REVISTA PRESEI 20.02.

2019
Contents
Dragnea: Cred că este în regulă ordonanţa privind modificarea legilor justiţiei şi era necesară ........... 2
#România2019.eu/MAI: UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărţile de identitate;
format uniform în Uniune ....................................................................................................................... 3
Dăncilă: Nu cred că în acest moment este nevoie de o restructurare a Guvernului .............................. 4
Daniel Suciu şi Răzvan Cuc - validaţi de conducerea PSD pentru portofoliile Dezvoltării şi
Transporturilor ........................................................................................................................................ 5
#România2019.eu/Ciamba: Lucrăm intens pentru ca negocierile asupra viitorului Cadru Financiar
Multianual să avanseze în timp util ........................................................................................................ 6
Guvernul a adoptat OUG privind majorarea alocaţiilor copiilor............................................................. 7
Iohannis: Dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are nevoie de un angajament
politic pe termen lung ............................................................................................................................. 8
Acord provizoriu cu privire la rolul ofiţerilor de legătură în materie de imigraţie ................................. 8
Baciu (LAPAR): La ora actuală sunt 23 de ţări care nu susţin plafonarea plăţilor directe ...................... 9
PIAROM: Ponderea contractelor de muncă pentru normă întreagă, doar 15,34% în total, la 1
octombrie 2018..................................................................................................................................... 11
ANAT: Vouchere de vacanţă în valoare de 250 de milioane de euro, emise în România în 2018 ........ 13
ANRE prorogă termenul pentru transmiterea cifrei de afaceri la care se plăteşte contribuţia de 2%
din OUG 114/2018 ................................................................................................................................ 13
Grapini: Şoferul din România care lucrează în Germania să fie plătit la fel cu şoferul din Germania .. 14
UPDATE Vişan (Ministerul Energiei): Vrem să reorganizăm producţia de energie; cea mai bună
combinaţie este cărbunele cu energia hidro ........................................................................................ 16
Federaţia SANITAS anunţă miting în Bucureşti pe 3 aprilie .................................................................. 17
Cartel ALFA solicită premierului să trimită Corpul de Control la Muzeul Naţional de Istorie a României
.............................................................................................................................................................. 18
Dăncilă, despre OUG pe legile Justiţiei: Voi discuta cu Timmermans la Madrid şi îi voi explica/ Nu
ştiam dacă era pe lista suplimentară .................................................................................................... 19
Frans Timmermans: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei/ Ce spune oficialul Comisiei
Europene despre ridicarea raportul MCV pentru România .................................................................. 20
Tăriceanu, către reprezentanţii băncilor veniţi la dezbaterea măsurilor OUG 114 din Parlament: Să nu
aveţi impresia că aţi venit pe teritoriu minat sau ostil/ Ce spune despre companiile din Fondul
Suveran ................................................................................................................................................. 22
Schimbări în Educaţie | Veste PROASTĂ pentru elevi: Dispare una dintre vacanţe. Noua structură a
anului şcolar/ Andronescu anunţă că elevii clasei a VII-a vor susţine simularea Evaluării Naţionale .. 24
Exclusiv Ce a discutat în spatele ușilor închise președintele Senatului cu bancherii. Tăriceanu: În
2007, băncile ne-au lăsat cu ochii în soare! Șeful bancherilor: Eu n-am auzit ca un sector care e taxat
suplimentar ,să crească......................................................................................................................... 26
ANALIZĂ Am ajuns cobai fără acceptul nostru. Ați auzit de wageledgrowth? Da sau nu, ne costă pe
toți! ....................................................................................................................................................... 30
CONFLICTUL de la ELECTROLUX. Angajații, în linie dreaptă spre GREVĂ GENERALĂ ........................... 35

Dragnea: Cred că este în regulă ordonanţa privind

modificarea legilor justiţiei şi era necesară
Sursa: Agerpres

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut marţi seara că ordonanţa de urgenţă privind modificarea legilor
justiţiei era necesară şi că a respectat principiul transparenţei.

"Nu lucrez la Guvern. Pe textul ordonanţei m-am uitat şi eu cred că este în regulă această ordonanţă şi era
necesară. (...) Procedura legală - nu trebuie toată lumea să respecte legea? Domnul Iohannis nu trebuie să
respecte şi el legea? Chiar dacă rude sau membri ai familiei dumnealui se zice că merg noaptea la Parchet,
nu ca alţi oameni, dar totuşi, legea mai trebuie să fie din când în când respectată chiar de el", a spus Dragnea,
întrebat care era urgenţa adoptării acestei ordonanţe.

El a susţinut că nu ştia că acest act normativ va fi adoptat de Guvern, subliniind că l-a citit ulterior. Dragnea
a precizat că discuţiile de luni cu ministrul Justiţiei din coaliţie nu au vizat această ordonanţă, ci s-a discutat
despre cazul în care şeful statului ar refuza noile propuneri de miniştri.

Întrebat şi dacă în cazul acestei ordonanţe a fost respectat principiul transparenţei, preşedintele PSD a
răspuns: "Eu cred că da. OUG se adoptă repede".

Dragnea a fost chestionat şi cine va conduce DNA peste 45 de zile, în contextul acestui act normativ.

"Cel pe care îl va numi preşedintele României. (...) Nu ştiu dacă ăsta a fost scopul, dar cred că este firesc.
Adică eu cred că preşedintele României trebuie să-şi exercite prerogativele", a răspuns liderul PSD.

El a replicat şi la criticile formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la această ordonanţă. "Ce pot
să comentez la o asemenea prostie marca Iohannis? Ce legătură are ordonanţa aia cu mine?", a spus Dragnea.

De asemenea, el a afirmat că nu ştie de ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a cerut să
instrumenteze dosarul Tel Drum, în care este urmărit penal. "Habar n-am. Nu lucrez la secţia respectivă", a
spus Dragnea.
#România2019.eu/MAI: UE introduce măsuri de securitate
mai stricte pentru cărţile de identitate; format uniform în
Uniune
Sursa: Agerpres

Reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns, marţi, la un acord

informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE şi a
documentelor de şedere eliberate acestora şi membrilor familiilor care nu sunt cetăţeni ai UE, acesta urmând
să fie transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului, informează
Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit unui comunicat transmis marţi de MAI, noile norme propuse vor îmbunătăţi securitatea acestor
documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru
elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.

"Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decât prin asigurarea securităţii în fiecare stat
membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să
depistăm mai uşor cazurile de fraudare a documentelor şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile teroriştilor
şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a călătorilor de bună-credinţă", a transmis ministrul
afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Conform noilor norme propuse, vor fi impuse standarde de securitate pentru cărţile de identitate, acestea
urmând să aibă forma unui card de credit.

"În temeiul noilor norme propuse, cărţile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit
(ID-1), să includă o zonă de citire optică şi să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI
(Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie şi două
amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărţile de identitate vor
indica codul de ţară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE. Cărţile de identitate vor avea
o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre
pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În
cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de
5 ani", precizează sursa citată.

Ministerul Afacerilor Interne are deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele
europene.

"În noile cărţi de identitate ale cetăţenilor români vor fi introduse elemente de siguranţă în plus faţă de cele
actuale în scopul de a facilita călătoria în afara ţării, dar şi pentru a facilita accesul la anumite sisteme
informatice ale unor instituţii publice. De asemenea, după modificarea legislaţiei vor putea fi eliberate cărţi
de identitate şi pentru minorii cu vârste sub 14 ani, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali", a
arătat MAI.

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la doi ani de la adoptare, aceasta
însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.
În general, cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la
data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate
eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca
acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zonă de citire optică.

Cardurile cel mai puţin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire
optică vor expira în termen de cinci ani.

"Noile norme propuse includ garanţii solide privind protecţia datelor, pentru a asigura faptul că informaţiile
colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autorităţile naţionale vor trebui să asigure securitatea
cipului fără contact şi a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără
permisiune. În plus, noile norme se referă doar la securitatea informaţiilor care vor fi stocate în cărţile de
identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel naţional sau la
nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ţine de legislaţia naţională, care trebuie să fie în deplină
conformitate cu normele privind protecţia datelor", a precizat MAI.

Normele propuse includ, de asemenea, un set minim de informaţii care urmează să fie incluse în documentele
de şedere eliberate cetăţenilor UE şi armonizează formatul şi alte specificaţii privind permisele de şedere
eliberate membrilor familiilor cetăţenilor UE care nu sunt cetăţeni ai UE.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, au fost introduse standarde de securitate comune ale UE pentru
documentele de identitate şi de călătorie, inclusiv paşapoarte, vize şi permise de şedere eliberate
resortisanţilor ţărilor terţe. Cu toate acestea, în temeiul normelor existente, nivelul de securitate al cărţilor de
identitate naţionale şi al documentelor de şedere eliberate cetăţenilor UE şi membrilor familiilor acestora este
foarte variabil, ceea ce creşte riscul de fraudare a documentelor.

Noile norme sunt incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018.

Normele propuse nu impun statelor membre introducerea de cărţi de identitate sau documente de şedere în
cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislaţia naţională.

Dăncilă: Nu cred că în acest moment este nevoie de o

restructurare a Guvernului
Sursa: Agerpres

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a precizat marţi, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, că
au existat colegi care au susţinut varianta unei restructurări a Guvernului, dar că ea nu este de acord cu o
astfel de măsură în perioada în care România deţine Preşedinţia Consiliului UE.

"Eu cred că în acest moment nu este nevoie de o restructurare şi am să şi explic de ce. În primul rând pentru
că deţinem preşedinţia rotativă şi cred că este bine să dăm dovadă de multă seriozitate, aşa cum am dat încă
din prima zi de preluare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În două luni de zile s-au realizat foarte
multe lucruri. România şi-a schimbat imaginea în ceea ce priveşte experienţa pe care o are şi munca pe care
a depus-o în timpul preşedinţiei rotative. Ceea ce nimeni nu ne dădea şanse la început - mă refer la Directiva
Gaze, la drepturile de autor - iată că am ajuns în trialog, iar ritmul în care se lucrează este unul alert. Eu cred
că trebuie să continuăm şi în timpul Preşedinţiei, eu cred că nu trebuie să avem o restructurare", a afirmat
Dăncilă, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Ea a menţionat că această variantă a fost avansată de către social-democraţi preocupaţi de faptul că "două
portofolii atât de importante" au rămas fără miniştri titulari o perioadă mai îndelungată.

"S-a vorbit despre acest lucru, tocmai din experienţa celor întâmplate. Am văzut că domnul preşedinte
Iohannis a refuzat aceste numiri. Chiar până ieri nu am avut justificarea sau dacă îl acceptă sau nu îl acceptă
pe Mircea Drăghici, iar colegii au considerat că ar trebui o restructurare, să trecem prin Parlament, astfel
încât să nu mai avem nevoie de acceptul domnului preşedinte Iohannis. Deci, aceasta a fost gândirea pe care
au avut o colegii când au vorbit despre restructurare", a precizat ea.

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc - validaţi de conducerea PSD

pentru portofoliile Dezvoltării şi Transporturilor
Sursa: Agerpres

Comitetul Executiv Naţional al PSD i-a validat marţi pe deputaţii Răzvan Cuc - pentru funcţia de ministru al
Transporturilor şi pe Daniel Suciu - pentru cea de ministru al Dezvoltării Regionale, care va îndeplini şi
funcţia de vicepremier, a anunţat la finalul şedinţei premierul Viorica Dăncilă.

"Acestea sunt cele două nominalizări votate în cadru CExN, nominalizări care cred eu că trebuie acceptate
de domnul preşedinte Iohannis", a spus premierul, care afirmă despre cei doi social-democraţi că îndeplinesc
criteriile necesare pentru a coordona aceste portofolii.

Viorica Dăncilă urmează să-i trimită preşedintelui Klaus Iohannis miercuri cele două propuneri.
"Mâine voi trimite aceste nominalizări către Cotroceni, îl voi şi suna pe domnul preşedinte şi sper ca de
această dată să fim cu toţii responsabili şi să înţelegem că oamenii aşteaptă de la noi proiecte, aşteaptă de la
noi multe lucruri pe care le-am promis, pe care vrem să le realizăm în România şi în acelaşi timp să fim
conştienţi de faptul că deţinem Preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi că avem pe agenda europeană foarte
multe dosare care ţin de Ministerul Transporturilor sau de Ministerul Dezvoltării Regionale. Cred că, dincolo
de jocul politic, dincolo de declaraţii, mai important este ceea ce se întâmplă în ţară, ceea ce vrem să facem
pentru români şi modul în care este percepută România pe plan extern în timpul deţinerii preşedinţiei
rotative", a spus şefa executivului.

Întrebată ce va face dacă şeful statului nu va accepta nici de această dată cele două propuneri, Viorica Dăncilă
a apreciat că aceasta "ar fi un dezastru".

"Plec de la ideea de bună-credinţă. Nu vreau să plec de la această ipoteză, că preşedintele va respinge încă o
dată nominalizările, pentru că acest lucru cred că ar fi un lucru dezastruos pentru imaginea României şi pentru
preşedinţia rotativă. Dacă tot aţi întrebat despre acest lucru, vom lua o altă decizie, tot în cadrul CExN, dar
plec de la ideea că suntem responsabili, că preşedintele României va accepta aceste propuneri", a arătat
premierul.

Viorica Dăncilă a mai precizat că Răzvan Cuc nu a fost schimbat din funcţie, ci şi-a dat demisia din guvernul
Mihai Tudose. "Toţi am considerat că este foarte bine ca lucrurile să fie luate din mers şi că este foarte
 important acum, când ne-am propus prin bugetul pe 2019 investiţii în infrastructură, să avem pe cineva care
cunoaşte ministerul şi care poate prelua lucrurile din mers. (...) Am considerat că Răzvan Cuc are experienţă
şi că poate prelua din mers toate problemele care sunt la nivelul ministerului", a motivat prim-ministrul,
întrebat de ce Cuc a fost propus din nou de PSD la şefia Ministerului Transporturilor.

Răzvan Cuc, în prezent membru al Organizaţiei PSD Neamţ, a mai fost ministru al Transporturilor în
guvernul condus de Mihai Tudose, din care a demisionat cu prilejul unei şedinţe a conducerii PSD.

Daniel Suciu este liderul deputaţilor PSD, fiind membru al Organizaţiei Bistriţa-Năsăud.

#România2019.eu/Ciamba: Lucrăm intens pentru ca

negocierile asupra viitorului Cadru Financiar Multianual să
avanseze în timp util
Sursa: Agerpres

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezidat marţi, la Bruxelles, reuniunea
Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, un
subiect important pe agenda discuţiilor fiind Cadrul Financiar Multianual post-2020, informează MAE.

Potrivit unui comunicat transmis de MAE, ministrul Ciamba a trecut în revistă stadiul discuţiilor asupra acestui
dosar şi a prezentat procesul şi calendarul de lucru până în luna aprilie 2019. El a reamintit că obiectivul
Preşedinţiei române este de a continua discuţiile într-un ritm dinamic, pentru a pune la dispoziţia Consiliului
European din iunie un document simplificat şi echilibrat de negociere, în perspectiva facilitării unui acord
politic în acest dosar, în toamnă.

"Lucrăm intens pentru a asigura că aceste negocieri importante asupra viitorului Cadru Financiar Multianual
avansează în timp util. Discuţiile de astăzi ne-au oferit imaginea necesară pentru a ne continua activitatea şi
pentru a asigura că liderii europeni vor avea, în iunie, o bază eficientă pentru o discuţie de substanţă asupra
celor mai importante elemente", a afirmat demnitarul român.

Statele membre au exprimat sprijinul pentru efortul Preşedinţiei României de a avansa discuţiile în acest dosar,
pentru calendarul de lucru şi tematicile anunţate de aceasta pentru dezbateri la nivel tehnic şi politic în perioada
următoare. De asemenea, a fost exprimat sprijinul pentru avansarea negocierilor pe propunerile sectoriale
aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Potrivit practicii, miniştrii pentru afaceri europene au avut un schimb de opinii asupra subiectelor aflate pe
agenda adnotată a Consiliului European din 21-22 martie, în pregătirea reuniunii liderilor europeni. Discuţiile
acestora se vor axa cu precădere pe aspecte legate de ocupare, creştere şi competitivitate, schimbări climatice,
pregătirea Summitului UE-China din 9 aprilie, combaterea dezinformării, protejarea integrităţii alegerilor
europene şi naţionale, precizează comunicatul.

Reprezentanţii statelor membre au salutat agenda Consiliului de primăvară şi au punctat importanţa discuţiilor
privind piaţa internă, piaţa unică digitală, strategia UE în domeniul politicii industriale, evidenţiind rolul
acestor discuţii în perspectiva pregătirii viitoarei Agende Strategice. Miniştrii au evidenţiat, totodată,
importanţa discuţiilor între lideri asupra relaţiilor UE-China şi menţinerea subiectului dezinformării pe
agendă.

De asemenea, miniştrii au avut o primă discuţie asupra documentului de reflecţie "Către o Europă sustenabilă
la orizontul 2030", publicat la 30 ianuarie de Comisia Europeană, în perspectiva pregătirii de concluzii ale
Consiliului UE pe acest subiect. În principal, aceştia au abordat elementele cheie care permit tranziţia către o
Europă durabilă, cu accent pe cele trei scenarii din documentul de reflecţie al Comisiei. Schimbul de opinii a
reliefat importanţa acţiunii pentru susţinerea dezvoltării durabile la nivel naţional, regional şi global, în
vederea implementării la nivelul UE a Agendei 2030.

"Este important pentru UE să stabilească paşii pentru a implementa Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030.
Trebuie să ţinem cont de impactul global al acţiunilor la nivelul UE. Discuţiile de astăzi au constituit un pas
important în această direcţie. Vom continua să lucrăm intens pe acest subiect pe parcursul Preşedinţiei
României a Consiliului UE", a evidenţiat ministrul delegat George Ciamba, în contextul discuţiilor.

Oficialii europeni au trecut în revistă stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor în temeiul articolului 7 alineatul
(1) privind statul de drept în Polonia şi privind respectarea valorilor UE în Ungaria.

În cadrul reuniunii ministeriale, au fost adoptate în mod formal, fără dezbatere, Concluzii ale Consiliului UE
privind alegerile libere şi corecte, un semnal politic deosebit de relevant la nivel european, înainte de începerea
campaniei electorale pentru alegerile europene, care se vor desfăşura în statele membre în perioada 23-26 mai.

De asemenea, Consiliul a adoptat Concluzii privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Elveţia. Aceste
Concluzii sunt adoptate de Consiliu la fiecare doi ani şi au ca obiectiv evaluarea relaţiilor dintre cei doi
parteneri şi constituie o declaraţie politică privind dezvoltarea cooperării în viitor, mai menţionează MAE.

Guvernul a adoptat OUG privind majorarea alocaţiilor

copiilor
Sursa: Agerpres

Guvernul a adoptat marţi ordonanţa de urgenţă privind majorarea alocaţiilor copiilor, măsura urmând să se
aplice începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a legii bugetului, a anunţat purtătorul de
cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

"Guvernul a adoptat prin ordonanţă de urgenţă majorarea alocaţiilor copiilor. (...) 300 de lei pentru copiii cu
vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi, 150 de lei pentru copiii cu vârsta
cuprinsă între 2 şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile
învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestor cursuri. De
asemenea, alocaţia va fi de 300 de lei şi pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani în cazul celor cu
dizabilităţi", a spus Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

Întrebat ce prevede OUG în privinţa datei de intrare în vigoare a măsurii de majorare a alocaţiilor, purtătorul
de cuvânt al Executivului a precizat: ''Guvernul îşi doreşte ca alocaţiile pentru copii să fie majorate cât mai
rapid şi suntem pregătiţi pentru a fi majorate de la 1 martie, însă, în actul normativ a fost făcută precizarea
expresă a faptului că actul normativ intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare
a legii bugetului de stat pentru anul 2019".
Iohannis: Dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri
puternice are nevoie de un angajament politic pe termen lung
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, cu o delegaţie a SMEunited, asociaţia europeană a
întreprinderilor mici şi mijlocii, condusă de Ulrike Rabmer-Koller, preşedinte SMEunited, alături de
conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii au fost dezbătute subiecte legate
de evoluţia economiei europene, din perspectiva stimulării antreprenoriatului şi competitivităţii IMM-urilor.

"Preşedintele României a evidenţiat faptul că dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are
nevoie de un angajament politic pe termen lung, care să contribuie la consolidarea Pieţei Interne a Uniunii
Europene, o condiţie esenţială pentru întărirea competitivităţii economiilor statelor membre ale Uniunii.
Preşedintele Klaus Iohannis a reliefat şi importanţa unei abordări conjugate, care să aibă în vedere coeziunea
şi competitivitatea economică, ca priorităţi la nivelul politicilor publice ale statelor membre şi ale UE în
ansamblu", se arată în comunicat.

Şeful statului a subliniat şi importanţa politicilor şi măsurilor concrete pentru susţinerea antreprenoriatului,
inovării şi competitivităţii, prin valorificarea oportunităţilor generate de economia digitală. Administraţia
Prezidenţială precizează că un element esenţial în acest sens este legat de necesitatea actualizării şi
îmbunătăţirii actualului cadru de politici ale Uniunii Europene pentru IMM-uri.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că, în contextul mandatului României la Preşedinţia Consiliului
Uniunii Europene, pentru a marca importanţa deosebită a antreprenoriatului pentru dezvoltarea economică,
pe 10 aprilie, va avea loc la Palatul Cotroceni conferinţa "European Entrepreneurship Forum", eveniment
aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Forumul, organizat la iniţiativa CNIPMMR, îşi propune
să actualizeze cadrul de politici necesare pentru susţinerea dezvoltării segmentului antreprenorial european
în contextul noilor provocări la nivel internaţional.

SMEunited este o organizaţie recunoscută la nivelul UE şi reprezintă vocea a peste 12 milioane de IMM-uri
din toate statele membre ale Uniunii Europene. România participă la activitatea SMEunited prin intermediul
Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Acord provizoriu cu privire la rolul ofiţerilor de legătură în

materie de imigraţie
Sursa: Agerpres

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat că reprezentanţi români ai Preşedinţiei Consiliului UE şi ai

Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătăţească
funcţionarea reţelei europene de ofiţeri de legătură în materie de imigraţie.
Conform unui comunicat de presă transmis de MAI marţi, regulamentul va fi transmis reprezentanţilor
permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

"Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu ţări terţe, este esenţială pentru a se garanta că răspunsul
UE la problema migraţiei este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la
maximum activităţile ofiţerilor noştri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările şi
combaterea introducerii ilegale de migranţi", a declarat ministrul de Interne, Carmen Dan, conform
comunicatului.

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziţii: introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a
consolida gestionarea reţelei şi coordonarea ofiţerilor de legătură, menţinându-se totodată competenţa
autorităţilor de trimitere în vederea asigurării eficienţei şi a unor linii clare de comunicare; un rol mai
important pentru ofiţerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranţi; ofiţerii de legătură vor
strânge informaţii pentru a ajuta ţările terţe să preîntâmpine fluxurile de migraţie ilegală şi pentru a sprijini
gestionarea frontierelor externe ale UE; ofiţerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze
returnările resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.

De asemenea, precizează MAI, vor fi puse la dispoziţie fonduri destinate sprijinirii activităţilor ofiţerilor de
legătură în materie de imigraţie, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director.

MAI informează că ofiţerii de legătură în materie de imigraţie sunt trimişi în ţările terţe de statele membre
sau de UE pentru a stabili şi a menţine contacte cu autorităţile ţării gazdă cu privire la prevenirea şi
combaterea migraţiei ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migraţiei legale.

În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei reţele europene de ofiţeri de legătură în materie de
imigraţie pentru a coordona eforturile ofiţerilor dintr-o anumită ţară terţă sau regiune.

Aproape 500 de ofiţeri de legătură în materie de imigraţie sunt trimişi în prezent de statele membre în peste
100 de ţări, însă, se menţionează în comunicat, există în continuare lacune în materie de coordonare. Rolul
lor în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migraţiei.

La 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a reţelei europene
de ofiţeri de legătură în materie de imigraţie

Baciu (LAPAR): La ora actuală sunt 23 de ţări care nu susţin

plafonarea plăţilor directe
Sursa: Mediafax

Fermierii români nu acceptă plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar
numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a anunţat, marţi, preşedintele Ligii Asociaţiilor
Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
"Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige
ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o
mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a
aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari
vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai
negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva", a declarat preşedintele LAPAR, la finalul Adunării Generale
a membrilor Ligii.

El a susţinut că noua Comisie şi noul Parlament, cel mai probabil, vor da plafonul la îndemâna fiecărei ţări
membre, ca să gestioneze aceste sume cum doreşte.

"Cele 5 ţări care încă susţin plafonarea plăţilor directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia şi Irlanda. Dar asta
se schimbă de la o zi la alta, pentru că în UE este campanie electorală. Câte campanii electorale nu s-au
câştigat şi aici cu Canalul Siret-Bărăgan?", a precizat Baciu.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii
a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală "se scot tot felul de promisiuni, dar
asta nu înseamnă că se şi materializează".

"Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă
viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentare şi se scot tot felul de
promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete
putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament european. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu
presupusul", a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta
ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

"Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile
peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este
necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul
agricol", se arată în poziţia LAPAR.

Conform Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar
11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani.
De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha
lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică
de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale
axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

"Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o
producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total
de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă
europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi
Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de
3,4% din totalul producţiei europene", se arată în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în
contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind
Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre
acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea
utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil
pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin
crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă
indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca
planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

În cadrul evenimentului organizat marţi, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru
modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Agenţia Naţională de Presă AGERPRES s-a
numărat printre premiaţi.

PIAROM: Ponderea contractelor de muncă pentru normă

întreagă, doar 15,34% în total, la 1 octombrie 2018
Sursa: Agerpres

Ponderea contractelor de muncă pentru normă întreagă (CIM) cu salariul brut peste 4.500 lei era, la 1
octombrie 2018, de doar 15,34% în totalul CIM înregistrat la nivelul economiei naţionale, informează
Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Potrivit unui comunicat al PIAROM, remis marţi AGERPRES, anul trecut, la 1 octombrie, 48,14% dintre
contractele de muncă pentru normă întreagă înregistrate în România corespundeau unui salariu mediu brut
aflat în zona salariului minim pe economie, respectiv: 39,20% dintre CIM cu normă întreagă erau încheiate
la valoarea salariului minim pe economie, în timp ce alte 8,94% depăşeau cu puţin salariul minim pe
economie (sub 2.150 lei).

Numărul contractelor de muncă pentru normă întreagă (CIM) a crescut în perioada octombrie 2017 -
octombrie 2018 cu 4,09%, respectiv cu aproximativ 213.000, ajungând la circa 5,42 milioane, potrivit unui
comunicat al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Informaţia reiese din statisticile preliminare publicate de PIAROM privind dinamica forţei de muncă din
România în perioada menţionată, rezultate în urma prelucrării datelor extrase din Registrul de Evidenţă a
Salariaţilor, corelate cu statisticile Eurostat, cu informaţiile publicate de Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, precum şi cu structura nomenclatoarelor COR şi CAEN.
Pe grupe majore de ocupaţii (grupe majore COR), cea mai mare creştere s-a înregistrat la grupa 2 - specialişti
în diverse domenii de activitate, cu 53.827 de noi contracte (+5,45%), grupa 5 - lucrători în domeniul
serviciilor, cu 41.828 noi contracte (+5,07%), şi grupa 3 - tehnicieni şi alţi specialişti în domeniul tehnic, cu
36.944 de noi contracte (+6,96%), notează PIAROM.

Singura grupă majoră de ocupaţii care a înregistrat o scădere a numărului de contracte de muncă a fost grupa
8 - muncitori calificaţi şi asimilaţi (-9.734 CIM, -1,41%). Pe de altă parte, această reducere a fost compensată
de creşterea de la nivelul grupei 8 - operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente
(+15.069 CIM, +2,44%).

Numărul de muncitori necalificaţi (grupa 9 COR) a continuat ritmul de creştere înregistrat în anii anteriori
(+26.006 CIM, +3,29%), cu precizarea că acest ritm a fost sub nivelul creşterii medii înregistrate la nivelul
economiei naţionale (+4,09%).

Pe ocupaţii (coduri COR), cea mai importantă creştere s-a înregistrat la nivelul muncitorilor necalificaţi la
demolarea clădirilor (+10.699 CIM, +13,13%), şoferilor de autoturisme şi camionete (+8.110 CIM, +7,71%)
şi lucrătorilor comerciali (+7.066 DIM, +4,94%).

Pe de altă parte, cele mai importante reduceri ale numărului de contracte individuale de muncă au fost
înregistrate preponderent la nivelul sectorului de muncă necalificată. Astfel, între primele patru coduri COR
cu dinamică negativă a numărului de CIM se regăsesc trei ocupaţii din industria confecţiilor, respectiv:
muncitor necalificat în industria confecţiilor (-8.901 CIM, -9,41%); confecţioner-asamblor articole din textile
(-2.512 CIM, -6,9%); operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice
(-2.023 CIM, -9,45%).

Pe grupe principale de activităţi economice (secţiuni CAEN), cele mai multe locuri de muncă au fost create
în comerţ (+33.535 CIM, respectiv + 3,7%, ajungând la 889.415 CIM), informaţii şi comunicaţii (+16.740
CIM, respectiv +9,49%, ajungând la 176.307 CIM) şi transport şi depozitare (+15.433 CIM, respectiv
+4,05%, ajungând la 381.083 CIM).

Cele mai dinamice trei sectoare economice (coduri CAEN), în perioada octombrie 2017 - octombrie 2018,
au fost: activităţi de realizare a softului la comandă (software orientat client) - Cod CAEN 6201 (+9.428
CIM, +15,69%); lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale - Cod CAEN 4120 (+9.032
CIM, +4,98%); transporturi rutiere de mărfuri - Cod CAEN 4941 (+8.500 CIM, +5,58%).

Cele mai mai mari reduceri ale numărului de contracte de muncă s-au înregistrat la nivelul sectoarelor:
fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) - Cod CAEN 1413 (-9.937 CIM, -
10,19%); fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de
autovehicule - Cod CAEN 2931 (-5.545 CIM, -6,17%); fabricarea încălţămintei - Cod CAEN 1520 (-4.367
CIM, - 9,67%).

"PIAROM apreciază că numai prin cunoaşterea şi conştientizarea deplină a unor indicatori cantitativi şi
calitativi privind structura şi dinamica pieţei muncii, precum cei prezentaţi anterior, este posibilă o dezvoltare
omogenă şi sustenabilă a forţei de muncă, corelată cu domeniile de competitivitate şi cu priorităţile
investiţionale ale României. În prima jumătate a anului 2019, PIAROM va lansa în spaţiul public un nou
studiu privind forţa de muncă care, ca element de noutate, va realiza în premieră o analiză asupra nivelului
de ocupare în domeniile incluse în Strategia Naţională de Competitivitate, document care ar trebui să
reprezinte o componentă strategică a dezvoltării economice echilibrate a economiei naţionale", se arată în
comunicat.

ANAT: Vouchere de vacanţă în valoare de 250 de milioane de

euro, emise în România în 2018
Sursa: Agerpres

Valoarea voucherelor de vacanţă emise, anul trecut, în România a ajuns la 250 de milioane de euro, de
aproape nouă ori mai mare decât în anul 2017, dar sub pragul valoric de 400 de milioane de euro, estimat
iniţial pentru 2018, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) primite de la Ministerul
Finanţelor Publice (MFP), publicate marţi.

Potrivit sursei citate, din totalul voucherelor de vacanţă emise anul trecut, respectiv 22,4 milioane de tichete,
peste 90%, adică 20,7 de milioane, au fost pe suport de hârtie, restul fiind pe suport electronic.

Cea mai mare valoare a voucherelor emise în 2018 a fost atinsă în luna iunie (125 de milioane de euro),
reprezentând jumătate din nivelul înregistrat până la finalul anului.

'Ne aşteptăm ca voucherele de vacanţă să fie distribuite imediat după promulgarea Legii Bugetului. Am
solicitat anul trecut să fie repartizate încă de la începutul anului, pentru a putea fi valorificate în condiţii
avantajoase pentru angajaţi, în perioada de Early Booking, când există reduceri de tarife de până la 30%, dar
şi o varietate de opţiuni de vacanţă, care sunt limitate considerabil dacă voucherele încep să fie distribuite cu
întârziere (în luna mai), cum s-a întâmplat anul trecut', a declarat Nicolae Demetriade, preşedintele ANAT.

Reprezentanţii ANAT precizează că persoanele care nu au valorificat voucherele în totalitate, în 2018, pot
profita de ofertele prezentate la Târgul de Turism organizat în perioada 21-24 februarie la Centrul
Expoziţional Romexpo, la care participă peste 70 de membri ANAT, precum şi la târgurile regionale de
turism, organizate în colaborare cu ANAT, care au loc la Timişoara (1-3 martie), Iaşi şi Ploieşti (15-17
martie), Braşov (22-24 martie) şi Constanţa (28-31 martie).

ANRE prorogă termenul pentru transmiterea cifrei de afaceri

la care se plăteşte contribuţia de 2% din OUG 114/2018
Sursa: Agerpres

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunţat pe site-ul propriu că prorogă
termenul până la care companiile energetice trebuie să transmită cifra de afaceri pe baza căreia se va calcula
contribuţia de 2% stipulată în OUG 114/2018, fără a preciza însă care este noul termen de furnizare a acestor
date.

"Având în vedere prevederile Ordinului ANRE nr. 224/2018 de aprobare a tarifelor şi contribuţiilor băneşti
percepute de ANRE în anul 2019, precum şi prevederile proiectului de ordin privind aprobarea Metodologiei
privind calculul şi stabilirea contribuţiei băneşti anuale prevăzute la art. 2 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 160/2012, astfel cum a fost introdus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi
de modificare a Ordinului 224/2018, proiect care, în prezent, se află pe circuitul de avizare/aprobare, termenul
pentru transmiterea cifrei de afaceri realizate de titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei
electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică şi al gazelor naturale din activităţile
ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE se prorogă până la o dată care va fi comunicată ulterior", se arată
în anunţul ANRE.

Anterior, tot marţi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că instituţia pe care o
reprezintă a solicitat prorogarea cu un an a termenului de aplicare a contribuţiei de 2% din cifra de afaceri
pentru companiile din energie, prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018.

"Am cerut prorogare pe un an, apoi vom mai analiza", a spus Vişan, la ZF Power Summit.

În urmă cu aproape o săptămână, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că, în urma
discuţiilor pe care le-a avut cu prim-ministrul Viorica Dăncilă despre taxa de 2% pe cifra de afaceri a
companiilor din energie, a reieşit că aceasta este excesivă şi este posibil să se renunţe la ea. Pe de altă parte,
ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat, în aceeaşi zi, că o eventuală modificare a OUG 114 va fi
luată după o discuţie în Coaliţia de guvernare şi la nivelul Executivului.

Grapini: Şoferul din România care lucrează în Germania să

fie plătit la fel cu şoferul din Germania
Sursa: Agerpres

Instituţiile europene trebuie să vegheze să nu existe o distorsiune în piaţă pe domeniul transportului şi aş vrea
ca şoferul din România care lucrează doar în Germania să fie plătit la fel cu şoferul din Germania, a afirmat,
marţi, într-o conferinţă de specialitate, eurodeputatul Maria Grapini, membru în Comisia pentru Transport şi
Turism (TRAN) din Parlamentul European (PE).

"Mâine (miercuri, 20 februarie 2019, n.r.) vom stabili în Comisie (TRAN - n. r.) ce facem cu acest Pachet
(pe Mobilitate - n. r.). Unii spun să tratăm cele trei rapoarte legate de cabotaj, de timpul de condus, ca pachet,
iar alţii spun să le ducem în plen şi să se voteze unul câte unul. Nu aş vrea să se înţeleagă că noi, eurodeputaţii
români, bulgari etc. tratăm doar din perspectiva împărţirii Estul cu Vestul, ci pe baza datelor şi regulamentelor
existente şi a tratatului. Dacă vorbim de plată egală pentru muncă egală, un slogan lansat de domnul Juncker,
atunci să vorbim de acest lucru în acelaşi loc. Eu aş vrea ca şoferul din România care lucrează doar în
Germania să fie plătit la fel cu şoferul din Germania. M-am întâlnit cu Asociaţia Şoferilor, iar aceştia se
plângeau că şoferii din ţările din Est sunt luaţi în companiile din Vest pe formula 'căsuţă poştală' şi nu sunt
plătiţi la nivelul celor de acolo. Acolo e dumping social şi acolo este discriminare!", a spus Grapini.

Europarlamentarul român a adăugat că efectul prevederilor Pachetului Mobilitate va avea repercusiuni asupra
firmelor de transport din Vest, întrucât vor avea costuri mai mari.

"Eu am propus în Parlament să definim conceptul de dumping social. M-am ocupat de dumping pentru preţuri
când eram preşedinta patronatului pe textile, când eram în ţară, iar acesta este foarte clar definit: pe preţ,
atunci când îl vinzi sub preţul de cost, pe salarii atunci când ai un salariu mai mic decât în ţara unde este
firma. Aşadar, nu este dumping social, aşa cum încearcă să explice Parlamentul de ce se iau aceste lucruri.
Mai devreme sau mai târziu, efectul va veni şi asupra colegilor mei din Vest, care susţin aceste regulamente
dezechilibrate. Totdeauna trebuie să te gândeşti pe termen lung ce efect are. Să presupunem că se aprobă
aceste regulamente şi sunt scoşi din joc transportatorii din Est... Este foarte limpede că transportatorii din
Vest vor avea nişte costuri mai mari, pentru că ei acum îşi compensează costurile, să fim serioşi!", a menţionat
Maria Grapini.

În viziunea oficialului european, traseul regulamentelor europene nu este unul democratic şi nu este soluţia
optimă pentru a avea în piaţa internă o reglementare unitară a transportului.

"Instituţiile europene trebuie să vegheze să nu existe o distorsiune în piaţă. Cred că, prin modul prin care s-
au creat aceste regulamente, se atacă subsidiaritatea legată de salariu. Eu cred că DG Competiţie nu a făcut
o analiză corectă vizavi de tarifele plătite la companiile din Vest şi din Est. Acum, eu nu vreau să fac niciun
scenariu, dar vă spun că raportorii sunt Germania şi Finlanda, deci niciun raportor nu vine din partea de Est.
Cu solidaritatea pe care am avut-o cu Polonia, Ungaria, parţial cu Spania, şi cu Grecia, am făcut acele scrisori
să blocăm un lucru nedemocratic, şi anume că se dorea, fără consultarea Comisiei TRAN, preşedinţii să
decidă să meargă direct în plen. Am zis atunci că, dacă nu sunt consultaţi pe grupuri politice, atunci să
închidem comisia. Conferinţa preşedinţilor din 7 martie ar trebui să ţină cont de ce discutăm noi mâine în
comisie şi de ceea ce a spus Serviciul Juridic. Majoritatea care s-a făcut în Consiliu, punându-se în braţe
cartoful fierbinte Preşedinţiei României de către Preşedinţia Austriei, nu este aceeaşi cu majoritatea din
Parlamentul nostru. Concret, Cehia de exemplu a fost de acord cu noi, dar în Consiliu a votat pentru Pachetul
pe Mobilitate. Aşadar, diferă majoritatea formată cu eurodeputaţii. Traseul regulamentelor nu este unul
democratic şi nu este soluţia optimă pentru a avea în piaţa internă o reglementare unitară a transportului. Nu
se ţine cont de decizia comisia de specialitate. Vrem să existe reglementare şi în paşii în care să şi o aplici!",
a mai spus ea.

Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31.05.2017 şi cuprinde propuneri importante
de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială
pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a
Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de
modificare a Regulamentului nr. 1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009
privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.

După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog
pentru armonizarea poziţiilor celor trei instituţii europene, respectiv: Parlamentul European, Comisia
Europeană şi Consiliul de Transport UE.

Săptămâna trecută, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), împreună cu
asociaţiile transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria, au transmis o
scrisoare comună preşedintelui Parlamentului European (PE), Antonio Tajani, şi preşedinţilor celor opt
grupuri parlamentare din PE, prin care solicită ca Pachetul Mobilitate 1 să nu fie supus la vot în actuala
legislatură parlamentară europeană.

O decizie cu privire la Pachetul Mobilitate 1 urmează să fie luată în mai puţin de o lună la nivelul
Parlamentului European.

UNTRR şi Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) au organizat, marţi, conferinţa cu tema
"Pachetul Mobilitate şi Viziunea UE de decarbonizare a transportului rutier - Provocări şi soluţii pentru
transportatorii rutieri".
UPDATE Vişan (Ministerul Energiei): Vrem să reorganizăm
producţia de energie; cea mai bună combinaţie este cărbunele
cu energia hidro
Sursa: Agerpres

Ministerul Energiei are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care
să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro, a declarat, marţi, Doru Vişan, secretar de stat în
minister.

El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare
a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi
probleme.

Vişan a arătat că un studiu realizat de minister înainte de debutul sezonului rece a relevat faptul că, deşi
statistic România dispune de capacităţi de producţie de 24.000 de MW, din acestea lipsesc 8.000 de MW.

"Din cei 24.000 MW, 8.000 lipsesc din cauza unor condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu,
tehnice, nu mai sunt. Aceasta este realitatea de la care să plecăm în abordarea anului viitor. Aceşti 8.000 de
MW trebuie să dispară ca licenţiere, pentru a veni cu investiţii în plus. Acest proces de delicenţiere este
obligatoriu şi îl vom începe după aprilie", a explicat secretarul de stat.

Astfel că, în ultimii ani, au început situaţii de neacoperire a consumului, ca urmare a indisponibilităţii
resurselor şi a capacităţilor.

În noiembrie, România a exportat 40-50 de MW, în decembrie importul a fost de 198 de MW, iar în ianuarie
importul a crescut la 400 de MW.

"Cauzele sunt strict comerciale. Energia curge de la preţul mai mic spre preţul mai mare, aşa că trebuie să ne
uităm în interior de ce s-a întâmplat. Cauza principală este dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, cererea a fost
mult mai mare în fiecare moment. Creşterea preţului la certificatul de emisii a avut şi ea o influenţă majoră.
Ea nu a fost nici măcar anticipată. A crescut de la 7 euro la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele
luni", a completat oficialul ministerial.

Astfel că în piaţă am avut un preţ marginal, dictat de cărbune, care şi-a internalizat costul cu certificatele de
emisii şi, de aici, şi comportamentul celorlalţi participanţi la piaţă, care au pus la vânzare cantităţi mici cu
preţuri mari, a subliniat Vişan. Toate acestea, completate de producţia mică de energie hidro şi eoliană, care
sunt cele mai ieftine.

"Astfel că acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, din zona Cehiei. Structura actuală a
producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la
nesfârşit aceleaşi probleme. Cehia are companii pe mixt şi poate să livreze energie ieftină", a continuat el.
Întrebat dacă soluţia la care se gândeşte este aceea de a combina producţia pe cărbune cu cea hidroelectrică,
Vişan a răspuns: "Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este
cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă".

O altă idee enunţată de acesta este ca statul să răscumpere acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la
producătorii de energie.

"Această propunere va fi lansată în dezbatere publică. Este o variantă de lucru. Suntem conştienţi de
dificultăţile care există, întrucât a mai existat această intenţie anii trecuţi, ajunsese într-un studiu foarte
avansat şi a fost blocată", a mai spus secretarul de stat, la ZF Power Summit.

Federaţia SANITAS anunţă miting în Bucureşti pe 3 aprilie

Sursa: Agerpres
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Federaţiei SANITAS vor organiza un miting la Bucureşti, pe 3 aprilie,
generat de nemulţumirile celor peste 100.000 de membri de sindicat faţă de condiţiile salariale, informează
un comunicat transmis marţi de SANITAS.

Liderii SANITAS reprezentând membri din toate judeţele ţării s-au întâlnit, marţi, pentru a analiza situaţia
acordării drepturilor salariale raportat la reglementările Legii 153/2017 şi ale OUG 114/2018.

Reprezentanţii SANITAS consideră că OUG 114 afectează grav salariile angajaţilor din sănătate şi din
asistenţa socială.

"(...) legea 153/2017 a creat un nivel ridicat de aşteptare, iar OUG 114/2018 a produs o gravă afectare a
evoluţiei fireşti a veniturilor salariaţilor din sănătate şi asistenţa socială, (...) actele normative cu caracter
salarial din ultimii doi ani sunt contradictorii şi au prevederi interpretabile care au condus la aplicarea lor
neunitară şi discriminatorie, (...) ianuarie 2019 nu a adus creşteri reale de venituri salariaţilor care, conform
Legii 153/2017, urmau să beneficieze de acestea, iar celor care au beneficiat de creşteri în martie 2018,
limitele impuse de OUG 114/2018 le-au produs pierderi importante de venituri", se precizează în comunicatul
SANITAS.

Sindicaliştii critică şi lipsa de reacţie a responsabililor guvernamentali la solicitările repetate de a organiza

dezbateri şi consultări cu partenerii sociali pentru armonizarea reglementărilor salariale şi identificarea de
soluţii pentru readucerea echilibrului în sistemul sanitar şi de asistenţă socială în materie salarială.

De asemenea, SANITAS aminteşte şi de "nemulţumirile crescânde ale membrilor de sindicat faţă de măsurile
injuste pe care ordonatorii de credite le aplică pentru a se încadra în limitele legii - şi anume reducerea
sporurilor de condiţii sau a sporului pentru asigurarea continuităţii - şi faţă de modalitatea inechitabilă de
acordare a unor drepturi general valabile" şi de "faptul că am asistat deja la proteste spontane în diverse
unităţi sanitare din ţară şi că există semnale clare că acestea se vor propaga cu rapiditate pe măsură ce angajaţii
vor încasa salariile pentru luna ianuarie 2019 şi vor constata că înregistrează pierderi de venituri sau că
acestea nu cresc deloc".

În acest context, în perioada 20 februarie - 1 martie, sindicaliştii SANITAS anunţă pichetarea autorităţilor
locale, pe 6 martie pichetarea Ministerului Finanţelor Publice, pe 13 martie pichetarea Ministerului Sănătăţii,
pe 20 martie pichetarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi pe 3 martie organizarea unui miting în
Bucureşti.
Revendicările SANITAS vizează eliminarea din plafonul de 30% a indemnizaţiei de hrană şi a sporului
pentru asigurarea continuităţii activităţii în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, calcularea sporurilor şi a
gărzilor la salariul de bază actual pentru toţi salariaţii din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială, asigurarea
finanţării creşterilor salariale prin transfer de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, includerea contravalorii indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă şi pentru concediile medicale
în suma salariilor de bază de la nivelul ordonatorului de credite, eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte
aplicarea Regulamentului de sporuri, corectarea inechităţilor din Legea 153/2017 şi includerea în Anexa II a
tuturor categoriilor de personal din sănătate şi asistenţa socială, negocierea şi semnarea Contractului Colectiv
de Muncă la nivelul Sectorului "Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare".

Cartel ALFA solicită premierului să trimită Corpul de Control

la Muzeul Naţional de Istorie a României
Sursa: Agerpres
Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" solicită prim-ministrului Viorica Dăncilă să trimită Corpul
de Control la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), pentru verificarea mai multor aspecte, se
menţionează într-un comunicat remis marţi AGERPRES de "Cartel ALFA".

Muzeul Naţional de Istorie a României, instituţie ce ar fi trebuit să fie emblematică în peisajul cultural
naţional, a devenit un caz clasic de derapaj managerial cu consecinţe grave asupra climatului de muncă,
consideră "Cartel ALFA".

"De ani buni, în numeroase memorii, petiţii şi scrisori deschise adresate Ministerului Culturii şi Identităţii
Naţionale, rămase fără răspuns şi efect, o parte reprezentativă a corpului de specialişti ai acestei instituţii
(membri ai Sindicatului Lucrătorilor din MNIR, afiliat la CNS Cartel ALFA) a semnalat o serie de nereguli
cu privire la nerespectarea regimului achiziţiilor bunurilor de patrimoniu şi nerespectarea prevederilor
Ordonanţei 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice", se precizează în comunicatul
"Cartel ALFA".

Sindicatul acuză faptul că aceste acţiuni legitime ale angajaţilor au avut drept consecinţe presiuni, tratamente
discriminatorii şi acţiuni de intimidare şi hărţuire a salariaţilor (în special a celor care au semnat memoriile).

"Acest mod defectuos, după opinia noastră, de aplicare a managementului este principalul responsabil pentru
exodul de specialişti şi de personal auxiliar. În ultimii ani, au părăsit muzeul angajaţi din secţiile Arheologie,
Istorie, Numismatică, Patrimoniu, Relaţii Publice şi Muzeul Filatelic, precum şi din compartimentele
Achiziţii Publice, Contabilitate, Juridic şi Tehnic. În urma demisiilor, MNIR a rămas fără arheozoolog, fără
antropolog, fără arhitect, fără specialist pentru epocă dacică, iar grupul de specialişti pentru preistorie s-a
redus dramatic", acuză "Cartel ALFA".

Sindicaliştii s-au declarat nemulţumiţi de acţiunile managerului muzeului arătând că acesta a interzis
participarea specialiştilor la cercetări arheologice preventive şi de salvare.

"Sub pretextul proiectului Noul MNIR (a cărui demarare a fost ratată şi amânată până la un termen nedefinit),
domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu, actualul manager, a interzis participarea specialiştilor la cercetări
arheologice preventive şi de salvare, dar şi la competiţii de proiecte sau grant-uri finanţate de Ministerul
Cercetării sau din alte fonduri, toate contribuind semnificativ la bugetul de venituri proprii al MNIR, aşa cum
se arată in memoriile înaintate de către specialişti. În schimb, din 2016, când consilierul juridic angajat şi-a
dat demisia, MNIR nu a mai scos la concurs postul de consilier juridic, însă numărul contractelor cu caracter
juridic a crescut considerabil, la fel şi dimensiunea facturilor. Multe cheltuieli de acest fel (de multe ori
prilejuite de acţiuni în instanţă împotriva angajaţilor) lasă impresia conflictului de interese, astfel că starea
de neînţelegere perpetuă promovată în muzeu a devenit o importantă sursă de venit pentru terţi", se
menţionează în comunicat.

"Cartel ALFA" aminteşte că vinerea trecută unul din angajaţii muzeului a fost hărţuit profesional de
conducere.

"În acest context, vineri 15 februarie 2019, acest tip de management a culminat cu o acţiune de hărţuire
profesională fără precedent, prin care un specialist al muzeului a fost ameninţat cu plângerea penală şi cu
detaşarea la Alba Iulia, în condiţiile în care nici nu există o solicitare de acest fel din partea Muzeului Naţional
al Unirii din Alba Iulia. Este un exerciţiu de intimidare al managerului şi avocatului plătit din bani publici să
apere interesele instituţiei (sau, mai curând, ale managerului acesteia).
Având în vedere politica de responsabilizare a banilor publici pe care Guvernul şi-a propus-o, angajament
reiterat şi în Legea bugetului de stat pentru anul 2019, vă solicităm trimiterea în cel mai scurt timp a Corpului
de Control al Primului Ministru pentru verificarea tuturor aspectelor semnalate", se precizează în comunicatul
semnat de preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

Dăncilă, despre OUG pe legile Justiţiei: Voi discuta cu

Timmermans la Madrid şi îi voi explica/ Nu ştiam dacă era pe
lista suplimentară
Sursa: Mediafax

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi, că nu ştia despre ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei,
precizând că era pe lista suplimentară a Guvernului şi că va avea o întâlnire la Madrid cu prim-
vicepreşedintele CE Frans Timmermans la care îi va explica motivele adoptării actului normativ.
„Eu astăzi (miercuri - n.r.) nu ştiam dacă această ordonanţă de urgenţă apare pe lista suplimentară sau nu
pentru că nu ştiam dacă poate să ia toate avizele. Voi avea o discuţie cu domnul prim-vicepreşedinte Frans
Timmermans la Madrid despre această ordonanţă de urgenţă şi îi voi explica motivele şi ce presupune această
ordonanţă de urgenţă”, a afirmat Viorica Dăncilă, marţi, la finalul şedinţei CEx al PSD.

Declaraţia şefului Executivului vine după ce prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,
a declarat, marţi, la Bruxelles, că nu a ştiut că va fi adoptată o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea
legilor justiţiei, de către guvernul condus de Viorica Dăncilă.

„Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit deîndata ce
voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, fiind întrebat
cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor
justiţiei.

Guvernul a adoptat, marţi, o OUG care modifică Legile justiţiei. Printre modificări se numără cea potrivit
căreia numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi
arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi
la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.
Totodată, documentul mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor
cauzelor.

O altă modificare vizează delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor.

Frans Timmermans: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe

legile Justiţiei/ Ce spune oficialul Comisiei Europene despre
ridicarea raportul MCV pentru România
Sursa: Mediafax

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat, marţi, la Bruxelles, că nu a ştiut

că va fi adoptată o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei, de către guvernul condus
de Viorica Dăncilă.
„Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit deîndata ce
voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, fiind întrebat
cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor
justiţiei.

OUG pentru modificarea legilor justiţiei şi a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată,
marţi, în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul a subliniat că propunerile
de modificare au venit din partea CSM.

„O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că
majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că
adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru
toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor
justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de
justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani
spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea
un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul
receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru
ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.

OUG pentru legile justiţiei care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau
chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune
asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi
la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.

OUG pe Legile justiţiei adoptată marţi conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor
de rang înalt: „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi
de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru
un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.

Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.

Totodată, documentul mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor
cauzelor.

„La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de
câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în
cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege
procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”

O altă modificare vizează delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor.

- La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Procurorii nu pot fi
delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele
României”.

În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcţia de şef al Direcţiei, deoarece Preşedintele
Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcţie. În prezent, Adina Florea este la Secţia de
anchetare a magistraţilor.

Timmermans despre ridicarea raportul MCV pentru România: E un lung drum de parcurs şi mulţi paşi

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat, marţi, la Bruxelles, că alături de Jean-Claude

Juncker încearcă să încheie procedura ridicării raportului MCV până la finalul mandatului acestei Comisii
Europene, însă pentru ţara noatră sunt „mulţi paşi de parcurs” .

„În ceea ce priveşte România , avem o platformă foarte bună pentru dialog care ne permite să abordăm aceste
subiecte şi anume MCV care presupune un instrument amplu pe care îl folosim mereu pentru a discuta în
mod constructiv cu România. Rămân angajat să continuăm această discuţie. Aşa cum ştiţi, ne-am exprimat
unele temeri în ultimul nostru raport (din cadrul MCV, n.red.) legate de faptul că nu au existat progrese, ci
chiar regrese în unele domenii, dar atât preşedintele Juncker, cât şi eu suntem extrem de angajaţi să încercăm
să realizăm ceea ce preşedintele Juncker a spus la începutul mandatului - să încercăm să încheiem această
procedură MCV înaintea încheierii mandatului acestei Comisii. Însă, dacă România are ambiţia de a face
acelaşi lucru, e un lung drum de parcurs şi mulţi paşi de parcurs. Recomandările făcute de Comisie în cadrul
MCV sunt foarte clare şi sunt mereu la dispoziţia autorităţilor române pentru a discuta despre implementarea
lor”, a afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la Bruxelles.

În luna noiembrie 2018, Comisia Europeană a precizat că cele 12 recomandări formulate în raportul din 2017
nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele
CE, Jean-Claude Juncker.
Pentru remedierea situaţiei, Executivul UE a recomandat României "să suspende imediat aplicarea legilor
justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă" aferente.

Mai mult, Bucureştiul a fost îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului
Statelor împotriva Corupţiei (GRECO).

"În privinţa României, deşi au fost luate unele măsuri pentru aplicarea recomandărilor finale ale raportului
din ianuarie 2017, evoluţiile din ultimele 12 luni au generat dubii şi regrese comparativ cu progresele din
ultimii zece ani. Mă refer la cazul legilor justiţiei, la presiunile asupra sistemului judiciar (...)", a declarat
Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, subliniind că Bucureştiul a primit opt
recomandări de care ar trebui să ţină cont imediat.

"Aceste măsuri sunt esenţiale pentru relansarea reformelor şi pentru reluarea parcursului în sensul încheierii
monitorizării MCV", a subliniat Timmermans, îndemnând Bucureştiul să suspende imediat aplicarea legilor
justiţiei, a ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi a modificărilor la codurile penale.

Tăriceanu, către reprezentanţii băncilor veniţi la dezbaterea

măsurilor OUG 114 din Parlament: Să nu aveţi impresia că aţi
venit pe teritoriu minat sau ostil/ Ce spune despre companiile
din Fondul Suveran
Sursa: Mediafax

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu le-a transmis reprezentanţilor Asociaţiei Române a Băncilor,
marţi la Parlament, pentru dezbaterea măsurilor OUG 114 în sectorul bancar, că parlamentarii sunt deschişi
la discuţii şi nu vrea să aibă impresia că sunt pe „teritoriu minat sau ostil”.
„Întâlnirea de azi e prilejuită de faptul că OUG 114. A intrat practic în dezbatere în Parlament şi în ordinea
constituţională, Senatul este prima Cameră de dezbatere. Am discutat cu foarte mulţi dintre colegii mei
senatori şi nu numai, de exemplu dl Vosganian şi dl Gerea sunt reprezentanţi din Camera Deputaţilor. Este
evident că acesta nu este un dialog academic, e un dialog practic, pentru că fără a nega scopul OUG, am văzut
o serie de reacţii în domeniul bancar pe care vrem să le discutăm cu dvs ca să le înţelegem mai bine. Intenţia
OUG 114 în ceea ce priveşte sectorul bancar a fost, nu ascund, de a pune presiune legat de creditele acordate
mediului economic, cât şi persoanelor private. Vreau să facem lucrurile într-o logică liberală. Vrem din
această OUG să protejăm şi interesul consumatorilor, clienţilor băncilor, dar trebuie să ţinem cont şi de
interesul băncilor, pentru că ele trebuie să facă profit. Vrem să existe în final o negociere din care cineva să
câştige totul şi alţii să piardă totul. Trebuie să fie un win-win, să aibă toată lumea de câştigat”, a declarat
preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în debutul întâlnirii.

Acesta a adăugat că din discuţiile pe care le-a avut, săptămâna la comisia economică a Senatului, cu
guvernatorul BNR Mugur Isărescu, Banca Naţională şi-a arătat disponibilitatea în legătură cu modalitatea
stabilirii ROBOR. Tăriceanu a vorbit şi despre subiectul activelor care trebuie să rămână impozitabile,
precizând că trebuie văzut dacă ar putea fi aduse modificări în acest sens prevederilor OUG 114.
„Am să facă scurtă referire cu privire la o discuţie pe care am avut-o cu guvernatorul BNR şi cu membri ai
Consiliului de administraţie. Din discuţiile pe care le-am avut cu domniile lor a rezultat clar că există o
disponibilitate pentru a reconsidera modul în care se calculează ROBOR. BNR a spus da, faţă de modalitatea
care există în prezent, ROBOR stabilit prin cotaţii de bănci, o şedinţă de fixing la ora 11.00, am putea să ne
gândim să stabilim ROBOR pe baza tranzacţiilor efective pe o anumită perioadă precedentă. Al doilea lucru
este sigur care ar fi o formulă mai eficientă de impozitare suplimentară la nivelul sectorului bancar, având în
vedere obiectivul pe care noi l-am anunţat şi anume ar coborî dobânzile la credite. Şi au spus că s-ar putea
avea în vedere o taxă pe diferenţialul între dobânda la credite şi dobânda la depozite. Al treilea lucru pe care
l-am discutat cu BNR a fost structura, care este lista până la urmă a activelor care ar trebui să rămână
impozabile sau a activelor care ar trebui scoase din calculul acestei taxe, cum ar fi titlurile de stat, programele
guvernamentale, gen Prima Casă, Start Up Nation, etc. Avem din partea noastră toată deschiderea să discutăm
cu dvs dechis la obiect, pentru că obiectivul este de a scoate o lege cât mai bună. OUG poate suferi modificări,
dacă sunt justificate, argumentate, pe parcursul legislativ”, a explicat Tăriceanu.

Nu în ultimul rând, liderul ALDE a spus că parlamentarii sunt deschişi discuţiilor cu reprezentanţii băncilor
şi nu vrea ca aceştia să rămână cu impresia că Legislativul este un teritoriu ostil sau minat.

„Am văzut că rezultatele bilanţurilor băncilor în ultimii ani au fost foarte bune, la unele, nu la toate, nu pot
generaliza, randament care am văzut că a depăşit media europeană. O serie de măsuri în perioada de criză au
putut fi recuperate şi acestea au fost profituri excepţionale. Sigur poate să fie acest motivul randamentului
spectaculos. Modul în care a evoluat sectorul bancar din România, faptul că băncile nu au dat bir cu fugiţii,
lucrul acesta a dat încredere în economia românească. Vrem să faceţi afaceri bune în România. Dacă putem
ajuta cumva, suntem gata s-o facem. Am spus lucrurile acestea ca să nu aveţi impresia că aţi venit pe un
teritoriu minat sau ostil. Sunteţi primiţi cu disponibilitate de colegii mei, pentru a discuta problemele şi a găsi
soluţiile”, a conchis Tăriceanu.

Comisia pentru buget din Senat a amânat, marţi, cu o săptămână, dezbaterea OUG 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare. Liberalii au acuzat
lipsa unui studiu de impact a ordonanţei de urgenţă.

OUG 114/2018 privind implementarea unor măsuri fiscale a adus numeroase nemulţumiri din partea mai
multor instituţii, dar şi companii. Printre nemulţumiţi se numără băncile, dar şi administraţiile locale.

Actul normativ a fost adoptat în luna decembrie de către Guvern, iar principalele prevederi sunt: Preţul la
gaze şi energie electrică va fi plafonat pentru 3 ani de zile; impozitarea activelor băncilor dacă ROBOR este
mai mare de 2%; mişcorarea comisionului fondului de pensii private de la 2,5 la 1% şi majorarea taxei pe
viciu în domeniul jocurilor de noroc cu 2% din cifra de afaceri.

În contextul nemulţumirilor, premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că i-a chemat pe miniştrii Cabinetului
său pentru a vedea ce probleme sunt legate de OUG fiscală şi ce modificări ar trebui implementate. Acesta a
adăugat că modificarea ordonanţei nu înseamnă o cedare din partea actualului Guvern.

Tăriceanu, despre companiile din Fondul Suveran: N-aş vrea să punem mere bune şi mere stricate

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi la Parlament, că în discuţiile de miercuri din coaliţie
este foarte important ce companii vor fi incluse în Fondul Suveran, precizând că nu ar vrea să fie puse în
FSDI „mere bune şi mere stricate”, care să le afecteze pe celelalte.
„Mâine (miercuri - n.r.) nu avem programată o discuţie (despre OUG 114 - n.r.). S-ar putea să discutăm, dar
nu am stabilit încă o agendă în afara Fondului Suveran pentru discuţiile de mâine. Eu am o singură perspectivă
în legătură cu Fondul Suveran. Nu aş vrea să punem în fondul suveran mere bune şi mere stricate, pentru că
cele stricate le afectează şi pe celelalte. FSDI trebuie să fie atractiv pentru investitori. Trebuie să fim atenţi
ce companii punem şi care nu”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, marţi la Parlament.

Reacţia lui Tăriceanu vine după ce preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, luni la Parlament, că va avea
întâlniri miercuri şi joi cu premierul Viorica Dăncilă, liderul ALDE şi ministrul Finanţelor Eugen
Teodorovici pentru a discuta despre o hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Fondului Suveran de
Investiţii.

„Am discutat un subiect foarte important, Fondul Suveran şi am decis amândoi ca miercuri sau joi să avem
o întâlnire în coaliţie cu ministrul de Finanţe pentru a stabili care sunt instituţiile care vor intra în acest fond
şi data la care va fi adoptă hotărârea”, a afirmat Liviu Dragnea, luni la Parlament, după o întrevedere cu Călin
Popescu Tăriceanu.

În iulie 2018, Curtea Constituţională a admis toate sesizările formulate de Opoziţie şi preşedintele Klaus
Iohannis cu privire la Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare de Investiţii, motivând că un
astfel de Fond trebuie înfiinţat prin hotărâre de guvern.

Schimbări în Educaţie | Veste PROASTĂ pentru elevi: Dispare

una dintre vacanţe. Noua structură a anului şcolar/
Andronescu anunţă că elevii clasei a VII-a vor susţine
simularea Evaluării Naţionale
Sursa: Mediafax

Elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială din luna februarie, potrivit unui anunţ al ministrului
Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, vacanţa de iarnă va dura între 21 decembrie 2019 - 12 ianuarie 2020
şi va avea o durată de 3 săptămâni, fiind şi vacanţă intersemestrială.
Potrivit structurii anului şcolar 2019-2020, semestrul I va avea 15 săptămâni de cursuri, dispuse în perioada
9 septembrie 2019-20 decembrie 2019.

În perioada 26 octombrie-3 noiembrie 2019, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul
preşcolar vor fi în vacanţă.

Vacanţa de iarnă va dura între 21 decembrie 2019 şi 12 ianuarie 2020 şi va avea o durată de 3 săptămâni,
fiind şi vacanţă intersemestrială, evitându-se astfel, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, fragmentarea
accentuată a anului şcolar.

Până acum, elevii au beneficiat şi de vacanţă intersemestrială, în perioada 2 - 10 februarie.

Semestrul al II-lea va avea 20 de săptămâni de cursuri, dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 - 12 iunie 2020.
Vacanţa de primăvară va fi în perioada 4 aprilie 2020 - 21 aprilie 2020, apoi elevii revin la cursuri pe 22
aprilie până pe 12 iunie 2020.

Pentru clasele de finalizare a învăţământului liceal, anul şcolar va avea 33 de săptămâni de cursuri şi se va
încheia pe 29 mai 2020.

Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar va avea 34 de săptămâni de cursuri şi se va încheia pe 5 iunie 2020.

Andronescu anunţă că elevii clasei a VII-a vor susţine simularea Evaluării Naţionale

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a anunţat, marţi că elevii claselor a VII – a vor susţine
Simularea Evaluării Naţionale, în perioada 11 – 13 martie 2019, adică peste mai puţin de o lună.

Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, introducerea simulării Evaluării Naţionale are ca
argument principal rezultatele slabe de la Evaluarea Naţională.

Astfel, în perioada 11 -13 martie, adică peste mai puţin de o lună, şi elevii claselor a VII -a vor susţine
simularea Evaluării Naţionale.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, prima probă scrisă din cadrul EN VIII, Limba
şi literatura română, va avea loc pe data de 18 iunie 2019.

Calendarul mai arată că cea de-a doua probă scrisă (matematică) se va desfăşura în data de 20 iunie, iar ultima
(limba şi literatura maternă - pentru elevii care au studiat această disciplină) este programată în data de 21
iunie.

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 25 iunie (până la ora 12:00), procedură urmată de
înregistrarea contestaţiilor, în intervalul orar 14:00 - 20:00. Examenul se va încheia sâmbătă, 29 iunie, cu
afişarea rezultatelor finale.

Înscrierea absolvenţilor clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Naţională se face în perioada 3 -
7 iunie 2019. Conform ordinului de ministru privind structura anului şcolar 2018 - 2019, cursurile pentru
clasa a VIII-a se vor încheia vineri, 7 iunie 2019.

Ulterior afişării rezultatelor, în perioada 3 - 7 iulie, absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, asistaţi de
diriginţii claselor a VIII-a, vor completa opţiunile din fişele de înscriere pentru admiterea la liceu. Vor
parcurge aceeaşi procedură şi absolvenţii clasei a VIII-a care doresc să fie admişi în licee din alt judeţ.

Verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea
fişelor corectate din calculator sunt prevăzute în intervalul 4 - 8 iulie.
Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a este programată
vineri, 12 iulie 2019.

„Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor
învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională
susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor
a V-a - a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere”, spun reprezentanţii Ministerului
Educaţiei.

Înscrierile în învăţământul primar încep pe 4 martie

Ministrul Educaţiei a anunţat că prima etapă pentru înscrierea în învăţământul primar va avea loc în perioada
4 – 22 martie, iar a doua etapă va avea loc în perioada 2 – 8 aprilie 2019.

„Metodologia este pregătită. Prima perioadă de înscriere începe pe 4 martie, până pe 22 martie. Etapa a doua
va fi între 2 aprilie şi 8 aprilie”, a anunţat, marţi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale, procedurile de înscriere nu se vor schimba

semnificativ.

„Procedura de înscriere în învăţământul primar pentru anul şcolar 2019-2020 este simulare celei aplicate în
anul şcolar anterior, nefiind aduse modificări semnificative metodologiei. În clasa pregătitoare pot fi înscrişi
copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2019 inclusiv. La solicitarea părinţilor, copiii care
împlinesc vârsta de şase ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2019 inclusiv pot fi înscrişi în
învăţământul primar dacă evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă pregătirea pentru parcurgerea cu succes
a clasei pregătitoare”, au anunţat, marţi, reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Exclusiv Ce a discutat în spatele ușilor închise președintele

Senatului cu bancherii. Tăriceanu: În 2007, băncile ne-au lăsat
cu ochii în soare! Șeful bancherilor: Eu n-am auzit ca un sector
care e taxat suplimentar ,să crească
Sursa: Hotnews

”Intenția OUG 114 – nu ascund acest lucru- este de a pune o anumită presiune pe nivelul ridicat al dobânzilor
practicate de băncile din România. E foarte ușor să cumperi titluri de stat decât să calculezi profilul de risc
al unui client. Noi vrem ca băncile să se implice mai mult în economie, nu mai puțin. Vrem să protejăm
interesele clienților dar trebuie să ținem cont și de interesele băncilor, întrucât acestea nu sunt instituții de
asistență socială și au nevoie de profit. Vrem o negociere care să ducă la un rezultat win-win. Din discuțile
avute cu dl Guvernator si cu membrii CA al BNR am înțeles că există disponibilitatea de a reconsidera modul
în care se calculează ROBOR”, a spus președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu în deschiderea
întâlnirii cu reprezentanții băncilor comerciale.
Călin Popescu Tăriceanu:
”Am discutat cu foarte mulți colegi senatori și este evident că acesta nu e dialog academic ci unul practic.
Vrem să înțelegem mai bine, dincolo de pozițiile publice exprimate. Intenția OUG 114 – nu ascund acest
lucru- este de a pune o anumită presiune pe nivelul ridicat al dobânzilor practicate de băncile din România.
Nivel ridicat care îi împiedică pe unii dintre ei – poate analizați cu mai multă atenție performanțele lor..E
foarte ușor să cumperi titluri de stat decât să calculezi profilul de risc al unui client.
Noi vrem ca băncile să se implice mai mult în economie, nu mai puțin. Vrem să protejăm interesele clienților
dar trebuie să ținem cont și de interesele băncilor, întrucât acestea nu sunt instituții de asistență socială și au
nevoie de profit. Vrem o negociere care să ducă la un rezultat win-win. Din discuțile avute cu dl Guvernator
si cu membrii CA al BNR am înțeles că există disponibilitatea de a reconsidera modul în care se calculează
ROBOR.
Nu vreau să țin niciun fel de teorie, dar aș spune că BNR a spus că față de modalitatea de calcul din prezent,
am putea să ne gândim să stabilim ROBOR pe baza unor tranzacții efective dintr-o perioadă precedentă. Mai
trebuie discutat care active să rămână, dacă Programul Prima Casă trebuie inclus ș.a. Încă o remarcă: am
văzut că în 2018 rezultatele au fost foarte bune la unele bănci. Sunt randamente care au depășit cu mult media
europeană. Discutând cu bancherii am înțeles că acest rezultat se datorează și întoarcerii unor provizioane
făcute anterior.
Sergiu Oprescu:
În 2009 am reușit să punem la punct programul Prima Casă. Asta arată cât de importantă e comunicarea.
Băncile au avut în 2018 un an bun, dar ele sunt investitori pe termen lung. Ceea ce face foarte important care
e randamentul acestei investiții. Dacă vă uitați la perioada 2007-2018, băncile din România au realizat un
randament al activelor de 0.4%. Dacă cineva investea în 2007 un euro, ar fi avut astăzi 44 de cenți profit.
Dacă ne uităm la alte țări in același interval de timp, Cehia are de peste 3 ori și jumătate mai mare randamentul
activelor față de România. Polonia e de trei ori mai mare. Bulgaria, de 2.7 ori mai mare. Cehia de 2.7 ori mai
mare ca noi. Asta a propos de marimea taxei. Fără să mai spunem că în UE sunt țări cu intermediere financiară
de peste 100%. Noi avem cel mai scăzut nivel de intermediere din UE- 25%. Creșterea intermedierii este și
obiectivul nostru ca Asociație a Băncilor.
Marjele din România nu sunt dintre cele mai mari. E bine că avem o asemenea discuție deschisă în care să
discutăm toate acestea.
Sistemul bancar a adus peste 4 miliarde de euro în ultimii ani ca să poată opera aici.
Acum avem 25% intermediere față de 40% cât aveam înainte de criză. Haideți să vă întreb: cât va crește PIB-
ul României în următorii ani, pe medie. Hai să spunem 3.5%. Ca să am 40% intermediere ar însemna să ajung
la 220 de miliarde PIB, asta ar însemna 90 de miliarde de euro credit. Cum credeți că am putea da noi aceste
credite suplimentare, câtă vreme pentru aceste credite noi trebuie să ne asigurăm capitalul necesar. E o ecuație
foarte simplă.
Dacă noi dăm un miliard de credite noi din care ți se ”strică” 10% din miliardul ăla și în momentul ăla dacă
nu ai cum să-l recomensezi, trebuie să-ți restrângi creditarea . Asta s-a și întâmplat în criză. Când s-a adus și
capital și am menținut și creditarea. Amintiți-vă de Viena 1 și Viena 2....Puytem intra în detaliu pe fiecare
aspect discutat. Noi am avut de la criză încoace 25% reducere de personal și circa 30% din agenții și sucursale
închise. Am făcut una dintre cele mai dure ajustări din orice sector economic. Și vă mulțumesc încă o dată
pentru că ne-ați dat posibilitatea de a discuta deschis.
O altă problemă pe care am identificat-o este riscul. Dacă vrei să recuperezi un credit devenit neperformant
și mă faci să petrec 3 ani dpdv legilslativ ca să-mi recuperez banii, eu îmi fac un calcul cât mă costă acei 3
ani. Eu știu că am dau credit un euro și peste 3 ani recuperez 50 de cenți . Dar ăia 50 de cenți nu mai valorează
50 de cenți ci poate 40 de cenți. Cu alte cuvinte, banii din viitor vor valora mai puțin decât cei din prezent.
Iar toate inițiativele legislative pe care le vedem sunt pentru a crește acest interval de timp.
Tăriceanu:
Nu vă contrazic, Eu vă înțeleg dar trebuie să fiți receptivi la ceea ce reprezintă preocuopările și îngrijorările
noastre. Și am să vă dau un exemplu: dvs și cu dl Ghetea sunteti singurii cu care discutam în 2007, când am
intrat în UE.
Ministrul de Finanțe, dl Remeș, a venit atunci la mine și mi-a spus că avem o problemă foarte gravă: nu mai
puteam da subvenții la fermieri. Și am zis haideți să discutăm cu băncile. Le-am chemat la Ministerul
Agriculturii și le-am explicat situația. Băncile au ascultat și toate băncile din România, cu excepția CEC-ului,
au plecat și ne-au lăsat cu ochii în soare. Cum vă spuneam, pentru bănci e mai simplu să dea banii pe titluri
de stat. Băncile ne-au mulțumit pentru întâlnire și au plecat în treaba lor....Vă spun asta pentru că și noi ne
confruntăm cu problemele noastre.
Vrem ca România să crească mai mult, firmele mici și mijlocii să se poată finanța de aici, că nu se pot finanța
ca firmele mari din străinătate...Sunt anumite firma care au profituri ri-di-co-le. Probabil că adevărul e undeva
la mijloc și vă cred atunci când spuneți că rentabilitatea activelor nu e excesivă în România. Dar haideți să
auzim ce propuneri aveți, că de asta ne-am întâlnit!
Varujan Vosganian:
Noi am croit bugetul pe 2019 fără să luăm în calcul această taxă. Ca atare, speculațiile că avem nevoie de
această taxă pentru a salva bugetul de deficite nu e corectă.
Trebuie să crească dobânda la depozite și să scadă dobânda la credite. Dobânda activă trebuie să scadă puțin
iar cea pasivă să creasă puțin.
Radu Ghețea:
Ca să creștem creditarea în zona companiilor, să știți că nu există pericolul ca băncile să treacă pe active ne-
taxabile gen numerarul. De asemenea, la titlurile de stat randamentele au fost și încă sunt la niveluri foarte
joase care nu încurajează băncile...
La RMO -unde băncile țin foarte mulți bani - randamentele sunt foarte foarte mici la care practic băncile
pierd..
Tăriceanu:
Dacă scoatem titlurile de stat și programele guvernamentale, ce mai rămâne?
Ghețea:
Păi rămân creditele acordate companiilor și persoanelor fizice! În toate țările în care această taxă s-a introdus
a avut loc o scădere a investițiilor străine!
Concluzii preliminare:
Varujan Vosganian:
Din câte am înțeles, Dvs doriți următoarele: în primul rând, să avem un nivel fix al taxei, nu unul legat de o
variabilă. Un al doilea rând, ați dori ca acest nivel fix să aibă o referință în trecut, nu în viitor. În al treilea
rând am înțeles că nivelul vi se pare prea mare, uitându-ne la nivelul acestei taxe din alte state europene, iar
în al patrulea rând să fie modificată baza de impozitare.
Tăriceanu:
Faceți-ne atunci un document informal în care să cuprindeți aceste propuneri.
Context

Dacă pentru calculul ratelor dobânzilor s-ar folosi media tranzacțiilor efective din februarie, acestea ar crește,
a declarat pentru MEDIAFAX Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, în replică la postatea de marți a
consilierului guvernamental Darius Vâlcov privind evoluția ROBOR în ianuarie.
„În altă ordine de idei, dacă nu știați, în luna ianuarie, media cotațiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 și la 6
luni a fost 3,27. Numărul tranzacțiilor la 3 și la 6 luni a fost un mare ZERO. (Adică băncile, între ele, nu s-
au împrumutat deloc. Cotațiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populației)", a transmis, marți, pe
Facebook, Darius Vâlcov, într-o postare în care răspunde acuzațiilor de plagiat care i-au fost aduse.

Dan Suciu explică că, începând cu 25 ianuarie, tendinţa din piaţă s-a inversat. „În consecinţă, în primele 19
zile din februarie, media cotaţiilor ferme la ROBOR 3 luni e 3,12% şi ROBOR 6 luni este 3,32%, în timp ce
media tranzacţiilor efective este mai mare, 3,39%. Iar aceasta tendinţă continuă. Ceea ce ar însemna că, dacă
s-ar folosi acest indicator - media tranzacţiilor efective - şi nu ROBOR la 3 luni, ratele ar creşte pentru luna
în curs", a spus Suciu.

Voci din mediul politic și guvernamental au acuzat sistemul bancar de manipularea indicilor ROBOR, meniți
să crească dobânzile plătite la creditele în lei, iar OUG 114/2018 impune băncilor o taxă pe active
dimensionată în funcție de evoluția indicelui. Și acuzațiile, dat și modul de calcul al taxei pe activele bancare
au fost contestate de bănci și de oficialii BNR. Săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu a mers, alături
de întreg Consiliul de Administrație al BNR, la audierea de la comisiile Senatului pe seama ROBOR și a
evoluției dobânzilor.
Reamintim că Ordonanța a produs serioase îngrijorări în mediul de afaceri, fiind criticată atât de comunitatea
de business, cât și de Banca Centrală și de organismele europene pentru modul în care a fost promovată dar
și pentru lipsa oricărui studiu de impact al acesteia.

Denumită inițial Ordonanța ”lăcomiei”, documentul critică sistemul bancar din cel puțin două motive: primul,
acela că băncile în loc să finanțeze economia, preferă să își plaseze banii în titluri de stat, iar cea de-a doua
critică e legată de marjele mari cu care acestea lucrează. Pe scurt, băncile românești dau credite prea scumpe
populației și bonifică prea modest depozitele românilor.

Unul dintre scenariile puse luni pe masă este varianta ca taxa să nu fie legată de ROBOR și de marja de
dobândă, tocmai pentru a înlătura cea de-a doua acuzație. Potrivit acestui scenariu, creditele ar urma să fie
scoase din rândul activelor taxabile, urmand ca băncile să plătească în plus dacă marjele cu care lucrează,
cresc. Asta ar rezolva problema marjelor și din punct de vedere stimulativ și coercitiv. Coercitiv, dacă băncile
cresc marja de dobândă față de trimestrul precedent de pildă (datele fiind publicate periodic de către Banca
Centrală), le penalizezi. Stimulativ, dacă ele scad această marjă, îi permiți deducerea unui procent din
volumul activului înmulțit cu valoarea taxei.
Discuțiile de luni de la prânz s-au mai dus și în jurul ideii dacă să fie menținute în baza de active taxabile a
rezervelor minime obligatorii ținute de bănci la BNR. În fond, RMO e și el un instrument de politică
monetară.
De asemenea, nu ar fi exclus ca în viitor OUG 50/2010 să fie modificată, astfel încât creditele să nu mai fie
legate de ROBOR ci de un indice al tranzacțiilor efective de pe piața monetară.

Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere
Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM),
Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al
activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-
vicepreședinte al ASF).

Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando
Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal
aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea
managementului trezoreriei și datoriei publice).

De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la
ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.

ANALIZĂ Am ajuns cobai fără acceptul nostru. Ați auzit de

wageledgrowth? Da sau nu, ne costă pe toți!
Sursa:Hotnews

Wageledgrowth este un fenomen care a împânzit internetul, ziarele online și rețelele de socializare.
Promovată de către Cristian Socol, profesor și strateg economic al Guvernului, strategia se referă la creșterea
economică bazată pe majorarea salariilor. Adică, odată cu salariul minim să fie mărite și câștigurile
bugetarilor, pe cale de consecință să crească cererea, care apoi să crească economia.

Asta s-a și întâmplat, dar a venit nota de plată la finalul anului 2018 (OUG 114). Deficitul comercial a urcat
la cer, adică am consumat bunuri din import îmbogățind alte țări, au crescut cheltuielile bugetare cu salariile,
astfel că statul s-a trezit cu un spațiu de manevră limitat în ceea ce privește investițiile, de exemplu etc. Pe
scurt, din cauza asta a apărut și Ordonanța 114. De undeva trebuiau scoși banii, nu? Deși am anunțat că este
o strategie perdantă, am fost acuzați că nu am citit decât studiile contra, nu și cele pro. Acum le-am citit. Nu
sunt pro, par mai mult contra. Am studiat aproape toată lista publicată pe Facebook de profesor, cu exceptia
a 4-5 lucrări pe care nu le-am găsit.

Foarte pe scurt:
În anumite zone economice creșterea salariului minim a dus la plecarea companiilor din țară, deși puteau fi
gândite soluții
Unele dintre lucrările analizate vorbesc de faptul că dacă se dorește o economie wage-led, atunci ar trebui
introdus impozit progresiv
Strategia wageledgrowth ar fi fost bună dacă ne aflam în criză
Ordonanța lăcomiei, un efect al acestei politici economice
Pilonul II a primit trei gloanțe, unul în braț, al doilea în picior și al treilea în inimă
Pe zona construcțiilor s-a creat haos
Taxa pe Robor, o idee stupidă

În niciuna dintre publicațiile analizate nu se vorbește despre creșterile salariale de două cifre care trebuie
făcute în sectorul bugetar. În multe dintre ele, nici despre salariul minim. Salariul este mai mereu legat de
mediul de faceri în mod direct. Acolo unde este vorba de mărirea salariului minim este vorba de criză. Adică
în recesiune trebuie să stimulezi consumul pentru recuperare. Mai este un exemplu, tot în acele lucrări, că
wage-led ar trebui să însemne impozit progresiv.
Să nu se înțeleagă greșit, nu sunt împotriva creșterii salariului minim. Trebuie făcută, dar în anumite zone ar
trebui realizată împreună cu un ajutor pentru sector. De exemplu, poate mai puține taxe pe muncă pentru
persoanele ce lucrează în zona confecțiilor. Trebuie să menții competitiv acel domeniu.

Să nu uităm o știre de săptămâna trecută cu o firmă din Arad care pleacă din România din cauza salariilor
prea mari. Poate dacă taxarea pe muncă nu ar fi fost așa de mare, lucrul acesta nu s-ar fi întâmplat. Tot în
presă vedem editoriale, semnate de unii economiști, care spun că este bine că au plecat pentru că salariile
erau mici. Pe scurt, că e o veste bună, că acea forță de muncă va fi absorbită de alte zone unde se plătesc
salarii mai mari etc. Cred că trăiți într-o altă țară. Mergem împreună la oamenii ăia care au rămas acum fără
loc de muncă să le explicați că le e mai bine? Aia sunt oameni care vor să muncească, dar vor pleca în altă
țară, eu dacă aș fi în situația lor asta aș face, e mai la îndemână. Ăsta a fost doar un caz. Am auzit de altele
anul trecut. Wageledgrowth devine astfel zero wage. Adică oamenii ăia și-au pierdut salariile. Au ajuns wage
less, adică fără salarii.

Dacă ne luăm după ce s-a scris: nu vă faceti griji, totul va fi bine, nu știm când, poate azi, poate peste 100 de
ani.

Până acum câteva sute de ani se făceau sacrificii umane pentru „binele comun”. E la fel și acum?

În multe dintre acele studii este vorba despre wage-share. Asta ar fi ponderea în PIB a veniturilor din salarii.
Conform literaturii de specialitate, sunt două surse de creare a avuției: din salarii și din profit. Ce spune
literatura de specialitate? Wage share e ciclic, crește în perioadele de scădere economică, pentru că salariile
sunt mai puțin flexibile decât profitul companiilor. Doar că compania își reduce profitul și abia apoi începe
să reducă salariile. Scade în perioada de boom, când companiile fac profituri mari. Adică e un fapt, un efect
al economiei pentru că este ciclică.

Câteva idei din studiile prezente în lista publicată pe Facebook de profesor

Un studiu, primul din listă (Barrales, J. and R. von Arnim (2017), 'Longer run distributive cycles: Wavelet
decompositions for the US, 1948–2011', Review of Keynesian Economics), vorbește despre un ciclu lung de
60 de ani, întrerupt în America, dar se referă la ciclurile de afaceri și distribuția veniturilor. Dar cum acest
ciclu a fost înterupt în anii '90, cercetătorii au putut doar să își imagineze ce s-ar fi întâmplat mai departe.
Apropo, nu este vorba nicăieri de intervenția statului în economie prin creșteri de salarii.

Ciclurile distributive pe termen lung există nu numai în rata de ocupare și în distribuția funcțională a
veniturilor, dar și în raportul venit-capital și decalajul de producție. În locul unei perioade de prosperitate
post-1995, cu o creștere a cererii, a ocupării forței de muncă și a câștigurilor salariale, toate măsurile s-au
prăbușit împreună. Vinovatul este globalizarea. Cum ar putea o țară să susțină creșterea reală a salariilor?
Presiunea competiției internaționale este imensă. Prăbușirea cilului lung reprezintă eșecul elitelor de a
recunoaște legăturile relevante și să mențină și susțină instituțiile globale care pot să ghideze aceste procese
într-un mod sustenabil.

O altă carte: „The Economics of Demand-Led Growth: Challenging the Supply-Side Vision of the Long
Run”
Din nou, nimic despre intervenția statului în economie prin creșterea salariilor bugetarilor sau măcar cel
minim, dar se vorbește mult despre importanța investițiilor. În economiile deschise, cheia înțelegerii creșterii
economice a țării poate fi găsită în performanța exporturilor sau, mai degrabă, în raportul dintre elasticitatea
veniturilor cererii pentru exporturi și importuri, împreună cu rata de creștere a restului lumii.

Un paragraf interesant din această carte:

Când investiția ajunge la nivelul maxim în timpul boom-ului, apare următoarea situație. Profiturile și
veniturile naționale, ale căror schimbări sunt legate de investiții, au tendința să crească. Creșterea capacității
de producție nu este, astfel, compensată de creșterea cererii efective. Ca rezultat, investițiile scad, iar apoi
scade profitul și venitul național. Pentru a pune în corelație cauzalitatea coborârii, este util să întrebăm ce s-
ar fi întâmplat într-o situație similară într-o economie socialistă (...) modificările venitului național nu ar fi
legate de cele de investiții, ci ar urma schimbările din capacitatea de producție. Dacă investițiile ar fi rămas
constante în timp ce stocul capitalului fix s-ar fi extins, prețurile s-ar fi redus sau salariile ar fi urcat. În acest
fel, cererea pe zona de consum a bunurilor ar fi crescut în ritmul extinderii stocului de capital.

Studiul: Wage-led versus profit-led demand regimes: the long and the short of it," Review of Keynesian
Economics.

Părea promițător din titlu, dar am constatat că îmi pot alege ideile care susțin ce doresc. Cu alte cuvinte, cine
nu are răbdare să citească tot, își poate scoate din context ce își dorește. Astfel, poți să spui că e bine ca
economia să fie profit-led sau wage-led. Nici autorii studiului nu știu ce este mai bine. Chiar e o frază
sugestivă la finalul studiului:

Este, de asemenea, timpul să se regândească dihotomia simplă wage-led în raport cu profit-led și să se

dezvolte o înțelegere mai complexă a legăturilor dinamice dintre distribuția veniturilor și performanța
economică în diferite orizonturi de timp și în condiții structurale diferite.

Dacă aș vrea să scot din context, aș traduce o frază care spune, pe scurt, faptul că ideea potrivit căreia cererea
este profit-led pe termen scurt trebuie reconsiderată și că „într-un ciclu de business tipic profitul duce
investiții, atât în recuperare cât și în recesiune". Nu voi face asta și, așa cum spun cei care au realizat studiul,
trebuie studiată problema.

'Distribution and growth reconsidered: empirical results for six OECD countries'. Autorii Eckhard Hein și
Lena Vogel spun despre lucrare: Rezultatele noastre până în prezent confirmă doar parțial concluzia teoretică
a lui Bhaduri și a lui Marglin că, creșterea bazată pe salarii devine mai puțin fezabilă atunci când se iau în
considerare efectele distribuției asupra comerțului exterior.

O altă lucrare: Kiefer, D. and C. Rada (2015), 'Profit maximising goes global: the race to the bottom',
Cambridge Journal of Economics.

Aceasta prezintă lucrurile care s-au întâmplat în 13 țări OECD. Se merge, ca și în celelalte lucrări menționate,
pe modelul lui Goodwin. Lucrarea spune că puterea forței de muncă în cererea unui salariu mai mare crește
odată cu puterea pieței, derivată din rata mare de ocupare. Această concepție a ciclului de afaceri pune
accentul pe relații de putere economice; puterea capitalistă constă în utilizarea investițiilor, în timp ce puterea
forței de muncă stă în negocierea salariului. Studiul vorbește despre ce s-a întâmplat în acele 13 țări, lupta
pentru piața externă, dar nimic despre teoria wage-led growth. Adică nimic despre cum creșterea salariilor
bugetarilor și a salariului minim a făcut ceva sau nu.

Într-o altă lucrare (Lavoie, M. (2017), 'The origins and evolution of the debate on wage-led and profit-led
regimes', European Journal of Economics and Economic Policies: Intervention'.) sunt prezentate regimurile
wage-led și profit-led. La finalul capitolului dedicat concluziilor există un paragraf care spune pe scurt că
dacă vrei să ai o politică wage-led, trebuie scăzute taxele sau să impozitezi progresiv munca.

Există o carte (Lavoie, M. and E. Stockhammer (eds.) (2013), Wage-led Growth: An Equitable Strategy for
Economic Recovery, Basingstoke, UK: Palgrave Macmillan) care pare că susține teoria. Există totuși o
problemă. Nu suntem în criză. Autorul spune că este o bună strategie dacă trebuie să începi recuperarea.
Odată ce ieși din criză, înțeleg că este ideal ca statul să nu se mai implice. Din ce vedem, în 2017, 2018 și
acum nu suntem în criză.

Și în cartea aceasta (Onaran, Ö. and G. Galanis (2012), 'Is aggregate demand wage-led or profit-led? National
and global effects', Conditions of Work and Employment Series No. 40, International Labour Office, Geneva)
se recomanda folosirea acestei strategii în criză. De asemenea, vorbește despre economiile care sunt orientate
pe salarii și cele pe profit.

Aceasta mai spune că economia globală este wage-led, foarte puține țări fiind profit-led. Cererea privată
internă este wage-led în toate țările pentru că, consumul este mai sensibil la creșterea marjei de profit decât
investițiile. O economie este profit-led numai când efectul distribuției asupra exporturilor nete este suficient
de ridicat pentru a compensa efectele asupra cererii interne.

O altă lucrare interesantă din acea listă: Stockhammer, E., and R. Wildauer (2016), "Debt-driven growth?
wealth, distribution and demand in OECD countries," Cambridge Journal of Economics.

Se vorbește despre disitribuția veniturilor, fiind astfel vorba despre datorie, consum și investiții. Sunt luate
în calcul 18 țări OECD. Găsim efecte semnificative statistic ale distribuției veniturilor funcționale asupra
consumului și investițiilor. Aceste efecte sunt de dimensiuni modeste dar, din punct de vedere calitativ, găsim
o cerere internă bazată pe salarii. Se constată efecte pozitive semnificative din punct de vedere statistic ale
datoriilor populației asupra consumului. Distribuțiile de venituri funcționale și personale au avut efecte
neglijabile, în timp ce prețurile proprietăților și datoriile populației au avut contribuții pozitive puternice.

În concluzie, strategia wageledgrowth ar fi funcționat dacă ne aflam în criză. Apoi ar fi trebuit să o schimbi,
devenind profit-led. Cu taxarea muncii la peste 41% nu poți să spui că ai crescut bunăstarea prin
wageledgrowth. Cu alte cuvinte, s-a făcut un experiment.

Există un studiu al Ministeurului Finanțelor Publice, din 2017, care spune că efectele creșterii salariului
minim pot duce la efecte negative, mai ales în zona IMM-urilor, precum creșterea muncii la negru prin salariu
în plic, anumite grupuri de tineri ar fi afectați negativ.

L-am contactat pe Cristian Socol, care nu a dorit să răspundă punctual la întrebări.

Mirosul care maschează intenția. Execuții ca-n Vestul Sălbatic la adresa economiei prin OUG 114
“Rahatul este bun, îl poți folosi ca îngrășământ sau poți face praf de pușcă, dar dacă stai prea mult în rahat,
mirosul îți vine de hac. La fel și cu puterea”. În cazul de față, la fel și cu politicile. Aceasta este o replică
dintr-o dramă istorică sud-coreeană, dar poate fi transpusă la situația în care a ajuns în legislație Ordonanța
lăcomiei. Una dintre interpretări ar putea fi aceasta: pornești de la o dorință de a face bine, dar pe parcurs
interesele unora, chiar și ale tale, te fac să iei decizii greșite, chiar opuse intenției inițiale. Bineînțeles,
interesul tău este întotdeauna „mascat” de mirosul de... populism: românii plătesc taxe mai mari din cauza
băncilor, ieftinim energia, ajutăm sectorul construcțiilor etc. Dacă vrei să faci bine populației, faci investiții
și încurajezi mediul de afaceri, construind un climat sănătos, nu unul cancerigen.

Cum pare că s-a luat decizia creării unei OUG pentru enșpe domenii de activitate, de la modificarea Codului
fiscal, la taxe în energie, care nu țin de Cod, cum e cea din energie.

Probabil oficialii ministerelor au fost convocați de către consilierul premierului Darius Vâlcov la Guvern.
Acolo au fost întrebați: Se poate face o taxă așa pe sectorul tău? Oficialii au răspuns fără să gândească: Da!

Altă explicație nu pare că ar fi pentru acest amalgam de taxe noi și modificări într-un singur act normativ.

În scurt timp, apare Ordonanța, băgată pe gât, mediului de afaceri. Realitatea ne arată că orice taxă în plus se
transferă, în final, la populație. Pe lanțul economic au de suferit toți. Am greșit, unii nu, așa cum reiese din
declarațiile recente ale lui Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei. El a spus că, în energie, marii
câștigători sunt furnizorii de pe piața reglementată.

A fost atât de bună Ordonanța pentru țară, încât a pus în primejdie sistemul energetic național. Cei mai
bucuroși: rușii. Noroc de faptul că efectele s-au văzut din prima lună de aplicare în energie, astfel că acum
Guvernul se gândește la abrogarea taxei de 2% din cifra de afaceri.

Cum devii necompetitivă ca țară. Păi modifici legislația cu o săptămână înainte de finalul anului. Ce nou
investitor ar mai dori să vină? Nu știi niciodată când apare o noua modificare care schimbă jocul.

Una dintre cele mai stupide taxe a fost cea pe ROBOR, fără a fi gândite implicațiile economice.

E ca într-un film fantastic care se petrece din vestul sălbatic, în care ROBOR, un personaj negativ, atacă
mișelește trăsuri la drumul mare și le ia călătorilor bijuteriile. Așa pare a fi transmisă de la Guvern povestea
cu taxa pe lăcomie.

În realitate, e vorba de un mecanism pe care îl stabilește piața. Cum stabilește piața un preț? Prin cerere și
ofertă. Ce implicații economice a avut? Păi s-a depreciat leul, statul nu a mai putut să se împrumute de pe
piața internă, iar apoi ar urma ca băncile să nu mai finanțeze mediul de afaceri. Unde duc toate astea? Păi, la
sărăcie. Nu se fac investiții, firmele nu se pot finanța pentru eficientizarea activității, cresc prețurile pentru
că importăm mult, scade consumul, sărăcim, plecăm din țară. E un lanț sau piese de domino în mișcare. Acum
Guvernul se gândește modificarea mecanismului.
Modificările de la Pilonul II, un atac mișelesc.

Revenim la povestea cu Vestul Sălbatic. Trei bandiți au prins o victimă cu bani. Doi îl țin iar celălalt, la 2
metri distanță în spatele lui, că nu vrea să-i vadă privire, trage pe rând trei focuri de armă. Unul nimerește
într-un picior, altul într-un braț, iar cel de-al treilea direct în inimă.

Primul glonț reprezintă opționalitatea de ieșire din Pilonul II, al doilea – angajații din construcții să nu mai
contribuie, iar al treilea, cel care a nimerit inima – cerințele de capital.

Motivul real? Păi Guvernul dorește mai mulți bani la Pilonul I pentru a susține creșteri de pensii sacrificând
pensiile viitoare ale tinerilor. Ce oferă în schimb? Puncte virtuale de pensie. Se traduce asta în bunăstare la
viitorii pensionari?

O parte din vină o poartă și administratorii de fonduri de pensii. De circa 10 ani, de la înființare, nu au făcut
educație financiară cu populația. În mediul online, multe persoane care nu înțeleg ce înseamnă Pilonul II
susțin că nu vor să dea banii unor privați. Dacă privești din punctul lor de vedere le dai dreptate, pentru că
nu vor să înțeleagă faptul că banii din Pilonul II sunt ai lor, iar cei din Pilonul I sunt ai statului. Asta din lipsă
de educație financiară.

În sectorul construcțiilor au apărut probleme. Aici este vorba de prevederi scrise prost și negândite cum
trebuie cu mediul de afaceri. Toți cei care au activitate chiar și de 1% în construcții trebuie să dea salarii
minime de cel puțin 3.000 de lei, indiferent că e vorba de femeia de serviciu sau cineva care chiar zugrăvește.
Doar firmele care au peste 80% din cifra de afaceri în construcții au scutiri. Astfel se ajunge în situațiile
distorsionării pieței muncii. Au apărut foarte multe probleme în practică.

Acestea sunt doar câteva exemple din efectele unei Ordonanțe care a mimat că va aduce bunăstare, dar face
opusul: distruge economia, dar nu la figurat, la propriu. O arată efectele deja apărute de la publicare.

CONFLICTUL de la ELECTROLUX. Angajații, în linie

dreaptă spre GREVĂ GENERALĂ
Sursa: Gazeta de Nord Vest

Angajații fabricii Electrolux din Satu Mare se îndreaptă, alături de sindicat, în linie dreaptă spre declanșarea
grevei generale. Greva de avertisment de azi a fost anulată din cauza faptului că patronatul fabricii a dat
sindicatul în judecată, însă au fost reluate procedurile pentru greva de avertisment și pentru declanșarea grevei
generale.
Sindicatul, dat în judecată
Președintele Sindicatului Liber ”Samus” din Electrolux, Sorin Faur, a declarat pentru Gazeta de Nord Vest,
că greva de avertisment preconizată a avea loc astăzi a fost anulată pentru simplul motiv că patronatele au
dat sindicatul în judecată.
S-a reclamat faptul că greva trebuia să fie doar într-o singură zi, pe durata a două ore, că nu a fost anunțată
din timp și nu au fost prezentate tabelele de grevă, invocând în acest sens paragrafe din Legea Grevei.
Procedură reluată
În această situație, sindicatul, la înțelegere cu angajații, s-a decis suspendarea grevei, însă au fost reluate
procedurile. Astfel, muncitorii au fost din nou chestionați în legătură cu declanșarea unie greve de
avertisment.
Cum majoritatea muncitorilor au fost de acord, luni, 25 februarie, între orele 13.50 și 15.50 va avea loc o
grevă de avertisment de două ore.
Luni după-amiază, muncitorii vor fi chestionați din nou despre declanșarea grevei generale, iar dacă nu survin
modificări, vinerea viitoare, pe 1 Martie, chiar de Mărțișor, va fi declanșată greva generală pe o perioadă
nelimitată.
Muncitorii, extrem de nemulțumiți
Sorin Faur a mai precizat că muncitorii sunt foarte nemulțumiți de conducerea fabricii Electrolux.
”Muncitorii sunt foarte nemulțumiți pentru că văd că cei din conducerea fabricii nu doresc să stingă acest
conflict de muncă. De la început ei nu ne-au chemat la negocieri, nu au vrut să poarte discuții cu noi. Ei, cei
din conducere, cred că angajații de la Electrolux sunt mult prea săraci ca să își permită să intre în grevă
generală și să fie neplătiți pe zilele respective”, a precizat Sorin Faur.

Mai mult decât atât, Electrolux are multe comenzi în această perioadă, astfel că oprirea producției ar însemna
pierderi importante pentru companie. Rămâne de văzut dacă patronatul își asuma aceste pierderi în
eventualitatea unei greve generale.