Sunteți pe pagina 1din 5

Civilizatia miceniana

Note

Civilizaţia miceniană reprezintă prima epocă importantă a civilizaţiei greceşti,fiind opera


aheilor.Termenul „civilizaţie miceniană” este pur convenţional,în sensul că nu presupune
existenţa unei unităţi nici teritoriale,nici politice.Dintre numeroasele mici state ahee,cel a cărui
capitală a fost oraşul Micene era desigur cel mai puternic(urmat de alte oraşe ca
Argos,Tirint,Pylos,Atena,Teba).Aheii sunt atestaţi în Grecia încă de prin anul 1600 î.e.n.În
curând ei ocupă Grecia centrală,nordul Peloponezului cu insulele din zona centrală şi sudică a
Mării Egee.Înainte de 1400 î.e.n cuceresc Creta şi o jefuiesc de comori pe care le transportă la
Micene. Ultima mare întreprindere războinică a aheilor a fost războiul contra Troiei-război a
cărui importanţă a fost mult exagerată de poemele homerice.Pe locul unei aşezări datând din
neolitic au fost construite succesiv începând din mileniul al 3-lea î.e.n-de către o populaţie
amestecată în această zonă-9 oraşe pe acelaşi loc cu acest nume.Troia era situată într-un punct
care controla strâmtoarea Hellespontului şi în plus poseda şi un teritoriu foarte bogat,renumit şi
pentru creşterea berbecilor şi cailor.O coaliţie de 28 de state aheene,totalizând un număr de
aproximativ 100.000 de luptători,îmbarcaţi pe 1200 de corăbii,cele mai mari ducând câte 120 de
oameni,sub comanda regelui Micenei,Agamemnon,au asediat timp de zece ani
Troia.Evenimentul este plasat de Eratostene în anul 1183 î.e.n.După ce au cucerit oraşul şi l-au
jefuit,aheii s-au retras. Civilizaţia miceniană n-a durat nici şase secole.Rând pe rând palatele şi
cetăţile miceniene au fost jefiute şi distruse.Singura cetate care şi-a continuat existenţa încă
multe veacuri a fost Atena.Oraşul Micene a supravieţuit până către 1100 î.e.n.Cauza prăbuşirii
civilizaţiei miceniene a fost în principal determinată de invazia ultimului val de triburi greceşti
ale dorienilor,invazie în urma căreia va dispărea-pentru o perioadă de cinci secole-şi scrierea în
Grecia.

Istoria antică
Antichitatea este cee de-a doua epocă a istoriei. Durata a fost foarte lungă. A durat între anii
3000 î.Hr., când au fost inventate scrierile cuneiforme şi până in anul476 d.Hr.,când a decăzut
Imperiul Roman de Apus. Reprezintă epoca în care s-a dezvoltat cultura, arta, religia şi mariile
civilizaţii. Antichitatea se împarte în trei mari perioade:

• Perioada veche
• Perioada clasică
• Perioada târzie

Perioada veche
Cea mai lungă perioadă a antichităţii.Este perioada în care s-au dezvoltat mari civilizaţii.

Orientul antic
Hartă a Mesopotamiei antice

• Mesopotamia

Civilizaţia a luat naştere în inima Irakului.Prima mare civilizaţie a fost cea


sumeriană.Acolo,civilizaţia a avut o mare dezvoltare pe malurile fluviilor :Tigru şi Eufrat.Au
fost inventate scrierea cuneiformă şi roata.O serie de popoare :babilonienii, asirienii, akadienii,
chaldeii, perşii, hitiţii, fenicienii şi palistenienii s-au dezvoltat în Mesopotamia.

• AfricaAu fost mai multe popoare şi triburi ,dar cel mai dezvoltat popor a fost cel
egiptean.Arta Egiptului antic religia şi cultura erau cele mai dezvoltate.Au fost construite
mari piramideşi sfinxul.

Sfinxul

• Orientul îndepărtatAcolo s-au dezvoltat civilizaţia chineză şi indiană.În India,s-au aşezat


hinduşii, iar China a fost stăpânită de dinastiile Shang şi Zhou.

Perioada clasică
Una dintre cele mai dezvoltate perioade a dus la dezvoltarea a mariilor civilizaţii.A început odată
cu anul 776 î.Hr. când a avut loc prima Olimpiadă din Grecia antică şi se termină odată cu
apariţia creştinismului.Religia era păgână,cultura era foarte bine dezvoltată şi la fel şi arta.

Originile Europei

Grecia antică

La sfârşitul epocii bronzului din civilizaţiile precedente se naşte cea greacă. Structura acesteia
era de oraşe-state (dintre care amintim Athena şi Sparta), extrem de diferite în termeni de cultură
şi organizare politico-economică. Expansiunea teritorială prin coloniile greceşti extind cultura
elenă în întreaga Mediterană şi Asia Mică.
Parthenon cca. 480-479 î.Hr.

În secolul IV î.Hr., disputa dintre oraşele state, referitoare la teritoriile lor, facilitează ocuparea
peninsulei elene de către regele macedon Filip al II-lea. Campania fiului său Alexandru cel Mare
răspândeşte cultura elenă în cea mai mare parte a Asiei şi a Africii nordice.

Persia

Triburile perşilor, stabilite în sud-vestul Iranului (Persia), sunt unificate, potrivit tradiţiei, către
700 î.e.n., de Ahaimene, întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispe extinde
posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaşte suzeranitatea AsiriaAsiriei, iar Cambyses I
(600-559 î.e.n.) pe al Mediei.În anul 333 î.Hr.,este cucerit de macedoneni.

Ruinele Persepolisului

Egiptul ptolemeic

In anul 332,este cucerit de catre Alexandru cel Mare,iar dupa moartea lui ,este instaurata Dinastia
Ptolemeilor si elenismul in Egipt,fiind condus de regi cu titlul de Ptolemeu.Cultura din vremea
aceea nu era la fel de prospera ca si cel din Regatul Nou.Mumificarea faraonilor nu mai era
desfasurata.Cultura elenismului era amestecata cu cea a orientului si cu cea greaca.După moartea
Cleopatrei,în cele din urmă în anul 30 î.Hr.,este cucerit de romani.

Celţii

Celţii erau răspândiţi în cea mai mare parte a Europei.Ei cuprindeau :Franţa,bretonii cuprindeau
Britannia,Celtii-iberi cuprindeau peninsula iberica(Spania),traci şimoesiicuprindeau teritoriul
Bulgariei de astazi,etruscii ,latinii,sabinii cuprindeau pen.italica iar geto-dacii cuprindeau
teritoriul României de azi.Curând,aceste teritorii au fost cucerite de romani,romanizând câteva
teritorii.

Roma antică

Grecia capitulează în faţă nou-născutei civilizaţii romane, care s-a extins iniţial doar în peninsula
italică, iar mai apoi în toată Europa. În perioada expansiunii sale, Roma a întâlnit cea mai mare
rezistenţă din partea coloniilor feniciene din Cartagina, învinse doar la finalul secolului III î.Hr.
Guvernul de la Roma a fost iniţial condus de o serie de regi, pentru ca apoi să treacă la un guvern
republican, apoi in dictatura lui Sulla şi Iulius Cezar şi să sfârşească printr-un imperiu, condus de
Augustus în secolul I î.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a înregistrat în secolul II d.Hr., în
timpul împăratului Traian, când imperiul se întindea până la coastele Mediteranei în sud, şi toată
Europa până la Rin şi Dunăre în nord (moment în care conţinea şi provincia Dacia).

Provinciile Imperiului Roman în perioada sa de glorie

Perioada târzie
Reprezintă perioada în care a luat naştere creştinismul .Acesta s-a răspândit în tot Imperiul
Roman,dar a dus la decăderea acestuia.Atacat de barbari,perioada de glorie al Romei se
sfârşeşte.A fost împărţit în doua imperii,care în cele din urmă,cel de Apus a decazut.Astfel
,lumea trece la o nouă epocă,cea medievala si a luat nastere astfel Europa creştină.

Imagine a lui Isus Cristos din Hagia Sophia, Constantinopol (secolul XII)

Civilizaţia elenistică
Numele de Civilizaţia elenistică (provenit de la Ἕλλην Héllēn, numele etnic al grecilor în
limba proprie) îi aparţine istoricului german Johann Gustav Droysen şi se referă la răspândirea
culturii greceşti în rândurile populaţiilor ne-grece cucerite de Alexandru cel Mare. După
Droysen, civilizaţia elenistică a reprezentat o fuziune între cultura greacă şi acea a Orientului
mijociu. Principalele centre culturale s-au extins din Grecia continentală la Pergam, Rodos,
Antiohia şi Alexandria.
Istoricii moderni consideră moartea lui Alexandru cel Mare din 323 î.Hr. ca începutul perioadei
elenistice. Armatele lui Alexandru au cucerit Mediterana răsăriteană, Egiptul, Mesopotamia şi
Podişul iranian, Asia Centrală şi unele regiuni din India. După moartea sa, a avut loc o luptă
pentru succesiune, cunoscută ca războiul diadohilor (în greacă succesori). Conflictul a luat sfârşit
în 281 î.Hr., cu înfiinţarea a patru state principale.

• Dinastia ptolemeică în Egipt cu capitala la Alexandria;


• Dinastia seleucidă în Siria şi Mesopotamia cu capitala la Antiohia;
• Dinastia antigonidă în Macedonia şi Grecia centrală;
• Dinastia attalidă în Anatolia cu capitala la Pergamum.

Drahma de argint al regelui indo-grec Menandru I (155-130 î.Hr.).


Obv: greacă, ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΣΩΤΗΡΩΣ ΜΕΝΑΝΔΡΟΥ "[moneda] Regelui Mântuitor Menandru".
Rev: Kharosthi: MAHARAJA TRATASA MENADRASA "Regele Mântuitor Menandru".

Succesorii săi au ţinut de teritoriile de la vest de Tigru o bună perioadă de timp, şi au deţinut
controlul asupra Mediteranei răsăritene până la preluarea controlului regiunii de către Republica
Romană. Cea mai mare parte a orientului a fost în cele din urmă ocupată de Parthia, însă cultura
elenistică a rezistat în locuri depărtate, cum ar fi Regatul greco-bactrian din Bactria sau Regatul
indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimmerian. Cultura elenistă a rămas dominantă în
partea răsăriteană a Imperiului Roman până la creştinarea acestuia şi perioada de tranziţie către
Imperiul Bizantin.

Sfârşitul perioadei elenistice este considerat anul 31 î.Hr., când regatul Egiptului ptolemeic a fost
înfrânt de romani prin Bătălia de la Actium. Ca urmare, ultimul monarh al Egiptului, Cleopatra,
s-a sinucis, iar regatul ei a fost anexat de către Octavian.