati locale care
nu au fost atat de implicate spun ca Ministerul Sanatatii si Guvernul nu vor.
Vrem, o sa atragem aceste fonduri si vom construi aceste spitale, dar cred ca trebuie sa le construim cu costuri
cat mai mici pentru Romania, daca exista aceste fonduri europene. Eu sper ca s-a inteles exact si ca nu exista
niciun exercitiu de imagine", spunea in decembrie ministrul Sanatatii, Sorina Pintea, cand respingea fara
drept de apel propunerea autoritatilor locale din Cluj de a prelua ele constructia spitalului regional.
Citeste si: Programul Guvernului Dancila: Opt spitale regionale, unul republican, ambulante in fiecare
comuna si o noua lege a sanatatii
Acum, europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu prezinta un raspuns oficial semnat de comisarul
european Corina Cretu (PSD) in care aceasta arata nu numai ca spitalele regionale ar putea fi construite acum,
si nu in 2020, dar si faptul ca proiectele ar putea fi preluate fara niciun fel de problema de catre consiliile
judetene, daca Guvernul le-ar permite.
"Comisarul Corina Cretu a raspuns interpelarii mele scrise referitoare la spitalele regionale din Cluj-Napoca,
Craiova si Iasi si confirma ca spitalele pot fi finantate in actuala perioada de programare (deci nu este necesara
amanarea dupa anul 2020) si ca, la solicitarea guvernului roman, consiliile judetene din Cluj, Iasi si Dolj pot
deveni beneficiarii acestor proiecte in locul Ministerului Sanatatii.
In scrisoare, comisarul Cretu mai arata ca Guvernul nu a depus inca niciun proiect la Comisia Europeana si
ca nici studiile de fezabilitate nu au fost finalizate.
Cer Guvernului, ministrilor Rovana Plumb si Sorina Pintea, sa solicite Comisiei Europene modificarea
Programului Operational Regional si desemnarea ca beneficiari consiliile judetene din Cluj, Dolj si Iasi. Cele
trei consilii judetene sunt pregatite, vor sa depuna proiectele acum, si nu sa le amane", arata
europarlamentarul liberal, intr-un comunicat remis joi Ziare.com.
Acesta mai explica si ca, daca se amana aceste proiecte, costurile vor fi mai mari, finantarea mai mica, astfel
ca se vor pierde milioane de euro.
"In calitate de coordonator al Grupului PPE din Parlamentul Eurpean pentru elaborarea Cadrului Financiar
Multianual 2021-2027, le atrag atentia premierului Viorica Dancila, precum si ministrilor Rovana Plumb si
Sorina Pintea ca dupa 2021 Romania va beneficia de mai putini bani de la UE. Acum Romania poate beneficia
de pana la 85% cofinantare din partea UE, iar din anul 2021 doar de 70%.
Construirea spitalelor regionale dupa anul 2021 va costa Romania mai mult, iar responsabilitatea pentru
aceasta risipa de milioane de euro o are doar guvernul PSD-ALDE", conchide Marinescu.
Vezi aici integral raspunsul comisarului Corina Cretu in legatura cu spitalele regionale
Cu toate acestea, mai multi ministri si consilierul de stat Darius Valcov au avut numeroase iesiri publice in
care au sustinut ca nu exista nicio cale sa construiasca spitalele. Ba chiar Sorina Pintea insista ca de la
Bruxelles i s-a spus ca nu poate.
Sindicatele din invatamant solicita in regim de urgenta o

discutie cu Dancila: Acordul e incalcat
Sursa: ziare.com
Sindicatele din invatamant solicita in regim de urgenta o discutie cu Dancila: Acordul e incalcatFoto: Arhiva
(Guvernul Romaniei)
Trei sindicate din invatamant solicita prin intermediul unei scrisori premierului Viorica Dancila, in regim de
urgenta, sa aiba o discutie, precizand ca mai multe prevederi ale acordului semnat pe 29 noiembrie 2018, la
Alba Iulia, au fost incalcate.
Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Federatia Sindicatelor din Educatie "Spiru Haret" (FSE
"Spiru Haret") si Federatia Nationala Sindicale "Alma Mater" ii cer premierului o discutie.
"Federatiile semnatare ale acordului incheiat cu Guvernul Romaniei in data de 29 noiembrie 2018 constata
ca, din pacate, inca din luna ianuarie a anului 2019, o parte dintre prevederile acestui acord sunt incalcate",
se arata in scrisoarea trimisa de sindicatele din invatamant.
Potrivit scrisorii, a fost incalcat punctul 5 din acord, prin care Guvernul s-a angajat ca de la 1 septembrie
2019 sporurile, indemnizatiile si celelalte drepturi salariale care se cuvin personalului din invatamant se
calculeaza in raport de salariul de baza, iar de la 1 ianuarie 2019 ar fi trebuit ca salariul sa fie majorat cu 10%
pentru personalul didactic care indeplineste functia de diriginte, pentru invataoti, educatiarea, instituitori,
profesorii de la clasele primare.
Potrivit aceluiasi articol, tot de la 1 ianaurie 2019 ar fi trebuit sa aiba loc majorarea cu 15% a salariului de
baza pentru invatamantul special si majorarea cu 7%-20% a salariului de baza pentru predare simultana sa se
calculeze tot prin raportare la salariul de baza in plata.
"Este evident faptul ca NU se respecta pct. 5 al acordului", spun sindicatele in scrisoarea adresata premierului
Viorica Dancila.
"Punctul 6 potrivit caruia incepand cu 1 ianuarie 2019 se coreleaza salariile de baza pentru personalul care
indeplineste functii similare. In conditiile in care OUG nr. 114/2018 nu modifica Legea nr. 153/2016 in sensul
corelarii salariilor de baza pentru personalul care indeplineste functii similare, este evidenta incalcarea pct.6
din acord", se mai arata in scrisoarea sindicalistilor.
De asemenea, sindicalistii mai spun ca este incalcat si punctul 7 litera h, conform caruia, de la data de 1
septembrie 2019, cadrele didactice beneficiaza, la pensionare, de 6 salarii medii brute pe economie.
"Punctul 9, prin care Guvernul se angajeaza sa plateasca, pana la data de 31.01.2019, sumele rezultate din
sentintele judecatoresti definitive pana la data de 31.12.2018.
Din discutiile purtate in ultimele zile cu reprezentantii Ministerului Educatiei Nationale si ai Ministerului
Finantelor Publice, rezulta ca sentintele judecatoresti nu se vor plati nici in luna februarie 2019, ceea ce
reprezinta o alta incalcare a acordului", explica reprezentantii sindicalistilor din invatamant.
Totodata, cele trei sindicate din invatamant ii reamintesc premierului Viorica Dancila ca in data de 29
noiembrie 2018, la momentul semnarii acordului, s-a angajat personal ca acesta va fi respectat in totalitate,
conform termenelor stabilite.
Reduceri de personal în telecom: Vodafone concediază 1.200
de persoane în Europa
Sursa: Ziarul Financiar
Vodafone plănuieşte să concedieze circa 1.200 de persoane în Spania, a anunţat compania astăzi, potrivit
CNBC.
Compania a refuzat să ofere mai multe informaţii sursei citate până când nu va purta discuţiile cu sindicatul
muncitorilor – acestea fiind programate pentru sfârşitul lunii.
Compania de telefonie a anunţat în luna noiembrie că va pune în aplicare un plan de reducere a costurilor în
Spania şi Italia, ca răspuns la evoluţia mediului de business din aceste ţări.
Concedieri în masă, restructurări, scandaluri peste

scandaluri: industria auto este în criză sau se transformă?
Producătorii anunţă mii de disponibilizări când în SUA şi
Europa se vorbeşte de venirea recesiunii
Sursa: Ziarul Financiar
În 2008, toţi cei trei coloşi ai industriei auto americane General Motors (GM), Chrysler şi Ford contemplau
falimentul. Doar Ford n-a avut nevoie de un program de bailout pentru a supravieţui deoarece apucase să se
res-tructureze. GM a închis 11 fabrici, 40% din dealeri şi a eliminat peste 20.000 de locuri de muncă.
Chrysler a devenit un brand al italienilor de la Fiat. Criză a fost şi în Europa, dar nu atât de dramatică.
Acum, constructorii auto americani Ford şi GM se restructurează din nou, cu preţul a mii de locuri de muncă.
Şi la companiile europene se fac restructurări, dar ele ies în evidenţă mai mult prin scandaluri. Cazurile
Volkswagen cu Dieselgate şi Renault cu presupuse fraude ale preşedintelui Carlos Ghosn sunt grăitoare.
Associated Press a aflat din surse că Fiat Chrysler va plăti circa 650 de milioane de dolari pentru ca autorităţile
americane să nu continue urmărirea într-un caz de înşelăciune în testele de emisii poluante.
Ford a început să pună în aplicare un program de reducere a costurilor global de 14 miliarde de dolari prin
care va elimina mii de locuri de muncă în Europa şi va reduce numărul de modele fabricate aici, scrie
Financial Times. Nu se ştie câte posturi sunt în pericol, însă compania a anunţat că fiecare părticică din
operaţiunile europene va fi reexaminată. Europa este una dintre cele mai dificile pieţe ale industriei auto din
punctul de vedere al concurenţei.
„Nu vorbim de a face operaţiunile actuale mai eficiente, ci de a le reproiecta complet“, a explicat preşedintele
Ford Europa Steven Armstrong. Compania are 15 fabrici în Europa, dintre care una în România, şi 53.000
de angajaţi în operaţiunile europene. Că Ford vrea să-şi diminueze cheltuielile se ştie de câteva luni. Banca
americană Morgan Stanley a urmărit îndeaproape problemele din industria auto americană şi apreciază, după
evaluarea programului dur de restructurare al GM, că cel al Ford va fi şi mai dur. La sfârşitul lunii noiembrie,
GM a anunţat că va sista producţia la cinci fabrici din America de Nord şi va reduce cu 15% personalul.
Numărul executivilor va fi diminuat cu un sfert. Programul de restructurare va însemna eliminarea în total a
14.000 de posturi, notează CNN. Noul motto al producătorului de maşini este „Zero accidente, zero emisii,
zero blocaje“, ceea ce sugerează orientarea către autovehicule electrice şi autonome.
Analiştii de la Morgan Stanley estimează că Ford va renunţa la 25.000 de angajaţi la nivel mondial, iar cele
mai multe disponibilizări vor fi în Europa, unde compania are de mult timp probleme. Nici SUA nu vor
scăpa. La fel ca GM, Ford încearcă să se reinventeze şi să se adapteze la o industrie şi cerere care se schimbă
radical. Adaptarea presupune reducerea costurilor pentru a face rost de banii necesari pentru investiţii în
maşinile din generaţia viitoare. În urmă cu doi ani, GM s-a retras din Europa. Afacerile europene ale Ford
merg pe pierdere de doi ani. Steven Armstrong a declarat că Ford intenţionează să rămână în Europa, însă
„orice este posibil dacă reinventarea nu reuşeşte“.
Veştile despre restructurarea operaţiunilor europene ale Ford au venit la pachet cu anunţul Jaguar Land
Rover, producător auto britanic, că va elimina mii de locuri de muncă în contextul reducerii vânzărilor de
maşini cu motoare diesel în Europa şi al răcirii pieţei chineze, potrivit Reuters. Compania a înregistrat pierderi
de 354 milioane lire sterline în perioada aprilie-septembrie 2018, şi-a redus deja personalul din Marea
Britanie cu 1.000 de persoane, a închis timp de două săptămâni fabrica din Solihull şi a anunţat introducerea
săptămânii de lucru de trei zile la uzina din Castle Bromwich. Jaguar Land Rover este deţinută de grupul
indian Tata Motors şi are 40.000 de angajaţi la nivel mondial. Producătorul auto şi-a deschis fabrici noi în
Slovacia şi China. Compania a avertizat că un Brexit dezordonat o va forţa să implementeze reduceri de
costuri mai mari decât a planificat.
În decembrie, presa germană a scris că grupul Volkswagen, unul din liderii producţiei auto mondiale, de la
care a pornit scandalul Dieselgate, ar putea elimina până la 7.000 de locuri de muncă în următorii ani la două
fabrici din Germania din cauza orientării producţiei spre e-mobilitate. Pentru producerea maşinilor electrice
este nevoie de mai puţini muncitori decât pentru maşinile cu motoare cu combustie internă, explică Spiegel.
Reducerea personalului se va face prin plecări voluntare şi pensionări parţiale.
Vauxhall, producător auto britanic deţinut de grupul francez PSA, părintele Peugeot, a anunţat în octombrie
anul trecut că renunţă la 400 de angajaţi ai fabricii Ellesmere Port din totalul de 1.900 de atunci, iar în
noiembrie a spus că va continua programul de restructurare cu încă 241 de disponibilizări. Fabrica Ellesmere
Port a fost cumpărată în 2017 de la GM. Vânzările Vauxhall la 11 luni s-au prăbuşit cu 11%, în timp ce piaţa
auto britanică, a doua ca mărime din Europa, a scăzut cu 7%. Opel, din Germania, încearcă să-şi respecte
promisiunea făcută sindicatelor când a fost preluat de PSA anul trecut de a nu efectua disponibilizări mutând
2.000 de posturi de la centrul de cercetare Ruesselsheim la compania franceză de inginerie Segula
Technologies. Şi Opel trece printr-un program major de restructurare.
Toate aceste restructurări şi transformări vin după o perioadă de boom economic în care forţa de lucru
calificată a fost la mare căutare. Urmează însă o perioadă de încetinite a creşterii economice şi se vorbeşte
de recesiuni în SUA şi Europa.
T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe

persoană, 31% în decurs de un an
Sursa: cursdeguvernare.ro
Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700
lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la 4.454 lei pe gospodărie și 1.713 lei pe un membru al acesteia.
Ritmul de 31% în decurs de un an este aproape dublu faţă de acelaşi trimestru din 2017 şi de aproape
opt ori mare în raport cu creşterea economică înregistrată după primele trei trimestre din 2018.
Veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 30,4% față de același trimestru al anului precedent, în
timp ce veniturile în natură s-au majorat cu 37,2%, ceea ce a marcat o modificare radicală a trendului de
scădere înregistrat pe parcursul ultimilor ani.
Date fiind necesităţile, evoluţia este una excepţională, însă, dacă ne uităm la posibilităţile date de
creşterea economică se poate pune problema sustenabilităţii unor ritmuri de creştere a veniturilor cu
mult peste rezultatul activităţii derulate.
După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat
de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.
Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în
trimestrul III 2017, pentru a se tripla din nou ( 26,8%) în T3 2018.
Desigur, România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine
gospodăriilor din rezultatul economic. Însă această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale
și avansul PIB ( stimulat de aceste majorări de venituri) a devenit nesustenabilă pe termen lung. Ceea
ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, este majorarea cumulată de 83% a veniturilor
personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 21%.
Decalajul urban – rural, în creştere evidentă
Alt semnal de alarmă pentru politica de venituri, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost
net diferită pe parcursul ultimilor ani. Raportul dintre venituri la sat şi la oraş a coborât de la peste 72%
la ieşirea din criză, în 2014, la mai puţin de 64% în 2018, în pofida deplasării unor persoane cu venituri
relativ mari spre zonele adiacente oraşelor.
Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei
gospodării, ajungând până la 67%, adică peste două treimi faţă de ceva mai mult de jumătate în 2014.
În schimb, a scăzut vizibil din 2015 încoace ( şi surprinzător faţă de 2017) partea care revine veniturilor
din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane, de la 23,5% la doar 18% în T3 2018.
Modificările, rapide la scară istorică, reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție
capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, simultan cu reducerea ( stabilizată în
2018) părții de autoconsum, rămăşiţă a societății feudale. De reţinut şi trendul de scădere a ponderilor ce
revin obligațiilor de protecție socială, care nu au ţinut pasul cu creşterea generală a veniturilor.
Sumele pentru alimente – redistribuite spre îmbrăcăminte, mobilier şi transport

Sumele alocate pentru mâncare au continuat să scadă dar rămân cele mai mari din UE, cu peste 30%
din total.
Banii economisiți din 2014 încoace ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-7,4% ca pondere în total)
au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,0%), mobilier, dotarea și întreținerea
locuinței (+1,9%), transport (+1,3%), recreere şi cultură, precum şi diverse produse şi servicii (câte +1%).
Partea inferioară a formularului
Aceaste modificări în alocarea banilor reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental,
pe măsura creșterii veniturilor, şi fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.
Din păcate, ponderile în scădere arată că sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului
de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi
alcoolice şi tutun.
Patron român pus la punct de nemţi după ce şi-a plătit

muncitorii sub limita legală. Sancţiunea imensă primită de
angajator
Sursa: Adevarul
Administratorul unei firme din judeţul Vaslui a fost citat în instanţă pentru a plăti o amendă de 6.500 de euro
care i-a fost administrată de autorităţile din Germania. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ VIDEO Blestemul
interlopilor. Un tânăr a murit la fel ca fratele după ... Iosif Catan a primit sancţiunea pentru încălcări ale
legislaţiei muncii din Germania, nemţii apelând la justiţia română pentru a recupera valoarea contravenţiei.
Catan ar fi încălcat legislaţia germane în 2014, când firma sa a realizat o serie de lucrări în Germania.
„Persoana în cauză nu a plătit pe 10 muncitori ai firmei sale cu salariul minim stabilit prin contract tarifar
pentru construcţii. Muncitorii ar fi avut dreptul la salarii din grupa salarială 1, fiindcă au efectuat în cel mai
mult timp activităţi necalificate”, au acuzat nemţii. În replica, citat la proces, Catan a negat acuzaţiile şi a
spus că respectivii muncitori ar fi minţit că au fost angajaţii firmei sale. Procesul se află în derulare la
Judecătoria Vaslui, instanţă care, la finele anului trecut, au admis, în primă fază, cererea autorităţilor
germane. Din cauza unui viciu de procedură, însă, Curtea de Apel Iaşi a dispus rejudecarea cauzei.

2019-01-11 - Revista - Presei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2019-01-11 - Revista - Presei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA PRESEI 11.01.

#Romania2019.eu/Juncker se întâlneşte cu preşedintele şi cu

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, subiectul discuţiilor va fi legat de Preşedinţia

UNTRR protestează vineri în faţa reprezentanţei Comisiei

Transportatorii subliniază că propunerile cuprinse în Pachetul Mobilitate au fost realizate pe fondul

David Hale: Am transmis preşedintelui Iohannis îngrijorările

Dăncilă îi cere din nou preşedintelui să îi numească pe

România, pe ultimul loc în UE după sumele cheltuite pentru

Lungu (AFEER): Nicăieri în UE nu s-a trecut de la piaţa liberă

Venituri medii de 4.454 lei/gospodărie, în trimestrul 3 din

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi

Preşedintele Comisiei Europene, la Bucureşti: UE nu e

Preşedintele Parlamentului European şi preşedintele

Preşedintele Consiliului European a citat apoi din Nichita Stănescu:

Atmosfera de la Ateneu: Toader alături de comisarul european

Iohannis a discutat cu SUA despre securitatea energetică

Anul trecut a fost GREU pe piaţa de recrutare de personal: 29

Legea pensiilor sesizată la Curtea Constituţională a României.

De asemenea, PNL aminteşte şi de articolul privind persoanele cu dezabbilităţi.

„Reducerea varstei de pensionare prevazuta la al 1 si 2 se aplica si in cazul in care nr de copii cuprinde si

Potrivit iniţiativei, Legea pensiilor va intra în vigoare în septembrie 2019.

DISPONIBILIZĂRI la Ford Europe: Va reduce mii de locuri

Achiziția corvetelor pentru Forțele Navale: Decide MApN cine

Luptă între francezii de la Naval Group și olandezii de la Damen

Foto: Corveta Sigma 10514 a celor de la Damen

Detaliile tehnice ale procedurii de achiziție a corvetelor:

- Valoare estimată (maximă): 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA.

Care sunt ofertanții și ce soluții au propus:

Foto: Corveta Abu Dhabi Enhanced a celor de la Fincantieri

EXCLUSIV Scenarii sumbre estimate de ASF după

Reamintim că ASF a avizat favorabil proiectul OUG 114/2018".

În cuprinsul documentului prezentat se va regăsi şi evoluţia recentă a piețelor financiare locale și

(1) Comisionul de administrare se constituie prin:

Astfel, comisionul din contribuţii în valoare de 1% va fi incasat după cum urmează:

De asemenea, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 16 /2014 privind veniturile Autorităţii de

- Scenariul I - se retrag 1% din participanţii eligibili (58.528 participanți

Menționăm faptul că o contribuție la posibila reechilibrare a sistemului de pensii administrat privat în

Alte ipoteze de lucru care au stat la baza elaborării prognozelor:

Taxe funcţionare administratori (PII):

Taxe funcţionare administratori (PIII):

Corina Cretu contrazice iar Guvernul: Spitalele regionale se

Sindicatele din invatamant solicita in regim de urgenta o

Concedieri în masă, restructurări, scandaluri peste

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe

Sumele pentru alimente – redistribuite spre îmbrăcăminte, mobilier şi transport

Patron român pus la punct de nemţi după ce şi-a plătit

S-ar putea să vă placă și