4

DETERMINAREA PARAMETRILOR
VIBROACUSTICI LA AUTOTURISME

Acest capitol prezint o serie de metode i mijloace de încercare, aparatele

de m sur i control, în conformitate cu normele în vigoare precum i rezultatele
experimentale privind parametri vibroacustici care influen eaz confortabilitatea la
autoturisme.
Prin intermediul cercet rilor experimentale se stabilesc valorile sau
intensit ile m rimilor fizice, caracteristice fenomenului sau sistemului considerat.
Dup o prim prelucrare a datelor experimentale, ce const în determinarea
valorilor medii i a erorilor medii p tratice, rezultatele sunt prezentate tabelar sau
grafic.
Reprezentarea datelor experimentale cu ajutorul graficelor, aduce o serie de
avantaje i anume: punerea în eviden a punctelor de maxim i de minim, a
punctelor de inflexiune, precum i a unor particularit i specifice fenomenului
analizat.

4.1. Mijloace i metode utilizate pentru m surarea

parametrilor vibroacustici ai automobilului
Pentru a reduce poluarea sonor datorat circula iei autovehiculelor, în
majoritatea rilor s-au adoptat reglement ri privind metodologia de m surare i
nivelul maxim admis.
Conform Regulamentului nr. 51/1991 CEE-ONU, m surarea zgomotului
difuzat de autovehicul se face pentru dou regimuri de func ionare: în mi care i
sta ionar.

4.1.1. Aparate de m sur i condi ii de încercare

Aparatul utilizat pentru m surarea nivelului sonor, trebuie s fie un

sonometru de precizie, care s fie capabil s m soare valoarea r d cinii mediei
p tratice (r.m.s.) a oscila iilor de presiune transmise prin aer, cu precizarea c , la
începutul i sfâr itul fiec rei serii de m surare, acesta trebuie s fie etalonat.
132 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Încercarea nu este considerat valabil , dac erorile sonometrului

înregistrate în cursul acestei etalon ri sunt mai mari de 1 dB. Etalonarea instala iei
de m surare se face cu ajutorul unei surse de zgomot etalon, numit pistofon.
Schema-bloc a unui fonometru, împreun cu alura semnalului, la ie irea
din diverse compartimente ale aparatului, este prezentat în figura 4.1 [2].

Fig. 4.1. Schema bloc a instala iei pentru m surarea zgomotului

Convertirea varia iei de presiune sonor în semnal electric, se realizeaz

prin intermediul unui microfon special de m sur , care func ioneaz pe principiul
traductorului capacitiv. Caracteristica de convertire a microfonului trebuie s fie
liniar , pe toat l imea benzii de frecven din domeniul audio 20 Hz ÷ 20 kHz
pentru aplica iile uzuale).
Semnalul electric ob inut la ie irea din microfon este amplificat cu ajutorul
preamplificatorului de microfon, amplasat în montura microfonului, dup care este
introdus în blocul de ponderare sau într-un filtru exterior, atunci când este necesar
o m surare pe anumite benzi de frecven selectabile.
Blocul de redresare realizeaz prelucrarea semnalului, rezultând astfel
valoarea efectiv a nivelului de presiune. În scopul identific rii mai precise a sursei
de zgomot, semnalul de ie ire este introdus într-un analizor de frecven , cu
ajutorul c reia se ob ine descrierea în frecven a semnalului sonor.
Filtrarea final se poate realiza în mod selectiv pe trei grupe de circuite,
având constante de timp diferite. Astfel, dac la utilizarea filtrului F (fast) se
produc oscila ii al indicatorului aparatului de m sur , mai mari de ± 4 dB, datorit
valorii mici a constantei de timp, se recurge la utilizarea filtrului S (slow). Filtrul I
(impuls) are o configura ie mai complex i este utilizat în cazul m sur rilor
globale de nivel de zgomot.
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 133

Pe plan interna ional

sunt recunoscute patru
curbe caracteristice de
ponderare (fig. 5.2):
tip ,,A”, ,,B”, ,, C” i
,, D”. Aria cea mai
larg de utilizare o are
curba de tip A, pentru
niveluri de presiuni
acustice uzuale, i
Fig. 4.2. Curbele de ponderare utilizate în construc ia curba de tip D, pentru
echipamentelor pentru m sur tori acustice m surarea zgomotelor
produse de avioane.
Pentru a consemna modul în care s-au efectuat m sur torile, pe lâng uni-
tatea de m sur a nivelului de presiune sonor se ata eaz i litera corespunz toare
tipului de curb de ponderare adoptat (de exemplu: 50 dB(A).
Semnalul filtrat (uf) este amplificat cu un amplificator de curent alternativ
i devine astfel disponibil pentru vizualizare, înregistrare sau analiz a structurii
sale spectrale.

4.1.2. Analiza intensit ii acustice în timp real

În prezent, pentru analiza intensit ii acustice exist trei metode diferite,

prezentate de Brüel & Kjaer [55,59,60]:
utilizând aparate pentru m surarea intensit ii acustice care vor da
rezultate numai pe caracteristica (A). Tehnologia utilizat se bazeaz
pe componente analogice, ob inându-se astfel numai direc ia i
valoarea maxim a intensit ii sonore;
utilizând un analizor FFT cu dou canale, unde intensitatea acustic
este analizat în frecven func ie de puterea spectral ;
utilizând tehnica filtrelor digitale, când este posibil ob inerea direct a
intensit ii acustice, direc ia cât i analiza în frecven printr-un filtru
digital dublu normalizat la 1/3 octav .
Toate cele trei tehnici sunt bazate pe principiul a dou microfoane într-un
spa iu restrâns.
Alegerea echipamentului se va face în func ie de scopul m sur torilor, iar
toate cele trei tehnici vor avea câmpul lor specific, unde unul este de preferat în
locul altuia.
În acustic , adesea este necesar o continu procesare cu o înalt frecven
în timp real, de exemplu 10 kHz. În acest caz, cea mai bun alegere i cea mai
utilizat în m surarea intensit ii acustice este metoda ce utilizeaz filtre digitale.
134 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Analiza intensit ii acustice în timp real cu ajutorul filtrelor digitale

Metoda ce utilizeaz filtre digitale este foarte sensibil pentru analiza în

amplitudine i în faz , dup cum este subliniat de mul i autori.
În compara ie cu filtrele analogice, prin filtrele digitale se poate ob ine
direc ia i valoarea intensit ii acustice, precum i o analiz în frecven .
Se tie c viteza particulelor poate fi calculat în func ie de gradientul
presiunii:
1
v pdt (4.1)
0
unde:
0
- densitatea aerului;

Considerând principiul a dou microfoane într-un spa iu restrâns, atunci

expresia vitezei particulelor, vr, pe direc ia r, poate fi scris sub forma:
1 pB pA
vr dt (4.2)
0 r
unde:
pA, pB - presiunea sonor la cele dou microfoane situate la distan a r.
Presiunea p, este media aritmetic a celor dou presiuni, adic :
pA pB
p (4.3)
2
Atunci, intensitatea acustic este dat de rela ia urm toare:
1 T /2
Ir lim p t v r t dt (4.4)
T T T /2

În figura 4.3 se prezint schema bloc a instala iei pentru m surarea

intensit ii acustice, utilizând tehnica celor dou microfoane, de tip 2134 B&K.

Fig. 4.3. M surarea intensit ii sonore cu dou microfoane, tip 2134, B&K
În figura 4.4, este prezentat diagrama bloc a unui sistem de m surare a
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 135

intensit ii sonore tip 3360, compus dintr-un analizor tip 2134 i o unitate de
afi are (prezentare) tip 4715.

Fig. 4.4. Analizor în timp real, tip 3360 B&K.

Pentru m surarea intensit ii sonore, folosirea a dou microfoane introduce

erori ce limiteaz intervalul util de frecven al sistemului de m sur .
Prima eroare sistematic rezult din folosirea a dou microfoane (rel. 4.1),
adic aproximarea gradientului de presiune, printr-o diferen finit de presiune.
Tocmai aceast eroare de aproximare, stabile te limita superioar de frecven
pentru sistemele practice.
Eroarea de aproximare poate fi calculat pentru sursele ideale (de ex.
monopol, dipol, quadrupol).
Pentru un monopol, eroarea în dB, notat cu L , între valoarea aproximat a
intensit ii sonore, IAP, i valoarea exact a intensit ii sonore, IEX, este dat de
rela ia:
I sin k r r2
L 10 lg AP 10 lg (4.5)
I EX k r r1 r2
unde:
k - num rul de und (sau 2 f/c, cu f – frecven a i c – viteza de
propagarea a undei);
r - distan a între centrele acustice ale microfoanelor.

Se observ c eroarea de aproximare nu este numai o func ie de k r, dar i

de r/r.
136 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Când r << r (fig.4.5),

eroarea de aproximare
subestimeaz intensitatea
sonor i este cu atât mai
mare cu cât cre te
frecven a.
Dac traductoarele ar fi
perfecte, iar procesarea
Fig. 4.5. Configura ia geometric sistemului ar fi ideal ,
eroarea de aproximare ar
putea fi redus printr-o spa iere cât mai redus a microfonului. Totu i, m sur torile
de intensitate sonor bazate pe tehnica utiliz rii a dou microfoane este foarte
sensibil la diferen e între r spunsurile de faz ale celor dou canale ale
microfonului, iar erorile de faz au cea mai mare influen în situa ia unor spa ii
mici ale microfonului i în cazul frecven elor joase. Aceasta stabile te limita
inferioar de frecven a sistemului.
În figura 4.6, este ar tat eroarea de aproximare la limita superioar de
frecven , iar în figura 4.7, eroarea de aproximare la limita inferioar de frecven ,
datorat unei erori de faz
I AP sin k r
L 10 lg 10 lg de 0,5°; ambele sunt o
I EX k r
func ie de frecven .
Din punct de vedere al
rezultatelor m sur rii,
intereseaz cunoa terea
nivelului de zgomot în
câmpul sonor neperturbat
de prezen a microfonului.
Distorsiunea câmpului
sonor în punctul de
m surare se datoreaz
Fig. 4.6. Limitarea frecven elor înalte reflexiilor complexe pe
care le comport undele
I sin k r de presiune în contact cu
L 10 lg AP 10 lg corpul microfonului. Dac
I EX k r
lungimea de und este
mare (frecven e joase), în
raport cu dimensiunile
microfonului, efectul
acestor reflexii este
neglijabil, indiferent de
unghiul de inciden al
undei. La frecven e
ridicate, când lungimea de
Fig. 4.7. Limitarea frecven elor joase und devine mai mic
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 137

decât dimensiunile microfonului, acesta ac ioneaz ca un perete infinit, iar undele

incidente perpendiculare pe suprafa a membranei ( = 0°), î i dubleaz
amplitudinea fa de valoarea existent în câmpul sonor neperturbat. De asemenea,
undele care sosesc paralel cu suprafa a membranei ( = 90°), exercit o presiune
medie asupra acesteia.
Efectul produs de frecven a i unghiul de inciden al oscila iilor de
presiune este exprimat prin diagrama polar care d direc ia de propagare a
zgomotului. În figura 4.8 se prezint diagramele polare pentru frecven e diferite de
1 kHz i 8 kHz, pentru r = 12mm.

Fig. 4.8. Diagramele polare pentru frecven e de 1 kHz i

8 kHz i r = 12mm

Pe baza diagramelor polare se traseaz curbele de r spuns dinamic în câmp

liber ale microfonului.
În figura 4.9, este ar tat r spunsul în câmp liber pentru o nou prob ,
pentru unghiuri de inciden de 0° i 180°. Cele dou curbe din partea superioar
reprezint r spunsul în câmp liber al celor dou microfoane montate în prob , iar
curba din partea inferioar arat diferen a dintre cele dou curbe, respectiv
diferen a p1-p2 utilizat în calculul intensit ii sonore.

Fig. 4.9.R spunsul dinamic în câmp liber la inciden 0° i 180°

În figura 4.10, sunt prezentate curbele de r spuns dinamic în câmp liber la
inciden de 90° i în func ie de modul de amplasare al preamplificatorului fa de
microfoane.
138 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.10.R spunsul dinamic în câmp liber la inciden 90°

Caracteristica în câmp liber se determin prin efectuarea m sur torilor în

interiorul unei camere special construite (camer anechoic ), astfel încât sunetele
emise s nu comporte nici un fel de reflexie la contactul cu pere ii. Pentru a ob ine
acest efect, pere ii camerei se execut din materiale speciale i cu o form
adecvat , astfel încât s produc în final o absorb ie total a energiei undelor de
presiune incidente.
O importan deosebit în cadrul caracteristicilor microfonului, o are curba
corespunz toare inciden ei aleatoare, deoarece r spunsul dinamic într-un câmp
sonor difuz în care undele de presiune sosesc din toate direc iile cu o probabilitate
egal , posed intensit ii i defazaje aleatorii. Un asemenea câmp difuz poate fi
aproximat prin construc ia unei camere de reverbera ie, ai c rei pere i se realizeaz
cu un grad mare de iregularitate cu ajutorul unor corpuri de forme foarte variate,
confec ionate din materiale tari, care s reflecte, în propor ie ridicat , undele de
presiune incidente. În general, r spunsul dinamic al unui microfon, în zona
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 139

frecven elor înalte, este cu atât mai bun cu cât dimensiunile sale fizice scad, dar în
acela i timp scade i sensibilitatea acestuia.

4.1.3. M surarea zgomotului autovehiculelor în mi care

Pentru evaluarea polu rii sonore, regulamentul CEE nr.9, impune o serie
de m suri cu privire la zgomotul produs de autoturisme.
M surarea zgomotului difuzat de autoturism se face pentru dou regimuri
de func ionare: în sta ionare i în mi care, utilizând un sonometru de precizie care
s func ioneze pe curba de ponderare de tip A.
Zona în care se efectueaz m surarea trebuie s fie plat , f r nici un fel de
obstacol pe a raz de minim 50 m. Por iunea central trebuie s fie acoperit cu un
strat dur din beton sau asfalt, pe a raz de minim 10 m. Zgomotul de fond, produs
de surse str ine, trebuie s fie cu cel pu in 10 dB (A) mai redus, în compara ie cu
cea mai mic valoare m surat pentru autovehicul.
Se efectueaz cel pu in dou m sur tori de fiecare parte a vehiculului.
Microfonul trebuie s fie situat la o distan de 7,5 m ± 0,2 m fa de linia
de referin CC' (fig. 4.11) a pistei i la 1,2 m ± 0,1 m deasupra solului. Axa sa de
sensibilitate maxim trebuie s fie orizontal i perpendicular pe axa de mi care a
vehiculului (CC').
Se traseaz pe pista de încercare dou linii, AA' i BB', paralele PP' i
situate respectiv la 10 m în fa a i în spatele acestei linii.
Autovehiculul este accelerat pe direc ia de înaintare CC' pân atinge viteza
prev zut în standard pentru tipul respectiv de vehicul. Odat atins linia AA', se
apas la maxim i cât mai
repede posibil pedala de
accelera ie, astfel încât s
rezulte o alimentare maxim a
motorului cu combustibil i
men ine în aceast pozi ie
pedala de accelera ie pân
când partea din spate a
vehiculului dep e te linia
BB', dup care se elibereaz
pedala cât mai repede posibil.
Pentru autovehiculele
echipate cu transmisie
mecanic , valoarea vitezei de
deplasare la intrarea în zona
de m surare trebuie s
corespund tura iei motorului
egal cu 3/4 din tura ia
Fig. 4.11. Organizarea zonei de m surare a maxim sau 50 km/h,
zgomotului produs de autovehicul în mi care schimb torul de viteze fiind
140 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

cuplat în treapta a II-a, pentru o cutie cu 4 trepte de mers înainte i în treapta a III-
a, pentru o cutie cu mai mult de 4 trepte de mers înainte.
La autoturismele echipate cu transmisie continu , m sur torile se fac la
viteze de 30, 40 i 50 km/h sau 3/4 din viteza maxim pe drum, dac aceast vitez
este mai sc zut . Se re ine condi ia care d nivelul de zgomot cel mai ridicat.
Pentru a evita erorile de m surare ca urmare a perturb rii câmpului sonor,
operatorul trebuie s fie amplasat în spatele microfonului de m sur , la a distan
de minim 0,5 m de acesta.
M sur torile zgomotului produs de vehiculul în mi care sunt considerate
valabile dac diferen a dintre dou m sur tori consecutive de aceea i parte a
vehiculului nu este mai mare de 2 dB(A).

4.1.4. M surarea zgomotului produs de vehiculele în sta ionare

M surarea zgomotului produs de autovehicul în sta ionare se face, de

asemenea pe o platform plan , cu acoperire dur f r obstacole, pe o raz de
minim 50 m.
Pentru m surarea zgomotului în apropierea e apamentului (fig.4.12),
în l imea microfonului deasupra solului trebuie s fie egal cu cea a orificiului de
ie ire a gazelor de e apament, dar în orice caz nu trebuie s fie mai mic de 0,2 m.
Membrana microfonului trebuie s fie orientat spre orificiul de ie ire a
gazelor i a ezat la distan a de 0,5 m de acesta.

Fig. 4.12. Organizarea zonei de m surare a zgomotului produs de autovehicul în

sta ionare
Axa de sensibilitate maxim a microfonului trebuie s fie paralel cu solul
i s fac un unghi de 450 ± 100 cu planul vertical pe care se înscrie direc ia de
ie ire a gazelor.
Pentru automobilele care au un e apament cu dou sau mai multe ie iri
distan ate între ele cu mai pu in de 0,3 m i racordate la aceea i tob de e apament,
se face o singur m surare, pozi ia microfonului fiind determinat în raport cu
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 141

eava cea mai apropiat de una din laturile exterioare ale automobilului.
Pentru vehiculele ce au un e apament cu mai multe evi distan ate între ele cu mai
mult de 0,3 m, se face câte o m surare pentru fiecare eav , ca i cum ar fi singura,
i se re ine valoarea cea mai mare.
Conform acestui regulament, valoarea limit a nivelului sonor pentru
autoturisme nu trebuie s dep easc 74 dB(A). De aceea, pentru a respecta aceast
limit , se iau m suri adecvate în stadiul de concep ie sau în cel de fabrica iei, prin
introducerea amortizoarelor de zgomot adecvate.

4.1.5. M surarea zgomotului interior

Pentru evaluarea zgomotului interior, pe plan interna ional nu exist un

consens asupra metodei de m surare i nici asupra nivelului de zgomot admis,
deoarece se consider o cerin a confortului. Indica ii pentru m surarea
zgomotului interior exist în STAS 6926/16-79. Pentru automobile valoarea
nivelului zgomotului interior se recomand s fie 62 dB(A).
Nivelul de zgomot interior produs de autovehicule se m soar la
omologarea produselor, precum i la verific rile periodice.
Aceste m sur tori se efectueaz pentru a evalua nivelul de zgomot la care
suntem expu i în vederea protej rii auzului i diminu rii riscului de sc dere a
auzului datorit expunerii la zgomote.

Aparatura necesar
Sonometru de precizie cu filtru de ponderare A;
Pistonfon, pentru calibrarea lan ului de m sur ;
Tahometru, pentru m surarea tura iei motorului;
Vitezometru, pentru m surarea vitezei de deplasare a autovehiculului
testat;
Anemometru, pentru m surarea vitezei vântului;
Termometru de exterior.
În timpul m sur rilor, sonometrul va fi cuplat pe filtru de ponderare A i
cu constanta de timp corespunz toare r spunsului rapid (fast).

Condi iile atmosferice admise

Viteza vântului maxim admis este de 5 m/s. Dac exist rafale de vânt
care influen eaz m sur torile, se vor folosi pentru microfon ap r tori de vânt, iar
acele m sur ri care se consider c au fost influen ate de acest fenomen vor fi
înl turate.
Temperatura mediului trebuie s fie situat între valorile -5 0C ... 30 0C.
Zona aleas nu trebuie s prezinte perturba ii ale câmpului sonor i nu
trebuie s se g seasc sub influen a unor câmpuri magnetice sau electrice
puternice.
142 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

M sur rile de zgomot nu se vor efectua

în timpul averselor, furtunilor sau dac au loc
desc rc ri electrice.
Microfonul va fi plasat ca în figura 4.13
în planul de simetrie al scaunului i la în l imea
de 650 mm. Se va asigura o distan minim de
150 mm pân la plafon, iar dac scaunul este
dotat cu rezem toare pentru cap, va asigura
minim 100 mm.
În automobil se va afla numai oferul i Fig. 4.13. Pozi ionarea microfonului
persoana care cite te sonometrul, care se va pentru m surarea zgomotului interior
a eza pe scaunul din spatele oferului.

Efectuarea m sur torilor cu automobilul în mi care

Se verific dac temperatura mediului i viteza vântului se încadreaz în
limitele acceptate.
Se efectueaz m surarea zgomotului ambiental i dup primul set de
m sur ri se va verifica dac acest zgomot este mai mic cu 10 dB(A) fa de
zgomotul produs de automobil. Dac nu avem aceast diferen , se vor face
corect ri ale m sur rilor conform tabelului 4.1, sau dac este cazul, se schimb
zona unde efectu m m sur rile.
Tabelul 4.1.
Diferen între nivel zgomot mediu Corec ia de aplicat la nivel zgomot
i nivel zgomot produs de autovehicul [dB(A)] produs de automobil [dB(A)]
cel pu in 10 0
6-9 -1
4-5 -2
3 -3
Obs. Dac nu se ob ine cel pu in 3 dB(A) diferen , m sur torile de zgomot se
suspend .
Se efectueaz cel pu in câte trei m sur ri pe fiecare parte a automobilului.
Drept rezultat al m sur rii zgomotului exterior al automobilului se consider
valoarea cea mai mare din mul imea valorilor ob inute pe ambele laturi ale
automobilului.
Va trebui s ob inem între cele trei m sur ri efectuate imediat una dup alta, o
diferen între cea mai mare valoare i cea mai mic un maxim de 2 dB(A), în
caz contrar se repet m sur rile.
Automobilul trebuie s corespund documenta iei tehnice elaborate de
constructor.
Uzura pneurilor nu trebuie s dep easc 30 % din în l imea ini ial a
profilului, iar presiunea din pneuri se verific înainte de m sur tori i trebuie s
corespund documenta iei tehnice. De asemenea, trebuie inut cont de profilul
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 143

pneurilor deoarece cele cu profil mare produc zgomot. Se folosesc pneurilor

recomandate de cartea tehnic de produc tor.
Înaintea începerii m sur rilor, se verific dac toate u ile, geamurile i trapa
(dac exist ) sunt închise corect, iar motorul se aduce la regimul termic de
func ionare.

Efectuarea m sur torilor cu automobilul sta ionar

Dup plasarea automobilului în zona aleas pentru m sur ri, cutia de
vitez va fi pus în pozi ie neutr , iar ambreiajul cuplat (se va ac iona frâna de
mân ). În habitaclu se va afla oferul i persoana care face citirea sonometrului,
a ezat pe scaunul din spate. Microfonul este pozi ionat la fel ca i la m sur rile de
zgomot interior în mers (v. fig. 4.13). Se verific dac toate u ile i ferestrele sunt
bine închise.
Se va m sura nivelul de zgomot ambiant i dac va fi nevoie de corec ii se
vor face conform tabelului 4.1. (Dup aceast m surare pozi ia microfonului nu se
mai modific )
Motorul va fi turat la 3/4 nP i men inut la aceast tura ie. Dup ce s-a
stabilizat tura ia se va citi indica ia sonometrului. Vor fi efectuate trei astfel de
m sur ri i dup fiecare m surare motorul va fi adus la tura ia de ralanti.
Dac între valoare maxim i cea minim avem o diferen mai mare de 3
dB(A) vom repeta m sur rile.
Ca rezultat al m sur ri se va lua media aritmetic a celor trei valori.

4.2. M surarea parametrilor ce definesc calit ile acustice ale

autovehiculului

Calit ile acustice ale autovehiculului contribuie la cre terea confortabilita ii,
iar din punct de vedere al pasagerilor intereseaz zgomotul interior.
În ceea ce prive te zgomotul interior nu exist regulamente precise care s
limiteze nivelul de presiune acustic . Cu toate acestea constructorii de automobile
fac eforturi pentru m rirea confortului acustic prin diminuarea num rului de
decibeli.

4.2.1. Preg tirea autovehiculului pentru desf urarea probelor

M sur torile nivelului acustic interior au fost realizate pe autovehiculul

Dacia Solenza, plasat într-o zon astfel aleas , încât câmpul sonor s nu fie
perturbat în mod semnificativ de zgomotul de fond [43].
Automobilul s-a plasat pe o zon plan , orizontal , iar motorul s-a reglat i
alimentat cu tipul de combustibil prescris de documenta ia tehnic .
S-a verificat înaintea începerii m sur rilor, dac toate u ile i geamurile sunt
închise corect, iar motorul s-a adus la regimul termic normal de func ionare.
144 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

În timpul încerc rilor, în zona de m surare nu s-au aflat decât conduc torul i
observatorul a c ror prezen nu influen au m sur torile.

4.2.2. Aparatura, calibrarea aparatelor i efectuarea probelor

Aparatul utilizat pentru m surarea nivelului de zgomot este un sonometru tip

RFT 00 0023 (fig 4.15).
Calibrarea s-a realizat cu o surs etalon (pistofon) la 117 dB. M sur torile s-
au efectuat pe caracteristica A (filtrul de ponderare A), utilizând timpul de r spuns
„rapid” (fast). Dup fiecare m sur toare, s-a verificat calibrarea sonometrului
conform instruc iunilor fabricantului cu ajutorul pistofonului.
Temperatura mediului ambiant a fost de 20°C, temperatur ce se încadreaz
între valorile stabilite, iar viteza aerului de 0.5 m/s.
Dup un prim set de m sur tori ale zgomotului mediului ambiant, s-a
ob inut o valoare medie de 52 dB(A). Deoarece valoarea sa este mai mic cu cel
pu in 10 dB(A) fa de zgomotul produs de automobil, nu necesit corec ie (conform
tabelului 4.1).

4.2.3. Efectuarea m sur torilor i analiza rezultatelor

Analiza confortului acustic în habitaclu s-a realizat în mai multe etape i

anume [43]:
determinarea nivelului acustic interior;
analiza zgomotului interior, din punct de vedere al vibra iilor introduse de
motor;
analiza spectral a zgomotului interior;
determinarea undelor sta ionare (frecven elor de rezonan ), prin generarea i
baleierea unui semnal sinusoidal în habitaclu i verificarea prin generarea
zgomotului alb.

4.2.3.1. Determinarea nivelului acustic interior

Pentru realizarea m sur torilor zgomotului interior în func ie de tura ie a fost
realizat lan ul de m sur din figura 4.14.

Sonometru Sistem de
achizi ie date
DAS 1702
microfon

Traductor
de tura ie Calculator PS

Fig. 4.14 Lan ul de m sur pentru m surarea zgomotului produs de motor func ie de
tura ie
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 145

Dup plasarea automobilului în zona aleas pentru m sur ri, cutia de vitez
a fost pus în pozi ie neutr , iar ambreiajul cuplat.
În habitaclu s-au aflat oferul i persoana care a f cut citirea sonometrului
a ezat pe scaunul din spate.
In prim faz s-a m surat nivelul de zgomot în habitaclu în func ie de tura ie.
Microfonul a fost pozi ionat la fel ca la m sur rile de zgomot interior în
mers, în planul de simetrie al scaunului i la în l imea de 650 mm. S-a inut cont ca
distan dintre microfon i plafon s fie de minim 150 mm (vezi figura 4.13).
Motorul a func ionat la un regim stabilizat egal cu 0,75n P. De îndat ce
regimul stabilizat a fost atins, pedala de accelera ie s-a adus rapid la pozi ia de
ralanti. Nivelul sonor se m soar pe o perioad de func ionare ce cuprinde o scurt
men inere a regimului stabilizat, ca i întreaga durat a decelera iei, rezultatul
valabil al m sur torii fiind cel ce corespunde nivelului sonor maxim indicat. S-au
f cut trei astfel de m sur ri, iar valorile au fost trecute în tabel (v. Tabel 4.2).
Pentru m surarea zgomotului s-a utilizat sonometrul RFT 00 0023 (fig.
4.15), iar pentru m surarea tura iei s-a utilizat un traductor inductiv similar cu cel
folosit la aparatele pentru determinarea nivelului noxelor montat pe fi a cilindrului
1, cum este ar tat în figura 4.16.

Fig. 4.15. Sonometru RFT 00 0023 Fig. 4.16. Traductor inductiv

Achizi ia de date s-a f cut prin intermediul unui calculator cu sistemul de

achizi ie Web DAQ/100. Transferul de date dintre sistem i calculator s-a f cut din
2 în 2 secunde selectabile de la 1 la 60 minute.

Prelucrarea datelor experimentale

Pentru ob inerea unei valori cât mai apropiate de realitate s-au efectuat trei
m sur tori ale nivelului de zgomot interior sta ionar. Valorile ob inute se reg sesc
în tabelul 4.2, inclusiv valoarea medie ob inut de 67 dB.
Tabel 4.2
Valoare m surare [dB(A)] Valoare maxim [dB(A)]
1 2 3 4
Zgomot interior
sta ionar [dB(A)] 66 67 67 67
146 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Dup prelucrarea datelor

experimentale, prin intermediul
programului Matlab, în func ie
de semnalul ob inut s-a trasat
varia ia zgomotului func ie de
tura ie (fig. 4.17).
Se observ c zgomotul
cre te odat cu cre terea tura iei
ajungând la un maxim de 67 dB.

Fig. 4.17. Varia ia zgomotului interior func ie de

tura ie
4.2.3.2. Analiza zgomotului interior din punct de vedere al vibra iilor
induse de motor

M surarea vibra iilor au ca scop determinarea modului de transmitere pe

cale structural a zgomotului în habitaclu.
Reducerea vibra iilor transmise pe cale structural este una din metodele de
cre tere a confortabilit ii, astfel c nivelul de vibra ii constituie un criteriu de
performan al autovehiculelor.
Vibra iile transmise pe cale structural sunt produse în principal de grupul
motopropulsor. Elementele principale care izoleaz motorul de caroserie sunt
supor ii motorului. Pentru a determina izolarea supor ilor motor, din punct de
vedere al vibra iilor ce se transmit de la motor la caroserie s-au efectuat m sur tori
de vibra ii atât pe motor cât i pe caroserie în dreptul supor ilor.
M sur torile s-au realizat cu ajutorul a dou accelerometre unul plasat
perpendicular pe motor (accelerometrul a1), iar cel de-al doilea plasat perpendicular
pe caroserie. M sur torile s-au realizat la urm toarele tura ii: 900 rot/min, 2500
rot/min i 3100 rot /min, deoarece în urma analizei zgomotului în habitaclu func ie
de tura ie s-au observat frecven e de rezonan (unde sta ionare) la aceste tura ii.
Pentru realizarea m sur torilor i analiza în frecven a vibra iilor a fost
realizat urm torul lan de m sur (fig. 4.18).

accelerometru Sistem de
Amplificator achizi ie date
00 028 DAS 1702
accelerometru

Calculator PS

Fig. 4.18. Lan de m sur pentru m surarea vibra iilor

DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 147

Amplasarea accelerometrelor pe motor (a1) i pe caroserie (a2) este

prezentat în figura 4.19.

Fig. 4.19. Amplasarea accelerometrelor pe motor (a1), respectiv caroserie (a2)

În figura 4.20 se prezint amplificatorul 00 028 utilizat pentru amplificarea

semnalului preluat de la accelerometru i transmis prin intermediul sistemului de
achizi ie calculatorului, pentru analiza i afi area rezultatelor (fig.4.21)

Fig. 4.20 Amplificator 00 028 Fig. 4.21. Vizualizarea semnalului

Calibrarea lan ului de m sur s-a realizat cu ajutorul masei electrodinamice

RFT 11 032, care este un generator de vibra ii sinusoidale cu frecven a de 79,6 Hz,
la un nivel al accelera iei egal cu g (g = 9.81 m/s2) – valoarea medie eficace
(r.m.s.).
În cazul m sur rii vibra iilor, aprecierea global a intensit ii p r ii variabile
a semnalului poate fi f cut prin m surarea valorii medii p tratice, dat de rela ia:
2 1 T
x t lim x 2 t dt (5.6)
T T 0

sau a valorii r d cinii medii p tratice (R.M.S.), numit i valoare efectiv :

2
xt ef x t (5.7)

De exemplu, pentru oscila ia armonic :

148 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

1
xt ef A0 (5.8)
2
unde:
A0 - amplitudinea semnalului

Pentru analiza în frecven a vibra iilor se Semnal de intrare

utilizeaz analiza digital care se bazeaz pe
Transformata Fourier Rapid (FFT). În urma
acestuia algoritm de calcul rapid se ob ine
Transformata Fourier Discret (DFT), descris
prin urm torul sistem de ecua ii i prezentat mai E antionare+ conversie
pe larg în capitolul 3 [37]. Analog/ Digital
2 n
1 N 1 j
în frecven : X f xk e N
N k

N 1 2 nk Procesare FFT
j
în timp : xk X f e N
;
k
pentru n = 0,1,…., N-1; k = 0,1,…..N-1 ;
Schema func ional a analizorului digital de Redare
frecven pe baza FFT este prezentat în fig. 4.22.
Fig. 4.22.Analiza în frecven
a semnalului
Prelucrarea datelor

Analiza în frecven a vibra iilor s-a realizat prin intermediul sistemului

TestPoint utilizând Transformata Fourier Rapid (FFT).
În figura 4.23 se prezint calibrarea semnalului vibrator în timp i spectrul
frecven ei, în urma prelucr rii cu FFT.
În urma acestei calibr rii s-a realizat o analiz a vibra iilor la urm toarele
tura ii diferite: n = 900 rot/min (fig. 4.24)/ n = 2500 rot/min (fig.4.25)/ n = 3100
rot/min (fig. 4.26).
Corespunz tor celor trei frecven e, în vederea aprecierii calitative a
contribu iei c ilor de trecere pentru zgomotul produs de func ionarea grupului
motopropulsor, s-au f cut m sur tori amonte i aval pentru suportul din dreapta al
motorului.
Pentru m sur torile efectuate cu accelerometrul (a 1) montat pe motor (în
dreptul suportului), amplificatorul de semnal a fost pus pe pozi ia 32 m/s2, iar în
cazul accelerometrului (a2) montat pe caroserie (în dreptul suportului),
amplificatorul a fost pozi ionat la 1 m/s2.
Rezultatele experimentale prezint capacitatea de filtrare a suportului pentru
frecven e diferite.
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 149

Din figura 4.24 se observ c în urma m sur torilor raportul accelera iilor
R.M.S. pentru tura ia de ralanti este 4.18, unde tensiunea maxim ob inut de
accelerometru pe motor este 0.544 mV, iar dup trecerea prin suportul motor se
ob ine o tensiune de 0.015 mV.
În cazul analizei vibra iilor la tura ia de 2500 rot/min, raportul accelera iilor
R.M.S. este 4.57, unde tensiunea maxim ob inut de accelerometru pe motor este
1.6 mV, iar dup trecerea prin suportul motor se ob ine o tensiune de 0.35 mV.
În final, pentru tura ia de 3100 rot/min, raportul accelera iilor R.M.S. este
8.89, unde tensiunea maxim ob inut de accelerometru pe motor este 6.4 mV, iar
dup trecerea prin suportul motor se ob ine o tensiune de 0.72 mV.

Fig. 4.23. Calibrarea semnalului vibrator în timp i spectrul frecven ei în urma

prelucr rii cu FFT.
150 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.24. Varia ia semnalului vibrator în timp i spectrul frecven ei în urma

prelucr rii cu FFT, cu accelerometrele montate pe motor (a1), respectiv pe caroserie
(a2), pentru n = 900 rot/min
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 151

Fig. 4.25. Varia ia semnalului vibrator în timp i spectrul frecven ei în urma

prelucr rii cu FFT, cu accelerometrele montate pe motor (a1), respectiv pe caroserie
(a2), pentru n = 2500 rot/min
152 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.26. Varia ia semnalului vibrator în timp i spectrul frecven ei în urma

prelucr rii cu FFT, cu accelerometrele montate pe motor (a1), respectiv pe caroserie
(a2), pentru n = 3100 rot/min
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 153

4.2.3.3. Analiza spectral a zgomotului interior

Scopul cercet rii a fost cel al unei analize a nivelului de zgomot interior, în
scopul evalu rii confortului acustic la trei tura ii diferite: de 1000 rot/min, 2000
rot/min, 3000 rot/min. S-au f cut m sur tori, cu privire numai la zgomotul din
interiorul automobilului, în dou puncte ale habitaclului, la diferite tura ii deoarece
în aceast lucrare se pune accentul pe confortul pasagerilor [39].
În urma analizei spectrale, prin aplicarea Transformatei Fourier Rapide, se
determin amplitudinea, nivelul de presiune sonor i densitatea spectral de
putere.
Pentru aceast faz s-au realizat m sur tori cu dou microfoane dispuse în
diverse puncte ale habitaclului (fa – stânga/ dreapta, spate – stânga/dreapta).
Pentru realizarea m sur torilor i analiza în frecven a zgomotului a fost
realizat urm torul lan de m sur (fig. 4.27).
m_s
Sonometru Sistem de
m_d RFT 00 023 achizi ie date

Personal
Computer
Fig. 4.27 Lan ul de m sur pentru m surarea nivelului acustic
(m_s – microfon stânga, m_d – microfon dreapta)

Analiza si interpretarea rezultatelor experimentale

Analiza semnalului în frecven s-a realizat cu ajutorul programului

Sigview. Se face precizarea c în cazul m sur torilor unde s-a efectuat analiza în
frecven , sonometrul a fost pozi ionat pe modul liniar.
În figura 4.28 se prezint analiza în frecven a semnalului primit de la cele
dou microfoane la tura ia de 1000 rot/min. Se observ c semnalul primit de la
microfonul amplasat în stâng are o amplitudine maxim de 65 dBA (0,2838 mV)
la o frecven de 34,33 Hz, în compara ie cu semnalul primit de microfonul
amplasat în partea dreapt care are o amplitudine maxim de 63 dBA (0,2255 mV)
la aceea i frecven .
Analiza în frecven a semnalului la tura ia de 2000 rot/min este prezentat
în figura 4.29. Se observ c , amplitudinea maxim se ob ine la frecven a 68,66 Hz
i este de 61 dBA (0,1225 mV) pentru semnalul primit de la m_s i 59 dBA (0,0923
mV) pentru semnalul primit de la m_d.
De asemenea, în figura 4.30 se prezint analiza în frecven a semnalului
pentru tura ia de 3000 rot/min, de unde ob inem amplitudinea maxim la frecven a
de 96 Hz i are valoarea de 61 dBA (0,1332 mV) pentru semnalul primit de la m_s
i 63 dBA (0,2228 mV) pentru semnalul primit de la m_d.
154 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.28 Analiza în frecven a semnalului primit de la cele dou microfoane m_s/
m_d, la tura ia de 1000 rot/min
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 155

Fig. 4.29. Analiza în frecven a semnalului primit de la cele doua microfoane m_s/
m_d, la tura ia de 2000 rot/min
156 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.30. Analiza în frecven a semnalului primit de la cele doua microfoane m_s/
m_d, la tura ia de 3000 rot/min
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 157

Fig. 4.31. Densitatea spectral a puterii pentru: n = 1000 rot/min i

n=3000 rot/min.
158 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Din diagrame rezult c amplitudinea maxim este generat de procesul de

func ionare a motorului, respectiv frecven a este egal cu:
n[rot / min] nr.cilindri
f1 (4.9)
60 2
De asemenea, se ob in vârfuri la armonicile frecven ei f1 (f1, f2 =2 f1, f3=3
f1…..).
unde f1 = 34 Hz, f2 = 68 Hz, f3 = 105 Hz….
Se observ , c punctele maxime de rezonan se ob in la frecven e joase (0 ÷
600) Hz i se amortizeaz odat cu cre terea în frecven .
Pentru a intensifica i a observa mai bine frecven ele la care se ob in
rezonan a i armonicele lor, s-a realizat i densitatea puterii spectrale pentru dou
tura ii diferite în urma semnalelor ob inute la microfonul ”m_s ”.
Aceste diagrame se prezint în figura 5.31, corespunz toare tura iilor de
1000 rot/min i 3000 rot/min cu sublinierea frecven elor la care se produce
rezonan .
Observ m c vârfurile identificate ini ial se reg sesc i în diagramele
spectogramei de putere.
De asemenea, în figurile urm toare se prezint analiza spectral a zgomotului
captat de c tre un microfon, amplasat în zona conduc torului automobilului pentru
cele trei tura ii diferite.
Pentru o analiz mai complex a semnalului, atât în timp cât i în frecven ,
se utilizeaz procedura Time FFT, pentru cele dou tura ii diferite: 1000 rot/min i
3000 rot/min.
În figura 4.32 se prezint semnalul captat de c tre microfonul m_s la tura ia
de 1000 rot/min. Analiza în frecven i în timp s-a realizat în interval de frecven e
(9 ÷ 16000) Hz, cu o precizie de 214 (16384).
Aplicând semnalul filtrului poart Hanning (vezi capitol 3) se ob ine în
figura 4.33 densitatea
puterii spectrale (PDS)
func ie de timp i
frecven .
Densitatea
spectral de putere
constituie un alt
parametru care permite
definirea rapid de
varia ie a unei m rimi
aleatoare. Acest
parametru transfer în
planul frecven elor
aceea i informa ie pe
care func ia de
autocorela ie o Fig. 4.32. Varia ia semnalului corespunz tor tura iei de
1000 rot/min
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 159

furnizeaz în planul timp.

Cum este ar tat i în capitolul III, din punct de vedere matematic,
densitatea spectral de putere reprezint transformata Fourier a func iei de
autocorela ie i este dat de rela ia:
2
S xx f X f (4.10)

Fig. 4.33. Analiza densit ii puterii spectrale func ie de frecven i timp

(n=1000 rot/min)

În figura 5.34 se observ varia ia densit ii spectrale de putere pentru dou

intervale de frecven e diferite i anume: f = (6005 ÷ 9924) Hz; f = (7507 ÷ 8423)
Hz;

Fig. 4.34. Varia ia densit ii spectrale pentru intervale de frecven e diferite

(n=1000 rot/min)
160 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Pentru semnalul corespunz tor tura iei de 3000 rot/min (fig.4.35) s-a
ob inut un maxim al densit ii de putere spectral egal cu 0.0090 mV la frecven a
de 96 Hz, în compara ie cu semnalul corespunz tor tura iei de 1000 rot/min la care
ob inem un maxim egal cu 0.0097 mV la frecven a de 34 Hz.
De asemenea, în figura 4.36 se poate observa varia ia densit ii spectrale
de putere i a func iei de autocorela ie precum i o combina ie a acestora.

Fig. 4.35. Analiza densit ii spectrale (n=3000 rot/min)

Fig. 4.36. Varia ia densit ii spectrale i a func iei de autocorela ie

(n=3000 rot/min)
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 161

4.2.3.4. Generare de zgomot alb i semnal sinusoidal în habitaclu

Acest studiu ne permite depistarea undelor sta ionare (frecven e sta ionare)
în habitaclu, prin generare de zgomot alb i generarea unui semnal armonic
sinusoidal în diferite puncte ale habitaclului.
Pentru ob inerea frecven elor sta ionare s-a realizat urm torul lan de
m sur ar tat schematic în figura 4.37.

Fig. 4.37. Schema lan ului de m sur

Microfoanele se monteaz sub tetiere i sunt direc ionate c tre fa sau c tre
spate, ca în figura 4.39.
Microfon stânga
(m_s)

Microfon dreapta
(m_d)
Fig. 4.39. Modul de amplasare a microfoanelor i a difuzorului

Determinarea undelor sta ionare s-a f cut cu difuzorul amplasat în diferite

locuri ale habitaclului i anume:
difuzor amplasat în spate, central i microfoanele direc ionate c tre
spate.
162 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

generare de semnal armonic sinusoidal. Se ob in unde sta ionare la

urm toarele frecven e (tabel 4.3):
Tabel 4.3
Frecven a [Hz]
m_s 320 700 900 1200 1400 2300 2600
m_d 480 700 900 1200 1400 2100 2600
generare de semnal alb. În urma analizei spectrale se ob in urm toarele
grafice (fig.4.40).

Fig. 4.40 Analiza spectral în urma gener rii de zgomot alb (m_s / m_d)

difuzor amplasat în spate, central i microfoanele direc ionate c tre

fa .
generare de semnal armonic sinusoidal. Se ob in unde sta ionare la
urm toarele frecven e (tabel 4.4):
Tabel 4.4
Frecven a [Hz]
m_s 32 65 120 200 600 1050
m_d 35 65 200 600 850 1000
generare de semnal alb. În urma analizei spectrale se ob in urm toarele
grafice (fig.4.41).

Fig. 4.41 Analiza spectral în urma gener rii de zgomot alb (m_s / m_d)
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 163

difuzor amplasat pe bord, central i microfoanele direc ionate c tre

fa .
generare de semnal armonic sinusoidal. Se ob in unde sta ionare la
urm toarele frecven e (tabel 4.5):
Tabel 4.5
Frecven a [Hz]
m_s 200 600 900 1100 1800
m_d 200 420 580 870 1100
generare de semnal alb. În urma analizei spectrale se ob in urm toarele
grafice, corespunz toare ambelor situa ii de amplasare a microfoanelor (fa / spate)
(fig.4.42).

Fig. 4.42 Analiza spectral în urma gener rii de zgomot alb (m_s / m_d)
difuzor amplasat pe bord, central i microfoanele direc ionate c tre
spate.
generare de semnal armonic sinusoidal. Se ob in unde sta ionare la
urm toarele frecven e (tabel 5.6):
Tabel 5.6
Frecven a [Hz]
m_s 200 400 580 870 1100
m_d 200 420 580 870 2600
generare de semnal alb. În urma analizei spectrale se ob in urm toarele
grafice, corespunz toare ambelor situa ii de amplasare a microfoanelor ( spate)
(fig.4.43).

Fig. 4.43 Analiza spectral în urma gener rii de zgomot alb (m_s / m_d)
164 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

difuzor amplasat în fa , dreapta, jos i microfoanele direc ionate c tre

fa .
generare de semnal armonic sinusoidal. Se ob in unde sta ionare la
urm toarele frecven e (tabel 4.7):
Tabel 4.7
Frecven a [Hz]
m_s 30 135 155 195 290 790 860 1000 1520 2100 2500
m_d 34 135 155 195 290 790 860 1100 1520 2100 2500

generare de semnal alb. În urma analizei spectrale se ob in urm toarele

grafice (fig.4.44).

Fig. 4.44. Analiza spectral în urma gener rii de zgomot alb (m_s / m_d)

În final, se observ c prin generarea semnalului armonic sinusoidal s-au

g sit unde sta ionare, iar prin generarea zgomotului alb i în urma analizei spectrale
s-a verificat apari ia rezonan elor în cazul unei excita ii aleatoare la frecven ele
respective.

4.3. Solu ii de izolare a zgomotelor i vibra iilor

M surarea absorb iei acustice

Utilizarea diferitelor materiale de insonorizare i garnisire a caroseriei a

presupus aprecierea calit ilor de absorb ie. Pentru determinarea coeficien ilor de
absorb ie sonor ale materialelor utilizate s-a folosit metoda undelor sta ionare.
M surarea se face în 1/3 octav (frecven a central ).
Schema lan ului de m sur este prezentat în figura 4.45.
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 165

Generator de semnal
sinusoidal Amplificator Milivoltmetru

B&K tip 4002

(tubul lui Kundt)
Fig. 4.45.Lan ul de m sur pentru m surarea absorb iei acustice

Pentru m surarea coeficien ilor de absorb ie sonor s-a utilizat dispozitivul

B&K 4002, de tip tubul lui Kundt de 100 mm (fig.4.46), destinat frecven elor între
90 ÷ 1800 Hz, deoarece energiile acustice maxime se situeaz în domeniul
frecven elor joase.

Fig. 4.46. Tubul lui Kundt

Rezultate experimentale

Amenajarea interioar utilizând func ia de absorb ie acustic devine

însemnat , dac acoper frecven e predominante ale zgomotului din habitaclu i
dac suprafe ele tratate prezint un procent însemnat din suprafa a total a
habitaclului.
Ob inerea dorit a func iei de izolare fonic , presupune cunoa terea
capacit ii de disipare a energiei acustice de c tre materialele fonoabsorbante.
Între lungimea de und a sursei, grosimea materialului fonoabsorbant i
coeficientul de absorb ie exist o leg tur de propor ionalitate. Prin diverse
procedee tehnice este posibil îmbun t irea coeficientului de absorb ie i pentru
frecven ele joase, dominante în spectrele de zgomot ale autoturismelor.
În habitaclu autoturismului covoarele mochet , scaunele i mai ales
pavilionul formeaz suprafe e absorbante.
În cercetarea experimental au fost studiate patru variante de tapi erie
pavilion (fig.4.47), din care varianta 1 i 2 corespunz toare produc iei de serie.
Varianta 4, folosind materiale de serie într-o solu ie u or de realizat tehnologic
acoper foarte bine banda frecven elor peste 1000 Hz, cu un coeficient de absorb ie
de peste 75%.
Reducerea nivelului de zgomot calculat pe curba de ponderare A în banda
frecven elor 1000 ÷ 6000 Hz cu aceast tapi erie de pavilion este de 5 [dBA].
166 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.47.

În figurile urm toare se prezint varia ia coeficientului de absorb ie în

func ie de frecven , pentru diferite tipuri de materiale fonoabsorbante utilizate la
autoturisme.
În cazul utiliz rii materialului fonoabsorbant de tip vat insonorizant
(fig.4.48), pentru o grosime de 60 mm, coeficientul de absorb ie variaz între
80…90 % pentru frecven e cuprinse între 600 – 4000 Hz, fa de varianta cu h = 12
mm, unde varia ia coeficientului de absorb ie este aproximativ liniar cu frecven a.
Prin montarea materialului fonoabsorbant fa de tabla suport cu un ecart
reprezentând ¼ din lungimea de und a frecven ei, la care se dore te îmbun t irea
coeficientului de absorb ie, s-a ob inut pentru o grosime de 20 mm la 500 Hz o
cre tere de 18.5 %, pentru ecart 0, la 61 %, pentru ecartul de 30 mm i la 94 %
pentru ecartul de 90 mm (fig.4.49).
Pentru îmbun t irea coeficientului de absorb ie fonic la anumite frecven e
s-au efectuat probe cu materialul de tip vat polimerizat , acoperit cu o plac cu
pere i perfora i (fig.4.50).
Vata de tapi erie A 15 prezint caracteristici de absorb ie apropiate de vata
polimerizat , dar are o rezisten mecanic mai mic .
Înveli ul insonorizant pentru plan eul pedalier este format dintr-un cauciuc
spongios matri at cu o grosime de 20 mm, i prezint un coeficient de absorb ie
DETERMINAREA PARAMETRILOR VIBROACUSTICI 167

redus. Sporirea eficacit ii de izolare fonic a acestui material const într-o foarte
bun etan are a g urilor de trecere (pun i acustice) dintre compartimentul motor i
habitaclu.
Din cercet rile experimentale efectuate, rezult c pentru a cre te capacitatea
de atenuare a zgomotului i spre zona frecven elor joase este necesar un înveli cu
grosime propor ional cu lungimea de und a frecven ei urm rite spre atenuare sau
un material poliuretanic cu celule deschise conceput special pentru aceste
frecven e.

Fig. 4.48. Varia ia coeficientului de absorb ie în func ie de frecven

Fig. 4.49. Varia ia coeficientului de absorb ie în func ie de frecven

168 CONFORTABILITATE I ERGONOMIE

Fig. 4.50. Varia ia coeficientului de absorb ie în func ie de frecven

1-vata polimerizat ; 2- vata polimerizat acoperit cu plac perforat

Fig. 4.51. Varia ia coeficientului de absorb ie în func ie de frecven

Fig. 4.52. Varia ia coeficientului de absorb ie în func ie de frecven