Sunteți pe pagina 1din 8

IMAGO

ROMANIAE 312 313 TERRA


CHRISTIANA

COSTUM DE JUNE ROȘIOR

Costum complet de June Roșior


Căciula de roșior din Războiul de Independență
Cămașa lungă pană la genunchi (stofa de casă.
mestecată, paiete de alamă aurită, motive naționale
cusute cu arnici negru și roșu);
Laibăr de dimie cu aras negru,
Chimir de piele de vitel (decorat cu motive nationale
cu fir auriu);
Cioareci din lână;
Cizme de echitație (cu acordeon, cârâmb tare, din
piele de vacă);
Datare costum: 1920; cizme (1941) ; caciula de rosior
(1928);
Deținător: Casa Junilor (colecție privată);
Scurtă descriere:

Manechinul este îmbracat în portul național de Brașov,


specific Junilor Roșiori. Cămasa este lungă până la
genunchi, fiind decorată cu motive magice, ancestrale
(soare, lună, Crai Nou, viță de vie etc), cusute cu arnici;
pe cămasă sunt cusute aproximativ 30.000 de paiete
din alamă aurită; Laibărul este din dimie albă, fiind
brodat cu motive decorative arhaice (bradul, câinele
alergător, spirale) din aras negru; chimirul este numit
și serpar, ele este decorat cu motive naționale lucrate
cu fir auriu;
IMAGO
ROMANIAE 314 315 TERRA
CHRISTIANA

COSTUM DE DOMNIŢĂ

Port traditional de zi de lucru de femeie din Șcheii


Brașovului

Androc din postav negru (fusta);


Șurț din mătase (negru, decorat cu motive
florale albastre);
Laibar din barșon negru (catifea), cu
bordură din mătase aurie;
Cămașă de bumbac, decorată cu
motive floarale și geometrice de
arnici negru;
Ghete din piele cu toc mediu
și cu talpă din talpă;

Datare: 1910-1915

Deținător: Colectia Dr.


Alexandru Stanescu
Scurtă descriere: Portul de zi
de lucru era utilizat de femeile
care lucrau acasă pasmanterie
sau țeseau. Nu era purtat de cele
care se ocupau de animale sau
de munca câmpului; acest port
traditional simplu era utilizat și în
afara gospodăriei când se mergea la
vecini, șezători, cumpărături sau la
piață.
IMAGO
ROMANIAE 316 317 TERRA
CHRISTIANA

LENTELE SOCIETĂȚII JUNILOR


BRAȘOVECHENI

Lentele sunt panglici tricolore sau de culoare roșu,


galben și albastru care au rolul de a semnala grupul din
care face parte un june sau funcția sa în ceata de Juni;
Astfel lenta roșie este a Vătafului, lenta galbenă a
Armașului mare, lenta albastră este a Armașului mic,
lenta tricoloră o poartă Sutașul;
Unele grupuri ca Albiorii, Bâtrânii și Brașovechenii,
poartă azi lente tricolore ca semn distinctiv și ca etalare
a mândriei naționale; în trecut lentele junilor erau de
o singură culoare (roșie, galbenă sau albastră) pentru
că etalarea tricolorului era interzisă de către autoritățile
habsburgice și austro-ungare.
Datare: 1977-1978

Rujele sunt cocarde tricolore sau intr-o singură culoare


care au rolul de semnala rolul și funcția unui june în
ceata sa, astfel vătaful are o cocardă roșie, întocmai ca
și lenta sa; În trecut rujele erau făcute cu paiete, fără
margele, utilizarea margelelor a devenit generală astazi;
Deținător: Casa Junilor (Societatea Junilor
Brașovecheni);
IMAGO
ROMANIAE 318 319 TERRA
CHRISTIANA

PORT NAȚIONAL DE CĂLUȘAR

Descriere : Port național de Călușar din Șcheii


Brașovului
Cămașă de călușar cu 12 clini la spate, din inn, decorată
cu simboluri ancestrale, magice (calea rătăcită) și cu
paiete de argint aurit;
Cămașă este însoțită de un brâu de călușer, tesut la
război, decorat cu motive geometrice tradiționale;
Portul național de călușar de odinioară nu diferea de
cel aJunilor Albiori și Roșiori decât în privinta faptului
că membri confreriei călușarilor nu purtau cizme ca
junii ci opinci, de inspirație romană cu nojițe legate de
curmezisul;
IMAGO
ROMANIAE 320 321 TERRA
CHRISTIANA

HAINE ROMÂNEȘTI DIN ȘCHEII BRÂU CU PAFTALE


BRAȘOVULUI
Descriere: Brâu cu
Descriere : port traditițional urban românesc de paftale din argint – Șcheii
femeie din Brașov; Brașovului;
Costumul este inspirat din portul tradițional al Materiale: argint, piele,
domnițelor din familiile princiare românești din catifea albastră fir de arrgint
secolul al XVII-lea; aurit;
Costumul este compus din: Atelier otoman;
- sumnă (fusta) și vestă din brocart cusut cu fir de Datare: Sf. sec. XVII
aur sau de argint;
- cămașă din borangic sau tul;
- pumnași din catifea brodată cu fir de argint; Brâu cu paftale din argint
- „brâu românesc” – o cingătoare cu paftale masive aurit
din argint aurit și cu 10 -12 bumbi din argint (Șcheii Brașovului )
(nafte) cu rol decorativ; Materiale: argint, piele,
- 10-12 nasturi din argint filigranat cu turcoaz sau catifea roșie, fir aurit;
cu coral; Atelier brașovean ;
- marama din borangic;
Brâu vechi de femeie din
Șchei- compus din paftele
din argint și o bandă de
catifea cusută cu motive
vegetale de factură barocă,
lucrate cu fir de argint aurit;
purtat de femeile din Șchei
la sărbători și în oraș;
Datare: 1890

Brâul românesc de femeie


din Șcheii Brașovului –
compus din paftale de
argint cu balamale; 12
nafte (bumbi din argint
ajurat); purtat la sărbători
și ceremonii de către
femeile române din Șcheii
Brașovului ;
IMAGO
ROMANIAE 322 323 TERRA
CHRISTIANA

COSTUM ORAS DOMN-DOMNITA

Hainele romanesti ale Junilor Tineri din Șcheii


Brașovului

Descriere : Costum tradițional brașovean inspirat din


portul artistocrației românești de dinainte de perioada
prefanariotă;
-Cămașă lungă până la genunchi, cu 12 clini la spate;
- cioareci de dimie;
- laibăr din postav negru sau vânăt, decorat cu găitane
și cu 6 nasturi din argint filigranat;
- Spențel (haină) din postav negru sau vânăt, decorat
cu găitane și cu 6 nasturi din argint filigranat;
- palarie cu panglică tricolor;
-cizme de călărie cu ”carâmb tare”
Datare: 1898
Colecția dr. Alexandru Stănescu – Casa Junilor;
IMAGO
ROMANIAE 324 325 TERRA
CHRISTIANA

ICOANE

”Icoană cu cheița” din Șcheii Brașovului


Pictură de ulei; scena încoronării Maicii
Domnului în Cer;
Rama din lemn permitea șcheienilor să
păastreze în icoană banii, salbele și chiar
brâiele din argint aurit. Icoana avea astfel
și o funcție de seif;

Icoana pictata pe dosul sticlei – Centrul


de iconari din Șcheii Brașovului
Tema: Maica Domnului
Tehnica : pictura tradițională realizată pe
dosul sticlei;
Se observă faptul că Maica Domnului
apare cu salbă de galbeni la gât, ceea ce
este specific icoanelor din Șchei, iar într-o
parte a scenei iconografice apare Biserica
Sf. Nicolae;
IMAGO
ROMANIAE 326 327 TERRA
CHRISTIANA

CANDELA

Candela de Brașov
- Atelier brașovean sec. XIX
- Material: argint
- Ajur
BUZDUGANE

”Icoană cu cheița” din Șcheii Brașovului


Pictură de ulei; scena încoronării Maicii
Domnului în Cer;
Rama din lemn permitea șcheienilor să
păastreze în icoană banii, salbele și chiar
brâiele din argint aurit. Icoana avea astfel
și o funcție de seif;

Icoana pictata pe dosul sticlei – Centrul


de iconari din Șcheii Brașovului
Tema: Maica Domnului
Tehnica : pictura tradițională realizată pe
dosul sticlei;
Se observă faptul că Maica Domnului
apare cu salbă de galbeni la gât, ceea ce
este specific icoanelor din Șchei, iar într-o
parte a scenei iconografice apare Biserica
Sf. Nicolae;