Pronumele y şi en în franceză şi corespondentele lor în spaniolă şi română

În fr., pron. y se fol. pt. referirea la lucruri şi animale : Prends garde au

chien=Cuida con el perro=Ai grijă la câine; Prends-y garde=Cuida con él=Ai
grijă (păzeşte-te) de el; Elle pense à ses vacances=Piensa en sus vacaciones=Ea
se gândeşte la vacanţă; Elle y pense=Piensa en ellas=Se gândeşte la ea. Aşa
cum se poate observa, în fr. verbul e însoţit numai de prepoziţia à, pe când în
span., atât prep. con, cât şi en.
En se fol. pt. referirea la lucruri, animale şi persoane : Charles parle de ses
amis=Charles está hablando acerca de sus amigos=Charles vorbeşte de (despre)
prietenii săi; Charles en parle=Charles habla de ellos=Charles vorbeşte de ei;
Que penses-tu de ce livre?=¿Que piensas de este libro?=Ce gândeşti despre
această carte? Qu’en penses-tu?=¿Que piensas de ello?=Ce gândeşti despre ea?
În această situaţie şi în fr. şi în span. verbul e însoţit de aceeaşi prep., de.
În fr., en reprezintă o parte din ceva mai mare în cantitate : J’ai acheté des
fraises=Compré fresas=Am cumpărat căpşuni; J’en ai acheté=Compré
unas=Am cumpărat unele; Je n’ai pas d’argent=No tengo plata=Nu am argint;
Je n’en ai pas=No tengo=Nu am.
În cazul când se fol. art. nehotărât, acesta se ataşează la sf. în toate cele 3
limbi : J’ai acheté une voiture=Compré un coche=Am cumpărat o maşină; J’en
ai acheté une=Compré uno=Am cumpărat una.
În cazul verbului aller, care, spre deosebire de română şi span., nu e
niciodată refl., se fol. pron. y şi en pt. a avea sensul ca refl. din celelalte 2 limbi
: Je m’en vais, J’y vais=Me voy=Mă duc; Va-t-en!, Vas-y!=¡Vete!=Du-te! (în
span. şi rom. ir=a merge, nerefl, irse=a se duce, refl.).

También, tampoco, no, sí în span. şi coresp. lor în fr. şi română

În span., también sau igual are echivalentul aussi în fr., iar în română de
asemenea sau la fel (tot aşa) : Estoy cansado=Je suis fatigué=Sunt obosit; Igual
yo sau yo también=Moi aussi=Eu la fel (Şi eu), fol. la fel şi pt. celelalte pers. :
tú, el, ella, Ud, Nosotros, vosotros, ellos, ellas, Uds; în fr. toi, lui, elle, nous,
vous, eux, elles, în română, ca şi în span., se fol. forma pron. pers. la toate pers.
Tampoco=non plus=nici : Ella no quiere=Elle ne veut pas=Ea nu vrea; Yo
tampoco=Moi non plus=Nici eu; la fel cum am arătat mai sus se fol. la celelalte
pers. în cele 3 limbi.
No=Pas, Non=Nu : Estoy bien=Je vais bien=Sunt bine; Yo no=Pas moi sau
Moi pas=Eu nu; la fel ca mai sus se fol. la celelalte pers. în cele 3 limbi.
Sí=No estoy de acuerdo=Je ne suis pas d’accord=Nu sunt de acord; Yo sí=Moi
si=Nici eu; No estoy cansada=Je ne suis pas fatiguée=Nu sunt obosită; Yo
sí=Moi si=Nici eu; la fel ca mai sus se fol. şi pt. celelalte pers. De asemenea, în
span. şi fr. se poate folosi tampoco şi non plus : Yo tampoco=Yo non plus. În
span. nu se foloseşte negaţia de 2 ori ca în română : Yo tampoco estoy
cansada=Nici eu nu sunt obosită; Yo tampoco quiero=Nici eu nu vreau.
De asemenea, în cazul pron. negative nada=nimic, nadie=nimeni,
nunca=niciodată, jamás=niciodată, vreodată, nu se fol. negaţia când sunt

1
 2

înaintea verbului : Nadie me quiere=Nimeni nu mă vrea, dar când se află după

verb se fol. : No me quiere nadie; Él nunca come=Niciodată nu mănâncă, dar
Él no come nunca; Alfred tampoco baila, dar Alfred no baila; Jamás he visitado
esa ciudad, dar No he visitado jamás esa ciudad.

por qué, porque, el porqué, por que

Por qué e interogativ=de ce şi se scrie totdeauna separat şi ce accent : ¿Por qué
te vas?=De ce pleci? Porque quiero=Pt. că vreau; Porque e răspuns la o
întrebare=deoarece, pt. că, fiindcă; No fui porque era noche=Nu m-am dus pt.
că era noapte; No entiendo por qué no te callas=Nu înţeleg de ce nu taci; el
porqué e subst., sinonim cu el motivo, el razón : No entiendo el porqué (el
motivo) de tus silencios; în cazul verbului preocuparse por=a se preocupa de
(a-şi face griji pt.), preocuparse por+que : El abuelo se preocupó por que su
nieto estuviera bien=Bunicul s-a preocupat pt. ca nepotului său să-i fie bine; El
abuelo se preocupó porque su nieto no vino=Bunicul şi-a făcut griji pt. că
nepotul său n-a venit.
Asimismo, así mismo, a si mismo
Asimismo=también, además : La mujer que me dijo asimismo que ella no …
Así mismo=de esa misma manera, así : Puedes venir así mismo, que no das
problemaPoţi vei, astfel încât să nu faci probleme;
A sí mismo=reflexivo, lui însuşi : Pedro se dijo a sí mismo que estaba
enamorado.
Con, Con que, Conque, con qué
Conque=así que : Hacía frío, conque se fueron a casa=S-a făcut frig, aşa că au
plecat acasă; No tienes razón, conque pídele perdón=Nu ai dreptate, astfel că
cere-i scuze (se poate folosi şi por lo visto=prin urmare);
Con que=si : Con que firmes aquí es suficiente=Si firmas aquí es suficiente;
Con=aunque : Con disculparte no resuelves nada=Aunque te disculpes no
resuelves nada;
Con (prep.)+qué (interog.) : ¿Con qué lápiz has hecho este dibujo?
Con (prep.)+pron. rel. que : Este es el relato con (el) que gané el concurso.
Siempre que
Are 2 valori : temporală şi condiţională; temporală, fol. cu viitor : Siempre que
vengas, te recibiremos bien (în princ. e ind., iar în subord. subj.); fol. cu prez.
sau trecut, în ambele cazuri e ind. : Siempre que venía, lo recibíamos bien;
condiţională : Podemos hacerlo, siempre que estés de acuerdo (în princ. e ind.,
iar în subord. subj.); Si estas de acuerdo, podemos hacerlo (în ambele prop. e
ind.).
Volverse vs Ponerse

Cele 2 verbe reflexive se fol. în situaţii specifice, urmate de adj., adică

volverse+adj. şi ponerse+adj. pt. a exprima schimbări involuntare. Problema
este când se fol. unul şi când celălalt. Această problema e foarte simplă şi e
identică cu fol. verbelor ser şi estar, respectiv pt. adj. care exprimă calităti
esenţiale, inerente, folosite cu ser, se fol. volverse, iar pt. cele care exprimă
stări schimbătoare, temporale, folosite cu estar, se fol. ponerse. Adj. care se
 3

folosesc cu estar şi care exprimă stări temporale : enfermo=bolnav; gordo=gras;

contento=mulţumit; triste, colorado; adj. care se fol. cu ser şi exprimă calitaţi
inerente, esenţiale : simpatico; vago; extrovertido/introvertido; egoísta,
generoso. Ex. : Paco se ha vuelto muy egoísta desde que tiene tanto
dinero=Paco a devenit foarte egoist de când are atâţia bani; Juan se volvió
introvertido con el paso del tiempo=Juan a devenit introvertit cu trecerea
timpului; Juan se puso enfermo después de comer marisco=Juan s-a îmbolnăvit
după ce a mâncat peşte; María se ha puesto triste al oír la noticia=Maria s-a
întristat la auzul veştii (la comunicarea).
Llevar-Traer
Llevar se fol. pt. a transporta (duce) ceva de aici acolo (ir), iar traer invers, de
acolo aici (venir): Todos los días llevo mi comida a la oficina=În fiecare zi îmi
iau (aduc) mâncarea la birou; ¿He traído mi teléfono móvil a España?=Mi-ai
adus tel. mobil în Spania ?
Quedar/Quedarse (a rămâne, a sta)
- 1. O primă întrebuinţare a vb quedar este când are sensul lui haber (impers. la
III sg=se află, există) : No queda leche;Voy al súper a comprar un pár de
cartones=Nu mai e lapte;Merg la supermarket să cumpăr o cutie;
- 2. Altă întrebuinţare a lui quedar=faltar+tiempo/espacio : Quedan 2 meses
para Navidad. Quedan 70 km para llegar a la ciudad.
- 3. Quedar=citar : Hemos quedado en la puerta del cine a las 5.
- 4. Quedar=estar : Mi casa queda cerca del centro.
- 5. Quedar=sentar : Estos pantalones me quedan bien.
Quedarse :
- 1. Quedarse=permanecer : Ella se quedó en casa. Él se quedó triste.
- 2. Quedarse=conservar algo : Me quedé con el libro del profesor.
- 3. Quedarse=perder : Me quedé sin dinero.
Hay que+infin. : structură impersonală care exprimă obligaţia : En el examen
hay que hablar de un tema durante 2 minutos; Al examen hay que ir muy
concentrado;
Se puede+infin. : structură impers. care exprimă permisiunea : Esta prueba se
puede preparar; Cada audición se puede escuchar 2 veces;
No se puede+infin. : str. impersonală care exprimă interdicţia : Esta prueba no
se puede preparar; En el examen no se puede copiar.
Viitorul (El Futuro)
Pt. a exprima o acţiune în viitor se pot folosi următoarele formule :
- pt. a exprima acţiuni sigure se fol. prez. ind. : Mañana salgo para mi
país=Mâine plec din ţara mea;
- pt. a exprima planuri şi proiecte se fol. expresiile : tengo la intención de …,
quiero …, voy a+infin. : ¿Cuánto tiempo vas a quedarte en Madrid? Tengo la
intención de vivir aqui cuatro meses;
- pt. a exprima acţiuni puţin probabile sau incerte se fol. timpul viitor : No sé si
mañana iré al cine o al teatro=Nu ştiu dacă mâine voi merge la cinema sau la
teatru.