Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară
20
Ghid practic de învăţare eficientă
(Pentru elevi /persoane care învaţă)
Suportul teoretic
Metode de învăţare
1. Metoda întregului sau globală constă în
repetări integrale şi eliminari succesive ale
erorilor. Dupa 2-3 repetari se încearca
reproducerea cu cartea închisa.
2. Metoda combinată: lectura globală,
fracţionarea progresivă (se citeşte A, apoi B,
apoi A+B, apoi C apoi A+B+C ş.a.m.d.),
reproducerea globală. Se începe cu citirea
integrală a materialului, pentru familiarizarea
generală cu textul; se repetă primul fragment
pînă la reproducerea liberă, apoi al doilea, se
repetă ambele, se învaţă cel de al treilea, se
repetă toate trei ş.a.m.d.; în final se reproduc
elementele esenţiale din întregul material.
Învăţarea constientă este superioară învăţării
mecanice. "Regula de aur" a pedagogiei este de
a nu se învăţa pe de rost decît ceea ce s-a
înţeles bine (J. A. Komensky).
Învăţarea mecanică. Şi totusi, există
informaţii, cifre care trebuie memorate ca
atare. Pentru facilitarea memorării se pot folosi
procedee mnemotehnice. Acestea se bazează
pe unul din următoarele mecanisme: 1) Se
acordă un sens materialului fără sens (de ex.,
pentru memorarea scriitorilor francezi ai sec. al
XVII-lea: Corneille, Racine, Boileau, La
Fontaine, Molière, ceea ce ar putea însemna:
O cioară, pe o rădăcină, bea apă din fîntîna
lui Molière; 2) Se alcătuiesc propoziţii cu un
număr fix de cuvinte şi litere. Pentru valoarea
lui  - 3,14159265 - se numără literele din
cuvintele frazei "Asa e uşor a scrie renumitul
şi utilul număr"; pentru viteza luminii în vid:
299.792.458 m/s: Ah, metrologi, metrologi,
erudiţi metrologi, nu fiţi chiar pisălogi); 3) Se
ancorează materialul nou de ceva bine fixat în
memorie (an de nastere, numarul propriu de
28.07.
Îndemnul sau interdictia practică
Se recomandă pentru învăţarea cognitiva (o
poezie scurtă sau un citat) sau senzorio-motorie
a unui material compact şi cu volum redus.
Pentru memorarea unei poezii lungi sau
învăţarea unui material vast şi complex (lectie,
capitol).
Atenţie, nu folosiţi asa-numita metodă a
părţtilor (sau învăţarea fracţionată), căci
aceasta produce asociaţiile ciclice. Copilul care
a învăţat separat fiecare strofă sau paragraf,
fără să le repete împreună, riscă să nu-şi
amintească strofa care urmează şi atunci se
întoarce şi mai spune o dată prima strofă,
ajunge din nou la sfîrşit şi iarăşi se poticneşte
s.a.m.d. Se pierde continuitatea şi unitatea
materialului.
Asiguraţi-vă mai întîi că aţi înţeles, ca abia
apoi să memoraţi. Cunoştinţele învăţate
mecanic, deseori prin memoria vizuală ("Cînd
închid cartea spun formulele de parcă le văd în
pagină") se uită.
Utilizati formulele mnemotehnice deja
existente sau elaborati altele noi. Evitati, însa,
formularile greoaie de tipul Tu voiesti a
reaminti de valoarea e scrisa prin literele date,
pentru valoarea numarului irational e al lui
Euler, pentru care mai simpla ar fi fost
formula: Un scoţian a inventat un logaritm.
1
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară
telefon, date istorice cruciale). 4) Metoda
poeziei ancoră. Exemplu de poezie ancoră :
Unu-i cu tunu/ Doi sunt vulpoi/ Trei nu sunt
zmei/ Patru-i mulatru/ Cinci au opinci/ Şase
au case/ Şapte dau lapte/ Opt au un moft/
Nouă ne plouă/ Zece petrece. 5) Metoda
locului sau a lui Simonide (“În primul rînd
avem…, în al doilea rînd avem” 6) Iniţialele
(ROGVAIV).
Cît adevăr conţine maxima Repetitio mater
studiorum est?
Subînvăţare - supraînvăţare. La un numar
insuficient de repetitii elevul are doar iluzia
cunoasterii - el nu poate reproduce materialul
şi nici sa-l transfere la alte situatii. Este
subînvăţarea. Dupa 3-8 repetitii se realizeaza
învăţarea 100%. Daca elevul continua sa
repete, el va trece în supraînvatare (de gradul I
= 150% şi de gradul II = 200%), care este
inutilă. Este recomandabila o cota modesta de
supraînvatare.
Efectul Foucault. Ordinea şi temeinicia cu care
memorăm un material mai vast este
urmatoarea: începutul, sfîrşitul, mijlocul.
Legea Ebert-Meumann. Învăţarea pentru a sti
la o anumita dată aduce dupa sine uitarea dupa
acea data.
Cu cît învăţarea este mai intensiva (realizata în
asalt, comasata) cu atît uitarea este mai masiva.
Acest fenomen face necesara aplicarea
principiului pasilor mici şi al efectelor mari în
învatare. Învăţarea cea mai eficienta este cea
esalonata în timp; dar, daca intervalele dintre
repetitii sunt prea mari, se instaleaza uitarea;
prea mici, oboseala.
Specializarea zonelor cerebrale. Lateralitatea
creierului. Cortexul are nu numai zone
specializate pentru anumite activitati, dar însesi
cele doua emisfere sunt diferit orientate. În
timp ce emisfera stînga controleaza vorbirea,
28.07.20
Lectia se repeta pîna cînd poate fi reprodusa
"pe de rost". Dupa aceasta, se mai reia o data
sau de doua ori, pentru consolidare.
A "spune" lectia uitîndu-te din cînd în cînd în
manual înseamna a te opri la jumătatea
drumului. Subînvăţarea nu este temeinică.
Materialul este uitat chiar a doua zi, ca sa nu
mai vorbim de faptul ca nu poate fi operant în
rezolvarea de probleme şi aplicatii.
În pregătirea lectiei acordati o atentie sporita
părtilor centrale. Nu veti mai socoti ca stiti
bine lectia, pîna nu stapîniti "interiorul". Nu
trageti concluzia pripita ca ati terminat de
învăţat doar pentru ca reproduceti fara greseala
primele şi ultimele paragrafe.
Nu învăţaţi cu gîndul la nota de a doua zi. Cînd
întipariti în memorie lectia, imaginati-va că va
trebui să o stiti toata viata.
Evitati învăţarea comasata. Nu amînati
învăţarea tuturor lectiilor pentru dupa amiaza
dinainte de teza sau examen, chiar daca veti
avea timp sa le repetati de cîte ori aveti nevoie
şi le stapîniti bine pe moment. Reveniti asupra
unei lectii de mai multe ori: in aceeasi zi in
care a fost predata, chiar daca nu aveti
disciplina respectiva decît peste mai multe zile
zile, cu ocazia pregatirii curente, la
recapitularea pentru teza, la pregătirea pentru
teza etc.
Asolamentul intelectual şi odihna activa.
Pentru evitarea oboselii în pregatirea lectiilor
se recomandă: a) alternarea unei discipline
stiintifice sau tehnice cu una umanista sau
artistica. b) Întreruperea învatarii şi recreerea
2
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară
cuvîntul scris, calculul, logica, rationamentul,
emisfera dreapta raspunde în special de
perceptia spatiala, recunoasterea formelor,
formarea conceptelor neverbale. Altfel spus, în
învăţarea disciplinelor exacte (matematica,
fizica, chimia, diferite materii tehnice şi
tehnologii) şi a gramaticii solicităm emisfera
stîngă, iar în cele artistice, literare, imaginative
emisfera dreaptă.
Este adevărat că cel mai bine se învaţă
dimineaţa, cu creierul odihnit? Da, dar nu
numai atunci.
Somnul instalat imediat dupa o învatare aduce
o adîncire a învatarii echivalenta cu cîteva
repetitii.
Perturbări. În învăţarea unei serii de unitati
structurale distincte poate surveni frînarea
retroactivă atunci cînd: a) gradul de dificultate
pentru persoana care învata creste de la o
unitate (lectie, disciplină) la alta, ceea ce face
ca fiecare nouă învatare să stearga ceva din
învăţarea precedenta; b) materiile sunt prea
asemanatoare (limba engleza şi limba
franceza); c) prima lectie nu a fost însusita
temeinic.
Uitarea. Inhibitia prin inductie negativa
(principiul dominantei - Vasile Pavelcu). Un
eveniment cu ecou afectiv puternic sau un
stimul extrem de viu produc pe scoarta un
puternic focar de excitatie care, prin inductia
negativa de care se înconjoara, pune în umbra
activitatea zonelor limitrofe.
Factorii perturbatori externi pot provoca
inhibitia (stergerea, uitarea) prin inductia
negativa provocata de un focar puternic de
excitatie (conditionarea clasica - I. P. Pavlov).
Pentru unele persoane, totusi, un factor
perturbator nu prea intens are darul de a spori
eficienta învatarii, datorita efortului
suplimentar de focalizare a atentiei, solidar cu
ignorarea stimulilor străini de obiectul
învăţării.
Uitarea materialului audiat. Studentii uită, din
continutul unei prelegeri: 50% imediat după
prelegere; 75% după o săptamînă; 98% după 3
săptămîni. Să reţinem, deci, că imediat după
28.07.20
prin miscare (sport, joaca) sau alte forme de
activitati distractive, cu conditia sa fie total
opuse genului de învatare care a produs
oboseala (de ex., elevul nu va juca sah ca sa se
odihneasca dupa cîteva ore de matematica şi
nici nu va citi un roman sau va viziona un film
dupa pregatirea la literatură).
Înainte de a adormi citeste sau repetă o lectie
mai dificila. Chiar daca te simti obosit şi
somoros, chiar daca pe moment ai impresia ca
nu-ti ajuta la nimic, a doua zi vei constata ca îti
amintesti surprinzator de bine textul citit cu
ochii "cîrpiti de somn".
Ordinea de învatare a lectiilor (materiilor):
a) Începe cu lectiile care, pentru tine, sunt mai
grele şi continua cu cele de dificultate
descrescătoare. Nu începe cu ceea ce e mai
usor! b) Intercaleaza altă disciplină între două
materii asemănătoare; c) Nu trece la tema
următoare pîna nu ai consolidat-o pe prima.
Cînd esti coplesit de o mare bucurie sau
disperare ai nevoie de un efort suplimentar şi
de mai multe repetitii.
Nu este posibila învăţarea eficienta "pe fond
muzical", în zgomotele strazii sau discutiile
celor din jur.
Încearca mai multe conditii ambientale pentru
a vedea ce anume te ajuta pe tine: poate muzica
în surdina? Sau forfota străzii?
Odata ajunşi acasă, revedeti toate lectiile
predate în ziua respectiva, chiar daca nu le
aveti şi a doua zi.
3
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară 28.07.20

învăţare se produce cea mai masivă uitare.

Prelucrarea informatiei de peste zi şi Nu pierdeti somnul din a doua parte a noptii.

memorarea ei suplimentara se face în timpul Nu învăţati noaptea, dupa ora 24. Pierderile
fazelor de somn paradoxal. Acesta se reale sunt mai mari decît cîstigurile aparente.
instaleaza îndeosebi între orele 24.00- 6.00,
ceea ce face ca atît functionarea memoriei, cît
şi recuperarea nervoasa dupa un efort
intelectual sa faca indispensabil somnul din a
doua parte a noptii.

Albastrul favorizeaza inhibitia şi încetinirea Evitati culoarea albastra în camera de studiu.

ritmului activitatii.

Ghid practic de învăţare eficientă

Pentru profesori /Persoane care facilitează învăţarea

Suportul teoretic Îndemnul sau interdictia practică

Vîrsta şi învatarea. Maturizarea fiintei umane Studiati etapele de vîrsta ale elevilor, sub aspect
parcurge anumite perioade sensibile (Maria biologic, psihologic, social si cultural si adaptati
Montessori), cînd copilul este pregătit pentru a continutul si metodele de învatare la specificul
învăţa anumite lucruri - etapele educatiei (M. vîrstei.
Debesse). Exista o vîrstă a învăţării vorbirii, a
mersului biped, a operatiilor concrete, a
gîndirii abstracte etc. A propune anumite
învatari prea devreme este stresant pentru
copil, prea tîrziu este inutil (momentul este
pierdut: "Ceea ce Ionut n-a învatat, Ion n-o sa
mai învete niciodata").

Cine învaţă mai repede o poezie, copilul sau adultul? Copilul. Deci memoria copilului este
superioară?
Memoria. La copii este mai dezvoltata Cereti-le elevilor sa învete în scoala primara si
memoria mecanica, la adult memoria logica, primul ciclu gimnazial acele componente ale
asociativa. Dacă dintr-un numar ipotetic de culturii lor formale, care presupun reproducerea
1.000 cuvinte fără sens un copil de 4-5 ani fidela: poezii, citate în proza, maxime s.a. Mai
retine 943, cel de 6-7 ani 324, de 7-8 ani 348, tîrziu le va fi foarte greu.
adultul retine numai 228. Nu confundati memoria mecanica cu inteligenta.

Randamentul învatarii: maxim: 20-25 ani;

identic: 16-19 si 25-40 ani. În notare: tolerati un numar mai mare de greseli
Diferente calitative: odata cu vîrsta, scade în lucrarile elevilor mici si mijlocii. Acordati un
rapiditatea functionala a capacitatii de învatare, timp mai mare adultilor aflati în situatie de
în schimb creste precizia. Cu alte cuvinte, examen.

4
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară 28.07.20

timpul de rezolvare a problemelor tinde sa Nu blamati copilul care greseste: "Esti un

creasca, în schimb scade numarul de erori. căscat, ştii, dar scrii prost!”, “Numai cine nu a
învăţat face o greşeală de genul acesta!”.
Curba zilnica (circadiana) a randamentului
intelectual: dimineata, creste pîna la ora 13. În întocmirea orarului - programati discipline
Scadere inevitabila, indiferent daca s-a servit relaxante între orele 13-15; nu le dati teze acum.
masa de prînz sau nu, între orele 13-15 (masa
de prînz adînceste "golul"). Randamentul
creste din nou între orele 16-19.

Timp de 30-90 minute dupa fiecare masa Romanii spuneau: Plenus venter non studet
tonusul intelectual este foarte scazut, întrucît libenter (Stomacul plin nu studiaza cu placere).
energiile organismului sunt mobilizate pentru
digestie (sîngele alimenteaza cu prioritate
aparatul digestiv, iar creierul ramîne temporar
insuficient irigat).

Cît este de adevarat că Omul din greseli învaţă ?

Deşi în cercetarea autentica efectuată de adult Asigurati elevului, pe cît posibil, învatarea direct
sau în învatarea prin descoperire din clasă in forma corecta, limitînd posibilitatile de a
eroarea este inevitabila si uneori chiar gresi.
fructuoasa (ea duce la valoroase descoperiri
"din întîmplare"), în schimb în însusirea unor
materiale, în formarea priceperilor si
deprinderilor intelectuale si morale greseala
odata savîrsita se poate consolida instantaneu
sau prin repetare. Dezînvăţul (stergerea
deprinderilor) este mai dificil decît învăţul.

Bătaia e ruptă din rai?

Conditionarea operanta (instrumentala) explica
acel gen de învatare în care subiectul (cel care
învata) îsi însuseste reactiile (conduitele) care
atrag actiunea stimulului dorit (întarirea
pozitiva) sau evită actiunile (conduitele) care
atrag actiunea stimulului nedorit (întarirea
negativa).
Învatarea este mai rapida si mai temeinica
atunci cînd este urmata de întăriri pozitive
imediate.
Pentru a mari sansele ca elevul sa repete
actiunea pe care dorim sa i-o consolidam,
trebuie ca întarirea pozitiva din partea altei
persoane (confirmarea corectitudinii, lauda,
nota mare, recompensa materiala) sa fie cît mai
apropiate în timp si sa se repete pîna s-a produs
învatarea.
Prin conditionare negativa elevul învata pentru
a evita neplacerile pe care i le-ar atrage
neînvatarea: nota rea, blamul, rusinea fata de
Folositi permanent întaririle pozitive. Confirmati
absolut toate elementele corecte (verbal sau prin
miscarile capului) din raspunsul elevului. Efectul
întaririi se va manifesta la toti elevii din clasa,
care ar fi dat acelasi raspuns.
Nu va faceti iluzia ca elevii învata de la primul
contact cu ceea ce au de învatat; chiar si cei buni
au nevoie de 2-3 repetari, urmate de întariri
pozitive.
Corectati cît mai repede lucrarile scrise, pentru a
le aduce confirmarile si infirmarile cît materialul
mai este proaspat în memoria elevilor.
Evitaţi, pe cît posibil, controlul aversiv la lecţii.

5
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară 28.07.20

colegi, de profesor, masurile represive din

partea familiei ("care este gata oricînd să
recurgă la ciomageală").

Din acelasi motiv copilul se supune normelor

morale. Totuşi, învatarea "de frică" nu este tot
atît de eficientă ca cea condiţionată pozitiv,
întrucît ea se face sub imperiul motivaţiei
extrinseci şi în condiţiile unor afecte negative,
pe care elevul caută să le uite cît mai repede,
uitînd totodată şi elementele învăţate.
Singurul caz în care întarirea negativa poate În schimb îl puteţi folosi, după împrejurări, la
avea eficienţă este suprimarea unor "aducerea pe calea cea dreaptă" a copiilor cu
comportamente deja instalate. abateri de conduită.

Elevii învata mai rapid, atentia este mai
selectiva si efortul mai concentrat atunci cînd
cunosc, înca dinaintea începerii învatarii,
obiectivele acesteia si modul de examinare de
dupa învatare.
Începeti orice unitate de învatare (de obicei
lectie) prin prezentarea obiectivelor operationale
formulate în termeni de comportament
observabil si masurabil.

La o crestere a volumului materialului în Evitati supraîncărcarea elevilor.

progresie aritmetica, timpul necesar învatarii
creste în progresie geometrica.

Cresterea volumului materialului este invers Evitaţi supraîncărcarea elevilor.

proportionala cu posibilitatea memorarii lui.
Curba pastrarii în memorie a materialului
inteligibil se apropie, la volum foarte mare, de
cea a materialului fara sens.

Subînvatare - supraînvatare. La un numar Este o mare eroare pedagogică a obliga elevul

insuficient de repetitii elevul are doar iluzia "Sa scrii definitia asta de 30 de ori, pîna ai s-o
cunoasterii - el nu poate reproduce materialul înveti".
si nici sa-l transfere la alte situatii. Este Copilul nu numai ca nu mai achizitioneaza nimic
subînvatarea. Dupa 3-8 repetitii se realizeaza dupa 3-8 reluari, dar dezvolta o ostilitate fata de
învatarea 100%. Daca elevul continua sa profesor si implicit fata de obiectul respectiv.
repete, el va trece în supraînvatare (de gradul I
= 150% si de gradul II - 200%), care este
inutila. Este recomandabila o cota modesta de
supraînvatare.

Efectul Ebert-Meumann. Învăţarea pentru o
anumită dată determină uitarea după acea dată.
Elevii care învaţă sub presiunea notei, de azi pe
mîine, sau în pauză ("nu am nevoie decît să
ştiu cînd mă ascultă"), uită cele învăţate după
ce s-a consumat lecţia respectivă.
Înainte de a prezenta idei sau date foarte
importante, faceţi apelul următor: "Ceea ce o să
vă spun acum va trebui să ţineti minte toată
viaţa, căci este important în ...".

Materialul se reţine mai usor dacă prin conţinut "Ce importanţă are pentru un şcolar să ştie cum a
este mai apropiat de experienţa elevului. făcut Hanibal pentru a determina pe soldatii săi

6
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară
Memorarea este mai productivă în situatiile
practice decît în cele de joc.
Experti si novici. Cei mai buni observatori sunt
specialistii din domeniul respectiv.
Luarea notitelor. O cercetare pe studenti a
constatat ca, la cursuri, ei noteaza 50% din
ideile esentiale si 60% din detalii.
Stimularea senzoriala variata intensifica
învatarea: elevii retin 10% din ceea ce vad,
20% din ceea ce aud, 30 din ceea ce citesc,
50% din ce vad si aud, 80% din ceea ce spun si
90% din ceea ce spun si fac.
Localizarea cerebrala a functiilor psihice.
Lateralitatea creierului (R. Sperry). În scoarta
cerebrala sunt specializate atît emisferele
dreapta si stînga, cît si diferite zone.
Reminiscenţa. La copiii pîna în 10 ani se
manifesta acest fenomen ciudat: dupa 2-3 zile
de la învatare are loc o îmbunatatire brusca a
performantei, ca si cum informatia ar fi
continuat sa fie prelucrata.
"Nivelul optim" este cel "de mijloc?"
Nivelul optim al cotei de problematic, al
incertitudinii, al dificultatii materialului
prezentat este cel mediu. Opinie extremista:
"Sa predam la un nivel plasat putin deasupra
nivelului accesibilitatii" (I. K. Babanski). "Cel
caruia nu-i cerem niciodata ceea ce nu poate
face, nu va face niciodata tot ce poate" (J.
Mill). Realist este ca sarcina sa ofere 50%
sanse de reusita. "O sarcina prea plicticoasa
si rutiniera nu reuseste sa mobilizeze atentia si
efortul cognitiv; o alta, prea incerta, poate
provoca tulburare si neliniste, ceea ce duce tot
28.07.20
să treacă Alpii! Dacă în locul acelor cuvîntari
măreţe i-ai spune cum trebuie sa procedeze
pentru a decide pe directorul său să-i dea
vacanţă, fii sigur că va fi mai atent la regululile
tale" (J. J. Rousseau, Emil).
Ca aplicatii practice folositi mai mult situatii
reale si valorificati rezultatele, cînd este posibil.
Actualizati (reamintiti) cunostintele pe care
elevii le poseda, ori dati-le informatiile strict
necesare înainte de a le cere sa faca o observatie
(învatare) independenta.
Învatati-i pe elevi cum sa ia notite la lectii.
Activizati elevii în clasa. Învatati-i cum sa
învete, acasa.
Practicati asolamentul intelectual în întocmirea
orarelor, alternînd obiecte stiintifice, tehnice
(matematica, fizica, chimia etc.) cu obiecte
umaniste si artistice, pentru a da posibilitatea
emisferelor sa se refaca pe rînd.
Practicati, de asemenea, odihna activa,
antrenîndu-i pe elevi în activitati fizice.
În examinarea si notarea realizate la cîteva zile
dupa învatarea respectiva se va tine cont de
reminiscenţă.
Vom prezenta lectiile si temele la un grad de
dificultate reală, dar surmontabilă.
7
Prof. Univ Dr. Ana Stoica-Constantin Învăţarea şcolară 28.07.20

la scaderea angajarii" (J. Bruner).

Nivelul optim motivational este tot cel mediu.
Sub acest nivel, elevul slab motivat se lasă usor
distras de la rezolvarea sarcinii, iar
supramotivarea îl dezorganizează, blocînd
achizitia de informatie. Supramotivarea apare
de obicei în fata unui examen important sau
cînd elevul are de asimilat un volum
disproportionat de mare faţă de timpul pe care
îl are la dispozitie.
Preveniti supramotivarea prin esalonarea
învăţării, realizată, la nevoie, prin esalonarea
motivelor, distribuite din aproape în aproape. Fiti
sigur că nu-l veti face pe Dănut să învete la
fizică pentru a doua zi amintindu-i că numai asa
poate ajunge ceea ce-si doreste el - pilot de
avion. Nici chiar perspectiva de a esua la
admiterea în facultate nu-l dinamizează total pe
elev. Propuneti-i scopuri si recompense mai
apropiate în timp; să facă fată la "ascultarea" de
a doua zi, să stie la teză, chiar să obtină
permisiunea de a pleca în excursia de duminică.

"Un stimulent prea puternic limitează învătarea Nu oferiţi cadouri sau "încurajări" prea mari
si îi reduce generalitatea, în sensul că o face pentru a face copilul să înveţe, dar nici nu-i
mai putin transferabilă" (J. Bruner). administraţi pedepse prea cumplite.

Spirala motivatională ascendentă (spirala Creaţi-i elevului situaţii de succes.

motivării) si descendentă (spirala demotivării).
Ascendentă: aptitudinile pot duce la succes,
acesta sporeste interesul pentru disciplina
respectivă, fapt care duce la mărirea efortului,
iar de aici se ajunge înapoi la dezvoltarea
aptitudinilor. Descendentă, produsă de
insuccesul repetat. Dacă elevul nu reuseste să
înteleagă, să facă fată cerintelor, atunci fie că
renuntă la efort, devenind indiferent si
descurajat, fie că se opune activ efortului.

"Meseria se fură"? Demonstrarea modelului extern al unei actiuni

Nu, ea... se explică. motorii trebuie verbalizată. Nu faceti "pe
muţeste" nici o demonstratie. Însotiti de
explicatii orice fapt, orice gest.

Materialul fără sens, memorat ca atare (şiruri Ţineţi seama de curbele uitării în examinare.
de cifre, cuvinte etc.), este uitat în proporţie de
79% după numai 31 zile (Ebbinghaus). În
schimb, trebuie să treacă 6 luni pentru ca tezele
principale să se uite în proporţie de 40%, iar
textele (citatele) în proporţie de 78,5%. După
unele cercetări, după 15 luni omul uită cam
80% din ceea ce a învăţat.

Culorile şi învăţarea. Albul permite o mai bună concentrare. Roşul generează activism mintal şi
abundenţă asociativă. Galbenul stimulează şi întreţine starea de vigilenţă, sporeşte capacitatea de
concentrare a atenţiei. Verdele facilitează imaginaţia. Albastrul favorizează inhibiţia şi încetinirea
ritmului activităţii (P. Mureşan).