Proiect

Evaluarea starii de sanatate prin reflexodiagnostic

biorezonanta

QUANTUM ANALIZER

METALE GRELE
Raport

Vitoc Liliana Gabriela

2020

1
2
 QUANTUM ANALIZER
Raport
METALE GRELE
Metalele grele care cauzeaza cel mai frecvent probleme de sanatate sunt mercurul, plumbul,
arsenicul si cadmiu (din fumul de tigara). Alte metale periculoase sunt: aluminiu, antimoniu,
crom, cobalt, cupru, mangan, seleniu, staniu, taliu si uraniu.
De la produsele de uz casnic, sau deodorante pana la urmele avioanelor lasate pe cer sau cremele cu
protectie solara, toate acestea contin urme de metale grele. Vaccinurile sunt si ele o sursa de metale
grele, de aluminiu, mai exact – acesta este este injectat direct in sange si poate provoca probleme
neurologice.

Cercetarile asupra evolutiei corpului uman au concluzionat ca nivelul metalelor grele

din organism este de 700 de ori mai mare in prezent decat cel al stramosilor nostri.
Metalele grele mai sunt denumite si antinutrimente si cele mai periculoase pentru sanatate sunt
plumbul, cadmiul si aluminiul.
Aceste metale pot provoca tulburari de sanatate, de la pierderi de memorie, comportament agresiv,
schimbari bruste de dispozitie si tulburari de somn. Omul modern are tendinta sa asimileze aceste
metale grele din cauza alimentatie nesanatoase pe care o are iar in cele ce urmeaza va vom prezenta
sursele cele mai comune ale acestora si efectele pe care le au asupra organismului.
Metalele grele pot fi un real pericol pentru sanatatea noastra. Chiar daca unele dintre ele ne sunt
necesare in cantitati foarte mici, trebuie stiut ca, atunci cand depasesc anumite concetratii, ne pot
imbolnavi grav.
Metalele grele sunt inamicii invizibili care ne ataca santatea chiar din farfurie, prin alimentele pe
care le consumam, prin apa pe care o bem sau prin aerul pe care il respiram. Se acumuleaza in
organism in timp iar eliminarea lor este lenta si dificila. Marele pericol consta in faptul ca metalele
grele nu au miros, gust, culoare si de aceea nu ne putem da seama de prezenta lor. Ele se depun
zilnic in tesuturi si organelle vitale, declansand, in timp, probleme de sanatate.
Intoxicatia este foarte greu de depistat deoarece manifestarile sunt asemanatoare cu cele ale altor
boli. Fiecare metal greu ataca alt organ: poate fi afectat sistemul digestiv si atunci apar greturi,
varsaturi, dureri abdominale; poate fi afectat sistemul muscular si atunci apar stari de slabiciune,
oboseala musculara, lipsa de energie.
Alte surse de metale grele sunt:
 Tevi de plumb
 Carne de peste (somon, ton, pestele sabie)
 Termometre cu mercur (daca se sparg)
 Becuri electrice economice (daca se sparg)
 Vase de gatit din aluminiu sau cele care contin metale grele
 Vaccinuri
 Pesticide
 Produse de curatenie sau cosmetice nenaturale
 Benzina
 Tutunul
 Aditivii alimentari
 Medicamentele
 Apa din apropierea fabricilor, minelor sau depozitelor de deseuri
 Plombele cu amalgam care contin mercur

Afectiunile care pot fi declansate de un nivel crescut al metalelor grele in organism sunt
dintre cele mai grave:
 Cancer
 Boli de rinichi

3
  Boli de ficat
 Autism
 Boli autoimune
 Afectiuni articulare
 Tulburari ale sistemului nervos
 Boli neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer
 Tulburari endocrine
 Diformitati ale fatului in timpul sarcinii

Plumbul afecteaza psihicul si somnul. Copiii pana in 12 ani sunt cei mai vulnerabili la intoxicatia
cu plumb din cauza ca aceasta poate sa le afecteze ireversibil creierul. Simptomele intoxicatiei cu
plumb sunt durerile de cap frecvente, tulburarile de somn, comportamentul agresiv si lipsa de
concentrare, iar la adulti apare si iritabilitatea, anxietatea, depresia, si insomnia.
Plumbul se asimileaza in corp intr-o cantitate mica din alimente. Insa de cele mai multe ori
intoxicatia cu plumb se face in momentul expunerii intr-un mediu poluat sau de la recipientele de
gatit care nu contin inox.
Tratamentul cel mai des intalnit pentru eliminarea plumbului din corp este cel cu vitamina C care
protejeaza sistemul nervos central.
Plumbul este cel mai larg utilizat metal neferos. Plumbul si compusii sai au numeroase aplicatii
comerciale si industriale, fiind prezenti in lacuri si vopseluri, baterii, pigmenti, insecticide,
materiale plastice si ceramice, echipamente medicale, armament, benzina, industria sudurii.
Principalele cai de expunere la plumbul anorganic sunt inhalarea si ingestia. La adult expunerea se
realizeaza in special profesional, iar la copii prin ingestia de vopseluri cu plumb din case vechi.
Expunerea se mai poate face si prin practicarea distilarii ilegale a alcoolului in recipiente ce contin
plumb.
Plumbul este absorbit in organism atat prin tractul respirator, cat si prin cel gastrointestinal.
Absorbtia este invers proportionala cu dimensiunea particulei, ceea ce face ca inhalarea prafului cu
plumb sa aiba impactul cel mai mare. Este transportat si transplacentar fiind implicat in intoxicatia
congenitala, cu urmatoarele consecinte posibile: avort spontan, prematuritate sau greutate mica la
nastere.
Simptomele precoce ale intoxicatiei cu plumb sunt reprezentate de: apatie sau iritabilitate, astenie
fizica, anorexie, greata, constipatie, dureri abdominale intermitente, mialgii. Anemia cu
reticulocitoza si punctatii bazofile la examinarea frotiului de sange periferic se numara printre
complicatiile hematologice ale saturnismului. De asemenea mai pot sa apara: lizereu gingival
caracteristic si depozite de plumb pe radiografii ale oaselor lungi la copii. In cazul intoxicatiilor
severe apar tulburari gastrointestinale grave si neurotoxicitate (ataxie, slabiciune musculara,
convulsii, stupor, coma).
Cadmiul sporeste agresivitatea. Persoanele cele mai expuse la efectele provocate de cadmiu sunt
persoanele care fumeaza din cauza ca nivelul cadmiului din sange creste direct proportional cu
numarul tigarilor fumate.  Totodata, intoxicatia cu cadmiu se poate capata si prin inhalarea gazelor
de esapament ori prin consumul de alimente tip fast-food sau cafea vrac.
Intoxicatia cu cadmiu duce la stari de irascibilitate, confuzie si frica. Persoanele care au o cantitate
de cadmiu mai mare decat cea admisa au declarat in timpul ultimelor sondaje ca au si foarte multe
cosmaruri. Totodata, acest metal pare sa favorizeze si aparitia cancerului.
Cadmiul este un metal alb-argintiu, prezent in cantitati variabile in minereurile de zinc. Este
utilizat in principal in procesul de electro-galvanizare si in reactoarele atomo-nucleare.
In forma sa organica, cadmiul este intalnit in alimente, apa si aer. Aportul normal de cadmiu prin
dieta variaza intre 2 si 200 μg/zi. Desi formele organice solubile pot produce toxicitate, expunerea
excesiva la cadmiul organic indica o poluare izolata a mediului.
Efectele toxice acute ale cadmiului depind de calea de expunere. Inhalarea unor cantitati mari de
particule de cadmiu produce intr-o prima faza febra, cefalee, greata, varsaturi, iritatie
nazofaringiana, tuse, dispnee, urmata de instalarea unei pneumonite chimice si, posibil, a unui edem

4
pulmonar acut letal. Expunerea cronica la particule de cadmiu din aerul respirat poate genera
emfizem pulmonar.
Inhalarea sau ingestia cronica a acestui metal determina leziuni renale, caracterizate prin disfunctie
tubulara si/sau glomerulara cu proteinurie. Un alt efect al expunerii cronice este perturbarea
metabolismului osos cu osteomalacie, osteoporoza si risc crescut de fracturi spontane.
Efectul carcinogenetic al cadmiului este un subiect mult dezbatut. Studiile privind implicarea sa in
cancerul pulmonar si de prostata.

Arseniu. Nici un zacamant de minereuri metalice nu a fost sau nu este exploatat exclusiv pentru
arseniu, de regula, arseniul se obtine ca subprodus, crescand valoarea economica a diferitelor tipuri
de mineralizati in care se gaseste.
Compusii arseniului au numeroase aplicatii industriale: pesticide, produse farmaceutice, sticla,
ceramica si metalurgie. Folosit ca element de aliere mareste duritatea aliajelor. Arseniul este folosit
cu mare succes si in electronica datorita proprietatilor semiconductoare si fotoconductoare, similare
siliciului si germaniului. In pirotehnie se foloseste pentru producerea focurilor albe (cel indian).
Trisulfura de arseniu este pigmentul vopselei de ulei numite galben regal. Aceasta se mai
foloseste in tabacarie, pentru ignifugarea lemnului.
Arsina (hidrogen arsenios) reprezinta un compus gazos generat in rezervoarele metalice avand
impuritati de arsen, care depoziteaza acizi.
Arseniul este absorbit cu usurinta pe cale intestinala si este excretat in principal prin urina.
Expunerea acuta prin ingestia de compusi arsenicali sau inhalarea de arsina determina simptome
gastrointestinale severe (hemoragice), icter, insuficienta renala si colaps, cu mare potential letal.
Intoxicatia cronica cu arseniu este dificil de diagnosticat. Pot sa apara dureri abdominale, diaree,
hiperpigmentare, hiperkeratoza, neuropatii periferice, encefalopatie.
Expunerea cronica prin inhalare, in cazul muncitorilor care lucreaza in topitorii, a fost asociata cu
un risc crescut de cancer pulmonar.
Mercurul este un metal fluid alb-argintiu intalnit atat in rocile vulcanice si sedimentare, cat si sub
forma minereului cinabar (sulfid de mercur). Este neesential pentru procesele biologice si toxic
pentru toate organismele. Mercurul si compusii sai au numeroase aplicatii industriale: contoare
electrice, termometre, aditivi, conservanti antimicrobieni in vopsele, cosmetice si produse
farmaceutice.
In mod obisnuit mercurul in forma organica nu este intalnit in mediul industrial. Intoxicatia acuta
sau cronica cu mercur afecteaza rinichii, SNC si tractul gastrointestinal.
Triada simptomatica in intoxicatia cu mercur este urmatoarea: disfunctii articulare, perturbarea
activitatii musculare si ingustarea campului vizual. Expunerea cronica la formele metalice si
anorganice ale mercurului determina nervozitate, tremor si iritatia mucoaselor. Intoxicatia cu
mercur anorganic este asociata in principal cu efecte periferice: gastroenterita si nefrita tubulara, pe
cand expunerea la compusii organici afecteaza in principal SNC, fiind posibile leziuni severe si
ireversibile.
Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in special minerii si
muncitorii din topitorii. Cea mai obisnuita sursa neindustriala de intoxicatie cu mercur este
consumul de peste contaminat cu metil-mercur.
Cromul este un metal tranzitional, al carui nume provine din cuvantul grecesc “culoare”, deoarece
majoritatea compusilor sai sunt intens colorati. Cel mai important minereu de crom este cromitul.
Cromul si sarurile sale anorganice prezinta numeroase aplicatii industriale: placarea metalelor,
producerea de aliaje diverse, materiale refractare, pigmenti si conservanti.
Cromul in stare trivalenta este cea mai abundenta forma de crom din mediu. Fiziologic, cromul
detine un rol important in metabolismul glucozei si, de asemenea, in sinteza colesterolului. 
Scaderea cromului in organism este asociata cu rezistenta la insulina (hiperinsulinism), risc crescut
de insuficienta cardiaca congestiva, hipercolesterolemie, reducerea fertilitatii. Desi cromul trivalent
in sine are o biodisponibilitate orala redusa, absorbtia sa intestinala este crescuta in prezenta
“factorului de toleranta la glucoza”, care formeaza un complex cu Cr 3+. Cromul trivalent este
considerat a fi relativ netoxic.
5
Pe de alta parte, cromul hexavalent reprezinta forma cea mai importanta de crom din punct de
vedere toxicologic. Spre deosebire de Cr3+, Cr6+ este absorbit cu usurinta de majoritatea tesuturilor,
astfel ca ingestia accidentala sau intentionata de Cr6+ determina intoxicatie acuta manifestata prin
varsaturi si leziuni gastrointestinale generalizate, cu hemoragii digestive grave ce pot induce stare
de soc hipovolemic. Expunerea cronica prin inhalarea compusilor de crom insolubili poate produce
pneumoconioza cu alterarea functiei pulmonare. Expunerea la saruri anorganice solubile poate
precipita aparitia de ulceratii cutanate, dermatita, perforarea septului nazal si manifestari respiratorii
de hipersensibilizare.
Efectul carcinogen al cromului asupra tractului respiratoriu a fost documentat prin numeroase
studii.
Antimoniul se gaseste in natura sub forma unui metal alb argintiu. Este iritant pentru ochi, nas, gat
si piele iar expunerea indelungata poate cauza leziuni ale ficatului si inimii. Se gaseste in mod
natural in mediul inconjurator. Este utilizat in multe industrii. In mod special, oamenii care lucreaza
cu antimoniu pot suferi efectul expunerii prin respiratie in praf de antimoniu. Expunerea umana la
antimoniu poate avea loc prin respiratia aerului, bautul apei si mancarea produselor care il contin,
dar, de asemenea, prin contactul pielii cu pamantul, apa si alte substante cu antimoniu.
Pe masura ce expunerea continua, pot aparea efecte severe asupra sanatatii, asa cum ar fi boli ale
plamanilor, probleme de inima, vomitare severa sau ulcere stomacale,dureri de cap, dificultati in
respiratie iar in cazuri severe, moartea.
Taliul este un metal moale, alb-albastrui, fara gust si miros, cu diferite utilizari. Este folosit la
confectionarea: sticlei optice, semiconductoarelor si intr-o forma de aliaj cu mercurul pentru a
umple termometre de joasa temperatura.
Taliu este un metal greu intalnit in mediu (minereuri sulfuroase), industrie metalurgica, a
cimentului, la fabricarea de celule fotoelectrice, vopsele reflectorizante si otravuri pentru animalele.
Este absorbit rapid oral, este excretat prin materiile fecale si la nivel renal.
Este utilizat ca si otrava pentru extirparea rozatoarelor, poate fi usor ingerat accidental de catre om
sau poate fi inhalat din praful contaminat prin arderea piritei, prelucrarea cadmiului, plumbului si
zincului, precum si prin inhalarea de heroina/cocaina. Dupa cateva zile de la ingestia taliului
debuteaza simptome asemanatoare cu cele gripale. Izotopii taliului se folosesc pentru investigatii pe
cord doza scazuta nefiind toxica.
Triada clasica care sugereaza diagnosticul unei intoxicatii acute este:
 greata
 varsaturi
 neuropatie periferica
 alopecie
 durere abdominala
 complicatii neurpsihiatrice: anxietate, confuzie, delir, halucinatii si psihoze

Alimente care scot din organism metalele grele 

Pectina, gasita in diferite fructe si legume este o fibra solubila nedigerabila despre care s-a
descoperit ca poate chela  atat metalele grele din organism cat si alti poluanti din fluxul sanguin.
Acesti poluanti sunt scosi apoi afara din sistem prin urina. Surse bune de pectina sunt merele in
special cele verzi, varza, bananele, sfecla, strugurii, morcovii si perele.
Coriandrul este un aliment excelent care indeparteaza metalele grele din organism. Acest este
extrem de eficace pentru metale precum mercur, aluminiu sau plumb. Despre aceasta planta se
crede ca poate trece bariera sange-creier si ca poate indeparta metalele grele din creier.  Doctorul
Robert C. Atkins afirma ca daca folosima o doza de 400 mg de coriandru pe zi, ne putem curata
corpul de metalele grele in numai doua saptamani.
Patrunjelul este extrem de eficace cand vine vorba de scos metalele grele din corp, in special
mercurul. Patrunjelul si cruciferele precum broccoli, kale sau varza contin un antioxidant care
creste productia de enzime detoxifiante din corp. Alimentele bogate in sulf, precum usturoiul,
ceapa, ajuta corpul sa elimine metalele grel precum plumbul.

6
Chlorella este un chelator bland. Aceasta are peretii celulelor formati din trei straturi care contin
micro fibre de celuloza, care ajuta in detoxifierea metalelor grele. Se spune chiar despre chlorella ca
este cel mai puternic chelator de metale grele. Testele au aratat faptul ca, chlorella actioneaza foarte
bine impotriva mercurului, plumbului, uraniului si a cadmiului.
Acidul alfa lipoic este produs de catre corp si se regaseste in cantitati mai mici si in alimente
precum: spanac, broccoli, linte.  Un alt specialist in acest domeniu Dr. Lyn Patrick, afirma despre
acidul alfa lipoic faptul ca ar trece si acesta de bariera sange –creier si ca ar fi capabil sa “prinda”
metalele grele in miscare, prevenind astfel degenerarea celulelor.
Lamaile prezinta o capacitate impresionanta de a chela metalele grele din corp. Doctorul Xandria
Williams, explica faptul ca aceste citrice contin nivele ridicate de acid citric care reactioneaza cu
metalele grele.  Ficatul reuseste apoi sa indeparteze aceasta chelare mult mai usor usurand munca
facuta de corp. Portocalele de exemplu nu ofera aceleasi capacitati, continand o cantitate mult mai
mica de acid citric.
Pericolul metalelor grele nu trebuie subestimat, iar intr-o lume in care poluarea este "la ea acasa",
trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa ne protejam. Este important sa consumam cat mai multe
alimente in stare cruda pentru a beneficia de astfel de proprietatile magice ale acestora care ne
curata si ne protejeaza.
Metalele grele din organism sunt suportul bolilor cronice
Quantum magnetic depisteaza atat existenta lor, cat si quantumul metalelor grele in doar cateva
minute.
(METALELE GRELE) Buletin de analiza

Nume: anca Sex: Feminin Varsta: 40

Constitutie: Usor peste media de
Ora si data testarii: 2017-07-22 14:47
greutate(162cm,64kg)
Rezultatele testarii actuale
Aspectul testat Valori normale Valoarea actuala masurata Rezultatul testului
Plumbul 0,052 - 0,643 1.012

Mercurul 0,013 - 0,336 0.25

Cadmiul 0,527 - 1,523 1.522

Cromul 0,176 - 1,183 1.051

Arsenicul 0,153 - 0,621 1.069

Antimoniul 0,162 - 0,412 0.338

Taliul 0,182 - 0,542 0.425

Normal(-) Usor Anormal(+)

   
Moderat Anormal(+
Standard de referinta: Sever Anormal(+++)
 +)  

Plumbul: 0,052-0,643(-) 0,643-1,005(+)

>1,582(+++)
  1,005-1,582(++)

Mercurul: 0,013-0,336(-) 0,336-0,721(+)

  0,721-1,043(++) >1,043(+++)

Cadmiul: 0,527-1,523(-) 1,523-1,932(+)

  1,932-2,146(++) >2,146(+++)
7
Cromul: 0,176-1,183(-) 1,183-1,843(+)
  1,843-2,663(++) >2,663(+++)

Arsenicul: 0,153-0,621(-) 0,621-1,243(+)

  1,243-1,945(++) >1,945(+++)

Antimoniul: 0,162-0,412(-) 0,412-0,885(+)

  0,885-1,374(++) >1,374(+++)

Taliul: 0,182-0,542(-) 0,542-1,133(+)

  1,133-1,721(++) >1,721(+++)
Descrierea Parametrilor
Plumbul:
Se considera ca nivelul concentratiei sangvine lipsite de risc este de 10 - 14 mg/l. Inhalarea pe termen lung a
compusilor cu plumb din praf poate provoca otravire cu plumb (concentratii mai mari de 40 mg/l). Aceasta
dauneaza sistemului nervos, sistemului respirator si cardiovascular. Otravirea cu plumb afecteaza actiunea la
o varietate de enzime care au multiple roluri fiziologice in organism. Riscul otravirii cu plumb al copiilor este
mult mai mare decat al adultilor.
Mercurul:
Ingestia de mercur este foarte nociva pentru ficat, creier, nervii optici, afectand indeosebi sistemul nervos
central (SNC), digestiv si rinichi, avand si impact asupra sistemului respirator, piele, sange si ochi.
Cadmiul:
Cadmiul are efect iritant asupra cailor respiratorii, expunerea de lunga durata provoaca boli precum pierderea
mirosului, ingalbenirea gingiilor. Compusii cu cadmiu nu sunt usor absorbabili in intestin dar pot fi absorbiti
in organism prin inhalare, acumularea in ficat si rinichi provocand leziuni evidente ale acestora. Apare in
special tulburarea metabolismului osos cauzand osteoporoza, atrofie , deformari si alte simptome.
Cromul:
Cromul se gaseste in natura sub forma de crom trivalent si hexavalent. Cromul hexavalent este nociv pentru
organismul uman, iar otravirea cronica poate avea loc prin tractului digestiv, tractului respirator, piele,
membrane si mucoase. Acumularea are loc indeosebi in ficat, rinichi si glandele endocrine. Prin tractul
respirator se acumuleaza cu usurinta in plamani. Cromul hexavalent are un puternic efect oxidativ astfel incat
otravirea cronica este de obicei fatala. La nivelul tractului respirator debuteaza cu rinita, faringita, laringita si
bronsita.
Arsenicul:
Arsenicul este eliminat prin urina, tract digestiv, saliva, secretii mamare, iar acumularea excesului se produce
in ficat, rinichi, splina, muschi, par, unghii. Arsenicul afecteaza sistemul nervos si stimuleaza productia de
sange din organe, in cantitati mici avand un efect de stimulare a eritropoiezei. Expunerea pe termen lung la
otravirea cu arsenic duce la otravirea celulelor si capilarelor si la cancer.
Antimoniul:
Antimoniul se gaseste in natura sub forma unui metal alb argintiu. Este iritant pentru ochi, nas, gat si piele iar
expunerea indelungata poate cauza leziuni ale ficatului si inimii. Otravirea cu antimoniu are simptome precum
voma, dureri de cap, dificultati in respiratie iar in cazuri severe, moartea.
Taliul:
Taliul este o puternica otrava pentru nervi, ficat si rinichi. Inhalarea poate produce otravire acuta; poate fi
absorbit de asemenea prin piele.

Rezultatele testarii au scop de referinta si nu constituie o concluzie de diagnostic.