SINDROMUL DE NEURON MOTOR
PERIFERIC – SEMNE CLINICE
1.DEFICITUL MOTOR – rezultatul afectării
căii motorii finale comune (tulburarea a
motiliatii active-generand pareza sau plegie)
Apare numai în teritoriul afectat (al unei
rădăcini, teritoriul unuia sau mai multor nervi
periferici).
2.HIPOTONIA – tulburare de motilitate pasiva
- respectă aceleași grupe musculare afectate de
deficitul motor – generand pareză/plegie flască.
- hipotonia sau atonia apar in teritoriul muschiului
paralizat, si se evidentiaza prin stergerea
reliefului muscular
3.DIMINUAREA SAU ABOLIREA
REFLEXELOR OSTEORENDINOASE- ROT
– element semiologic esential,poate surveni chiar
înaintea apariției deficitului motor.
CONTRACȚII MUSCULARE SPONTANE –
fasciculații – (IN LEZIUNI
PERICARIONALE) - contracții dezorganizate
ale unităților motorii în grupele musculare
denervate, care se pot observa la inspecție ,nu
deplaseaza segmental de membru,sau fibrilații –
se rezumă numai la fibre musculare izolate – nu se
pot observa la examenul de inspectie clinica, apar
doar la examinarea electromiografica(EMG)
ATROFIA MUSCULARĂ (amiotrofia)– se
instalează lent (3-4 săptămâni);este
secundara,intrucat este generate de lezarea caii
nervoase,si trebuie diferentiata de cea primara
care apare in bolile musculare.
Reactia idiomusculara-reprezinta contractia
musculara generate de percutia mecanica a
muschiului;Este conservata o perioada indelungata
in amiotrofiile secundare,si alterata rapid in
amiotrofiile primare.
AFECȚIUNI
• afecțiuni metabolice -diabet zaharat,
• toxice - etilism,
• fizice - electrocutare,
• ereditare -polineuropatie senzitivo-
motorie ereditară, carențiale (deficit de
vitamine frecvent din grupul Vit. B
• Alergice, infecțioase,
SINDROMUL DE NEURON MOTOR
CENTRAL
*aria 4 Brodmann - aria motorie primară
DEFICITUL MOTOR – scăderea forței musculare
de diferite grade.
EXAGERAREA REFLEXELOR
OSTEOTENDINOASE – însoțite adesea de
clonus.
DIMINUAREA (ABOLIREA) REFLEXELOR
CUTANATE ȘI ECHIVALENTELOR LOR
(abdominale, cremasteriene, cornean, velopalatin,
faringian).
APARIȚIA REFLEXELOR PATOLOGICE –
Babinski, Rossolimo, palmo-mentonier etc.
SPASTICITATEA – hipertonie musculară care
afectează grupele musculare antigravitaționale.
SINCINEZII – mișcări involuntare ale membrelor
paralizate, cel mai frecvent asociate unor altor
mișcări sau activități reflexe.
TULBURARE DE MOTILITATE ACTIVĂ –
deficit motor extins care se caracterizează prin:
▫ Afectează predominent mișcările
voluntare .
▫ Electivă conform legii Wernicke-
Mann (MS – extensori, supinatori, rotatori
externi și adductori ai brațului, MI – flexorii
dorsali ai piciorului, flexorii gambei,
adductori și rotatorii externi ai coapsei).
▫ Respectă musculatura axială.
▫ Pareză facială de tip central.
Deficit motor parțial – pareză, deficit complet –
plegie.
AFECȚIUNI:
AVC (accidentul vascular cerebral) ischemic sau
hemoragic, Tumorile cerebrale, Traumatisme
cranio-cerebrale (hematom epidural, subdural),
Infecții (encefalite, abcese cerebrale,
tromboflebite cerebrale), Scleroza multiplă
Cauze ale sindromului de neuron motor central
manifestate clinic cu paraplegie: Compresiuni
mieloradiculare(tumori spinale), Scleroza
multiplă, Scleroza medulară combinată prin
deficit de vitamina B12, Mielite
GRADE DE DEFICIT MOTOR –MRC Scale (Medical Reseach Council)

• 0=Nu face nici o miscare

• 1=executa o contractie voluntara minima
• 2=poate contracta segmentul doar daca este exclusa gravitatia
• 3=poate executa miscari impotriva gravitatiei
• 4=poate face miscari impotriva gravitatieie si a fortei segmentate, dar cu forta scazuta
• 5=executa orice miscare cu forta normala

TULBURAREA DE MOTILITATE PASIVĂ (SPASTICITATEA SAU CONTRACTURA MUSCULARĂ)

– creșterea tonusului muscular care se asociază scăderii forței musculare din SNC și are următoarele
caracteristici:
▫ Mai exprimată distal
▫ Electivă însă contrară deficitului motor
▫ Cedează continuu, fiind elastică
▫ Revine la postura inițială – fenomenul lamei de briceag
▫ Se exagerează la emoții, ortostațiune și frig
▫ Cedează parțial la miorelaxantele cu acțiune centrală
▫ În ortostațiune conferă bolnavului hemiplegic cu aspect caracteristic (MS cu brațul în adducție,
antebrațul și mâna în flexie, MI în extensie și rotație internă.
▫ Clonusul = succesiune de contracții rapide, ritmice, declanșate de elongația bruscă, cu menținerea în
tensiune a unor mușchi.

TULBURAREA DE MOTILITATE – SINCINEZII

 Globale – mișcări automate ce apar la membrele paralizate prin contracția musculaturii la un efort
(tuse, strănut, căscat, etc.)
 De imitație – membrele paralizate schițează mișcările executate cu forță de membrele sănătoase.
 De coordonare – se asociază în mod involuntar la unele mișcări voluntare executate de membrele
paretice.
REFLEXE PATOLOGICE PIRAMIDALE
 La MS – Rossner, Hoffmann, Tromner.
 La MI – Babinski, Oppenheim, Gordon, Schaffer.

COMELE

Coma = Alterarea starii de constienta cu reducerea capacitatii pacientului de raspunde la stimuli auditivi
vizuali si tactili.

Starea de conștiență necesită două componente intacte și interdependente din punct de vedere fiziologic si
anatomic:
• Starea de veghe, care are ca substrat neurologic Sistemul Reticulat Activator Ascendent (RSAA) și
diencefalul;
• Conștientizarea, care necesită funcționarea cortexului cerebral din ambele emisfere.

Tulburarea stării de conștiență apare atunci când disfuncția cerebrală este bilaterală.