Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT CERCETARE MASTER

IDENTITATE

MAGAZIN
DE PANTOFI
SI ACCESORII

BUJORIANU DIANA-CORINA
Cuprins

1. Notiuni generale despre magazin

1.1. Amplasarea magazinului


1.2. Asortimentul de marfuri intr-un magazin
1.3. Ambianta intr-un magazin
1.4. Identitatea unui magazin
1.4.1. Importanta unui brand
1.4.2. Elementele de identitate
definitorii pentru un brand
1.4.3. Introducerea unui brand nou
1.4.4. Importanta unui logo
2. Magazinele de pantofi

Principalii producatori de pantofi din Romania


2.1. Magazinul de pantofi CLUJEANA
2.2. Magazinul de pantofi DENIS
2.3. Magazinul de pantofi MARELBO
2.4. Magazinul de pantofi si accesorii LEONARDO
2.5. Sistemul LOHN in Romania
2.5.1. Definire
2.5.2. Situatia in Romania
2.6. Studiul imaginilor din magazinele de
pantofi din Romania
3. Magazinele din zona concurentiala

4. Concluzii
1. Notiuni generale despre magazin

Un magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l individualizeze faţă de concurenţii săi.
Imaginea magazinului poate fi definită ca percepţia consumatorilor asupra magazinului şi atribute-
lor sale, puse în valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, mărimea şi struc-
tura asortimentului de mărfuri, ambianţa şi organizarea interioară, mijloace promoţionale, amena-
jarea de ansamblu. Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de către clienţi, ca fiind acele
elemente care definesc personalitatea magazinului.
Reuşita comercială a unui magazin depinde de:
- amplasamentul său;
- asortimentul de mărfuri şi serviciile oferite spre vânzare;
- ambianţa si amenajarea magazinului
- identitatea magazinului

1.1. Amplasarea magazinului

În ceea ce privește amplasarea magazinului, este localizat în Nicolina, într-o zonă cu multe căi de
acces, fiind în aproprierea pieții, a hypermarket-ului Kaufland, și a bazarului. Această poziționare
a magazinului determină ca magazinul să fie cunoscut de către toate pasionatele de shopping.
In ceea ce priveste zona geografica, magazinul este amplasat intr-o zona industriala.

1.2. Asortimentul de marfuri intr-un magazin

Strategia sortimentului urmăreşte stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, putându-se accep-
ta: a) o politică de imitare, care constă în a cuceri aceleaşi pieţe şi aceleaşi segmente ţintă ca ale
concurenţilor, în a utiliza aceleaşi tehnici de vânzare şi a promova aceleaşi servicii; b) o politică
de diferenţiere care caută să consolideze o imagine specifică acţionându-se asupra modului de
organizare interioară a preţurilor şi politicilor promoţionale.
Vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui asortiment cuprinde:
Produsul, care reprezintă un bun căutat şi obţinut de către consumator în vederea satisfacerii u-
nei nevoi. Produsul este vândut sub un nume care îi individualizează starea şi / sau uneori calita-
tea, de exemplu: bluză, cravată, televizor. Categoria de produs, care desemnează un ansamblu
de produse susceptibile să răspundă unei finalităţi globale identice, respectiv acelaşi nevoi, de e-
xemplu: cămăşi pentru bărbaţi, scaune de bucătărie. Modelul, care corespunde individualizării u-
nui produs în funcţie de materia primă, de design-ul folosit, de exemplu: rochii clasice, sau scau-
nele de bucătărie fabricate din lemn. Referinţa, care este veriga de analiză cea mai mică pentru
că ea identifică marca, talia şi culoarea unui anumit model dintr-un produs.

1.3. Ambianta

Este o componentă majoră a imaginii magazinului şi poate fi definită ca efectul senzorial creat de
design-ul său. Design-ul magazinului se referă la stilul acestuia pus în valoare de către caracteris-
ticile fizice ale clădirii în care funcţionează. Atributele magazinului care contribuie conjugat la cre-
area stilului său particular sunt: pentru design-ul exterior faţada, firma, vitrina, accesul în maga-
zin; iar pentru design-ul interior pereţii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea.
Se cunosc trei configuraţii de bază ale faţadei:
1.faţada în linie dreaptă, realizată paralel cu axul străzii;
2.faţada în unghi care creează un plus de atractivitate şi interes;
3.faţada arcadă, având la baza configuraţia faţadei în linie dreaptă, dar cu câteva nişe pentru in-
trări şi vitrine, creând astfel o atmosferă atractivă şi relaxantă.

Firma sau emblema, este mijlocul de comunicare eficientă a magazinului cu mediul său extern.
Ea ajută oamenii să găsească magazinul, să cunoască ce vinde acesta. Stabilind numele şi tipul
afacerii comerciale, firma trebuie să corespundă cu imaginea pe care comerciantul respectiv do-
reşte să o comunice clienţilor săi.
Vitrina, este importantă pentru a convinge clientul să intre în magazin prima oară.

Accesul în magazin, trebuie proiectat astfel încât să îi încurajeze clienţi să intre în interiorul său.
Pereţii interiori, sunt folosiţi pentru a segmenta spaţiul magazinului departajând zonele de vânza-
re de cele care sprijină vânzarea.

Pardoseala, este parte integrantă a design-ului interior al unui magazin şi îndeplineşte o mare
funcţionalitate în asigurarea condiţiilor de întreţinere a curăţeniei şi de protecţie a mărfurilor expu-
se şi a echipamentului comercial existent. Ea trebuie să fie rezistentă la traficul intens, uşor de
curăţat, uscată şi fără obstacole pentru clienţi şi personal.

Plafonul, contribuie, de asemenea, la atmosfera unei încăperi.

La iluminarea unui magazin se utilizează: lumina incandescentă folosită în general, deoarece a-


sigură un întreg spectru de culori, şi lumina fluorescentă sau lumina de vapori metalici care dau
o irizare albastră care conferă culorilor o nuanţă nenaturală.

1.4. Identitatea unui magazin

Publicitatea este, fără îndoială aproape la fel de veche ca şi comerţul. Dacă un produs este de
vânzare, prima condiţie a supravieţuirii pe piaţă este ca acesta să fie cunoscut. În vremurile de
demult, era de ajuns să ai o firmă deasupra prăvăliei. Astăzi, în faţa unei concurenţe înverşunate
a producătorilor, imaginea de firmă a ajuns să conteze mai mult decât produsul în sine.
Activităţile publicitare desfăşurate în cadrul unei firme sunt multiple şi complexe, dar elementul de
bază al oricăreia dintre ele îl constituie grafica publicitară.
Ca rezultat al graficii publicitare, reclamele pot fi extrem de simple: imagine, marca produsului pro-
movat sau a serviciului respectiv şi/sau denumirea firmei ofertante, eventual standardizată ca lo-
go. În acest caz, imaginea funcţionează ca element de identificare a produsului, lucru care se
poate face pentru produsele foarte cunoscute în scopul menţinerii lor în atenţia publicului. Alteori,
reclamele sunt foarte aglomerate şi complicate, având un număr mare de elemente componente
şi o structură complexă. Aceste elemente, realizate prin mijloacele graficii publicitare se referă la:
titlu, slogan, text informativ, marcă, logo, ilustraţie, spaţiu liber, mişcare, formă şi culoare.
Aplicând principiile de bază ale designului şi esteticii graficii publicitare (unitatea, varietatea, echi-
librul, ritmul, armonia, proporţia, accentul şi o gamă coloristică adecvată) şi utilizând o serie de
tehnici şi mijloace specifice, cum ar fi: scrisul, gravura, desenul mixt, colajul sau fotografia, desig-
nerii reuşesc să exploateze la maximum simpatiile sau deziluziile consumatorilor pentru a promo-
va produse sau servicii.

1.4.1. Importanta unui brand

Un brand este, asadar, o proprietate imobiliara (pentru ca nu se limiteaza nicidecum la produsul


sau serviciul pe care este construit, ci inseamna, de asemenea, un spatiu mental, o fractiune din
mintea clientului) si, in acelasi timp, un activ necorporal, pentru ca este, prin natura lui, ceva intan-
gibil. Astazi majoritatea produselor sunt cumparate si nu vandute. Dezvoltarea unui brand facili-
teaza intr-o masura importanta procesul de cumparare. Branding-ul este cel care “pre-vinde” pro-
dusul sau serviciul unui utilizator. Dezvoltarea unui brand este un mod mai simplu si mai eficient
de a vinde lucruri. Vechea expresie:”Nimic nu se intampla pana nu vinde cineva ceva” incepe sa
fie inlocuita de sloganul “Nimic nu se intampla pana nu se creeaza un brand.” Da, produsul sau
serviciul in sine conteaza foarte mult si acest lucru nu se va schimba niciodata. Dar scopul orica-
rei operatiuni comerciale este profitul din vanzare, care vanzare poate avea loc numai daca pro-
dusul vandut intra in ‘colimatorul’ mental al clientului si, in mod ideal, ramane ‘lipit’ acolo pentru
totdeauna. Tocmai aici intervine brandingul, iar manifestarea lui cea mai cunoscuta este reclama
(advertising-ul).
Vanzarea se afla in brand. In era multimedia, garantia unui produs este reprezentata de numele
brand-ului mai degraba decat recomandarile unui agent de vanzari. Puterea unui brand sta in ca-
pacitatea sa de a influenta comportamentul de cumparare. Dar un nume de brand pe un ambalaj
nu este acelasi lucru cu numele unui brand din mintea consumatorului.

1.4.2. Elementele de identitate definitorii pentru un brand

Numele este cel care va identifica pe termen lung un brand. Prin urmare cea mai importanta de-
cizie in procesul de branding este numirea unui produs sau a unui serviciu. Daca pe termen scurt
un brand are nevoie de o idee sau un concept unic pentru a supravietui (sa fie primul intr-o cate-
gorie, sa detina un cuvant in mintea consumatorului), pe termen lung ideea unica dispare si tot ce
diferentiaza brand-ul de cele ale competitorilor este numele. Ca sa continuam exemplul, astazi
toate copiatoarele functioneaza dupa aceleasi principii. Diferenta nu este in produse ci in numele
acestora si mai departe in perceptia acestora.
Logo-ul este combinatia dintre numele brand-ului si/sau un simbol grafic, si este elementul de i-
dentitate cu cea mai mare putere de penetrare in mintea consumatorului, consoliand numele.
Simbolul grafic poate deveni un element puternic de identitate – dupa ce Nike a fost asociat vre-
me indelungata cu “swoosh”-ul, acesta singur poate identifica acum brand-ul in mintea consuma-
torului. Steaua cu trei colturi de la Mercedes este inca un exemplu.
Culoarea pe care si-o asociaza un brand trebuie sa fie diferita de cea a concurentilor importanti,
exemplul cel mai relevant fiind cel dintre Coca Cola si Pepsi : rosu si albastru. Respectand acest
principiu, ea poate accentua distinctia care se face intre brand-uri.

1.4.3. Introducerea unui brand nou

Introducerea unui brand se face prin publicitate (publicity), nu prin reclama (advertising). Traim in-
tr-o societate in care volumul de informatii si dimensiunile canalelor de comunicare au depasit de
mult capacitatea individuala de absorbtie. Fiecare individ este “lovit” de sute de mesaje comercia-
le. In acest context, un brand nou trebuie sa fie capabil sa genereze publicitate favorabila in me-
dia. Advertising-ul va fi capabil sa mentina viu un brand, dar nu va putea sa-l creeze. El trebuie sa
se nasca si pentru asta trebuie sa genereze publicitate si cea mai buna metoda de a face publici-
tate este de a fi primul. Cu alte cuvinte, sa fii primul brand intr-o noua categorie (d.ex. Intel, primul
microprocesor, Xerox, primul copiator etc). Categorie care exista sau care poate fi creata / inven-
tata chiar de catre compania care intentioneaza sa construiasca un brand in jurul unui anumit pro-
dus.
Pasii ce trebuiesc urmati pentru a se dezvolta un brand:
1. Definirea identitatii
2. Definirea publicului tinta
3. Crearea unei strategii de comunicare a brandului
4. Crearea unui logo
5. Crearea unui slogan
6. Materiale publicitare( carti de vizita, foi cu antet, plicuri)
7. Produs de prezentare (catalog, brosuri)

1.4.4. Importanta unui logo

Logo-ul se numeste, in fapt “ID”, “Identitate” sau “Simbol”. denumirea de logo e putin mai stricta.
compania ce detine aceasta identitate, se mai numeste si “marca” sau “brand”. Procesul de aso-
ciere a unei marci cu o identitate, prin promovarea identitatii pe produse si prin serviciile oferite,
se numeste “branding”.
In general, identitatea unei companii este reprezentata prin 3 elemente.
a. unul vizual, ilustrativ, denumit generic “logo” sau uneori “simbol”
b. unul textual, si anume denumirea companiei respective, care, de cele mai multe ori
include si partea ilustrativa si care se numeste “logotip”
c. si un element vocativ, sau explicativ, reprezentat de o sintagma, o constructie de
cuvinte cu sens clar, limpede, care se numeste “slogan” sau, daca apare vizual in
componenta identitatii are denumirea de “tag-line”.
Logo-ul si logotipul sunt elementele de baza ale unei identitati. ele promoveaza brandul, ele au
impactul cel mai puternic asupra clientului. fiind un simt predominant, vazului i se asociaza si cea
mai buna parte din memorie. astfel se construieste o identitate, incercand ca prin aceste elemen-
te, sa se creeze o asociere in memoria vizuala a clientului intre serviciile sau produsele oferite si
firma in sine, prezenta ei pe piata. identitatea unei firme, pentru un impact puternic, este de prefe-
rat sa se asocieze cu o culoare sau o combinatie de culori din care una prioritar-majoritara, de
preferat una complementara, sau cat se poate de diferita de cea a concurentilor directi. Sloganul
nu este un element la fel de important precum cele exclusiv vizuale, el fiind de multe ori schimbat,
fiind elementul care defineste noile tendinte ale companiei.

Pentru a crea un logo sunt necesari anumiti pasi precum:


- studiu de piata din care reiese pozitionarea marcii relativ concurentei, pozitionarea relativ de
target si target-ul
- studiul intern din care reiese intentia sau scopul firmei respective (unde isi doreste sa ajunga si
prin ce mijloace), constientizarea de catre personalul firmei relativ la importanta imaginii pe ca-
re o promoveaza etc.
- apoi se aleg elementele de baza - denumirea, culoarea de baza, tipul caracterelor (daca este
cazul) si tipul de campanie.
- la denumire se discuta despre conservator sau nonconformist, despre unul sau mai multe cu-
vinte, despre cuvinte cu inteles sau constructii de litere, despre impact (un cuvant ce desem-
neaza o culoare sau o fructa are un impact puternic pe toate categoriile de public,
- alegerea caracterelor se impart si ele in mai multe categorii. cu serife, fara, tip script, decorati-
ve sau monospace (cele care pot fi integrate intr-un logo).

Exemple de logo incaltaminte din zona concurentiala:


2. Magazinele din Romania

În ceea ce privește situația magazinelor din România, nu este prea promițătoare. Există producă-
tori de pantofi foarte puțini la număr (spre exemplu în Suceava sunt 2 precum Marelbo și Denis,
în Cluj Clujeana și Antilopa). Produsele sunt de calitate însă ele prezintă câteva dezavantaje -
sunt prea demodate și scumpe. De exemplu la Denis, o pereche de pantofi cu toc costă 450 lei.
În prealabil magazinele din România nu pun accent pe designul interiorului, a fațadei, a unei iden-
titați oferite de publicitate și logo, precum fac reprezentanții din zona concurentiala, ci doar tind
spre ''a aștepta și nu a oferi''. Mai mult se profileză spre existența unor rafturi pe care se pot ex-
pune pantofii precum în cazul magazinului Marelbo.

Principalii producatori de pantofi in Romania

2.1. Magazinul de pantofi CLUJANA


Clujeana este un magazin situat in centrul Transilvaniei, intr-o
regiune cu mare potential de dezvoltare. Vestita pentru fiabili-
tatea produselor sale, o lunga perioada de timp, societatea a
fost in fruntea producatorilor de incaltaminte din Romania. In-
fiintata in 1911, de catre Dan Ungureanu societatea a depasit
momentele dificile cu care s-a confruntat de-a lungul indelun-
gatei sale experiente. Hotarata sa isi onoreze traditia, S.C.”
CLUJANA”S.A. paseste cu indrazneala catre modernitate.
Magazinul foloseste ca slogan:
,, Iti cunoastem pasii. Stim cum pasesti cand te grabesti, cand te plimbi, cand alergi, cand te joci.
Stim toate astea pentru ca intreaga noastra istorie e dedicata gasirii celui mai confortabil pas. As-
ta pentru ca, oricine stie, un pantof confortabil poate face diferenta intre o zi buna si una proasta.
Iti promitem numai zile bune, in care vei simti ca plutesti si vei uita ca ai ceva in picioare. Indiferent
ca alegi sa pasesti printr-o zi cu soare sau una cu ploaie, la munte, in oras sau la mare, vei gasi la
noi incaltamintea potrivita pentru ca am adaptat pantofii nostri tuturor anotimpurilor si diverselor
conditii de mediu ambiant. Ne-am gandit si la sanatatea picioarelor tale, astfel incat toate compo-
nentele care intra in contact direct cu piciorul sunt confectionate din materiale naturale.
Paseste sanatos, alaturi de Clujana.

Acest magazin are ca logo imaginea unui cocos a fost complet restilizat, conferindu-i-se un ca-
racter robust si o orientare ascensionala, ce transmite un brand care priveste spre viitor. Fontul a
fost special creat pentru acest logo, dandu-i un caracter corporate cu o usoara nota informala.

2.2. Magazinul de pantofi DENIS

Managerul zonal de magazine Denis, Sergiu Ciubotariu, precizeaza ca produsele din magazin
sunt din piele naturală importată din Italia, iar produsele sunt confecţionate în fabrica din Sucea-
va. Magazinul din Satu Mare este al 20-lea magazin pe care Denis l-a deschis în România, ur-
mând ca, în viitor, să deschidă magazine şi în alte oraşe din ţară, Cluj şi Iaşi.
“Toate spaţiile pe care le-am deschis sunt proprietatea noastră şi sunt situate în centrul oraşelor.
Ceea ce ne deosebeşte de celelalte magazine este faptul că avem o experienţă în domeniu de
peste 16 ani în încălţăminte. Exportăm încălţăminte în ţări precum Italia, Rusia şi Ungaria. Mizăm
pe faptul că cei mai mulţi dintre clienţi cunosc ceea ce înseamnă un produs de calitate românesc“,
a declarat directorul de reţea de magazine Denis, Adrian Ciobanu.

2.3. Magazinul de pantofi MARELBO

S.C. Marelbo a fost înfiinţată în 1994, devenind mai apoi una din cele mai cunoscute producătoa-
re de încălţăminte din România. Dovezile constau în nenumăratele premii interne şi internaţionale
câştigate pentru calitatea excepţională a produselor, pentru design-ul atractiv.
2.6. Studiul imaginilor din magazinele de pantofi din Romania

Acest doua ima- Aceste doua imagini


gini sunt facute reprezinta un maga-
din interiorul ma- zin din Iasi, care es-
gazinului Denis, te amenajat neco-
situat in Suceava. respunzator, si nu
Magazinul este are o identitate pro-
amenajat bine prie care sa atraga
cu exceptia cutii- clientul.
lor ce sunt depo-
zitate la vaz.
Un alt defect este
lipsa identitatii.

Acest magazin este


din zona Pietii Unirii,
ce prezinta unele
dezavantaje precum:
felul in care este a-
menajat, nerespec-
tarea ergonomiei
spatiului, neexisten-
ta unei identitati.
Exista un nume la
magazin insa nu
este gandit si orga-
nizat.
2.4. Magazinul de pantofi si accesorii LEONARDO
Leonardo , magazinul creat de Florin Panea, este la ora actuală, probabil cel mai popular lanț ro-
mânesc de magazine de încălțăminte (prezent în majoritatea orașelor). Pe langă mărci autohtone
ieftine, Leonardo comercializează și mărci străine (Stonefly, Keys, Filanto, Shadey, Da Vinci, Pri-
ma Donna, Pablo Catilia). Prețurile sunt pentru buzunare romănești între 100 de lei și 200 de lei
pentru o pereche de pantofi. In acelasi timp, oradeanul continua extinderea in tara si in strainata-
te.

2.5. Sistemul LOHN in Romania

2.5.1. Definire

Lohn-ul reprezinta un tip de contract international prin care un producator (executant) se obliga sa
execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), in schimbul unei remuneratii si pe ba-
za documentatiei tehnice pusa la dispozitie de ordonator.
In tarile unde forta de munca este ieftina, cum este cazul Romaniei, al statelor din Sud-Estul Eu-
ropei sau al celor asiatice (China, India, Taiwan, ca sa dam doar cateva exemple), se practica sis-
temul de productie in lohn. Beneficiarul pune la dispozitia producatorului materialele si materiile
prime, documentatia de executie (modele, proiecte, desene etc.) dupa care va fi realizat produsul
finit, stabileste parametrii tehnici si indicatorii de calitate ai produsului finit. La randul sau produ-
catorul se angajeaza sa realizeze produsul finit in conformitate cu normele tehnice stabilite de be-
neficiar, pana la data la data prevazuta in contractul de lohn. Pe de alta parte insa, producatoru-
lui ii revine doar un mic procent din profit, care nu ii permite o dezvoltare a afacerii, prin forte pro-
prii. El ramane in acest fel dependent de beneficiarii care ii aduc comenzi. Iar volumul acestora
trebuie sa fie foarte ridicat, pentru ca venitul producatorului sa creasca si el direct proportional.

2.5.2. Situatia in Romania

La capitolul „lohn” Romania are cativa asi in mana in domeniul incaltamintei.


Nume internationale precum Louis Vuitton, Gucci, Prada, D&G, Miss Sixty, Furla, Max Mara, Tos-
ca Blu, Nero Giardini sau Tod's, inca isi produc pantofii si gentile in fabricile Romaniei.
Partea buna este ca unele dintre acestea au puncte de desfacere, adica mici magazine in care
vand produsele. Preturile sunt de „producator”, mult mai mici decat intr-un magazin de mall, insa
nu toate fabricile beneficiaza de aceste magazinase, intrucat contractele cu marile case de moda
nu le permit.
Louis Vuitton are doua fabrici in Sibiu: una la Cisnadie si alta la Avrig. Tot la Sibiu este si Prada.
Aici se fabrica linia de marochinarie a brandului italienesc, adica posete si curele. Cat despre co-
lectiile de pantofi, acestea sunt produse chiar in Capitala, sau mai bine spus intr-o fabrica de la ie-
sirea Bucurestiului.
Mai mult, liniile de incaltaminte Prada se mai fabrica si la Craiova si Brasov.
Lista marcilor renumite de incaltaminte ce sunt prezente in unitatile de productie din Bucuresti es-
te lunga: de la Prada si Dolce&Gabbana la Tod's, Max Mara si chiar Rossignol. Brandul de lux
D&G se mai fabrica si la Arad, iar Max Mara mai are o linie de productie a pantofilor in Sibiu.
Nici Clujul nu se lasa mai prejos cand vine vorba de fashion, brandul Gucci fiind produs aici, ala-
turi de Miss Sixty si Fornarina.
Si alte marci italienesti, mai putin cunoscute pe piata locala, isi produc colectiile la noi, cum peste
exemplul Nero Giardini, sau Rossetti si Tosca Blu.
Unitatile de productie sunt localizate in Brasov, Oradea si respectiv Sibiu. La Brasov se afla si o
alta fabrica ce isi pune eticheta pe brandul Tod's, iar in Timisoara gasim marci produse in sistem
lohn precum: Bikkenbergs, Paciotti, Botticelli si Solomon.
In localitatea Jimbolia din judetul Timis, sunt produse colectiile companiei Otter, iar in municipiul
Beius din judetul Bihor se fabrica produsele casei Venonella.
Unele dintre aceste fabrici au puncte de desfacere si comercializeaza parte din ceea ce produc
pentru export. Altele nu, totul depinde de contractul cu brandul international.
3. Magazinele din zona concurentiala

Sunt foarte multe magazine care se diferentiaza de magazinele din tara noastra, insa eu
ma voi rezuma doar la doua din: Camper si Waffles.
CAMPER este un brand care mizeaza pe simplitate, pe confort si chiar pe anti-moda in favoarea
functionalitatii. Desi nu se pozitioneaza ca brand fitos, consumatorul roman il percepe astfel ori
din cauza preturilor ridicate, ori din cauza magazinelor unde sunt distribuiti pantofii ori pentru ca
la un moment dat, era un soi de factor cool in uniforma publicitarilor.
Compania propriu-zisa a aparut in 1975 in Mallorca, dar s-a nascut dintr-o fabrica de pantofi cu
o traditie de 120 de ani. Dincolo de calitatea produselor, este de apreciat strategia de comunica-
re Camper - ei fac din brandul lor o filozofie de viata, un fel de a gandi, un fel de a merge. Bine,
de altfel si o companie precum Nike vinde imagine, lifestyle si nu bunuri, dar Camper are avanta-
jul de a fi mereu surprinzator in simplitatea sa. Numele companiei inseamna "taran" in catalana
iar unul dintre mesajele cheie este "Walk. Don't run", astfel trasandu-se o punte de legatura intre
radacinile noastre rurale si realitatea urbana de azi.
Acest brand nu are nici un defect mai ales cand iei contact si cu amenajarea interioara a spatiu-
lui, avand ca design pe Jaime Hayon.
Logo magazin Fatada magazinului CAMPER

Colectie pantofi

Magazinul WAFFLES a fost amenajat de grupul de designeri bergieni, Beaverhausen. Din spu-
sele designerilor, ei au creat un spatiu alb, destinat depozitarii incaltamintei de sport. Au creat
numele de WAFFLES, pornind de la designul rafturilor.
Fatada magazinului Imagini interior magazin
CONCLUZII

In acest inceput de documentare, am avut ca obiectiv sa caut informatii despre conditiile ce trebuie
respectate pentru ca un magazin sa se individualizeze de zona concurentiala. Am cautat informatii
in general despre magazin, despre detasarea de concurenti prin existenta identitatii, situatia maga-
zinelor in Romania, documentare vizuala in magazinele din Romania, comparatie cu zonele concu-
rentiale.

Proiectul ce mi-am propus sa-l realizez in cei doi ani de master este legat de continuarea temei
de licenta- ,,Amenajarea unui magazin de pantofi si accesorii,, insa acesta tema o voi continua
din punct de vedere grafic. Doresc sa definesc identitatea magazinului, sa fiu capabila sa definesc
publicul tinta, sa creez o stategie de comunicare, un logo, un slogan daca este nevoie, materia-
le publicitare pentru a face cunoscut magazinul, precum si un produs de prezentare.

Bibliografie:
1 „Meseria de comerciant" Colectia „Biblioteca comertului romanesc",
Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995.
2 „Tehnologia comerciala" de Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc,
Ed. Expert, Bucuresti, 1999
3 „A fi sau a nu fi comerciant" de Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc