PROGRAMUL DE ASIGURARE A CALITATII

Lucrarea:
“REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI, COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL
BUZAU ”

PREZENTAREA GENERALA LUCRARII

Prezentul program al calitatii se aplica tuturor proceselor, activitatilor si entitatilor
 organizatorice implicate in realizarea obiectivului: “REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE
VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI, COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL BUZAU ”
Realizarea lucrărilor din cadrul prezentului proiect are în vedere următoarele etape:

Lucrarile care urmeaza a fi executate in cadrul obiectivului de investitii

“REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI, COMUNA VERNEȘTI,

JUDETUL BUZAU “ sunt urmatoarele:

In satul Vernesti:

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.

In satul Candesti

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.

In vederea realizarii suprafetelor pavate trebuie parcurse o serie de etape, care vor fi prezentate in cele ce urmeaza.
Pentru montarea pavajului si a bordurilor este necesara stabilirea exacta a configuratiei terenului ce urmeaza sa fie amenajat,
realizandu-se o schita cu zonele ce trebuie pavate. Apoi, in functie de tipul amplasamentului (gradina, alee, trotuar, carosabil,
platforma de depozitare, hala industriala) si de modelele ce urmeaza sa fie realizate, se stabilesc tipul, grosimea, culorile si necesarul
de elemente De pavaj, borduri si rigole.
ETAPELE DE MONTAJ
1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat
2. Indepartarea stratului vegetal
3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta
4. Trasarea fundatiei bordurilor
5. Realizarea fundatiei bordurilor
6. Montarea si alinierea bordurilor
7. Rosturi intre borduri
8. Asternere strat de poza din nisip
9. Montarea dalelor

1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat

In aceasta etapa se masoara si apoi se delimiteaza suprafata de pavat cu tarusi de lemn / metal
si sfoara .
2. Indepartarea stratului vegetal
De pe zona ce urmeaza a fi pavata se indeparteaza stratul de pamant de la suprafata in grosime
de 100÷350 mm. In cazul platformelor industriale sau a zonelor cu trafic greu si foarte greu grosimea
stratului de decopertat se va stabilii in functie de natura terenului. Daca suprafata este plata, pentru
drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii.
Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se vor umple cu pietris / balast si se vor compacta, ulterior compactandu-se toata
suprafata platformei de pavat.
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului de pietris in
sol se pot utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza.
 3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta
Pe suprafata decopertata se aseaza stratul de baza (balast sau piatra sparta) cu grosime
variabila in functie de destinatia finala a zonei pavate. Deasemenea, alegerea stratului de baza difera de
la lucrare la lucrare in functie de utilizarea preconizata a suprafetei pavate.
Stratul de baza flexibil din balast sau amestecuri de piatra concasata se recomanda pentru
elemente de pavaj montate in general pe portiuni nesolicitate in mod constant si continuu la sarcini
foarte mari.
In functie de cerintele de trafic, stratul suport va avea urmatoarea configuratie:
- pentru trafic pietonal: strat din balast compactat cu grosimea de 10-15 cm;
- pentru trafic auto usor: strat din balast compactat cu grosimea de 20-25 cm;
- pentru trafic auto mediu: strat din balast compactat cu grosimea de 30-40 cm;
- pentru trafic auto greu: strat din balast compactat cu grosimea de > 40 cm si un strat din
piatra sparta compactata cu grosimea de 15 cm.
Materialul stratului de baza se distribuie pe terasament în mod egal si se niveleaza.
Suprafata pavata trebuie sa aiba o panta pentru scurgere de 1%. Aceasta panta se realizeaza cu
ajutorul cupoanelor metalice care se introduc în stratul de pietris, masurându-se exact diferenta de nivel
sau prin pontare cu stalpi din balast. Tevile sunt suport pentru rigla de nivelare.
Se compacteaza pietrisul, in straturi successive cu grosime de 10-20 cm , folosind o placa
vibratoare (130-500 kg în serviciu) sau un cilindru vibrocompactor in functie de grosimea stratului ce
trebuie compactat.
4. Trasarea fundatiei bordurilor
In cazul in care pavajul se monteaza pe strat de baza din beton, se traseaza conturul exact al
suprafetei pe care se toarna stratul de beton necesar montajului bordurilor cu ajutorul barelor de otel si
a sforii.
Atunci cand pavajul se monteaza pe strat de baza din balast sau piatra sparta, se traseaza
santul pentru fundatia bordurilor dupa asezarea si compactarea stratului de baza. Pentru trasare se
folosesc tarusi de lemn (sau bare de otel) si sfoara.
5. Realizarea fundatiei bordurilor
In cazul pavajului montat pe strat din beton, acesta constituie si fundatia pentru borduri.
Pentru pavajul montat pe strat flexibil din balast sau piatra sparta, se realizeaza o sapatura de
fundatie continua cu adancimea de 100-150 mm si se toarna betonul de regula pana la nivel cu stratul
de baza. Latimea fundatiei trebuie sa fie mai mare cu minim 100 mm decat latimea bordurii pentru a se
permite incastrarea ei.
6. Montarea si alinierea bordurilor
Pe fundatia de beton întarit se toarna un strat de mortar de 25 mm (1:3 ciment:nisip) pe care se
aseaza bordurile. Bordurile sunt asezate la nivel si aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc.
Incastrarea bordurilor se realizeaza astfel: se toarna betonul de încastrare pe fundatia de beton
a bordurii, apoi se compacteaza si netezeste betonul cu mistria, asigurându-se ca cel putin ½ din
înaltimea bordurii este încastrata astfel încat aceasta sa poata prelua împingerile dinspre zona pavata.
Pentru încastrare se foloseste beton clasa C8/10.
7. Rosturi intre borduri
Bordurile se pot monta fara rosturi sau cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar (un amestec
1:4-ciment nisip). Rosturile trebuie completate in intregime si bine compactate. Bordurile se pot monta
si cu rosturi neumplute (cap la cap) de 2-3 mm.
8. Asternere strat de poza din nisip
Peste stratul de fundare compactat se aseaza un strat de nisip uscat (sort 0÷4 mm) cu grosimea
intre 30-50 mm numit pat de pavaj. Stratul de nisip astfel asternut se compacteaza cu placa vibratoare,
apoi se mai împrastie nisip "de pierdere" si se niveleaza. Stratul de nisip trebuie sa fie perfect neted,
fara urme.
Pe suprafata de nisip gata pregatita nu se va circula.
Pentru calculul definitiv al inaltimii pavajului este bine sa se stie ca, in final, prin vibrarea
pavajului montat pe nisip, inaltimea va scadea cu 20 mm.
9. Montarea dalelor din beton vibropresat
Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a acestora la
configuratia dorita. Intre elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm. Aducerea la nivel se face cu
ajutorul unui ciocan de cauciuc, cu batai usoare inspre colturile elementului.
 Dupa terminarea asezarii elementelor de pavaj pe stratul de nisip, in rosturi se va presara nisip
fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va matura bine suprafata pavata. Pentru pavajul ECO
NATURA (ecologic/inierbat) se vor umple golurile cu pamant fertil, drenat bine sau pietris ornamental.
Pentru compactarea finala a suprafetei pavate se va folosi vibratorul cu placa (70-100 kg în
serviciu), cu sau fara pres de cauciuc in functie de tipul pavajului montat .
Daca mai este necesar, se vor reumple rosturile si se va matura din nou suprafata.
Fixarea si vibrarea pavajului se face pe timp uscat.
Se foloseste numai placa compactoare cu pres de cauciuc in cazul pavelelor de pana la 5 cm
grosime.
Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in lungul drumului la marginea imbracamintei,
respectând proiectele de execuţie aferente si prevederile tehnice: SR 4032-1:2001, SR EN 1340:2004, SR EN 197-1:2011, SR
662:2002, SfggEN 12620+A1:2008, indicativ NE 012.
Beton pentru montarea bordurilor C8/10
Borduri pentru carosabil tip Al
Borduri pentru trotuar tip Bl
Borduri rampa
Nisipul natural spalat sort 0...4 mm
Ciment Portland
Apa
3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Se sapa pamantul manual in vederea creerii spaţiului necesar executării fundaţiei.Latimea săpăturii va fi egala cu latimea elementului
majorata cu 0,20m. Fundul săpăturii va fi adus cu grija la cotele prevăzute in proiect si va fi compactata pentru a avea 95% din
densitatea optima Proctor normal. In cazul unei săpături mai adanci fata de cota prescrisa, executantul trebuie sa compenseze diferenţa
de cota prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii. In cazul in care exista bordura se desface bordura existenta si se reface . Se
picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepţi, se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alineaza bordura in
lungul sforii .
Se toarna betonul fundaţiei C 16/20 manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decât cota necesara, pentru ca atunci cand se aseaza
bordura sa nu mai fie nevoie de completări cu mortar de ciment decât in mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafaţa lui sa
asigure o aşezare corecta a bordurii.
Bordurile se aseaza manual in funcţie de greutatea acestora de unul sau doi muncitori astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara
care materializeaza linia bordurii.
Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor asfaltice si cu 10 mm sub nivelul
imbracamintilor de piatra cioplita. In profil longitudinal nu se admit denivelări mai mari decât ale imbracamintii asfaltice . Bordurile
de trotuar se aseaza cu fata superiora la 10 - 15 cm deasupra nivelului marginii imbracamintii, in funcţie de cantitatea de apa ce curge
pe rigola. In acest caz nu se admit denivelări mai mari decât panta longitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului. Pentru curbe se
folosesc borduri de trotuar de aceeaşi secţiune ca si bordurile din aliniament dar de lungime mai mica spre a se realiza o cat mai
uşoara inscriere in curbe.
Corecturile de poziţie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o
scandurica de protectie .
Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment M50 a spaţiului ce ramane intre doua borduri alaturate. Rosturile vor avea
maxim 2cm. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie care marcheaza in relief rostul.Tolerantele admise la
montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzătoare si in profilul in lung.
4. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Se va urmări instruirea si respectarea de către personalul executant a utilizării echipamentelor de protectie din dotare, conform
Normelor de tehnica securitatii in vigoare cu privire la lucrările de intretinere si reparaţii drumuri.
Se va verifica cunoaşterea de către personalul executant a Normelor pentru protectia muncii, Normelor PSI, precum si a Normelor pentru
execuţia lucrărilor sub circulaţie..
Programul de asigurare a calitaţii, privind “REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE
VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI, COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL BUZAU ” face parte din
documentaţia oferta pregatita de SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL, este proprietatea
sa si nu poate fi multiplicata sau utilizata de alcineva.
 REPERE PRIVIND MANAGEMENTUL, LOGISTICA SI PLANIFICAREA APLICATA
PENTRU REALIZAREA CONTRACTULUI

Pentru execuţia lucrărilor, societatile vor organiza echipe specializate pentru diferitele tipuri de lucrări din cadrul
contractului, fara insa a se limita la acestea, conform organigramei prezentate.
Compania va intretine curatenia locului sau de munca, fara o decontare separata, si se va ocupa de evacuarea din santier a
gunoiului, a molozului si a tuturor materialelor sale de constructie nefolosite cat si a utilajelor.
Procesele verbale necesare cartii constructiei si obligatoriu a fi intocmite pentru verificarea lucrarilor ascunse si a fazelor
determinante pe parcursul executiei lucrarilor, sunt prevazute in Ghidul pentru programarea controlului calitatii executarii
lucrarilor pe santier, editat de COCC in anul 1997.
Lucrarile care se vor executa au la baza antemasuratori si vor fi corelate in mod obligatoriu cu caietul de sarcini intocmit de
proiectant, cu proiectele de specialitate, cu legislatia si normele tehnice in vigoare; se vor semnala eventualele obiectiuni
sau neconcordante proiectantului.
Compania trebuie sa adapteze tehnologia proprie de punere in opera a lucrarilor, in conformitate cu
legislatia, normele in vigoare, agrementele si specificatiile tehnice si sa cuprinda toate cheltuielile auxiliare legate de
punerea in opera a lucrarilor (incluzand procurare, preparare, transport, montaj, materialele si utilajele auxiliare pentru
executia lucrarilor, unelte si dispozitive auxiliare de montaj).
Materialele folosite si modul de punere in opera trebuie sa reflecte cele mai inalte standarde de
calitate.
Toate materialele care vor fi puse in opera trebuie sa corespunda prevederilor din standarde, din normele de fabricatie, din
certificatele de calitate sau din alte acte normative in vigoare.
Toate lucrarile, atat cele prevazute in proiect, cat si cele care pot aparea in diverse situatii, se vor executa in conformitate cu
prevederile legislatiei, standardelor, normativelor, prescriptiilor tehnice, specificatiilor tehnice intocmite de producatori si
cu normele tehnice de protectia muncii si preveni
rea incendiilor in vigoare in Romania.
Pentru toate materialele de import se vor prezenta agrementele tehnice eliberate de forurile legal
abilitate.
Pe toata durata de realizare a obiectivului se vor respecta urmatoarele indicatii:
În raza de acţiune a utilajelor de ridicat şi la lucrările cu risc mărit de accidentare este obligatoriu:
- să se împrejmuiască zona de lucru;
-să se prevadă pasarelele, scările şi platformele de lucru cu balustrade şi să fie menţinute în stare de curăţenie.
Toate locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare vizibile atât ziua, cât şi noaptea. Accesul către locurile de
muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite. Gropile şi puţurile din zona de lucru se vor împrejmui.
Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi imposibilitatea unor deplasări
necomandate.
Se interzice lăsarea în zona de lucru a maşinilor şi utilajelor de construcţii, precum şi a
mijloacelor de transport, în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care este posibilă
deplasarea lor necomandată.
Locurile în care se depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţie evacuate de la înălţime trebuie să fie
îngrădite.
Dacă în timpul lucrului este posibilă o emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra
pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de proiecţie şi de prim ajutor în caz de arsuri şi intoxicaţii; în asemenea situaţii,
echipele de lucru trebuie să fie înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze, cu măşti izolante şi truse de prim
ajutor.
La apariţia emanaţiei de gaze, lucrul va fi oprit şi membrii formaţiei de lucru vor fi evacuaţi, până la îndepărtarea
pericolului.
Manipularea încărcăturilor cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicare şi transport pe verticală şi orizontală se va executa
numai cu respectarea prescripţiilor ISCIR în vigoare.
La executarea lucrărilor pe timp de noapte vor lua cel puţin următoarele măsuri:
- iluminat corespunzător, care să asigure o vizibilitate bună pe întreaga suprafaţă a zonei de lucru;
- dotarea personalului ce utilizează mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant;
- vopsirea cârligului mijlocului de ridicat şi a cablurilor de legătură în culori reflectorizante;
- acţionarea dispozitivului de semnalizare acustică la orice mişcare a mijlocului de ridicat;
- dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;
- iluminare locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru;
- iluminare separată a locurilor de depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii ce se manipulează;
- iluminare corespunzătoare a căilor de acces. Fiecare lucrător trebuie să aibă aviz că este apt pentru lucrul de noapte şi la
lumină artificială.
Depozitarea materialelor trebuie făcută cu grijă în spaţii închise sau deschise, astfel încît să poată fi uşor accesibile,să fie
ferite de întreruperi şi să excludă pericolul de accidentare,incendii sau explozii.
Construcţia şi amenajarea depozitelor şi magaziilor se vor face cu respectarea prevederilor normelor PSI în vigoare.
Depozitele de materiale trebuie să satisfacă cerinţele tehnice şi sanitare în vigoare astfel încît amplasamentul, construcţiile,
magaziile, drumurile de acces, instalaţiile aferente să asigure deplina securitate a muncii în interiorul depozitelor.
Locurile de muncă unde pericolul de producere a accidentelor trebuie prevăzute obligatoriu cu echipament individual de
protecţie şi dispozitive de securitate, inclusiv împrejmuirea acestora cu îngrădire de protecţie acolo unde este cazul.
Toate locurile de muncă, accesul din depozite vor avea afişate panouri, tăbliţe indicatoare de tehnica securităţii şi tăbliţe
avertizoare.
Rampele de depozitare, trecerile pentru lucrători, utilajele, magaziile precum şi toate punctele de lucru din schimbul de
noapte vor fi luminate în cele mai bune condiţii. Se interzice lucrul în locurile neluminate sau insuficient luminate,precum şi
accesul muncitorilor spre acele locuri.
Drumurile de circulaţie a vehicolelor şi a lucrătorilor, platformele de lucru trebuie lăsate libere astfel încît să nu fie blocate
cu materiale, utilaje, pămînt, zăpadă, etc.
Împrejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor străine în depozite este obligatorie.
Toate echipamentele elecrice ce sînt alimentate cu energie electrică, atît în timpul pauzelor cît şi după încetarea lucrului la
terminarea programului, vor fi deconectate de la reţea şi asigurate, pentru ca nici o persoană neautorizată să nu le poată pune
în funcţiune.
Toate materialele depozitate în magazii vor fi sortate pe feluri şi dimensiuni folosindu-se în acest scop stelaje şi rafturi.
Depozitarea materialelor se va face astfel încît stelajele sau rafturile să nu fie solicitate peste limita de rezistenţă.
Între rafturi sau stelaje se vor lăsa spaţii de circulaţie de 1÷1,5 m iar drumul principal de acces la magazie trebuie să aibă
lăţime suficientă pentru asigurarea manevrării materialelor fără pericol de accidentare.
Se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de pereţii construcţiilor provizorii.
Materialele depozitate în spaţii deschise vor fi aranjate în stive avînd pereţii drepţi şi înălţimi variabile în funcţie de natura
materialelor.
La depozitarea şi gruparea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de
periculozitate, sensibilitatea la căldură, la fum sau la umezire, reacţia faţă de alte materiale, posibilitatea de aprindere, etc.).
Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat exterioare şi interioare ale depozitelor de materiale vor fi executate în tub Pantzer
sau ţeavă de apă pentru a se elimina orice posibilitate pentru producerea de scîntei ceea ce ar genera pericol de incendiu. Ele
trebuie verificate periodic şi bine întreţinute de către personal autorizat.
Corpurile de iluminat din depozitele de materiale vor fi prevăzute cu globuri de protecţie,iar cele
care pot fi lovite cu apărători (grătare) metalic.
Curatarea Santierului
Compania este responsabila de curatenia din santier si zonele adiacente lui, respectand conditiile impuse de Autoritatea
locala.
Dupa finalizarea tuturor lucrarilor, se va curata santierul, indepartand orice obiecte, mormane de pamant, obstacole etc. care
ar putea crea disconfort.
Santierul trebuie sa fie eliberat de resturi, praf si murdarie. Se va reface amplasamentul la starea existenta inainte de
inceperea lucrarilor.
a) Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor efectuate se realizeaza in mai multe etape si anume:
- receptia pe faze determinante – asa cum este stabilit conform caietului de sarcini si procedurilor legale. Aceasta receptie
trebuie realizata de catre cei nominalizati si rezultatele trebuie sa fie cuprinse intrun proces verbal de receptie.
- receptia preliminara – se realizeaza la terminarea lucrarilor, fie pe o zona bine definita din punct de vedere functional sau
pe tronsoane bine determinate.
La receptie se va depune cartii constructiei si desenele finale.
-receptia finala - se realizeaza dupa expirarea perioadei de garantie si dupa efectuarea eventualelor
remedieri.
RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se vor efectua conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul stratului în fazele de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor, volumul
4 din 1996.
RECEPTIA PRELIMINARĂ (LA TERMINAREA LUCRĂRILOR)
Receptia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
- receptia preliminara – se realizeaza la terminarea lucrarilor, fie pe o zona bine definita din punct de vedere functional sau
pe tronsoane bine determinate.
RECEPŢIA FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE
Se execută în apropierea datei expirării termenului de garanţie, cu maximum 15 zile înainte de expirarea perioadei de
garanţie, dar nu mai târziu de 15 zile după expirarea perioadei de garanţie.
Comisia de recepţie finală se întruneşte la data şi locul fixate de preşedintele comisiei. Comisia verifică marcajul acceptat la
recepţia efectuată la terminarea lucrărilor.
Comisia utilizează aceleaşi proceduri tehnice ca şi la recepţia efectuată la terminarea lucrărilor
Lucrarile vor fi excutate de personal specializat dotat cu utilaje corespunzatoare.
ETAPE ESENTIALE
Semnarea contractului de executie;
Constituirea contului de garantie in conformitate cu prevederile contractului;
Obtinerea autorizatiei de constructie
Predarea, respectiv preluarea, amplasamentului.
Executantul va organiza inceperea efectiva a lucrarilor imediat dupa primirea ordinului de
incepere.
Antreprenorul va studia cu responsabilitate toate capitolele importante ale investitiei referitoare la: destinatie, localizare,
dimensiune, costul, timpul de realizare, riscurile, produsele si parametrii calitativi ai produselor, parametrii de rentabilitate
etc.
Lucrarile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic si cu indicatiile proiectantului si vor fi verificate in conformitate
cu cerintele de calitate ale legislatiei in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau autorizat efectuarea tuturor incercarilor si detereminarilor rezultate din
aplicarea caietului de sarcini al proiectului. Acesta nu se va limita doar la incercarile si determinarile rezultate din aplicarea
caietului de sarcini, ci la orice alt tip de incercari si teste ca urmare a respectarii stas-urilor si normativelor in vigoare.
Antreprenorul va urmari ca executia tuturor lucrarilor sa se faca astfel incat sa se mentina la nivelul solicitat prin caietul de
sarcini si la nivelul standardelor si reglemnetarilor tehnice in vigoare.
In cazul in care beneficiarul va constata abateri de la prevederile proiectului/caietului de sarcini, suntem de acord cu
dispunerea intreruperii executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun in consecinta.
Pe perioada contractului, antreprenorul este pe deplin responsabil pentru toate accidentele provocate ca urmare a
nerespectarii normativelor si caietelor de sarcini.
Antreprenorul va:
-inregistra zilnic cantitatile de lucrari executate si calitatea acestora
-inregistra si centraliza canitatile executate lunar in santier, va asigura corespondenta lor cu cele prevazute in proiect si va
face o actualizare cumulata a acestora, precum si a valorilor rezultate
-face o comparatie intre progresul fizic real, aprobat, fata de cel planificat pentru fiecare activitate
intocmi situatiile de plata.
Formatele in care se vor realiza activitatile de mai sus vor fi propuse dirigentului de santier, discutate si aprobate de
beneficiar inainte de implementare.
Receptia de la terminarea lucrarilor se efectueaza de catre beneficiar conform Regulamentului de receptie a lucrarlor de
constructii si instalatii aferente acestora. Receptia la terminarea lucrarilor se va efectua la un interval de 14 zile de la
terminarea lucrarilor,timp necesar pentru efectuarea testelor de laborator. Comisia de receptie examineaza lucrarile
executate in conformitate cu documentatia tehnica aprobata, proiect de executie, caiet d esarcini, precum si determinari
necesare in vederea realizarii receptiei la terminarea lucrarii.
In perioada de garantie, toate eventualele defectiuni vor fi remediate corespunzator de catre antreprenor. Receptia finala se
va face conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente, dupa expirarea perioadei de
garantie.
Obligatiile Executantului:
Se va incadra in valorile ofertate si va respecta termenele contractate;
In perioada de executie, Executantul va organiza executia lucrarilor; va mobiliza resursele necesare executiei lucrarilor; va
efectua trasarea si pichetarea lucrarii; va efectua toate lucrarile prevazute in contract, inclusiv aprovizionarile cu materiale;
va intocmi toate documentele de calitate necesare receptiei lucrarilor; va intocmi situatiile de lucrari lunare si le va supune
aprobarii Dirigintelui de santier desemnat de beneficiar; participa la intalnirile organizate de beneficiar ori de cate ori va fi
cazul; va solutiona toate problemele care cad in sarcina sa, in termenele stabilite de Beneficiar; va comunica in scris cu
Beneficiarul si Dirigintele de santier ori de cate ori va fi necesar; va transmite graficele de executie reesalonate, daca va fi
cazul, la cererea Beneficiarului sau a Dirigintelui de Santier; va anunta in scris Beneficiarul data terminarii lucrarilor in
vederea organizarii si efectuarii receptiei;
Nu se vor admite intreruperi nejustificate ale perioadei de executie a lucrarilor, ofertantul are obligatia, ca la elaborarea
ofertei sa tina cont de perioadele in care conditiile climatice sunt nefavorabile executiei lucrarilor de constructie, pentru a se
evita depasiri ale termenelor ofertate, si evitarea platii unor penalizari in conformitate cu prevederile contractuale.
Executantul va asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, printr-un sistem propriu de calitate, prezentat in cadrul
ofertei tehnice, realizat prin personal responsabil tehnic cu executia si responsabil tehnic cu controlul calitatii;
Executantul va utiliza, in executia lucrarilor, numai produsele si procedeele prevazute in certificate, sau pentru care exista
agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor privind calitatea in constructii;
Executantul va respecta toate prevederile in vigoare pentru realizarea nivelului de calitate prevazut prin lege, orice referire
in cadrul ofertei tehnice la standarde si normative care nu mai sunt in vigoare va duce la descalificarea ofertei;
Executantul va duce la indeplinire, la termenele stabilite, masurile dispuse prin actele de control
sau prin documentele de receptie ale lucrarilor de constructii;
ORARUL DE LUCRU
Orarul de lucru este intr-un singur schimb, de luni pana vineri, de la 8 la 17.00, cu pauza de masa
de o ora, de la 12.00 la 13.00, cu posibilitatea de prelungire in conformitate cu prevederile legale
in vigoare, la ore suplimentare sau la doua schimburi, in cazul aparitiei unor evenimente
neprevazute care ar ingreuna inaintarea lucrarilor.
Organizare de santier
Se va prevedea la o locatie agreata de catre Beneficiar – o cladire pentru birouri de santier. Cladirile din cadrul organizarii
de santier vor fi amenajate in containere prefabricate cu structura metalica si panouri tip sandwich, echipate in conformitate
cu activitatile ce urmeaza a se desfasura. Toate cladirile vor fi prevazute cu aer conditionat, instalatii de incalzire, instalatii
electrice, apa potabila si retea canalizare.
Containerele vor fi amplasate în sistem parter pentru toate obiectele.
Daca va fi cazul, amenajarea platformelor pentru amplasarea obiectelor de organizare se va realiza prin lucrări de nivelare
cu ajutorul buldozerului, săparea stratului de pământ vegetal tot cu ajutorul buldozerului şi depozitarea în incinta
organizării, aducerea de balast cu autobasculante şi descărcarea în grămezi, împrăştierea şi nivelarea cu ajutorul
buldozerului sau autogrederului şi compactarea cu vibrocompactorul pe pneuri.
Transportul containerelor se va realiza cu ajutorul autotrailerelor, iar manevrarea lor se va efectua cu o macara cu braţ
telescopic cu sarcina corespunzătoare.
Containerele se vor monta în ordinea şi aranjamentul prezentat în plansa organizarii de santier ce
va fi inaintata beneficiarului inainte de inceperea lucrarilor. Manevrarea acestora se va face cu
multă atenţie, pentru a nu le deteriora prin montarea alipită.
Zone de depozitare
Tarc depozitare materiale
Materialele asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta se vor depozita in aer liber pe o platforma de depozitare
special amenajata cu imprejmuire (tarc materiale), cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.
Amenajare magazie depozitare materiale si scule
Materialele care necesită protecţie contra intemperiilor se vor depozita pe timpul execuţiei
 lucrărilor în incinta magaziei provizorii. Aceasta se poate amenaja intr-un container cu pereti din
panouri tip sandwich ce se va monta la fata locului sau intr-un container maritim. Magazia va fi
iluminata si ventilata si va fi amenajata la interior cu rafturi. Rafturile vor fi etichetate pe tipuri
de materiale.
Materialele marunte se aranjeaza in magazie pe rafturi, grupate pe sortimente si dimensiuni, prevazute cu etichete pe care se
vor inscrie denumirea si dimensiunile specifice, astfel incat sa se poata efectua usor controlul cantitatii si calitatii acestora.
Tot aici se vor depozita sculele si uneltele.
Depozitarea carburantilor
Daca se va obtine aprobare se va mentine in cadrul organizarii de santier, intr-un spatiu special amenajat, o mini-statie de
carburanti. Rezervorul va fi pus la dispozitie in baza unui contract de inchiriere. Acesta va fi protejat intr-o constructie cu
structură metalică si copertină. Rezervorul va fi pus la dispozitie in dimensiunile dorite. Se vor lua toate masurile necesare
de prevenire si stingere a incendiilor.
Amenajarea spatiilor pentru depozitarea deseurilor
Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcţiile de organizare, cât şi acelea care fac parte din contract, vor fi ţinute
în mod permanent în stare de curăţenie in scopul asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.
Deseurile menajere rezultate in urma activitatii desfasurate, dupa darea in functiune a obiectivului vor fi colectate,
transportate si neutralizate, de catre societatea de salubrizare in baza unui contract incheiat intre parti. Deseurile vor fi
depozitate numai in recipienti Tip amplasati in locuri special amenajate.
Înlăturarea deşeurilor de pe şantier se vor conforma cu regulamentele locale şi naţionale referitoare la transport şi evacuare.
Golirea tomberoanelor cu gunoiul menajer va fi asigurata în permanenţă. Dacă accesul maşinilor utilitare nu se poate face
datorită lucrărilor în curs de realizare, se va asigura transportul acestora în zonele de unde pot fi accesate de transporturile
utilitare pentru toate imobilele afectate de lucrări.
Depozitarea temporara a materialelor.
Toate materialele vor fi depozitate astfel incat sa se garanteze protectia lor impotriva furturilor, avariilor, respectându-se cu
strictete instructiunile producătorului.
Pe parcursul executiei lucrării, Antreprenorul are obligatia:
a) de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe santier;
b) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale;
c) de a aduna si îndepărta de pe santier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.
Antreprenorul are dreptul de a retine pe santier, până la sfârsitul perioadei de garantie, numai acele materiale, echipamente,
instalatii sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii obligatiilor sale în perioada de garantie.
Amenajare depozit intermediar pamant
In cadrul organizarii de santier se va amenaja un spatiu destinat depozitarii intermediare a pamantului rezultat din excavatii
care va fi ulterior folosit pentru umpluturi. Spatiul va fi ingradit si semnalizat cu indicatoare adecvate.
Accese in santier
Pe perioada execuţiei lucrarilor, căile de acces pe şantier se vor limita strict la căile pietonale, rutiere (asfaltate sau
neasfaltate) și la căile ferate din zonă. Se vor respecta toate regulile generale de
utilizare a acestora precum si prevederile avizelor si altor reglementari emise de administratorii drumurilor respective.
Folosirea arterelor de circulatie se va face cu aprobarea autoritatilor locale iar restrangerea si redirijarea circulatiei se va
face cu aprobarea serviciului Politie Rutiere in conformitate cu legislatia in vigoare.
Se vor identifica, înainte de începerea lucrărilor, traseele optime de acces cu utilaje de gabarit mărit sau pentru
aprovizionarea cu materiale şi echipamente necesare execuţiei lucrărilor.
Cerintele privind caile de acces vor fi prevazute in Contract inainte ca orice proprietate, instalatii sau servicii sa fie afectate
de lucrari. Aranjamente alternative vor fi incheiate inainte de afectarea oricaror cai de acces la proprietati, instalatii sau
servicii. Se va notifica in scris Autoritatea Contractanta si proprietarii, respectiv chiriasii afectati cu 14 zile inaintea unei
astfel de interferente si va confirma faptul ca s-au stabilit de comun acord masuri alternative. Daca mentinerea permanenta a
accesului vehiculelor la orice proprietate, instalatii sau servicii, pe perioada executarii Lucrarilor va deveni imposibila, vor
fi asigurate si mentinute accese alternative. Se va acorda asistenta proprietarului / chiriasului sau ocupantului afectat de
lucrari, pentru a permite derularea activitatii normale a acestora.
Vor fi luate in considerare cerintele de acces si de servicii ale persoanelor cu nevoi speciale. Nevoile speciale sunt definite
ca fiind acele nevoi legate de sanatatea si mobilitatea persoanelor afectate precum si a personalului de ingrijire socio-
medicala.
Lucrarile care afecteaza drumurile vor fi planificate si realizate in asa fel incat perturbarea
 accesului rezidentilor locali sa fie redusa la minimum. Accesul pietonal in conditii de siguranta
va fi asigurat si mentinut in permanenta.
Imprejmuirea santierului
Se va ridica si mentine o imprejmuire temporara din plasa de sarma in jurul Santierului, prevazuta cu porti de acces.
Toate imprejmuirile si portile din Santier vor fi verificate si intretinute in mod regulat si orice defect reparat fara intarziere.
Accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru personal şi cealaltă pentru maşini. Nici
o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier.
Fiecare poarta de acces va fi prevazuta cu lant si lacat. Se va pune la dispozitia Inginerului o
cheie pentru fiecare lacat. Portile de acces vor fi inchise in afara programului de lucru. Toate
imprejmuirile si portile temporare de pe Santier vor ramane pe pozitie pana cand vor fi inlocuite
cu garduri si porti permanente sau Lucrarile sunt intr-o faza suficient de avansata pentru a
permite ca acea parte a Santierului sa fie pusa in functiune.
Asigurarea cu utilitati a organizarii de santier
Pe timpul executiei lucrarilor, constructiile din cadrul organizarii de santier vor fi conectate la retelele existente de apa,
canalizare, energie electrica, gaze, aer comprimat, telefonie si internet.
In vederea utilizării infrastructurii existente pentru racordarea la utilităţi, se va lua legatura direct cu autoritatile detinatoare
de utilitati din zona. Pentru detalii privind rețelele de utilităţi aflate pe amplasamentul propus al noilor reţele, se vor consulta
planşele vizate de către deţinătorii de reţele.
Se va asigura plata pentru toate drumurile de acces temporare şi conexiunile la apă, canalizare, electricitate, telefon şi
internet. Se vor instala contoare pentru utilităţile care se consumă. Se va contoriza apa consumată pentru efectuarea de
probe şi teste, spălări şi dezinfectări ale conductelor.
Apa pluviala, precum si apa uzata rezultata de la utilizatori, in timpul lucrarilor va fi evacuata in afara santierului, conform
celor specificate in caietele de sarcini, pentru a preintampina defectiuni sau reclamatii.
Pentru asigurarea sursei de apa se va realiza un bransament de apa prin racordarea la reteaua de apa existenta in zona.
Racordarea se va face numai dupa obtinerea avizului de la compania detinatoare de retea.
In scopul colectarii apelor uzate se va proceda la realizarea unui racord la reteaua de canalizare din zona. In cazuri deosebite
in care acest lucru nu este posibil datorita lipsei de retea in apropierea santierului, se vor utiliza fose septice vidanjabile.
Fosele septice vor fi amplasate în funcţie de panta efectivă a terenului, prin săpătură cu excavator şi săpătură manuală. Se va
monta fosa (prefabricatădin PAFSIN/PVC), se vor realiza legăturile conductelor de canalizare de la grupurile sanitare si se
va proceda la umplutura cu pământ.
Racordarea la reteaua electrica se va face in conformitate cu solutiile stabilite de furnizorul de energie din zona, explicitate
in avizul tehnic elaborat de acesta. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin cablu subteran adus până la
containerul ce va cuprinde tabloul electric, ridicarea cablului protejat în ţeavă metalică pe peretele exterior al containerului,
străpungerea peretelui şi realizarea legăturilor la tabloul montat la interior.
Se vor intocmi toate documentatiile tehnice necesare obtinerii avizelor tehnice de racordare, in
numele Beneficiarului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare. Beneficiarul lucrarii
are obligatia, obtinerii avizului.
Asigurarea echipamentului de constructii
Se vor asigura mijloace fixe şi echipamente în măsura necesară pentru executarea activităţilor, cu respectarea tuturor
regulamentelor de igienă şi siguranţă.
Prezentăm în continuare câteva tipuri uzuale, folosite pentru a realiza lucrarea:
Excavatoare
Camioane>20 tone
Camioane intre 5 si 20 tone
Mini-excavator
Incarcator frontal
Autocisterna
Buldozer
Echipamente de mică mecanizare:
Motopompe ;
Ciocane hidraulice ;
Pickamere;
Compresoare;
Aparate sudura
Grupuri electrogene;

Invertor sudura.
LUCRARI DE PROTECTIA MUNCII
1. La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute in legislatia in vigoare in special
din « Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii » editia 1993 ; Legea Protectiei Muncii Nr. 90/1996 ; «
Norme generale de protectie a muncii » editia 1996, precum si « Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite
categorii de lucrari »,
2. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate de tehnologul executant, in
care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul
din executie,
3. Dintre masurile speciale ce trebuiesc avute in vedere se mentioneaza :
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;
- se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parepeti, dispozitive);

- toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vigoare ;

STRATEGIA DE APROVIZIONARE CU RESURSE
Sunt pe deplin responsabili de implementarea prevederilor de siguranţă şi de respectarea acestora la locul de muncă, de
comportamentul de siguranţă al angajaţilor acestora pe Şantier şi de depunerea documentelor obligatorii. Aceştia sunt
responsabili pentru curăţarea locului de muncă şi pentru menţinerea igienei personalului acestora (instalarea de facilităţi
sanitare temporare). Orice excepţie de la precauţiile obligatorii de siguranţă trebuie discutată şi aprobată de Contractantul
General înainte de implementarea acesteia.
În timpul instalării şantierului şi a execuţiei structurii, contractantul va fi obligat să respecte cerinţele minime de siguranţă şi
sănătate pe şantier şi să se asigure de următoarele:

• Contractantul execută inspecţia muncii înainte de începerea lucrărilor pe şantier

Contractantul postează pe şantier în mod vizibil înainte de începerea lucrărilor
• Planul de sănătate şi siguranţă ocupaţională este dezvoltat;
• Coordonarea documentaţiei proiectului va fi asigurată de coordonatorul documentaţiei.
• Cooperarea dintre firmele care au subcontractat activităţi pe şantier pentru contractant, asigură protecţia personalului,
prevenirea accidentelor şi a altor pericole privind sănătatea şi informarea reciprocă pe şantier.
• Măsurile intenţionate de verificare a proceselor adecvate de lucru.
• Asigurarea accesului pe şantier doar persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe şantier.
• Asigurarea că şantierul este păstrat curat şi în ordine.
• Informarea reciprocă privind orice măsuri de asigurare . • Este obligat să ţină evidente ale personalului de la sosirea
acestora pentru a-şi ocupa postul, până la părăsirea de către aceştia, a şantierului.
• Contractantul structurii şi subcontractanţii vor fi obligaţi să asigure o instruire H&S de început a tuturor muncitorilor, să îi
familiarizeze pe aceştia cu SĂNĂTATEA ŞI SIGURANŢA, cu regulamentele de muncă în siguranţă şi cu procesele de
lucru, să facă notiţe în documentul de instruire de SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ, care va fi înaintat directorului structurii.
Este strict interzisă începerea activităţii pe şantier fără participarea prealabilă la acest tip de instruire. • Dacă personalul unui
număr de angajatori îşi desfăşoară activitatea într-un singur loc, coordonarea activităţilor şi informarea reciprocă va face
parte din contractele încheiate. Aceştia trebuie să încheie un acord în scris, prin care se va stabili care dintre aceştia este
responsabil pentru crearea SĂNĂTĂŢII ŞI SIGURANŢEI în cadrul spaţiului comun de muncă şi în ce măsură. Dacă aceştia
nu ajung la un acord, fiecare va fi pe deplin responsabil.
• Contractantul nu va fi exonerat de responsabilitatea pentru siguranţa şi sănătatea ocupaţională conform legii, prin
asigurarea că sarcinile sunt executate. • Contractantul va fi obligat să asigure cel mai înalt grad posibil de siguranţă şi
sănătate ocupaţională.
• Contractantul va fi obligat să identifice pericolele şi să evalueze riscurile. • Contractantul ia măsurile, mai ales pentru
îndeplinirea principiilor generale
• Cerinţele minime generale pentru şantier a) Cerinţele minime speciale pentru şantier
• Secţiunea I Locurile de muncă în incintele interne. • Secţiunea II Locurile de muncă în incintele externe.
Legislaţia Aplicabilă
Protecţia muncitorilor şi a mediului de lucru va fi realizată printr-un număr de măsuri legislative, tehnice, de sănătate,
organizatorice şi de igienă, având drept scop crearea de condiţii de lucru de asigurare a sigurantei muncii şi de protejare a
muncitorilor, a mediului de lucru şi a mediului de pe şantier.
Condiţiile de bază privind siguranţa şi sănătatea muncii sunt prezentate pentru a elimina sau restrânge riscul factorilor care
duc la producerea de accidente de muncă, de boli de muncă şi de alte daune ocupaţionale aduse sănătăţii şi în general
principii de protecţie pe şantier. Acest Act prevede obligaţiile angajatorului (contractantului structural) faţă de angajaţi,
cooperarea şi obligaţiile angajaţilor faţă de angajator OH&S şi procedurile de siguranţa muncii în operarea utilajelor şi a
echipamentului.

Dată fiind natura şi producerea în execuţia lucrărilor, legile româneşti trebuie respectate, incluzând cerinţele de siguranţa
muncii şi articole tehnice privind pregătirea şi execuţia lucrărilor de instalaţii şi de construcţii pe şantier.
Contractantul va avea obligaţia de a:
Păstreze evidenţe ale muncitorilor, să asigure instruirea la intrarea la locul de muncă,
Fam
iliarizeze muncitorii cu regulile OH&S şi să îi doteze cu dispozitive de protecţie individuală,
Instruiască proiectanţii şi directorii executivi privind regulamentele de SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ la intrarea acestora pe
şantier, Familiarizeze personalul subcontractanţilor cu cerinţele de lucru pe şantier.
Creeze condiţii pentru SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ. Parte din care va fi un proces tehnologic sau de lucru disponibil pe
şantier.
Contractantul va coopera cu toţi subcontractanţii şi le va gestiona activitatea, prin prisma siguranţei muncitorilor,
va efectua măsuri de prevenire şi control, şi va solicita respectarea măsurilor de SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ.
Acesta va coordona executarea sarcinilor de pe şantier.

Managementul administrarii resurselor materiale – aprovizionarea

Managementul administrarii resurselor materiale nu reprezinta doar o insumare mecanica a diferitelor etape prin care se
realizeaza un anumit ciclu de aprovizionare, ci presupune o imbinare fructuoasa a activitatilor realizate de departamentul de
aprovizionare.
In privita procesului de achizitionarea acesta include o serie de activitati principale, astfel se pun in evidenta urmatoarele
elemente componente ale activitatii de aprovizionare:
a). Cererea de aprovizionare, formulata de catre utilizator pe baza necesarului acestuia de materii prime sau componente.
Initierea unei astfel de cereri are la origine un control al stocurilor, al magaziilor sau spatiilor de depozitare, o analiza a
proiectelor tehnologice sau a controlului executie a lucrarilori, in functie de tipul produselor si organizarea firmei. O data
identificat necesarul de materiale, se purcede la intocmirea unei cereri adresate departamentului de aprovizionare prin care
se solicita reinnoirea stocurilor folosindu-se anumite documente, cum ar fi: formularul de solicitare de aprovizionare, o lista
completa necesarului de materiale, care sa cuprinda detalii referitoare la produsele ce vor fi achizitionate cantitatile
necesare, precum si o cerere de reinnoire a stocului. O atentie deosebita trebuie sa acorde achizitorul acelor produse care
necesita un timp mai indelungat de achizitie si sa ia toate masurile necesare ca instructiunile de comandare sa fie predate
departamentului de achizitii cat mai repede posibil.
b). Selectarea furnizorului priveste cea de-a doua etapa a procesului de aprovizionare si presupune o alegere a furnizorului
de achizitie bazata pe cotatii de preturi, conditii de livrare, reputatia privind standardele de calitate, performantele la livrare
si situatia comerciala. Furnizorul de aprovizionare poate consta intr-un singur furnizor sau mai multi, in functie de necesarul
de materiale solicitat. O mare amploare a luat in ultima perioada un sistem japonez de aprovizionare si executie a lucrarilor,
constand in reducerea stocurilor la zero, bazandu-se pe furnizori care sa livreze marfurile direct la locul de munca si ,,exact
la timpul potrivit”.
Unul dintre cele mai importante capitole in cadrul acestui proiect, il reprezinta prin insasi structura sa resursele materiale.
Datorita multitudinii acestora, precum si a cerintelor complexe pe care acestea trebuie sa le indeplineasca acestea, trebuie
adoptata o strategie manageriala coerenta bazata pe urmatoarele etape:.
1. Departament ACHIZITII MATERIALE
• Cererea Utilizatorului • Receptia la magazie
• Selectare Furnizor pe criteriile : pret, /calitate
• Receptia / Inspectia interna a produselor
2. Departament AprovizionarePregatire comanda
• Livrare materiale
Facturare materiale
• Receptie la furnizor
3. Expediere materiale in santier
Cererea de aprovizionare, formulata de catre utilizator pe baza necesarului acestuia de materii prime sau componente.
Initierea unei astfel de cereri are la origine un control al stocurilor, al magaziilor sau spatiilor de depozitare, o analiza a
proiectelor tehnologice sau a controlului executie a lucrarilori, in functie de tipul produselor si organizarea firmei.
O data identificat necesarul de materiale, se purcede la intocmirea unei cereri adresata departamentului de aprovizionare
prin care se solicita reinnoirea stocurilor, folosindu-se anumite documente, cum ar fi: formularul de solicitare de
aprovizionare, o lista completa a necesarului de materiale, care sa cuprinda detalii referitoare la produsele ce vor fi
achizitionate, cantitatile necesare, precum si o cerere de reinnoire a stocului.
O atentie deosebita trebuie sa acorde achizitorul acelor produse care necesita un timp mai indelungat de achizitie si sa ia
toate masurile necesare ca instructiunile de comandare sa fie predate departamentului de achizitii cat mai repede posibil.
Selectarea furnizorului priveste cea de-a doua etapa a procesului de aprovizionare si presupune o alegere a furnizorului de
achizitie bazata pe cotatii de preturi, conditii de livrare, reputatia privind standardele de calitate, performantele la livrare si
situatia comerciala. Furnizorul de aprovizionare poate consta intr-un singur furnizor sau mai multi, in functie de necesarul
de materiale solicitat. O mare amploare a luat in ultimele decenii un sistem japonez de aprovizionare si executie a lucrarilor,
constand in reducerea stocurilor la zero, bazandu-se pe furnizori sa livreze marfurile direct la locul de munca si “exact la
timpul potrivit”.
Emiterea comenzii de achizitie este partea cea mai rutinanta a unui proces de achizitie, constand ori in dactilografierea
comenzii, semnarea si expedierea ei prin posta ori in schimb electronic de date.Problemele ce se pot ivi in aceasta etapa
privesc consumul de timp, in sensul ca aceasta activitate, desi simpla si obisnuita, poate dura cateva zile sau saptamani, ceea
ce poate duce la o marire a timpului alocat proiectului. Se mai are in vedere si faptul ca orice comanda de achizitie defineste
conditii comerciale, de regula standardizate si tiparite pe spatele formularelor de comanda, care il obliga pe achizitor sa
accepte toate costurile necesare si implicatiile legale.
Obligatiile comerciale prevazute de comanda de achizitie sunt in fapt obligatii contractuale referitoare la conditiile de plata,
la pret, fixat pe durata contractului, nefiind supus cresterii din nici un motiv, daca nu s-a dispus altfel, termenul de livrare,
calitatea si descrierea produselor ce urmeaza a fi livrate, la modul de despagubire in cazul marfii necorespunzatoare din
punct de vedere al proiectarii sau al executiei, proprietate intelectuala, pierdere sau deteriorare.
Odata contractat produsul, furnizorul nu mai are nici un drept in a-l modifica sau a-l adaugi, decat printr-o autorizare
explicita data de companie pe un formular oficial de modificare.
In situatia in care sunt impuse anumite schimbari in orice aspect al comenzii de aprovizionare, se poate emite un
amendament la comanda initiala, cu acordul prealabil al furnizorului, determinand efectele asupra pretului si livrarii.
Acestea sunt redactate pe formulare oficiale, avand parte de aceeasi circulatie ca si comanda initiala careia ii corespunde.
Daca insa amendamentul pericliteaza incheierea corespunzatoare a aprovizionarii oricarui alt articol din comanda pana la
data de livrare stabilita, se recomanda emitereaunei noi comenzi de achizitie. Furnizorul are dreptul de a contracta
subantreprenori (subfurnizori), cu conditia ca acestia sa fie cunoscuti de catre organizatie, si cu asigurarea accesului
personalului organizatiei care se ocupa de urgentarea aprovizionarii din cadrul companiei furnizorului la birourile sau
atelierele acestora.
Un alt aspect legat de conditiile comerciale se refera la dreptul organizatiei de a refuza produsele livrate invocand faptul ca
acestea sunt necorespunzatoare sau daca furnizorul comite o incalcare a comenzii. Orice disputa referitoare la contract se va
solutiona cu ajutorul unui arbitru ales cu acordul partilor, sau daca nu, in instanta.
Confirmarea comenzii, este raspunsul furnizorului la comanda de achizitie, in cazul in care el este pozitiv, inregistrandu-se
un contract legal, supus legilor in vigoare. In aceasta etapa, revine furnizorului obligatia de a returna o confirmare a
acceptarii conditiilor sau cel putin confirmarea detaliilor privind cantitatea, specificatiile, pretul si conditiile de livrare.
Urgentarea aprovizionarii este masura preventiva prin care se incearca preintampinarea intarzierii livrarii, cu ajutorul unui
sistem de avertizare timpurie, solicitand informarea din timp despre orice dificultati pe care le-ar putea intampina furnizorul.
In Companie, serviciul achizitii achizitorul indeplineste si rolul celui ce urgenteaza aprovizionarea, regula este ca acest rol
sa revina unei persoane special insarcinate din cadrul acestui departament. Odata plasate toate comenzile, achizitionarea la
timp a marfurilor devine o problema primordiala. Urgentarea aprovizionarii nu reprezinta doar un proces de urmarire a
marfurilor intarziate, ci mai degraba incearca sa prevada problemele ce apar pe parcursul executie a lucrarilori si livrarii,
preintampinand intarzierea livrarii. Daca insa acest proces de rutina nu pare sa isi atinga scopul, persoana insarcinata cu
urgentarea aprovizionarii poate apela la metode mai puternice de urgentare, cum ar fi oferta de a colecta marfurile chiar de
la sediul furnizorului, o notificare prin care sunt explicate pe larg motivele urgentarii, sau orice alte metode licite ce duc la
atingerea scopului.
Expedierea - trebuie avut in vedere faptul ca inaintea parasirii locului de executie a lucrarilor al furnizorului, transportul sa
fie marcat corespunzator, prin aplicarea unei stampile usor de recunoscut a furnizorului pe lazile de ambalaj, astfel incat
fiecare articol sa poata fi identificat in toate etapele calatoriei, precum si la destinatia finala.
Livrare si facturare - facturile insotesc actele de trimitere a marfurilor si se deconteaza de catre solicitantul marfii in
momentul receptionarii acesteia.
Inspectie interna a produselor - realizata de catre factorii de control abilitati din interiorul organizatiei.
Receptia produselor –este ultiam etapa a ciclului aprovizionarii si consta intr-o examinare amanuntita pentru verificarea
evetualelor pagube survenite pe parcursul transportului , greseli referitoare la natura marfurilor sau cantitatea solicitata .
Daca marfurile corespund acestea sunt trimise la magazie, unde se procedeaza si la o evidenta a stocurilor. Apoi , dupa un
timp se pregateste un nou ciclu de aprovizionare.
In cazul in care transportul nu este receptionat in conditii satisfacatoare , se poate cere respingerea acestuia , fiind returnat
impreuna cu o nota de respingere , solicitantul fiind exonerat de plata facturilor.
Monitorizarea managementului administrarii resurselor materiale ale proiectului , vizeaza in primul rand o eficienta in
aprovizionare, in ordinea evitarii intarzierilor , a achizionarii materialelor ce vor fi puse in opera in cadrul acestui proiect, ca
si incadrarea in bugetul stabilit. Sporirea caracterului anticipativ al conducerii, reflectat de accentuarea importantei
managementului aprovizionarii , dataorat in pricnipal presiunii exercitate de progresul tehnic si tehnologic , caruia trebuie
sa-I faca fata in mod corespunzator , , determina profesionalizarea functiei de manager al aprovizionarii , etrminata atat de
aptitudinile si calitatile pe care le impune o asemenea functie, cat si d evaloarea cunostintelor si deprinderilor pe care le
poseda.
Functia de manager al aprovizionarii priveste capacitatea de a conduce , de a adopta decizii corecte, juste si performante,
care se concretizeaza in practica in:
• emiterea comenzilor de achizitie,
• asigurarea transportului,
• a depozitarii,
• ca si a tuturor aspectelor legate de formalitati comerciale.
In adoptarea deciziilor, considerentele de ordin economic au avut intotdeauna un rol preponderent, asa incat managerul de
proiect de aprovizionare trebuie sa aiba in vedere costurile bunurilor si serviciilor achizitionate, luand in considerare faptul
ca acestea reprezinta peste jumatate din costurile totale ale unui proiect de aprovizionare. Prin urmare, aprovizionarea
competitiva determina succesul financiar al unui proiect.Demersurile intreprinse de managerul unui proiect si al functiei de
manager al aprovizionarii pentru administrarea resurselor constau:
• intr- o analiza a conditiilor concrete, interne, legate de problema plasamentelor capitalului, de fundamentarea costurilor
aferente realizarii fiecarui obiectiv al proiectului si urmarirea sistematica a incadrarii cheltuielilor efective in nivelul
planificat al costurilor
• asigurarea transportului,
• a depozitarii,.
Importanta plasarii eficiente a capitalului rezida in faptul ca o gestionare adecvata a resurselor poate determina gradul de
rentabilitate al proiectului si incadrarea procesului de achizitie in bucetul alocat proiectului
Astfel, se va acorda o atentie deosebita la :
• fondurile blocate prin achizitionari premature de materiale nu mai aduc profit, ba mai mult, daca aceste fonduri
provin din capital imprumutat, aduc o pierdere ce echivaleaza cu o dobanda, sau cu niste cheltuieli fara acoperire.
• intarzierile cauzate cu achizitionarea de materiale pot avea consecinte dezastruoase, provenind din faptul ca lipsa
materialelor poate duce la:
intreruperea lucrului,
Determinarea unei depasiri a numarului de ore estimat, in conditiile in care proiectul continua
inregistrarea salariilor si costurilor fara acoperire.
Per ansamblu, intregul proiect are de suferit, punand in pericol profitabilitatea lui.
Strategii manageriale utilizate in administrarea resurselor materiale ale proiectului. Etapele procesului de administrare a
resurselor materiale .
Managementul aprovizionarii in cadrul proiectelor ce se deruleaza in Companie include procedeele nexcesare in vederea
achizitionarii de bunuri si servicii , in vederea atingerii csopului proiectului, dintre care cele mai importante sunt:
-planificarea aprovizionarii ; ilustreaza produsele ce vor fi procurate, precum si data la care vor intra in posesia
solicitantului
- planificarea solicitarii; documentarea cu privire la caracteristicile bunurilor ce se doresc achizitionate si identificarea
potentialilor furnizori
-solicitarea - analiza ofertelor furnizorilor pe baza de pret, conditii de livrare, reputatie
-selectia furnizorului - selectarea furnizorului dintre ofertanti administrarea contractului - conditiile contractuale
survenite intre solicitant si furnizorul de bunuri si servici
-incheierea contractului –finalizarea contractului, livrarea produselor , rezolavrea posibilelor diferende aparute pe parcursul
derularii contractului.
Toate aceste procedee interactioneza intre ele , creand un tot unitar , aprovizionarea functionand ca un serviciu centralizat .
De retinut este faptul ca relatia furnizor-organizatie poate exista la mai multe niveluri in cadrul unui proiect, astfel se vor
parcurge etapele:
Planificarea aprovizionarii
Planificarea solicitarii
Solicitarea
Selectia furnizorului
Administrarea contractului
Finalizarea Contractului
Toate aceste etape descrise succint in cadrul graficului precedent, prezinta o desfasurare complexa in cadrul unui proiect,
fiecare dintre acestea continand : date de intrare,metode si tehnici particulare de abordare a fiecarui proces precum si
rezultatele etapei ce sunt prezentate sub forma unor date de iesire. In continuare, prezentam in detaliu fiecare etapa in parte,
analizate la nivelul componentelor constituente.
Planificarea aprovizionarii
Este un proces al identificarii primelor date referitoare la genul de produse ce trebuie procurate, cantitatea necesara, timpul
de achizitie, precum si descoperirea primelor informatii vizavi de posibilii furnizori. In aceasta etapa, echipa manageriala
poate intra in contact cu specialisti in contracte si aprovizionare, incluzandu-i apoi in echipa proiectului.
DATE DE INTRARE
Descrierea produsului - cuprinde detalierea din punct de vedere tehnic (caracteristicile)
al al tuturor bunurilor ce urmeaza a fi achizitionate
Resursele achizitionarii, ca si expertiza, trebuie sustinute de catre echipa proiectului
Conditiile de piata -se refera la o analiza a bunurilor si serviciilor existente pe piata in acel moment, care sunt produsele
cele mai cautate, de unde se procura acestea si in ce
conditii
Analiza proiectului - priveste unele costuri preliminare, planuri manageriale de calitate,
fluxul banesc in cadrul proiectului, identificarea riscurilor sau personalul planificat
Constrangerile sunt factorii ce limiteaza optiunile organizatiei, una dintre cele mai
cunoscute constrangeri pentru proiecte fiind disponibilitatile banesti.
Presupunerile sunt factorii ce in viziunea scopurilor planificate sunt considerati a fi Scopul proiectului -vizeaza o
descriere a limitelor proiectului si furnizeaza o serie de informatii importante despre necesitatile proiectului si strategiile
care trebuie aplicate pe parcursul derularii lui.
adevarati, reali si siguri.
Planificarea solicitarii
Este procesul care implica o pregatire minutioasa a documentelor necesare pentru a sustine solicitarea.
DATE DE INTRARE
Planul managerial de aprovizionare
Declaratia de lucru
Alte date de iesire planificate - cuprinde o revizuire a riscurilor, a costurilor preliminare, stabilite in planificarea
aprovizionarii, care s-au modificat de la o etapa la alta, luate acum in considerare ca parte a solicitarii.
METODE SI TEHNICI PENTRU PLANUL SOLICITARII
Formele standard se refera la contractele standard, descrierile standard ale bunurilor ce fac obiectul proiectului sau la
versiunile standardizate ale unei parti sau a intregului set de documente necesare.
Parerea expertului este necesara si in aceasta etapa a proiectului.
REZULTATE (DATE DE IESIRE)
Documentele aprovizionarii sunt folosite in vederea solicitarii propunerilor posibililor furnizori, selectati mai tarziu potrivit
criteriilor cunoscute. Aceste documente trebuie structurate in asemenea maniera incat sa faciliteze acuratetea raspunsurilor
din partea eventualilor furnizori, incluzand descrierea formei dorite de raspuns sau orice alte previziuni contractuale, copii
ale modelului de contract Criteriile de evaluare pot fi obiective sau subiective, bazate pe talentul sau experienta managerului
de proiect, si fac adesea parte din documentele de achizitionare. In conditiile unor produse similare, unul dintre cele mai
cunoscute criterii de evaluare este pretul, insa nu si cel mai concludent. Alte criterii importante vizeaza intelegerea nevoilor,
asa cum reiese din propunerea furnizorului, costul per total, capabilitatile tehnice si cunostintele, abordarea manageriala,
capacitatile financiare. Revizuirea unor declaratii de munca survine si pe parcursul planului de solicitare.
Solicitarea
Solicitarea implica un proces de obtinere a ofertelor din partea furnizorilor, ce vor fi analizate, concluziile rezultate pe baza
criteriilor de evaluare fiind concretizate in alegerea celui sau celor mai buni furnizori, in conformitete cu obiectivele
proiectului.
DATE DE INTRARE
Documentele aprovizionarii sunt trimise potentialilor furnizori Lista furnizorilor calificati contine informatiidespre fiecare
furnizor in parte, respectiv despre experienta acestuia, despre reputatia privind standardele de calitate, performante sau alte
caracteristici specifice.
METODE SI TEHNICI PENTRU SOLICITARE
Conferinta vanzarii consta intr-o serie de intalniri la care participa toti potentialii furnizori in vederea stabilirii exacte a
ofertelor, a conditiilor contractuale, a cerintelor tehnice, etc.
Publicitatea este un mod in care lista furnizorilor poate fi completata prin atragerea altora noi prin intermediul mass-mediei.
Pentru unele produse, publicitatea este necesara, cum

ar fi subcontractarea unor proiecte guvernamentale.

REZULTATE (DATE DE IESIRE)
Propunerile reprezinta raspunsurile scrise ale furnizorilor la documentele aprovizionarii, prin care acestia descriu abilitatile
si conditiile de procurare pentru bunurile vizate.Asemenea propuneri scrise pot fi secondate si de prezentari orale.
Selectia Furnizorului
Alegerea furnizorului implica receptarea propunerilor furnizorilor, aplicarea criteriilor de evaluare, si in final, decizia de a
contracta cu cel mai in masura a asigura necesitatile prevazute in proiect. Chiar daca pretul este un determinant de prim
ordin, asta nu inseamna ca este si singurul temei al alegerii furnizorului, un exemplu concludent in acest sens fiind dat si de
faptul ca cel mai mic pret propus s- ar putea sa nu fie si cel mai mic cost daca furnizorul se dovedeste a fi pus in situatia de a
nu putea livra bunurile la timpul stabilit in contract, ceea ce duce la o intarziere a intregului proiect, provocand cresterea
costurilor totale.Se are in vedere si natura bunurilor
cerute, in functie de aceasta, putand fi selectati unul sau mai multi furnizori, semnand un contract standard sau unul
negociat.
DATE DE INTRARE
Propunerile- realizate in cadrul fazei anterioare
Criterii de evaluare- prezentarile scrise si orale ale ofertei furnizorilor pot fi secondate si de unele monstre ale produselor
fabricate anterior, in vederea unei mai bune evaluari a
calitatii si capabilitatilor
Politici organizationale - practicate de catre conducerea organizatiei investigate
METODE SI TEHNICI PENTRU SELECTIA FURNIZORULUI
Negocierea contractului reprezinta metoda care implica clarificarea clauzelor contractuale si a acordurilot tacite, structura
contractului, drepturile si obligatiile partilor, acoperind in general responsabilitatile si autoritatea, finantarea contractului,
pretul, etc.
Sistemul de incarcare - ce se determina in functie de caracteristicile produsului
Sistemul scanarii - presupune cerintele minimale de performanta pentru unul sau mai multe criterii de evaluare
Estimari independente - pentru cele mai multe produse se cere ca echipa de achizitie sa
intocmeasca o evaluare independenta fata de cea propusa de potentialii furnizori, ca un mijloc de verificare
REZULTATE (DATE DE IESIRE)
Contractul - este un acord de vointa, o intelegere legala care obliga furnizorul la procurarea produselor specificate in
schimbul unui pret. Un asemenea contract poate fi simplu sau complex, in functie sau nu de natura produselor ce constituie
obiectul lui.
Administrarea contractului
Administrarea proiectului semnifica procesul prin care este asigurata concordanta dintre performantele furnizorului si
intelegerea contractuala. Avand in vedere caracterul legal al relatiei contractuale, echipa manageriala trebuie sa cunoasca
implicatiile asumate in administrarea unui contract. Administrarea contractului presupune si o aplicare a proceselor
manageriale la relatia contractuala, cum ar fi: executia planului proiectului, raportarea performantei, controlul calitatii,
controlul schimbarilor si integrarea acestora in managementul proiectului. Modalitatea si conditiile de plata trebuie de
asemenea bine definite in cadrul unui contract, creand o balanta intre progresul realizat de furnizor si ratele de plata.
DATE DE INTRARE
Contract
Rezultatele muncii - fac parte din planul proiectului de executie
Modificari solicitate - pe parcursul derularii contractului pot surveni diferite modificari legate de termenii contractuali ori de
produsele sau serviciile ce trebuie procurate. O alta
modificare se refera la cazul in care se produce rezilierea contractului din culpa furnizorului, acesta nerespectandu-si
obligatiile contractuale, munca acestuia fiind
etichetata ca necorespunzatoare.
Facturile furnizorului - furnizorul are dreptul si totodata obligatia ca din cand in cand sa emita facturi in vederea remunerarii
muncii prestate pana la acel moment.
METODE SI TEHNICI MANAGERIALE PENTRU ADMINISTRAREA CONTRACTULUI
Controlul sistemului de modificare a contractului - defineste procesul prin care contractul poate fi modificat, incluzand
birocratia, procedurile de rezolvare a disputelor, aprobarile necesare pentru autorizarea modificarii
Raportarea performantelor - priveste modul in care furnizorul isi respecta clauzele
contractuale Sistemul de plata - de regula se utilizeaza sistemul platii prin conturi, insa la proiectele
de mai mare anvergura se poate crea un nou sistem.
REZULTATE (DATE DE IESIRE)
Corespondenta - termenii contractuali adesea solicita documentatie scrisa asupra unor aspecte ale comunicarii dintre
organizatie si furnizor, ca de exemplu avertismente legate de calitatea nesatisfacatoare a produselor livrate, clarificari sau
modificari ale contractului.
Modificarile contractului
Plata - se va face in conformitate cu prevederile contractului
Finalizarea contractului
Receptia produselor cerute, verificarea lor, incasarea pretului, rezolvarea diferendelor, toate acestea duc la
finalizarea contractului. DATE DE INTRARE Documentatia contractului - include, dar nu se limiteaza
laaceasta, insusi contractul, secondat de toate anexele sau notele explicative la modificarile facute
contractului, documentatia tehnica realizata de catre furnizor, documentele financiare, statele de plata,
facturile.
Ansamblul de activitati de procurare, depozitare, intretinere si transport al materialelor
Procedura are ca scop precizarea actiunilor si a masurilor necesare pentru controlul primirii,
manipularii, depozitarii si conservarii produselor din momentul sosirii de la furnizor si pana

cand acestea sint puse in opera.

DOMENIU

Procedura se aplica tuturor materialelor si produselor sosite de la furnizori sau executate in atelierele proprii aferente
lucrarilor de constructii.
DOCUMENTE DE REFERINTA

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.

Aceste instructiuni se vor emiteastfel incit sa fie disponibile la personalulce urmeaza sa le aplice cu 15 zile inainte de
momentul in care produsul urmeaza a fi manipulat.
Depozitarea si conservarea materialelor/produselor.
Depozitarea si conservarea materialelor/produselor se va face cu respectarea tuturor conditiilor specifice fiecarui material in
parte (conform cerintelor din proiecte si specificatiile furnizorului).
-Responsabilul CQ pe depozit va verifica permanent indeplinirea acestor cerinte.
Pentru produsele pentru care s-a constatat ca nu au fost pastrate in conditii corespunzatoare (temperatura, stivuire, etc.)
responsabilul CQ va cere sefului de depozit trecerea in asteptare a acestora pentru a se analiza posibilatile de acceptare.
Produsele care au fost initial acceptate, dar dupa trecerea timpului nu indeplinesc cerintele de calitate (expirarea termenului
de garantie, deteriorare, etc.) vor fi separate in zonele de carantina. Aceste produse vor fi testate pentru a se determina daca
mai pot fi utilizate sau nu.
In acest sens seful de depozit va anunta pe seful compartimentului aprovizionare si seful compartimentului CQ pentru
dispunerea modalitatii de lucru pentru testare (in vederea acceptarii sau respingerii acestora).
Produsele care nu vor mai putea fi utilizate vor fi indepartate din depozit.

I.8.7. RAPOARTE SI INREGISTRARI: Nota de intrare - receptie N.I.R. ; . Fisa de autoreceptie; . Fisa de control calitate
F.C.C.; Proces verbal de receptie calitativa a materialelor/produselor; . Nota de refuz la receptia calitativa a
produselor/materailelor; Fisa de evidenta a materialelor neconforme; . Etichete de identificare - marcate de comisia de
receptie. Prezenta procedura se refera la: planificare saptamanala a productiei in functie de comenzi; - achizitii interne si
externe (generare comanda si facturarea marfii primite); - Organizarea si conducerea activitatilor din depozit; - asigurarea
manipularii, depozitarii , conservarii si livrarii produsului ( fisa de magazie, inventar) - receptia cantitativa si vizual
calitativa a produselor finite; - analiza conformitatii produselor finite; - implementarea practicilor si instructiunilor
referitoare la controlul retinerilor si eliberarilor ; - mentinerea documentatiei privind controlul retinerilor si eliberarilor; -
asigurarea aplicarii deciziei asupra dispozitiei privind produsul neconform; - asigurarea pastrarii la zi a cantitatilor
produselor neconforme ce au fost distruse; - elaborarea instructiunilor de lucru privind manipularea,depozitarea,conservarea
si livrarea; - mentinerea inregistrarilor calitatii prin completarea formularelor aplicabile; - implementarea de actiuni
corective in urma auditurilor interne ; - Stabilirea locului de depozitare al produselor; - primire, pastrare si eliberare de
bunuri, - gestiunea si controlul functionarii depozitului de produse finite dupa principiul FIFO - identificarea vizuala a
produselor finite conform avizului de expeditie - controlul producerii de incarcare a mijlocului de transport - responsabil de
efectuarea inventarului depozitului de produse finite - rulajul stocurilor, urmarirea termenelor de expirare, - pregatirea
marfurilor pentru clienti, intocmirea bonurilor de consum, efectuare de stoc zilnic si inventar lunar, operare calculator,
bonuri de consum, extrase de cont, facturi terti. - Asigurarea serviciului de distributie la client ( depozitare produse finite in
depozit intern, administrare vanzari/desfacere- documente contractuale si fiscale: transport primar si secundar) integritatii
patrimoniului in depozitul de produse finite, optimizare activitati/procese ( analiza economica). - Intocmirea de Proces
Verbal de casare pentru produsele neconforme; -Organizarea activitatii de mixare , - Responsabilul de gestiunea stocului de
produs finit avand indatoriri de gestionar; - Asigurarea rotatiei stocului conformprocedurilor in vigoare; -- Luarea de masuri
documentate, impreuna cu superiorul iearhic, de remediere pentru orice neregula aparuta in privinta stocului; - Intocmirea
pontajului personalului din subordine : - Responsabil de disciplina oamenilor din subordine; - Respectarea tuturor
procedurilor, politicilor Asocierii si instructiunilor de lucru.

DESCRIEREA SISTEMULUI CALITATII

Cuprins

1. Descrierea sitemului calităţii

Generalităţi

Documente de referinta

Sistemul de management calitate şi mediu

Politica in domeniul calitatii si conservarea mediului inconjurator

Particularizare privind lucrarea

Principalii furnizori selectaţi

2. Lista procedurilor de sistem

1.1. Descrierea procedurilor de sistem(atasate)

3. Lista procedurilor tehnice

Descrierea procedurilor tehnice

4. Planul de control al calităţii, verificări, încercări

Descrierea fazelor de executie si control

Planul de verificări si încercări pe categorii de lucrări şi faze de execuţie

Prezentul „Program al calităţii şi mediului” a fost realizat conform SR EN ISO 9001/2015 şi SR

EN

ISO 14001/2015 si respecta legislatia si Normelor metodologice privind continutul cadru de

organizare

a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrarilor.

GENERALITATI

SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL. are proiectat propriul sistem de management
al calităţii şi mediului, bazat pe manualul calităţii intocmit de specialistii sai si

certificat de MANAGEMENT CERTIFICATION cu certificat seria: C nr.2759 pentru SR EN

ISO 9001:2015 si

certificat seria M nr.1953 pentru SR EN ISO 14001:2015;

Drept urmare a fost elaborat acest Program al Calităţii, ce va fi completat dupa contratarea

lucrării cu aprobările şi documentele necesare detaliate în conformitate cu Proiectul de execuţie

care va

fi predat de beneficiar.

Programul calitatii descrie cerintele si masurile adoptate de SC KEYBOARD SRL

la obiectivul “REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI,

COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL BUZAU ” Programul calitatii reprezinta capacitatile
si disponibilitatile care pot fi dezvoltate de catre societate, pentru a realiza produse si
pentru a presta servicii conforme cu cerintele clientului , cu
prevederile si legislatia in vigoare la nivel national, specifice profilului de activitate declarat si
autorizat.

Programul calitatii constituie cerinte obligatorii pentru intreaga societate, pentru fiecare

compartiment din cadrul societatii si pentru fiecare angajat. Totodata, Programul Calitatii
contribuie la

consolidarea increderii clientului, ca pe parcursul tututror activitatilor desfasurate, societatea

respecta

cerintele specifice in contractele perfectate si cerintele aplicabile specificului activitatilor

desfasurate.

Prezentul program al calitatii este elaborat si difuzat cu scopul de:

- a documenta politica si obiectivele societatii privind calitatea;

- a documenta sistemul calitatii;

- a mentine sub control procesele care influenteaza calitatea;

Precizeaza elementele de continut corespunzatoare din manualul de management al calitatii,

procedurile aferente sistemului calitatii, procedurile pentru procesele SMI, proceduri tehnice de

executie , in conformitate cu SR EN ISO 9001/2015 si SR EN ISO 14001/2015.

Asigura programul pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si montaj in fiecare etapa de
lucru

precum , in conformitate cu Legea 10 / 1995, standardele si normativele tehnice in vigoare.

Asigura investitorul ca cerintele specifice ale proiectului sunt respectate in totalitatea lor.

Pentru elaborarea prezentului Program al calităţii s-a utilizat Procedura de Sistem - Sistemul
Calitatii

din CQ al SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL . Sunt incluse in prezentul program
lista cu procedurile de sistem şi lista cu procedurile tehnice de execuţie.

Sistemul Calitatii, implementat de SC KEYBOARD SRL –SC DRUM DESIGN SRL Buzau,
asigura in executie respectarea prevederilor impuse de catre standardele SR EN ISO 9001/2015
si SR EN ISO 14001/2015.

DOCUMENTE DE REFERINTA:

-Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii

-Legea 50/1991+completari - Autorizarea constructiilor

-H.G.766/1997 - Conducerea si asigurarea calitatii in constructii

-H.G.272/1994- Regulament privind controlul de stat in constructii

-H.G.273/1994 - Privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si

instalatii

aferente acestora

-H.G.622/2004 - Privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru

constructii

-H.G.925/1955 - Regulament de verifivere si expertizare tehnica de calitate a proiectelor si

executiei

lucrarilor de constructii.

-Legea protecţiei muncii nr. 319/2006;

-Hotărârea de Guvern nr. 238/2002;

-Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006

-STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri.Straturi de baza cat si de fundatii.Conditii tehnice generale

-STAS 10473/1/1997 – Conditii tehnice.Agregate natural stabilizate cu ciment

-STAS 4606-80 – Agregate natural grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.Metode de

incercare.

-STAS 8849-83 – Lucrari de drumuri.Rugozitatea suprafetelor.Metode de masurare.

-SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare

-STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte

-STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in Sapatura

-STAS 503/1 -87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald

114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

-Ord.MLPTL 9n/15.03.1995- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

-NE 012 – 99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat

-C 56/85 - Normativ pentru verificarea clitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente

-SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitatii – Cerinte

-ISO 10005:2008 -Sistem de Management al Calitatii – Ghid pentru planurile calitatii

-STAS 1242/1-89 -Terasamente. Prescripţii generale

-STAS 1913/13-83 -Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

-STAS 1913/14-74 -Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare.Încercarea prin

rulare în laborator

-STAS 1913/15-75 - Terenuri de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren

-STAS 1913/3-76 -Terenuri de fundare. Determinarea densităţii pământurilor

-STAS 1913/4-86-Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

-STAS 1913/ 1 -82- Terenuri de fundare. Determinarea umidităţii

-STAS 6054-77 - Terenul de fundare

-STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale

-STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice

-C 169-88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor

construcţiilor civile şi industriale

-C 83-75 - Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii

-C 169-75 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor

construcţiilor civile şi industriale

-C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii

-C 167-77- Norme pentru cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice
a construcţiei

-Ordin M.L.P.A.T. 9/N/15.03.1993 “Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii” (B-dul Construcţii nr. 5-6-7-8/93)
-NE–012-99 -Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat

C 11-74- Instrucţiuni pentru alcătuirea şi folosirea în construcţii a panorurilor din placaj pentru

construcţii

C 162-73 -Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru
pereţi din

beton monolit la clădiri

-C 28-83- Instrucţiuni tehnice pentru executarea prin sudură electric îmbinărilor şi înădirilor la

armăturile din oţel-beton

-STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald

-NP 112-04 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

-P 73-78 Instrucţiuni pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton

precomprimat pentru lichide

-P 130-88 Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor

-C 16-84 Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros

-C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor

-STAS 790-84 - Apa pentru mortare şi betoane

-STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru betoane

-SR 388-1995 - Ciment Portland

-STAS 1759-88 - Încercări pe betonul proaspăt

-STAS 1275-88 - Încercări pe betonul întărit

-STAS 1799-88 - Frecvenţa încercărilor pentru verificarea calităţii mortarelor şi betoanelor

-STAS 3519-76 - Verificarea impermeabilităţii la apă

-STAS 767/0-88 - Construcții civile, industriale si agricole. Construcții din otel. Condiții
generale de calitate.

-SR EN 10025-1:2005 - Produse laminate la cald din oteluri pentru construcții. Partea 1: Condiții

tehnicegenerale de livrare
-SR EN 10025-2:2004 - Produse laminate la cald din oteluri de construcții. Partea 2: Condiții
tehnice de livrare pentru oteluri de construcții nealiate.

-SR EN 10025-3:2004 - Produse laminate la cald din oteluri de construcții. Partea 3: Condiții
tehnice de livrare pentru oteluri de construcții sudabile cu granulație fina in
starenormalizata/laminata.

-SR EN 10025-4:2004 - Produse laminate la cald din oteluri pentru construcții. Partea 4: Condiții
tehnice de livrare pentru construcții sudabile cu granulație fina obținute prinlaminare
termomecanica

-STAS 565/86 - Otel laminat la cald. Otel I

-STAS 564/86 - Otel laminat la cald. Otel U.

-SR EN 10056-1:2000 - Corniere cu aripi egale si inegale din otel pentru construcții. Partea
1:Dimensiuni

-SR EN 10058:2004 - Otel lat laminat la cald pentru utilizări generale. Dimensiuni si tolerante la

dimensiuni si la forma

-STAS 505-86 - Otel laminat la cald. Table groase. Condiții tehnice de calitate.

-SR EN 10059:2004 - Otel pătrat laminat la cald pentru utilizări generale. Dimensiuni si
tolerante la dimensiuni si la forma

-SR EN ISO 4014:2003 - Șuruburi cu cap hexagonal parțial filetate. Grade A si B

-SR EN ISO 4032:2002 - Piulițe hexagonale, stil 1. Grade A si B

-STAS 8600-79 - Construcții civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblări

înconstrucții.

Sistem de tolerante.

-SR EN ISO 9013:2003 - Taiere termica. Clasificarea tăierilor termice. Specificații geometrice

aleproduselor si tolerante referitor la calitate

-SR EN 571-1:1999 - Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1:

Principiigenerale

-SR EN 1435:2001 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografica a

elementelor Sudate

-STAS 6967/88 - Încercări mecanice ale metalelor. Clasificare.

 -STAS 7927-67 - Încercările metalelor. Încercarea de rezistenta la forfecare.

-STAS 9261/81 - Încercările metalelor. Încercarea la încovoiere prin soc pe epruvete încărcate cu
sudura.

-SR EN ISO 6892-1:2010 - Materiale metalice. Încercarea la tracțiune. Partea 1: Metode de

încercare la temperatura ambianta

-STAS 6834-75 - Încercările metalelor. Încercarea la tracțiune la temperaturi scăzute.

-SR EN ISO 7438:2005 - Materiale metalice. Încercarea la îndoire

-SR EN 10045-1:1993 - Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin soc pe epruveta

Charpy.Partea

1: Metoda de încercare

- Normativ MIXTURI ASFLATICE EXECUTATE LA CALD. Conditii tehnice

privind proiectarea, prepararea si punerea in opera - Indicativ AND 605/2016

Sistemul de management calitate si mediu

În urma unei decizii strategice a managementului de vârf, SC KEYBOARD SRL –SC DRUM
DESIGN SRL. şi-a proiectat, implementat, şi îşi menţine un sistem de management calitate si
mediu care îndeplineşte cerinţele standardelor SR EN ISO 9001:2015 , SR EN ISO

14001:2015, care să dea încredere şi să crească gradul de satisfacţie al clienţilor noştri, care să

demonstreze capacitatea noastră de a asigura permanent cerinţele clienţilor şi ale reglementărilor

specifice în vigoare pentru calitate si mediu.

POLITICA IN DOMENIUL CALITATII SI CONSERVAREA

MEDIULUI INCONJURATOR

In calitate de Administrator al firmei, ma angajez sa asigur realizarea de lucrari care sa satisfaca

in totalitate cerintele clientilor, cu respectarea standardelor, normelor in vigoare si a cerintelor

contractuale. In acest scop stabilim si aplicam Sistemul de Management al Calitatii si Mediului, conform SR EN ISO
9001:2015 , SR EN ISO 14001:2015; decidem obligativitatea respectarii sale la toate nivelurile. Cerintele impuse
pentru asigurarea calitatii si mediului sunt descrise in proceduri adecvate, aprobate de catre conducere, difuzate si
aplicate la toate compartimentele implicate. Asocierea va adopta o serie de masuri corective si de protectie cu scopul de a
micsora sau reduce, pe cat posibil, impactul asupra mediului inconjurator, pe perioada de desfasurare a lucrarilor legate de
acest proiect. Aceasta se va realiza prin aplicarea masurilor cuprinse in acest document. Aceste masuri vor stabilite si
controlate de personal specializat si au scopul de a stabili daca masurile au fost implementate si adaptate conditiilor din
acest santier.
Se va acorda o atentie speciala urmatoarelor aspecte, care conditioneaza acest proiect:
- Managementului de mediu legat de excavatii, materiale de constructii si deseurile generate de aceste lucrari;
- Controlul mirosurilor si a zgomotului ;
- Impactul asupra mediului si a resurselor naturale de apa;
- Impactul asupra vegetatiei si a vecinatatiilor;
- Controlul posibilelor pierderi si controlul poluantiilor atmosferici. Declar angajamentul meu total
pentru:

- indeplinirea politicii si a obiectivelor in cadrul domeniului calitatii si mediului prezentate in

Manualul de management al calitatii si mediului;
 - preocuparea permanenta pentru imbunatatirea sistemului de management al calitatii si

mediului implementat in cadrul societatii;

- respectarea prevederilor si dispozitiilor stabilite prin Sistemul de Management al Calitatii

si Mediului de catre angajatii societatii.

Desemnez pe responsabilul CQ ca reprezentant al managementului conducerii pentru:

- asigurarea mentinerii in cadrul firmei a Sistemului de Management al Calitatii si Mediului in

conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2015 , SR EN ISO 14001:2015.

- raportarea permanenta a stadiului functionalitatii Sistemului de Management al Calitatii

si Mediului, pentru a fi analizate in vederea corectarii si imbunatatirii.

Conducerea societatii noastre considera ca pentru castigarea pietelor si a increderii clientilor

trebuie acordata o atentie deosebita calitatii produselor oferite de societate, motiv pentru care a

elaborat si declarat public propria POLITICA IN DOMENIUL SISTEMULUI DE

MANAGEMENT AL CALITATII SI MEDIULUI.

Politica din domeniile Sistemului de Management al Calitatii si Mediului este corelata cu

politicile altor domenii de activitate si in mod evident urmareste sa satisfaca clientul prin
calitatea lucrarilor executate, sa practice un pret convenabil care sa fie obtinut cu cheltuieli
minime, in conditiile utilizarii unor procese stabile, performante, fiabile si care ofera maxima
securitate, iar pentru factorii care influenteaza calitatea sa introduca un control orientat spre
reducerea, eliminarea si prevenirea deficientelor.

Prin angajamentul conducerii privind stabilirea, implementarea si mentinerea sistemului de

management al calitatii si mediului, au fost declarate intentia si hotararea de a se aplica astfel de

sisteme, iar prin Declaratia privind politica referitoare la calitate si mediu sunt definite scopul si

obiectivele strategice pentru perioade determinate.

Eficacitatea obiectivelor strategice, inclusiv a masurilor concrete specifice fiecaruia, a

implementarii si mentinerii lor este urmarita periodic in cadrul analizelor efectuate de conducere
si, atunci cand este cazul, sunt stabilite si puse in aplicare corectiile necesare.

Responsabilitati si functii
Managerul cu asigurarea calitatii/ responsabil protectia muncii trebuie:
- sa informeze Inginerul despre toate problemele legate de protectia muncii, sanatate si
mediu;
- sa alcatuiasca planul detaliat de mediu privind santierul;
- sa implementeze si verifice aplicarea metodelor de management al mediului;
- sa realizeze inspectii in santier si sa verifice aplicarea masurilor de mediu;
- sa instruiasca personalul din executie privind normele de mediu;
- sa stabileasca modul de inregistrare a proceselor conform legilor si standardelor
romanesti in domeniu;
- sa mentina la zi documentatia privind aplicarea legala a normelor de mediu;
- sa gaseasca solutii de corectie si se rezolve non - conformitatile;
- sa rezolve plangerile din partea autoritatii locale sau a vecinilor de santier.
Managerul de santier trebuie
- sa fie informat de toate problemele ce pot aparea in legatura cu mediu;
- sa mentina comunicarea atunci cand este necesar cu Beneficiarul sau Inginerul pe
chestiuni legate de mediu;
- sa ia masuri corespunzatoare pentru remedierea problemelor legate de mediu;
- sa raporteze periodic Managerului cu asigurarea calitatii /sau responsabilului cu
protectia muncii asupra masurilor legate de mediu.
În conformitate cu legislaţia română, pe amplasament nu va fi permisă folosirea materialelor de construcţie ce dăunează
sănătăţii umane (de ex. vopseluri cu plumb)
Principalele aspecte de mediu ale procesului de construcţie şi ale activităţilor de operare/întreţinere a utilajelor sunt legate
de:
• praful ridicat de pe căile de acces din şantier şi cel produs de camioanele transportatoare de materiale;
• apele uzate generate pe şantierul de construcție;
• generarea deşeurilor;
• folosirea sau manevrarea materialelor ce pot dăuna sănătăţii (ex. materiale inflamabile şi toxice etc.)
• restaurarea terenurilor utilizate ca gropi de împrumut (dacă este cazul);
• zgomotul produs de utilaje și echipamentele de construcţie;
• perturbarea traficului adiacent;
• contaminarea/poluarea apei şi solului prin lucrări de construcţii, deşeuri rezultate în urma activităţii umane, deversări
carburanţi și ape uzate etc.
Pornind de la această listă de aspecte de mediu (lista poate fi adaptată situațiilor din teren pe măsura derulării lucrărilor din
Contract) tehnologiile, schema de maşini, dotarea cu unelte şi scule, programul de lucru, amplasarea facilităţilor
organizărilor de şantier vor fi adaptate particularităților amplasamentului.
MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU INDEPLINIREA OBLIGATIILOR PENTRU
PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR, PE PERIOADA LUCRARILOR SI A ORGANIZARII DE SANTIER

Legislaţia română privind structura şi conţinutul studiului de evaluare a impactului asupra mediului prevede şi analiza
impactului potenţial datorat zgomotului şi vibraţiilor generate ca urmare a activităţilor desfasurate in cadrul unui santier.
Managementul categoriilor potenţiale de impact generat de zgomot şi vibraţii asupra lucrătorilor şi a locuitorilor din
comunităţile învecinate, reprezintă un factor cheie în proiectarea, planificarea şi implementarea oricăror lucrari de
constructii, deoarece acestea pot afecta sănătatea şi capacitatea de muncă a lucrătorilor, precum şi confortul locuitorilor din
aşezările umane apropiate şi – în situaţiile în care se produc vibraţii – integritatea fizică a unor construcţii potenţial
sensibile.
Impactul asupra forţei de muncă poate fi atenuat prin implementarea unor programe de: protecţie auditivă, utilizarea unor
bariere acustice sau ecranare şi a altor dispozitive de limitare a zgomotului pentru sursele mecanice majore (mobile şi
staţionare) şi prin utilizarea echipamentelor personale de protecţie pentru prevenirea pierderii auzului şi a altor efecte asupra
sănătăţii. Impactul zgomotului şi vibraţiilor ambientale poate să varieze în limite largi, în funcţie de distanţa la care se află
zone locuite sau clădiri sensibile la zgomot şi vibraţii. În plus, percepţia unui impact de natură să genereze disconfort (adică,
la un nivel la care zgomotele sau vibraţiile pot întrerupe cursul normal al unor activităţi zilnice) este deosebit de subiectivă,
variind în limite largi, în funcţie de percepţia personală a fiecărui receptor.
Sursele de impact prin zgomot şi vibraţii asociate activităţilor de constructii pot varia în diverse faze de executie a lucrarii:
- utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul personalului, al materialelor şi utilajelor, spre şi dinspre
amplasamentul lucrarii
- operarea utilajelor mobile şi staţionare din interiorul amplasamentului, acestea incluzând în mod tipic
autocamioane de transport, excavatoare, buldozere, încărcătoare etc.
- operarea periodică a diverse semnale, alarme sau sirene de siguranţă (de exemplu, semnalele de marşarier
ale vehiculelor)
Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor include în mod tipic lucrătorii, populaţia din afara limitelor
amplasamentului, precum şi construcţii susceptibile de a fi avariate ca urmare a vibraţiilor.
Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse includ următoarele :
- stabilirea unei zone tampon sau a unor limite ale lucrarii faţă de amplasamentele zonelor locuite şi ale receptorilor
sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi receptori;
- un program cuprinzător de măsuri de protecţie auditivă şi împotriva vibraţiilor la locul de muncă elaborat în funcţie de
zgomotele şi caracteristicile de vibraţie specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de
muncă ale lucrătorilor - controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibraţii şi implementarea unor
programe de monitorizare şi a unor procese de corecţie în vederea minimizării necesarului de echipament de protecţie
auditivă şi împotriva vibraţiilor pentru lucrători, a disconfortului suferit de populaţia din afara zonei.
Măsurile generale propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii asociate lucrarilor de constructii
constau dintr-o combinaţie de:
- implementarea de controale instituţionale cum ar fi stabilirea unor zone de protecţie acustică, instalarea de semne,
stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru
protecţia personalului
- implementarea de controale tehnice şi procedurale corespunzătoare, cum ar fi programe de întreţinere preventivă pentru
utilajele importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale normale;
- controale administrative incluzând angajarea activă a publicului şi a altor factori interesaţi în direcţia identificării şi
rezolvării problemelor legate de zgomot şi vibraţii prin intermediul mecanismelor de comunicare
- monitorizare pe termen lung a impactului generat de zgomot şi vibraţii asupra lucrătorilor, clădirilor sensibile, speciilor
faunistice sensibile şi receptorilor umani situaţi în zona de desfasurare a activitatilor. Acest program va include:
monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor la locul de muncă cu rolul de a asigura că zonele de protecţie auditivă,
semnalizările, echipamentul de protecţie a personalului, se menţin la un nivel corespunzător în raport cu valorile măsurate şi
cu prevederile reglementărilor în vigoare; vor fi selectate puncte de monitorizare reprezentative pentru un grad maxim de
expunere personală la acţiunea unor surse specifice;
analiza performanţei investigaţiilor privind avariile induse prin vibraţie şi starea clădirilor sensibile înaintea începerii
exploatării,
monitorizarea receptorilor umani şi construcţiilor sensibile la vibraţii situate în afara zonei de desfasurare a activitatilor de
constructii;

MASURILE PENTRU REDUCEREA PRAFULUI

Deteriorarea mediului înconjurător este consecinţa unor activităţi create şi desfăşurate de om, factorul uman fiind cauza
unor perturbări ale ecosistemului, adeseori cu implicaţii mai complexe decât cele provocate de factorii naturali. Fiecare stat
membru al Uniunii Europene a aderat la un set de valori comune, reprezentat de obicei prin Directivele europene în toate
domeniile, inclusiv în cel al calităţii aerului înconjurător. Maniera de abordare a legislaţiei naţionale trebuie să conducă la
protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii
aerului înconjurător.
Potenţialul unui şantier / sit de demolare sau construcţie de a avea impact asupra receptorilor sensibili depinde de mulţi
factori, cum ar fi:
• locaţia construcţiei
• proximitatea faţă de receptorii sensibili
• dacă trebuie să se realizeze lucrări de demolare
• daca trebuie sa se realizeze lucrari de excavare
• natura, locaţia şi mărimea stocurilor de materiale de constructie stocate in santier şi perioada de timp de stocare în şantier /
sit;
• frecvenţa şi scara activităţilor generatoare de praf – inclusiv tăierea, măcinarea şi şlefuirea
• necesitatea de a aduce pe şantier / sit a utilajului de sfăramare a betonului sau de dozare a cimentului
• numărul şi tipul vehiculelor şi utilajelor necesare în şantier / sit;
• potenţialul de generare de praf sau noroi prin deplasarea vehiculelor şi
• condiţiile meteo.
Câţiva sau chiar unul din aceşti factori pot cauza un impact crescut sau prelungit de poluare cu praf, asupra receptorilor
sensibili
Măsuri de reducere a prafului
Se vor utiliza următoarele măsuri de bună practică:
1. Planificarea şantierului / sitului
• Ridicarea de bariere eficiente în jurul zonei de activităţi cu praf sau ca limitare a şantierului / sitului
• Fără foc în aer liber
• Elaborarea Planului şantierului–utilajele şi activitătile generatoare de praf se amplasează departe
de receptorii sensibili şi de vecinătăţi cu activităţi sociale (grădiniţe, şcoli, spitale, case de bătrâni)
2. Traficul in constructii
• Toate vehiculele vor avea motorul oprit – nici un vehicul nu va avea motorul pornit la staţionare
• Curăţarea eficientă a vehiculelor şi spălarea specifică a roţilor la plecarea din şantier / sit
• Toate încărcăturile ce intră în sau ies din şantier / sit să fie acoperite
• În şantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje, să nu se producă
noroi, băltire de apă, etc.
• Vehiculele şi utilajele se vor întreţine corespunzator si vor avea reviziile tehnice la zi.
3. Lucrări de demolare
• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se
vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii,
respectiv volumele care se demolează)
• Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau sa existe sisteme de ventilaţie
corespunzătoare locului
• Deseurile rezultate din demolari se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor,
chiar si temporara, pe sol.
• Minimizarea căderilor de la înălţime pentru a evita împrăştierea materialelor prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare
deşeuri
Activităţi în şantier / sit
• Minimizarea activităţilor generatoare de praf
• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în
şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează)
• Depozitarea stocurilor de materiale de construcţii, in incinte închise sau acoperirea lor pentru a le asigura o depozitare
sigură. Pentru prevenirea împrăştierii cauzate de vânt, mişcări ale aerului, se vor lua măsuri de acoperire, îngrădire,
închidere a stocurilor de materiale
• Rutele de transport nepavate genereaza într-o proporţie semnificativă emisii de praf, în special la vreme uscată sau vânt,
când se exacerbează generarea prafului la mişcarea vehiculelor. Este obligatorie conformarea cu masurile stabilite;
investitorii se vor asigura că toate rutele de trecere au suprafaţa întărită sau pavată, chiar dacă sunt doar nişte rute temporare.

MANAGEMENTUL DESEURILOR
MASURI DE ELIMINARE A DESEURILOR DE ORICE NATURA, REZULTATE CA
URMARE A EXECUTIEI LUCRARILOR DE DRUMURI CE FAC OBIECTUL
CONTRACTULUI

Pentru a stabili dispozitivele pentru controlul contaminarii si procedurile operationale care vor defini managementul
deseurilor, intai trebuie sa definim tipurile de deseuri care sunt considerate ca pot fi produse in timpul lucrarilor de executie.
Deseuri nepericuloase
Deseuri inerte
- Material rezultat de la excavari care nu a fost folosit la umpleri.
- Deseuri vegetale care nu pot fi refolosite
- Resturi de materiale
- Resturi de la impachateri si containere
- Material lemonos neutilizabil
- Resturi metalice
- Resturi de la panourile indepartate, izolatori, agenti de tratare termica, si alte ambalaje continand aceste materiale care nu
sunt clasificate drept deseuri periculoase de catre fabricant.
Deseuri menajere Aceste deseuri sunt generate de personalul din santier si vor fi colectate in pubele speciale si indepartate
din santier de catre firmele de salubrizare, cu care compania are contract pe durata desfasurarii lucrarii
Deseuri periculoase
- Resturi de vopsele si ambalaje goale de la vopsele
- Resturi de la panourile indepartate, izolatori, agenti de tratare termica, si alte ambalaje continand aceste materiale care sunt
clasificate drept deseuri periculoase de catre fabricant
- Uleiuri si ambalaje care au in continut uleiuri de intretinere si schimb ale utilajelor actuale
. Dispozitive si proceduri operationale
Pentru a identifica mai usor etapele care trebuie urmate pentru controlul deseurilor, se vor detalia urmatoarele subiecte
pentru fiecare tip de deseu clasificat anterior:
- Dispozitiv proiectat pentru controlul poluarii
- Intretinerea dispozitivului
- Managementul deseurilor
a) Deseuri inerte nepericuloase (cantitati mari) Se vor considera deseuri inerte nepericuloase:
- Material rezultat de la excavari care nu a fost folosit la umpleri.
- Deseuri vegetale care nu pot fi refolosite
- Resturi de materiale
- Resturi de la impachateri si containere
- Material lemonos neutilizabil
- Resturi metalice
- Resturi de la panourile indepartate, izolatori, agenti de tratare termica, si alte ambalaje continind aceste materiale care nu
sunt clasificate drept deseuri periculoase de catre fabricant.
Dispozitive
Zonele de depozitare vor fi amplasate pe sol si materialele vor fi izolate, daca se cere de catre managementul extern
posterior.
Se va sapa un sant de-a lungul perimetrului zonei de depozitare pentru a colecta apa pluviala si apa care rezulta din dezghet
si topirea zapezii. Acest sant perimetral trebuie sa fie acoperit cu plastic si sa aiba o panta adecvata astfel incit apele sa
poata fi colectate la un punct si apoi redirectionate care sistemul de canalizare. Astfel, nu se vor amesteca deseurile cu apa
in timpul iernii. Acest sant perimentral va fi echipat cu o deversare adecvata pentru a garanta, ca apa colectata este deviata
catre sistemul de canalizare. Daca , dintr-un motiv, Managerul de asigurare a calitatii, observa ca debitul de apa este sistat
sau stagneaza se va folosi un sistem auxiliar de pompe pentru colectarea apei din sistemul de canalizare.

Se recomanda ca deseurile sa fie reciclate sau refolosite cit mai mult posibil.
c) Deseuri menajere
In categoria deseurilor nepericuloase se afla si deseurile menajere, care sunt tratate si
gestionate diferit de restul deseurilor nepericuloase, datorita naturii, cantitatii si modalitatii de
producere a acestora.
Dispozitive
In cadrul santierului, se va stabili o zona pentru amplasarea containerelor de colectare a
deseurilor menajere astfel incat sa poata fi identificate usor.
Pentru a facilita accesul camioanelor care colecteaza aceste camioane, se vor stabili cai
de acces si zona in care vor fi amplasate aceste containere va fi stabilita pe cat posibil cat mai
aproape de zona de acces a vehiculelor.
Intretinerea dispozitivului
Containerele vor ramane in pozitia lor corecta tot timpul si se va asigura ca deseurile sunt
depozitate in containere si ca nu vor ramane saci sau alte deseuri in apropierea acestora.
Managementul deseurilor
Deseurile menajere produse de personalul de pe santier si cel de birou vor fi colectate in saci corespunzatori de plastic si
depozitate intr-un container special pentru acest tip de deseuri sau, in caz ca acest tip de containere nu exista, vor fi
colectate in containere speciale pentru colectarea deseurilor inerte.
Deseurile menajere produse de personalul de pe santier va fi pus la dispozitia serviciilor municipale de colectare a
deseurilor pentru a fi tratate impreuna cu restul de deseuri de acest tip produse de restul populatiei.

Dispozitive
Se va stabili o zona de depozitare si stocare a unor containere de deseuri acoperite si etanse care vor fi folosite pentru
depozitarea deseurilor periculoase.
Aceasta zona de depozitare a containerelor de deseuri periculoase nu poate fi expusa direct razelor solare, in plus, solul
acestei zone va fi adaptat prin acoperirea cu un material absorbant adecvat astfel incit, in caz de scurgere a unuia din
deseuri, solul sa nu fie afectat.
Zona si depozitele vor fi identificate prin stickere care sa indice tipul de deseu pentru care au fost desemnate, pentru a nu
exista erori in gestionarea acestora.
Intretinerea dispozitivului
Pastrarea corecta a dispozitivelor va fi asigurata in orice moment, tinand cont de
urmatoarele considerente:
- Materialul absorbant care acopera solul sa fie verificat periodic pentru a se asigura ca
este in stare buna. Daca se constata defecte, acesta trebuie inlocuit de cate ori este cazul.
- Stickerele de pe containere vor fi verificate periodic astfel incat sa se asigure faptul
ca scrisul este vizibil si nu sunt deteriorate.
Managementul
Pentru un management corect al deseurilor periculoase, se vor intreprinde urmatoarele
masuri referitoare la dispozitive si standarde de comportament:
- Deseurile periculoase se vor depozita pe masura ce sunt produse, in containere etanse cu capac, amplasate in zone special
stabilite in acest scop. Depozitarea deseurilor in santier va fi temporara.
- Pe santier si in imprejurimi, intretinerea utilajelor de constructie care ar putea cauza scurgeri de uleiuri sau alte grasimi in
sol este strict interzisa.
- Daca din cauza unei situatii de urgenta este necesara realizarea acestui tip de lucrari de intretinere in situatii date, produsul
in exces va fi colectat in cutii metalice (amplasate pe santier special pentru aceste situatii) si vor fi identificate
corespunzator si un material absorbant va fi plasat sub utilajul avariat pentru a evita scurgerile directe in sol. Materialul
absorbant care contine resturi de produse grase va fi tratat de asemenea ca un deseu periculos. - Solul afectat de scurgeri
ocazionale va fi delimitat in mod corespunzator pentru a evita posibile contaminari ulterioare si va fi colectat si tratat ca un
deseu periculos. - In cazul in care un echipament electromecanic prezent in cadrul dispozitivelor trebuie inlocuit cu un alt
echipament cu caracteristici similare, se va stabili o zona in acest scop in care solul este acoperit corespunzator cu material
absorbant. - Materialele absorbante continand resturi cu uleiuri de la schimbarea echipamentelor se vor considera deseuri
periculoase. - Daca, in timpul lucrarilor de executie, este necesar sa se depoziteze rezervoare de combustibil in aceeasi zona
desemnata pentru deseuri periculoase, rezervoarele de combustibil vor fi identificate cu stickere si amplasate pe un material
asorbant pentru a preveni contaminarea solului, astfel identificind acea zona speciala, ca o zona foarte periculoasa datorita
depozitarii acestor combustibili.
- Cind este indepartat materialul absorbant care contine resturi de combustibil, se va considera acesta ca un deseu periculos.
Pentru a evita confuziile, rezervoarele de combustibil vor fi identificate prin stickere care sa indice continutul acestora,
indiferent ca sunt cutii metalice sau containere de mari dimensiuni.
- Resturile de la agentii de indepartare a panourilor, produse de etanseizare, vopseluri, silicon, deseuri de uleiuri lubrefiate si
alte deseuri lichide periculoase vor fi colectate in canistre metalice, in conditii tehnice corespunzatoare (referitoare la
rezistenta si lipsa de fisuri).
- Managementul extern al deseurilor periculoase se va realiza de catre managerii autorizati ai zonei.
MASURILE DE COMBATERE A POLUĂRII ACCIDENTALE A APELOR SUBTERANE SI SUPRATERANE DATORATE
ANTREPRENORULUI

In perioada de constructie, sursele de poluare a mediului provin din urmatoarele activitati:

Activitatea utilajelor de constructie;
Transportul materialelor de constructie, prefabricatelor, personalului, etc.;
Lucrari de excavatii, sapaturi
Depunerea materialelor de umplutura, montarea elementelor de constructii, etc.;
Impactul produs asupra mediului prin activitatile desfasurate in perioada de constructie se manifesta prin:
Pulberile degajate in atmosfera la manipularea agregatelor, operatiunile de incarcare-descarcare a anrocamentelor si
materialelor de constructie;
Emisiile de substante poluante in aer specifice arderii carburantilor in motoarele utilajelor de constructie si de transport
(NOx, CO, SO2, pulberi) in frontul de lucru si pe culoarele de transport;
Pulberile de la anrocamentele si materialele de constructie puse in opera;
Apa uzata menajera care se va evacua in reţeaua de canalizare;
Apa pluviala colectata de pe platformele amenajate;;
Deseurile generate de organizarea si activitatile de santier
Luand in considerare sursele de poluare cu impact asupra mediului, in perioada de executie, concentratiile cele mai ridicate
ale poluantilor, sunt:
pulberile, in zona de manevrare a materialelor de constructie;
materiile in suspensie si produsele petroliere din apele uzate provenite de la organizarea de santier;
pulberile descarcate in emisar la lucrarile de umpluturi;
zgomotul produs prin activitatea utilajelor de constructie si transport.
Pentru diminuarea/eliminarea impactului, in studiul de impact au fost recomandate masurile necesare.

MASURI PRIVIND PROTEJAREA MEDIULUI INCONJURATOR

Controlul mediului se va face prin programul de masurare si urmarire. Persoana

responsabila cu controlul va fi Managerul asigurarii calitatii si se va desfasura in urmatoarele
situatii:
- Conditii normale : in timpul activitatii normale de executie a lucrarilor
- Conditii anormale/speciale: activitati specifice sau speciale datorate anumitor cauze.
- Conditii de urgenta
b. Conditii generale de lucru
Compania va adopta urmatoarele masuri de actiuni de mediu ca si norme generale de-a lungul
desfasurarii lucrarilor.
- Nu va exista nici o imixtiune in mediul din afara zonei de lucru. Asta include, pe linga
alte masuri si faptul ca nu se vor deversa in riu nici un tip de deseuri lichide.
- In cazul in care vreun tip de deseu trebuie eliminat in afara zonei, trebuie solicitata
aprobarea prealabila a autoritatilor competente.
- Zona de lucru va fi delimitata in orice moment pentru a evita traficul vehiculelor si
echipamentelor in afara zonelor de trafic delimitate si pentru a evita deversarea sau scurgerile
accidentale care ar putea afecta solul.
- Ca regula generala, se vor mentine ordinea si curatenia pe santier. Se va evita
depozitarea de sol sau alte reziduuri pe santier.
- In caz de scurgere accidentala datorata starii necorespunzatoare a utilajelor,
scurgerea se va colecta si gestiona conform normelor aplicabile si restabilita starea initiala.
- Zonele de depozitare vor fi marcate corespunzator cu panouri
- Reziduurile produse in timpul stadiului de lucrari trebuie gestionate conform
normelor aplicabile.
- Diversele dispozitive pentru lucrari si utilaje trebuie echipate cu elemente
corespunzatoare si intretinute si verificate pentru a garanta buna lor functionare si evitarea de
scurgeri sau alte accidente.
- Va exista o zona speciala pentru depozitarea materialelor, atit materiale de
constructie cit si reziduuri, care nu va fi niciodata amplasata aproape de cursuri de apa sau in
zone in care pot aparea cursuri de apa. Aceasta zona va fi impermeabilizata si va fi echipata cu un
sistem de canalizare pentru a colecta fose septice. Fosele septice vor fi tratate ca reziduuri.
- Traficul utilajelor deasupra zonelor de depozitare este interzis.
- Este interzis sa se depoziteze reziduuri in zone care nu au fost create cu acest
scop.
- Descoperirea in timpul executiei lucrarilor, a materialului de natura arheologica va fi anuntat imediat.
Toate aceste masuri vor fi controlate si inregistrate in Programul de Masuri si urmarire a lucrarilor. Depozitarea de
materiale pe santier se va face doar in spatii in care impactul vizual este minim.
c. Managementul deseurilor
1. Controlul si urmarirea managementului deseurilor inerte nepericuloase (cantitati mari) Controlul si urmarirea
managementului deseurilor inerte nepericuloase ( cind sunt produse in cantitati mari) trebuie facut si inregistrat in
Programul de masuri si urmarire.
Managerul asigurarii calitatii va fi responsabil de controlul lunar si Programul de urmarire si control.
2. Controlul si urmarirea managementului deseurilor inerte nepericuloase (cantitati mici)
Controlul si urmarirea managementului deseurilor (produse in cantitati mici) va fi realizat si inregistrat in livrarea de deseuri
prin completarea Tabelului de control al deseurilor. Managerul asigurarii calitatii este responsabil de acesta.
3. Controlul si urmarirea managementului deseurilor menajere
Managementul controlului si urmaririi deseurilor menajere se va realiza si va fi inregistrat prin completarea Tabelului de
control al deseurilor, ce se afla in Programul de urmarire si control, inclus in anexa 3. Managerul asigurarii calitatii este
responsabil de acesta. 4. Controlul si urmarirea managementului deseurilor periculoase Managementul controlului si
urmaririi deseurilor periculoase se va realiza si va fi inregistrat prin completarea Tabelului de control al deseurilor, ce se
afla in Programul de urmarire si control, inclus in anexa 3. Managerul asigurarii calitatii este responsabil de acesta.
d. Protejarea apei
In timpul transportului materialelor solide, atit de constructie cit si reziduale, vehiculele de transport vor fi echipate cu
plase, plastic sau alte dispozitive omologate pentru a evita pierderile. Managementul reziduurilor lichide si solide care
rezulta din aceasta actiune se va realiza conform caracteristicilor acestora. Solul din zona de depozitare trebuie sa fie
hidrofug. Aceasta zona va fi echipata cu un sistem de canalizare pentru a colecta in cisterne care pot fi produse ca rezultat al
interactiunii apa pluviala si materialele depozitate.
Materialele inerte sau inofensive pentru mediu vor fi selectate cit mai mult posibil.
Deversarea de orice fel de reziduuri lichide sau solide in cursurile naturale de apa este strict interzisa.
Indeplinirea conditiilor contractului implica interactiunea in procesele operationale ale statiei. Datorita faptului ca o
asemenea interactiune poate afecta calitatea deseului, cind este necesar sa se intervina in vreun proces al statiei sau sa se
opreasca, aceasta se va face prin cerere scrisa catre Inginer urmind indicatiile din Planul de asigurare a calitatii.
e. Protejarea solului si ecosistemului terestru
Se vor adopta masuri adecvate pentru a asigura protectia solului si a ecosistemelor terestre:
- Ca regula generala, ecosistemul natural va fi refacut in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre pot fi afectate
prin impacte negative de mediu. Pentru a proteja fauna si flora existente santierele trebuie sa fie insemnate cu marcaje in
orice moment astfel incit sa se evite in orice moment traficul vehiculelor si utilajelor in afara zonelor delimitate de trafic.
- Depozitarea si transportul materialelor de constructie vor fi realizate astfel incit sa se evite in orice moment contaminarea
solului.
- In caz de contaminare a solului sau daca solul care se excaveaza este gasit contaminat acesta va fi evacuat si reintegrat (in
caz de contaminare prin scurgeri). Un astfel de sol va fi gestionat ca un reziduu periculos.
- Zonele in care este foarte probabil sa existe scurgeri de deseuri vor fi protejate cu materiale plastice pentru a evita
infiltrarea oricarei substante in sol.
- Drumurile sau alte cai de acces vor fi folosite pentru lucrari.
- Focurile si toate aceste activitati care nu sunt adecvate procesului de constructie si care pot provoca incendii de paduri sunt
strict interzise. Se vor lua toate masurile fizice sau procedurale necesare pentru prevenirea, detectarea si stingerea
incendiilor in timpul desfasurarii lucrarilor si lucrarile de sudura vor fi realizate cu luara de masuri de precautie.
- Pentru a garanta protejarea faunei existente, santierul va fi insemnat cu marcaje pentru a preveni intrarea animalelor pe
santier.
- In timpul executarii lucrarilor toti arborii si arbustii care trebuie protejati conform descrierilor din proiectul de constructie
vor fi marcati si lucratorii vor fi informati.
- Dupa terminarea lucrarilor vor fi intreprinse actiunile de restaurarea definita in proiectul de constructie.
Managerul asigurarii calitatii este responsabil cu inregistrarea verificarii contaminarii solului si ecosistemelor terestre pirn
Programul de masurare si urmarire detaliat in anexa 3.
f. Protectie atmosferica si fonica
Protectia atmosferica va fi indreptata in doua directii: protectie importiva emisiei de particule si protectie impotriva
zgomotelor si vibratiilor. Pentru ambele actiunile menite sa controleze contaminarea includ:
- Depozitarea si transportul materialelor de constructie in stare de pulbere si agenti chimici se va face astfel incit sa se evite
transportul aerian.
- Pentru a reduce norii de praf in timpul lucrarilor ( mai ales in timpul lucrarilor de pamint), zona de lucru va fi udata.
Udarea se va face deasupra zonelor de depozitare si a drumurilor, pentru a preveni pe cit posibil formarea de nori de praf.
- Udarea va fi mai intensa in timpul lunilor uscate (vara) si in orice moment, atunci cind conditiile atmosferice o cer.
- Containerele camioanelor care transporta materiale care ar putea fi imprastiate din cauza actiunii vintului vor fi acoperite
cu prelate.
- Viteza vehiculelor in zona santierului va fi limitata astfel incit sa se evite formarea prafului.
- Depozitarea pamintului se va face in zone unde imprastierea acestuia de catre vint sa fie minima. Mormanele de materiale
vor fi acoperite si intotdeauna se vor folosi materiale inerte sau care nu sunt daunatoare mediului.
- Intotdeauna, se va acorda o atentie deosebita astfel incit gazele de evacuare de la vehiculele si utilajele folosite in timpul
executarii lucrarilor sa nu depaseasca valorile recomandate de legile in vigoare.
- Pentru a controla emisiile de gaze si particule contaminante produse de combustia interna a motoarelor utilajelor ( nu
vehicule) se aplica legislatia in vigoare.

- Utilajele si vehiculele folosite pentru lucrari vor respecta legislatia in vigoare si vor trebui sa treaca testele de drum
aplicabile in termenele stabilite de lege pentru a imbunatati eficienta conbustibilului si pentru a evita arderi incorecte care
genereaza niveluri de emisie inacceptabile.
- Timpul de lucru se va desfasura de-a lungul zilei. - Nivelul de zgomot echivalent in perimetrul cladirilor de lucru nu va
depasi valorile cerute de catre standardele aplicabile in acea zona.
- De fiecare data cind conditiile si eficienta sunt aceleasi, se vor folosi cele mai silentioase echipamente si proceduri. -
Viteza vehiculelor si utilajelor folosite la constructie va fi redusa pe cit posibil pentru a se reduce nivelul de zgomot produs
de miscarea utilajelor.
Managerul de asigurare a calitatii este responsabil cu inregistrarea verificarilor de contaminare a atmosferei prin Programul
de masurare si urmarire detaliat in anexa 3.
g. Protejarea comunitatii locale
Managerul asigurarii calitatii va fi responsabil cu asigurarea protectiei comunitatii locale si astfel:
- Orele de lucru vor fi cele stabilite in cadrul Conditiilor contractuale. Pentru executarea oricarei lucrari in afara orarului de
lucru , se va da aprobarea in scris.
- Se vor lua in considerare plingerile comunitatii locale. Lucrarile vor fi semnalizate si marcate corespunzator pentru a evita
deversarile directe sau accidentale.
Actiunile lucrarilor de pamint si utilajelor vor fi reduse in timpul zilelor cu ploi torentiale pentru a preveni spalarea
materialelor solide in cursurile de apa.
Solul folosit pentru instalarea de facilitati auxiliare pe santier trebuie sa fie izolat pentru a evita contaminarea gropilor de
colectare.
h. Protejarea resurselor naturale si conservarea biodiversitatii
Având în vedere poziţia amplasamentului care face obiectul lucrărilor de şantier nu se
consideră necesare măsuri speciale privind protecţia naturii. Respectarea regulilor de şantier
privind managementul materialelor şi deşeurilor, coordonarea traficului, minimizarea emisiilor
în apă, aer şi zgomot vor asigura indirect şi aceste cerinţe.
i Protecta patrimoniului istoric si de cultura
In cazul in care se constata, ca in timpul executiei lucrarilor se gasesc vestigii istorice,
arheologicce sau culturale se iau urmatoarele masuri:
• Sistarea lucrarilor imediat ce se gasesc monumente istorice si culturale (vestigii etc.)
• Furnizarea informatiilor relevante Ministerului Culturii.Ministerul va oferi indrumari si va
stabili modul in care se continua lucrarile si daca se continua lucrarile.
În conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 43 / 2000 cu modificările şi completările
ulterioare, articolul 6, Antreprenorul va asigura prezenţa pe Şantier a unei asistenţe tehnice
arheologice pe întreaga perioadă de execuţie a Lucrărilor până la finalizarea lor şi să asigure
acţiuni necesare în scopul protejării săpăturilor arheologice identificate în zona Şantierului.
Înaintea începerii lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va executa, cu ajutorul unor
subantreprenori autorizaţi dacă este cazul, toate lucrările de protejare a siturilor
arheologice identificate în zona respectivă de şantier.
SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL considera ca realizarea calitatii produselor prin
aplicarea sistemului de management al calitatii si mediului, duce la rentabilizarea societatii si
asigurarea unui loc important intre societatile concurente. Prin

implementarea Sistemului de Management al Calitatii si Mediului, conducerea SC SC

KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL - urmareste atingerea urmatoarelor obiective

concrete:

- reducerea pana la eliminarea totala a reclamatiilor de la clienti

- reducerea termenelor de executie ale lucrarilor cu 2 %

- reducerea costurilor de transport cu 3 %

- cresterea eficientei muncii cu 3 % prin introducerea metodei de plata dupa cantitatile efectuate

- achizitionarea de noi utilaje

- preluarea anvelopelor,bateriilor,uleiurilor uzate precum si a tuturor materialelor reciclabile

de catre firme specializate (contract)

- incadrarea in limitele admise a nivelului de zgomot

- contract cu firma specializata pentru preluarea deseurilor (hirtie,fier,sticla etc )

RISCURI:

Identificarea, descrierea si argumentarea riscurilor care pot afecta executia proiectului::

- risc tehnic sau tehnologic : posibilele efecte, ale tehnologiei folosite, asupra mediului;

- risc de aprovizionare sau risc de furnizor: contracte care nu au putut fi onorate de catre
furnizori, de ingustarea pietei de desfacere etc.

Recomandari de reducere/eliminare a riscurilor identificate:

- asigurarea ca tehnologia achizitionata prin proiect este de ultima generatie;

- incheierea de acorduri contractuale ferme, retinerea unei garantii in cadrul contractelor, sau

asigurarea contra unei prime de asigurare, prin care se acopera aspecte legate de risc in vederea

aprovizionarii materialelor si echipamentelor.

Domeniul de aplicare

Acest sitem se aplică de toţi angajaţii SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL - care
sunt implicaţi in activităţile de producţie, activităţile de elaborare, verificare, documentare,
supraveghere şi menţinere a
docmentelor şi înscrisurilor specifice sitemului calităţii mediului si sanatatii ocupationale,
conform standardelor în vigoare.

Definiţii şi prescutări

Definiţii

- Managementul calităţii – activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în

ceea ce priveşte calitatea. În general orientarea şi controlul calităţii include stabilirea politicii
referitoare la calitate şi obiectivele calităţii, a planificării calităţii, a controlului calităţii, a
asigurării calităţii şi a îmbunătăţirii calităţii.

- Politica referitoare la calitate – intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la

calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel.

- Sistem de management de mediu – componenta a sistemului de management general care

include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,

procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea şi
menţinerea politicii de mediu.

- Politica de mediu – declararea de către organizaţie a intenţiilor şi principiilor sale referitoare la

performanţa globală demediu, care furnizează cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor

generale şi a obiectivelor specifice de mediu ale acesteia.

Prescurtări

CQ – Manualul de management Calitate

SCQ – Sistemul de management Calitate si mediu

PT – Proceduri tehnice de execuţie

PS – Proceduri de sistem ale managementului calităţii

PQ – Planul Calitatii

RNC – Raport de neconformitate

Particularizare privind lucrarea:

Proiectare si executie lucrari aferente obiectivului “REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE

VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI, COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL BUZAU ”
”Lucrarile ce fac obiectul proiectului sunt urmatoarele:

In satul Vernesti:

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.

In satul Candesti

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.
- Documentatia tehnica de

referinta

Categoriile de lucrari ce urmeaza a se executa au ca document de referinta Caietele de sarcini,

memoriile tehnice, plansele, listele de cantitati. Normativele, standardele specificatiile tehnice

aplicabile sunt:

- Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii; HGR 766 – Regulamentele privind calitatea in

constructii, Catalogul Standardelor Romane – ASRO, HG 273/1994, SREN 13108-7, SREN

13242, SREN

13254; STAS 6054/1977; STAS 1913/13/1983, STAS 6400/1984, STAS 10473/1/1997;CD

1981;STAS 539-79;STAS 4606-80;STAS 8849-83;STAS 730-89;C56/85; AND 605/2016.

Responsabilitati privind executarea lucrarilor

Resurse Umane:

1. Sef de Santier

2. RTE

3. CQ

4. Responsabil SSM/ PSI

5. Topometrist
6. Muncitori calificati si necalificati – conform formular C7 – Lista consumurilor cu mana de
lucru.

Programarea controlului calitatii lucrarilor executate

 Programul pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii, pe activitati, stadii fizice, faze

determinante, in conformitate cu Legea nr.10/1995,ordinele si normativele tehnice in vigoare. Se

va respecta Programul pentru controlul calitatii pus la dispozitie de proiectantul luucrarii si vizat
de ISC.

Principalii furnizori selectaţi

Pentru realizarea unor lucrări de calitate se vor utiliza materiale de la furnizori selectati de

SC KEYBOARD SRL-SC DRUM DESIGN SRL, spre exemplu: SC KEYBOARD

SRL, SC NIKOST IMPEX SRL, SC DUMAR SRL.

2. Lista procedurilor de sistem- DESCRIEREA PROCEDURILOR

Nr. Crt. DENUMIREA COD

PROCEDURII
1 ELABORAREA SI PS-ECD
CONTROLUL
DOCUMENTEL
OR
2 CONTROLUL PS-CI
INREGISTRARILOR
3 AUDIT INTERN PS-AI
AL SISTEMULUI
DE
MANAGEMENT
4 ACTIUNI CORECTIVE SI PS-ACP
PREVENTIVE
5 ANALIZA EFECTUATA PS-AEM
DE
MANAGEMENT
6 RECRUTAREA, PS-RU
INSTRUIREA,
CONSTIENTIZAREA,
MOTIVAREA,
EVALUAREA
DEZV. RESURSELOR
UMANE
7 PROCESE REFERITOARE PS-RC
LA RELATIA CU
CLIENTII
8 EVALUAREA PS-EFA
FURNIZORILOR
SI
APROVIZIONAR
EA
PRODUSELOR
SI
 SERVICIILOR
9 COMUNICAREA PS-CIE
INTERNA
SI EXTERNA
 10 EVALUAREA PS-ESC
SATISFACTI
EI
CLIENTILO
R
11 TRATAREA PS-TRC
RECLAMATIILOR
CLIENTILOR
12 CONTROLUL PS-CN
PRODUSELOR
SI
SERVICIILOR
NECONFORME
13 CONTROLUL PS-CO
OPERATIONAL
14 PREGATIREA PENTRU PS-SU
SITUATII DE URGENTA
SI CAPACITATE DE
RASPUNS

Procedurile de sistem de management al calităţii si mediului

Procedurile de sistem de management al calităţii si mediului sunt elaborate si implementate

pentru toate procesele precizate în SR EN ISO 9001:2015 SR EN ISO 14001:2015 specifice

domeniului de activitate al SC KEYBOARD SRL 3. LISTA PROCEDURILOR TEHNICE-
DESCRIEREA PROCEDURILOR

Nr. Crt. DENUMIREA PROCEDURII COD

1 PROCEDURA TEHNICA PT– T
EXECUTIE A LUCRARILOR
DE TERASAMENTE SI
DESFACERI DE
SISTEME RUTIERE
2 PROCEDURA TEHNICA DE PT- SFB
EXECUTIE STRATURI
DE FUNDATIE DIN
BALAST
3 PROCEDURA TEHNICA DE PT- FPS
EXECUTIE STRATURI DE
FUNDATIE DIN PIATRA
SPARTA
4 PROCEDURA TEHNICA DE PT- IB
EXECUTIE A LUCRARILOR
DE
IMBRACAMINTI
BITUMINOASE
5 PROCEDURA TEHNICA PTE- B
EXECUTIE A LUCRARILOR
DE TURNARE A
 BETOANELOR
6 PROCEDURA TEHNICA PT- A
EXECUTIE ARMARE
7 PROCEDURA TEHNICA PT- DSEAS
EXECUTIE -
DISPOZITIVE DE
SCURGERE SI
EVACUARE A APELOR
DE SUPRAFATA
8 PROCEDURA TEHNICA DE PT- MR
EXECUTIE LUCRARI DE
MARCAJE
RUTIEREAPROVIZIONAR
EA
PRODUSELOR
SI
SERVICIILOR
9 PROCEDURA TEHNICA DE PT- MIR
EXECUTIE LUCRARI DE
MONTAJ INDICATOARE
RUTIERE

3.1. Proceduri tehnice de execuţie

Procedurile tehnice de execuţie stau la baza desfăşurării activităţilor, proceselor din cadrul

societăţii SC KEYBOARD SRL -.SC DRUM DESIGN SRL, activităţi care se desfăşoară pe tot
parcursul realizării produsului. Ele au fost realizate cu ajutorul responsabililor de departamente
şi documentele tehnice specifice fiecărei activităţi în parte.

Procedurile tehnice de execuţie se identifica în lista documentelor în vigoare din cadrul CQ.

4. PLANUL DE CONTROL AL CALITĂŢII, VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI

Denumire lucrare: “REPARAŢII TROTUARE ÎN SATELE VERNEŞTI ŞI CÂNDEŞTI,

COMUNA VERNEȘTI, JUDETUL BUZAU ”

La această lucrare este necesar a se ţine sub control următoarele faze tehnologice
care pot influenţa calitatea lucrărilor executate:

a) Predare – primire amplasament şi a bornelor de reper.

b) Receptie material

c) Trasare lucrare
d) Verificare cota sapaturi

e) Receptia la terminarea lucrarilor

4.2 Laboratoare pentru efectuarea analizelor si incercarilor

La aceasta lucrare se vor folosi serviciile laboratoarelor autorizate de Inspectoratil de stat in

constructii.

P.C.C.V.I. - ul (plan control calitate, verifiare si incercari) este documentul de baza reglementat

prin documentele sistemului de calitate si insoteste Planul de asigurare al calitatii lucrarii PAQ,
prin asigurarea planificarii si realizarii lucrarii in conditii controlate.

PCCVI-ul va fi difuzat impreuna cu PAQ-ul sefului de lucrare odata cu inceperea lucrarii si

contine urmatoarele elemente :

- verificarile prevazute in caietele de sarcini ;

- precizeaza metodele de efectuare a controlului pe teren si in laborator ;

- identifica parametrii prevazuti pentru verificare;

- criteriile de acceptare ;

- documentele de referinta care specifica cerintele de calitate ;

- documentele de atestare a verificarilor efectuate;

- se va completa ulterior PCCVI-ul cu Programul pentru control calitate pe parcursul

executiei, semnat de ISC avand Fazele determinante precizate .

Pentru ca PCCVI-ul este intocmit la data cand se participa la licitatie, se va completa cu Fazele

Determinante pentru stadiile fizice stabilite de isc si cu toate documentele ce atesta calitatea
lucrarii, intocmite pe parcursul derularii lucrarilor, iar urmarirea si inregistrarea stadiului
PCCVI-ului revine persoanei din compartimentul Ofertare care urmareste executarea lucrarii.

Pentru execuţia acestui gen de lucrări SC KEYBOARD SRL -.SC DRUM DESIGN SRL a
intocmit planul de verificări şi încercări pe categorii de lucrări şi faze tehnologice pe care il
prezintă detaliat la punctul 4.3.
 4.3. PLANUL DE VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI PE CATEGORII DE LUCRĂRI ŞI
FAZE DETERMINANTE

N Categoria Metoda de Frecvenţa Valori/tol Cine Documente şi

r de lucrări verificare/sp impusă e ranţe controleaz înregistrări
. Faze e cificaţi admise ă Docum Locul
C determina a e ntul de
r nte arhiva
re
t
.

1 Recepţ vizual La fiecare STAS Comisia de Registru Depa

ie - certificat lot 662 / recepţie a pt.Recepti rta
calitati de calitate aproviziona 82 materialelo a calit. a ment
vă t SR r mat tehni
agregat 662/20 c
e 02
natural
e-
balast
2 Recepţia vizual La fiecare SR 667 - Comisia de Registru Departa
calitativă -certificat lot 2001 recepţie a pt.Recepti ment
piatra sparta de calitate aproviziona materialelo a calit. a tehni
t r mat c
3 Recep -vizual La fiecare Caiet Comisia de Registru Depa
ţia -certificat lot de recepţie a pt.Recepti rta
mixtu de calitate aproviziona sarcin materialelo a calit. a ment
rei -temperatura t i r mat tehni
asfalti c
ce
4 Recepţia Conf. Proiect La fiecare C.140-86 Responsabi Bon de Respon
calitativă a -Incercări de lot Caiet l lucrare livrare s abil
betonului laborator aproviziona de Condica lucrare
marfă t sarcin de
i betoane
B. EXECUŢIE LUCRĂRI
Categoria Categoria Frecvenţa Valori/tol Cine Documen
de lucrări de lucrări impusă e ranţe controleaz te şi
Faze Faze admise ă înregistră
determinante determinante ri
5 Predare- Măsurăt La Caiet B + RL + Pro Resp.
primire ori începutul de T ces lucrar
amplasame directe lucrării sarcin +P verb e
nt Măsurăt i al
ori PV
topo PA
6 Trasare Masurători La Caiet B + RL + Proces Resp.
lucrare topo începutul de T ver lucrar
 Proiect lucrării sarcin +P bal e
i PV
TL
7 Verificare Masurat La fiecare Caiet B+RL + P Proce Resp.
cota sapaturi ori zona de s lucrar
directe sarcini verbal e
Masurat Proiect PVLA
ori C +
topo 56/85 PVRC
8 Verific Masurat La fiecare Caiet B+RL + P Proce Resp.
are ori zona de s lucrar
profil directe sarcin verbal e
Masurat i PVLA
ori Proie +
topo ct PVRC
Stas 6400-
 84
9 Verificare Prin sondaje- La fiecare Caiet de B+RL + P Proces Resp.
strat
de fundatie unul la zona sarcini verbal lucrare
din
balast 200m de Proiect PVLA +
drum
- Grosimera La distante de tehnic PVRC
stratului de max.200m STAS
una
fundatie – de alta 6400/84
latimea probe STAS
laborator
straturilor de 2900/89 si
fundatie STAS
- Grad de 1598/1/89
compactare Incercari
Proctor
conf.STA
S
1913/13
1 Receptie strat Se verifica Laterminare Caiet de B + RL PVRC Resp.
0
de fundatie exacticitatea a executiei sarcini lucrare
det. straturilor de Proiect
inscrise in fundatie tehnic
registrul de STAS
laborator 6400/84
1 Verificare Prin sondaje- La fiecare Caiet de B+RL + P Proces Resp.
1 strat
de baza din unul la zona sarcini verbal lucrare
piatra 200m de Proiect PVLA +
drum
sparta La distante de tehnic PVRC
- Grosimera max.200m STAS
una
stratului de de alta 6400/84
fundatie – probe STAS
laborator
latimea 2900/89 si
straturilor de STAS
fundatie 1598/1/89
1 Receptie strat Se verifica La Caiet de B + RL + P Proces Resp.
2
de piatra exacticitatea terminarea sarcini verbal lucrare
sparta
determinarilor executiei Proiect PVRC
inscrise straturilor de tehnic
in registrul de fundatie
laborator
1 Verificare vizual, doc. La Caiet de B + RL + P Proces Resp.
3
aşternere calitate, terminarea sarcini verbal lucrare
mixturi probe execuţiei SR 174/2- PVRC
laborator
asfaltice 97
a straturilor
de
baza si a
imbracaminte
i
gata executate
 C. RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
1 Receptia la Verificarea Pe Documentatie Comisia de Comisia La
4 terminarea documentelor intreaga tehnica receptie de investit
lucrarilor de lucrare receptie or
calitate HGR Executa
273 nt

Legendă:

B – beneficiar

RL – responsabil lucrare(Sef de punct de lucru)

T – topometrist

P - proiectant

PROCEDURA EXECUTIE LUCRARI DE ARMARE

1 . SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, uneltelor si

materialelor necesare pentru executarea lucrarilor de armare in conformitate cu cerintele de

calitate prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica la lucrarile de armare elemente de beton.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

NP 033-1999 BAR

Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu

armaturi rigida

NE 012-1: 2007 Beton

Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat

NE 012/2-2010 Beton

Normativ pentru producerea betonului si executarea

lucrãrilor din beton, beton armat si beton

precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton

CR2-1-1-1 / 2013 Beton

Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali

din beton armat

NE 020-2003 Beton

Normativ privind proiectarea planşeelor compuse din

tablă cutată-beton (revizuire P 134-93)

4. PROCEDURA

ARMARE BETON

Executia lucrarilor de armare cu bare independente se va face conform normativelor in vigoare,

avand la baza DDE elaborate de o institutie de proiectare specializata in lucrari de constructii

civile, industriale si agricole.

La temperaturi sub -10 grade C se interzice fasonarea armaturilor

Mijloace necesare

Materialele de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane sunt conform tabelului

anexat:

Tip de otel Simbol Domeniu de utilizare

otel beton rotund neted S" O B 37 armaturi de rezistenta sau
438/1-89 constructive
otel beton cu profil periodic PC 52 armaturi de rezistenta la
elemente cu betoa
de clasa minim
CI2/15
otel beton cu profil perio PC a rmaturi de rezistenta la
STAS 60 clasa cel putin CI6/
438/1-89 (G2
5)

Livrarea otelului se face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.

Materialele auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

a) Distantierii asigura pozitia armaturii la cotele din proiect precum si realizarea stratului

de acoperire cu beton. Dupa materialul din care sunt confectionati distantierii sunt:

- metalici

- din mase plastice

- din mortar de ciment

b) Dupa modul de fixare si forma lor distantierii sunt:

- simpli

- circulari

- calareti (capre)

- sarma de legat (sarme arse) D curent folosit 1-1,5 mm

- electrozi de sudura a rmaturi de rezistenta la clasa cel putin CI6/

Tipurile de electrozi de sudura, recomandate in functie de calitatea otelului sudat sunt:

- E 38 T pentru OB 37

- supertit si superbaz pentru PC 52

- superbaz pentru PC 60

Utilajele principale utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane:

- troliu 5 tf.

- stanta manuala

- masina de indreptat si masurat: masina indreptat, masurat si taiat

- stanta mecanica

- masina de fasonat macara,automacara. Mijloace de munca

necesare realizarii armaturilor:

- metru gradat

- chei pentru fasonat banc pentru fasonat

- cleste de taiat buloane

- cleste de legat

Pregatirea lucrarilor

Documentatia de execute trebuie sa contina planuri de armare pentru toate elementele de beton

armat. Aceste planuri sunt alcatuite din vederi laterale, sectiuni transversale, vederi de sus si

detalii care trebuie sa cuprinda:

- dimensiunile elementelor de beton,

- configuratia armaturilor,

- tipuri de otel beton,

- diametrul barelor,

- numarul de bare si distanta intre ele,

- forma fiecarei bare in parte, la scara

- detalii caracteristice,

- grosimea betonului de acoperire.

Inainte de a se incepe organizarea propriu-zisa a lucrului aferent unei anumite comenzi, este

necesar sa se faca liste complete cu indicativul tuturor elementelor de constructii si sa

completeze

fisele de debitare si fasonare a barelor de otel beton pentru fiecare element de constructie.

Lucrarile pregatitoare in atelierele de armatura:

- organizarea liniilor tehnologice distincte pentru confectionarea armaturilor usoare (bare

cu diametrul pana la 14 mm) si a armaturilor grele (bare cu diametrul mai mare de 14 mm);

- mecanizarea operatiilor si proceselor de lucru ca: indreptarea, taierea, fasonarea

barelor, asamblarea carcaselor;

- asigurarea continuitatii si succesiunea transportului otelului beton pentru diferite

operatii necesare desfasurarii normale a fluxului tehnologic;

- evitarea lncrucisarilor si intoarcerilor pe tot timpul procesului tehnologic, printr-o

amplasare corespunzatoare a bancurilor de lucru, utilajelor si dispozitivelor;

- otelul beton aprovizionat se sorteaza pe diametre, lungimi si marci, asezindu-se pe

stelaje sau stative.

Lucrarile de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton sunt in principal

urmatoarele:

- dimensionarea si amplasarea baracilor pentru echipe (scule, echipamente),

- verificarea amplasarii mijloacelor de ridicare pe verticala,

- prevederea cailor de acces si mijloacelor de transport,

- amenajarea la obiect a platformei pentru depozitarea barelor,

- depozitarea armaturii se face pe grupe de bare, pe tipuri de otel, elemente si marci,

- confectionarea dispozitivelor de ridicat si montat carcase, precum si celelalte sortimente

de bare fasonate.

Otelurile pentru armaturi, trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate

si dotate corespunzator astfel incit sa se asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului,

- evitarea murdaririi acestora cu pamint sau alte materiale,

- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Inainte de asamblarea si montarea armaturilor, trebuie asigurata receptia calitativa a lucrarilor

executate anterior si care sunt in strinsa legatura cu acestea respectiv:

- fasonarea corecta a barelor de otel beton,

- montarea cofrajului,

- betonarea elementelor de constructie ce trebuie executate anterior, cu realizarea corecta

a modului de intrerupere a betonului,

- pozitia corecta a mustatilor lasate din elementul deja turnat.

Lucrarile de mai sus, trebuie sa fie executate in stricta concordanta cu proiectul de execute si cu

prescriptiile tehnice de receptie.

In afara acestor verificari mai sunt necesare unele operatiuni de pregatire si remediere cum ar fi:

- curatirea cofrajului de aschii, moloz, zapada,

- curatirea betonului deja turnat in partea de contact cu betonul care urmeaza a fi turnat,

- curatirea barelor de otel beton de rugina, pamint, zapada sau gheata,

- indreptarea sau daca nu este posibil indepartarea eventualelor bare strimbate din

cauza transportului sau a manipulatii,

- verificarea pozitionarii distantierilor (purecilor) in conformitate cu grosimea stratului

de acoperire cu beton (prevazut in proiect) a armaturii.

Realizarea lucrarilor

Lucrarile de armaturi, prin operatiile pe care le includ (depozitare, prelucrare, transport,

montare),

prezinta o serie de caracteristici, de realizarea carora este conditionata obtinerea unui element de

constructie corespunzator calitativ.

Otelul livrat in bare (cu diametrul mai mare de 12 mm) se indreapta pe bancul de lucru.

Trasarea reprezinta operatia de identificare a lungimii desfasurate a barei ce urmeaza a se debita

si se face prin:

- masurarea manuala cu metrul sau sablonul,

- masurarea cu limitatori de lungime.

Debitarea se face in functie de caracteristicile otelului beton:

- otel D12 mm indreptat manual se debiteaza cu stanta manual portabila,

- otel D12 mm indreptat mecanic, se debiteaza direct pe masina cu ajutorul a doua role

prevazute cu cutit,

- otel D12 mm se debiteaza cu stante mecanice fixe sau mobile.

Trasarea si debitarea se va face, astfel incat sa se evite pe cat posibil rezultatul

cupoanelor. Cantitatea cupoanelor se limiteaza maxim 2%.

Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

conformitate cu prevederile proiectului,

Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,

tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele

tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, se va solicita reexaminarea de

catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Armaturile care se fasoneaza, trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:

- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;

- rugina, prin frecare cu perii de sarma; la intinderea otelului cu troliul, alungirea maxima

nu va depasi 1 mm/m;

Barele taiate si fasonate, vor fi depozitate in pachete etichetate pentru a se evita confundarea lor,

pastrarea formei si curateniei lor, pana in momentul montarii;

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor proiectului. In cazul

armaturilor netede avand diametrul "d" ciocul se indoaie la 180 grade cu raza interioara de
minim

1,25 d si portiunea dreapta de capat de minim 3d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se

indoaie la 90 grade cu raza interioara de minim 2 d si portiunea dreapta de capat de minim 7 d;

Tndoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul

unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d. Capetele barelor inclinate,

trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si de cel putin
10

d in zonele comprimate;

In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minimum

2 d;
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La
masinile

de indoire cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza

mare a masinii;

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 grade C;

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

- receptionarea calitativa a cofrajelor;

- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau

partilor de structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi

de betoane.

La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si

compactarii betonului prin:

- crearea la intervale de max.3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara

care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca

betonul;

- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (min.2,5 x D vibrator) la interval de max.

5 ori grosimea elementului.

In acest scop dupa caz:

- se va monta sau incheia partial armatura superioara urmind a se completa inainte de

ultima etapa de betonare;

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luandu-se masuri care sa asigure

mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.).

Se vor preda:

- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stilp;

- cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete;

- cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda

in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.

Distantierii pot fi din mortar de ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a fi

legate de armaturi sau confectionati din mase plastice.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton cu exceptia armaturilor pe mai

multe rinduri.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre de

otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la max. 1 m (1

buc./mp) in camp, respectiv de max.50 cm (4 buc./mp) in zonele de consola.

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametrul mai mare de 14

mm

se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei

armaturii.

In astfel de situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv

superioara.

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma

de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofrag astfel incat sa se asigure mentinerea lor in

timpul turnarii betonului.

Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj armatura, sa

se monteze sub forma de carcase preasamblate.

Legarea armaturilor

La lncrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra (STAS

889- 89) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua

fire de sarma de 1 - 1,5 mm diametru.

Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de

incracisari marginale pe intreg conturul. Restul lncrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate

din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retetele de placi curbe subtiri se vor lega in toate punctele
de

incrucisare.

La grinzi si stalpi, vor fi legate toate lncrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu

ciocurile agrafelor. Restul lncrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate

numai in sah (cel putin din doi in doi). Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii

etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile

longitudinale

se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza. Acestea vor fi legate de regula, de toate barele

longitudinale cu care se incruciseaza.

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna

beton, trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari
deoarece ele

constituie Lucrari Ascunse, care nu mai pot fi controlate ulterior. Verificarile trebuie efectuate de

catre beneficiar (inspector de santier) si executant (seful de lucrare) si trebuie sa se refere la toate

aspectele lucrarii si anume:

- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristicile

elementului de structura;

- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate

in elementele care se toarna ulterior (mustati);

- lungimi de petrecere la innadiri;

- calitatea sudurilor;

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

 - dispozitivele de mentinerea pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri);

- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii;

- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

4.Responsabilitati

Seful punctului de lucru

raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei

proceduri;

verifica materialele primite la locul de punere in opera din punct de vedere calitativ si

cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare;

organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii lucrarilor;

raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate de

respectarea

proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru;

prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;

Efectueaza sectorul de proba.

efectueaza si gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze de executie.

Seful de echipa

raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea proiectului de executie si

a prescriptiilor tehnice;

face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.

Personalul muncitor

Raspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de executie;

Utilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ;

Verifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate;

Raspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.

Project managerul

Asigura buna organizare a procesului de productie;

Asigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului de executie , a

prescriptiilor tehnice si a procedurilor tehnice de executie;

Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de remediere.

Responsabilul CQ

Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei

proceduri si efectuarea inregistrarilor de calitate;

Efectueaza sectorul de proba.

Responsabilul mecanizare

raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de transport, a sculelor si

uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.

5. Criterii de acceptare

Se vor efectua urmatoarele verificari :

- Verificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a sapaturilor.

- Receptionarea materialelor (beton, fier beton, confectii inglobate) care intra in componenta

fundatiei.

- Executarea si receptionarea cofrajului.

- Executarea si receptionarea armaturilor.

- Turnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie aferenta a betonului

in fundatie.

- Întocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta calitatea lucrarilor.

- Înscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.

6. Aspecte specifice

Aspecte de mediu
 Lucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a
executiei

lucrarilor – elaborate de executant si aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor

Normativului C16-84.

Aspecte/ riscuri Securitatea muncii:

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securitatii si sanatatii in munca LEGE nr. 319 din 14 iulie

2006 MONITORUL OFICIAL
nr. 646
din 26 iulie 2006
HG pentru aprobarea Normelor HOTARÂRE nr. 1.425 din 11
metodologice de octombrie 2006
aplicare a prevederilor Legii securitatii si MONITORUL OFICIAL nr. 882
sanatatii din 30 octt.2006
in munca nr. 319/2006
HG privind cerintele minime de securitate si HOTARÂRE nr. 300 din 2
sanatate pentru santierele temporare sau martie 2006
mobile Monitorul Oficial nr. 252 din 21
martie 2006

7.Rapoarte si inregistrari

Proces verbal de lucrari ascunse

Declaratii de conformitate, certificate de calitate;

Rapoarte de incercare

Prezenta procedura va fi prelucrata cu intreaga echipa inainte de inceperea lucrarilor .

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI

Cimenturile pentru mortare și betoane vor fi conform prescripțiilor standardelor în vigoare

în România.

La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de

ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

-ciment Portland P 40 conform STAS 388-80

-ciment Portland cu adaos Pa 35 conform STAS 1500-78

-ciment metalurgic M 30 conform STAS 1500-78

-ciment hidrotehnic Hz 35 conform STAS 3011-83

Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrările expuse la îngheţ-dezgheţ în

stare saturată cu apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafaţă

este arătat în tabelul nr.1 pentru betoane şi în tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1

Nr CONDIŢIILE DE CLASA TIPUL TIPUL DE CIMENT

crt EXECUŢIE BETONUL DE
UI
SAU BETO
P40 PA35 M30 Hz35
CARACTERISTICIL N
E
ELEMENTELOR
 Elemente sau BC 15 oricare I R U I
construcţii cu BC20- oricare
gropi mai mici de BC30 U R I I
1.5m
Elemente BC 15 oricare I R U U
sau BC20- oricare
construcţii BC30 U U I R
masive având
grosimea egală sau
mai mare de
1.5m
Elemente sau BC 35 armat U I I I
construcţii din BC 40 armat
betoane U I I I
superioare
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat în locul celui indicat

I - ciment a cărui utilizare nu este recomandabilă din considerente tehnice sau

economice.

Tabel 2

N Tipul de mortar TIPUL DE

r CIMENT
indic utiliza
c
at a bil în
r
se lipsa
t
utiliz celui
a indicat
Mortar de zidărie F 25 M 30
sau tencuială de
marca 50
Idem de marca 100 M 30 Pa 35
Mortare Pa 35 M 30
de
completar
ea
rosturilor
dintre elementele
prefabricate

Cimenturile folosite trebuie să satisfacă condiţiile arătate în tabelul nr.3 .

Pentru lucrări in contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor

utiliza cimenturi adaptate acestor medii a căror clasă minimală va fi precizată prin caietul
de sarcini speciale în funcţie de lucrare.
Tabel 3

CARACTERISTI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

CI
P 40 Pa 35 M 30 H
z

3
5
Începutul prizei 1h 1h 1h 1h
30'
Sfârşitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10
h
30'
Constante de
volume pe Să nu prezinte încovoieri sau crăpături
turte
Rezistenţa la 3.0 --- --- -
întindere - 4.0
din 5.0 5.0
încovoiere
minim
N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să

corespundă prevederilor standardelor respective.

În timpul transportului de la fabrică la şantier (sau depozit intermediar), manipulării şi

depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificări cu corpuri străine.

Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului

de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către

producător.

Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după

verificarea stării de conservare a rezistențelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii

respective vor fi declasate şi utilizate corespunzător.

Cimentul care se constată că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea

betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Anteprenorului.

Controlul calităţii cimentului de către Executant se va face în conformitate cu

prevederile tabelului nr.23.

ART.4. AGREGATE

Pentru prepararea mortarelor și a betoanelor de ciment se folosesc:

-agregate naturale -nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

-balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm

sau -agregate concasate -nisip de concasaj 0-3: 3-8 sau 0-8

-piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheț;

se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau șistoase.

Agregatele trebuie sa fie inerte și să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.

Nisipul de mare se va putea folosi numai pe bază de prescripții speciale.

PLANUL DE SECURITATE
SI SANATATE IN MUNCA
Scopul lucrarilor
Obiectivul principal al prezentului contract reprezinta pentru beneficiar o tinta importanta in scopul
atingerii performantei serviciului public.
In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana, Compania.
depune toate eforturile pentru asigurarea starii de sanatate, siguranta si bunastarea angajatilor
sai precum si a celorlalte persoane din santier prin măsuri luate în vederea prevenirii riscurilor
care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
Planul de Securitate şi Sănătate respecta cele mai importante acte normative naţionale şi / sau
europene privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă, dupa cum urmează:
1. Constitutia ROMANIEI:
2. Legea 53 / 2003 Codul muncii, cu modificarile ulterioare;
3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646 /
26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicată în Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989;
4. H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă;
5. Legea 25 /2004 pentru aprobarea OUGR 96 / 2003 privind protectia maternitatii la locurile
de munca;
6. Legea 436 / 2001 pentru aprobarea OUGR 99 / 2000 privind masurile ce pot fi
aplicate in
perioadele cu temperature extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
7. Legea 346 / 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
modificata si completata cu OUGR 107 / 2003 APROBATA PRIN Legea 598 / 2003;
8. Legea 418 / 2004 privind statutul profesional specific medicului de medicina muncii;
9. Ordinul MSF 427 / 2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului
de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim ajutor fara cadre medicale;
10. HG 355 / 2007 Supravegherea sanatatii lucratorilor;
11. Legea nr.307 / 2006 Apararea Impotriva Incendiilor;
12. Ordin 163 / 2007 Aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
13. Ordin 712 / 2005 Aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in
domeniul situatiilor de urgenta, modificat şi completat prin Ord. 786 / 02.09.2005;

14. Legea 481 / 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212 /
2006;
15. Legea 15 / 2005 Aprobarea OUGR 21 / 2004 privind Sistemul National de
Management al
Situatiilor de Urgenta;
16. Ordin MAI 1184 / 2006 Aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii
de evacuare in situatii de urgenta;
17. Hotărâri ale Guvernului României care preiau directive ale UE:
I. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989;
II. H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea in muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Hotărârea transpune Directiva
1989 /
655 / CEE, amendată de directivele 95 / 63 / CE şi 2001 / 45 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989;
III. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Hotărârea
transpune Directiva 89 / 656 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE)
nr. L393 / 1989;
IV. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi /sau
de sănătate la locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 92 / 58
/ CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992;
V. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile. Hotărârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992;
VI. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Hotărârea
transpune Directiva 2003 / 10 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE)
nr. L 42 / 2003;
VII. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Hotărârea transpune Directiva
2002 / 44 / CE publicată în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 /2002;
VIII. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990;
IX. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotărârea ranspune Directiva 1990 /
270
/ CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
Planul de securitate şi sănătate are ca scop prezentarea demersul de prevenţie al accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale ale personalului implicat in acest proiect.
Obiectivele principale ale Planului de securitate şi sănătate sunt:
- definirea mijloacelor cele mai sigure pentru efectuarea lucrărilor şi protejarea sănătăţii întregului
personal de pe şantier;
- stabileasca modalitati de punerea în aplicare a acestor mijloace;

precizarea riscurile şi măsurile de prevenire legate de activitatea comună a diverşilor executanţi în

cadrul aceluiaşi perimetru de lucru.
Planul de securitate şi sănătate urmareste:
- precizarea cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
- identificarea riscurile care pot sa apara;
- indicarea măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
PLANUL PRIVIND MASURILE DE
SUPRAVEGHERE A LUCRARILOR
IN PERIOADA DE GARANTIE

Generalitati
Obligatia acordarii de catre executant a garantiilor pentru lucrarile de constructii efectuate este
reglementata prin Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii. Garantiile se
acorda
pentru orice fel de constructie, indiferent de forma de proprietate a investitorului sau de destinatia
constructiei. Prin contractele care se incheie intre executant si beneficiar este obligatorie inscrierea
clauzelor referitoare la nivelul de calitate al constructiilor si la garantiile materiale acordate de catre
executant.
Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita intre executant si beneficiarul lucrarilor de
constructii si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati banesti necesare pentru acoperirea
unor
eventuale reclamatii de calitate care ar putea interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei
definitive a lucrarilor. De regula, garantiile se acorda sub forma de procente aplicate asupra valorii
lucrarilor
executate, cuprinse in situatiile de lucrari intocmite lunar sau pe fiecare stadiu de executie.
Executantul lucrarilor de constructii are drept obligatie principala remedierea, pe propria cheltuiala,
a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie
stabilita.
Garantia se acorda pe fiecare stadiu de executie, indiferent de procentul de realizare a lucrarilor
efectuate asa cum sunt consemnate in situatiile de lucrari receptionate pe etape de executie: receptia
la
terminarea lucrarilor, receptia la punerea in functiune a capacitatilor de productie, receptia finala si
receptia
definitiva.
Executantul trebuie sa se asigure ca produsul neconform cu cerintele referitoare la lucrarea executata
este
tinut sub control pentru prevenirea utilizarii. Se va stabili o procedura, in prima faza, documentata
pentru
remedierea produsului neconform.
Termenul de acordare a garantiei decurge de la data receptiei la terminarea lucrarilor si pana la
receptia
finala.
In perioada de garantie, executantul are obligatia, in urma dispozitiei date de achizitor, de a
executa toate lucrarile de modificare, reconstructie si remediere a viciilor si altor defecte a caror
cauza
este nerespectarea clauzelor contractuale.
Executantul are obligatia de a executa toate activitatile prevazute pe cheltuiala proprie, in cazul in
Care ele sunt necesare din cauza:
1. utilizarii de materiale, sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului;
2. unui viciu de conceptie, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei parti a
lucrarilor
3. neglijentei sau neindeplinirii de catre executant a oricareia dintre obligatiile explicite sau implicite
careii revin in baza contractului.
- Se vor utiliza materiale de cea mai buna calitate, atestate calitativ si aprovizionate de la furnizori
consacrati.
- Se vor achizitiona materiale (asfalt, agregate, betoane, prefabricate) care sunt atestate si autorizate
si
care vor asigura o calitate inalta a produselor.
- Se vor utiliza mijloace de munca proprii ale societatii (autovehicule, utilaje si echipamente)
specializate, de mare productivitate si moderne.
- Se va utiliza personal de conducere si de executie cu pregatire si experienta, din cadrul angajatilor
societatilor.
- Se va utiliza, in perioada de garantie, formatia de interventii, organizata permanent si specializata in
remedierea defectelor aparute in perioada de garantie.
Supravegherea lucrarilor in perioada de garantie
La nivelul societatii este organizata o echipa specializata in supravegherea si interventia la remedieri
in perioada de garantie pentru lucrarile contractuale. Aceasta echipa are doi muncitori si un sef,
inginer constructii, care patruleaza cel putin o data pe luna pe traseul lucrarilor in garantie si
identifica singur si/sau impreuna cu beneficiarul eventualele defectiuni aparute. Seful formatiei mai
poate fi informat despre defectiuni aparute si prin avizare de catre beneficiarul lucrarii. Formatia
dispune de mijloace de deplasare pentru Seful de formatie si pentru personalul component, dispune
de utilaje, echipamente si scule adecvate, precum si de materialele necesare la interventii care sunt in
stoc in magazie sau se procura urgent de la furnizori.
Formatia are la dispozitie un buget de 20.000 lei, care, la nevoie, se poate suplimenta.
Se vor efectua periodic inspectii vizuale ale elementelor de constructii, ce vor fi facute de executant
si beneficiar. Daca beneficiarul sesizeaza primul acest lucru va informa executantul, care va lua in
mod rapid masurile prevazute.
Se vor efectua inspectii periodice efectuate de executant conform cartii tehnice
Se va efectua controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite (incendiu, cutremur,
inundatie, ploaie torentiala, cadere masiva de zapada, alunecari de teren) in scopul punerii in evidenta
a acelor elemente care prezinta pericol de mare risc pentru rezistenta si stabilitatea constructiei.
Modalitatile de interventie pentru remedierea defectiunilor in perioada de garantie
În scopul menţinerii drumului modernizat în bună stare de exploatare şi de siguranţă a circulaţiei este
necesară urmărirea permanentă a stării căilor circulabile, pentru depistarea zonelor unde trebuie să se
intervină operativ cu lucrări de remediere sau cu reparaţii mai ample care trebuie planificate.
Se vor efectua investigări a stării tehnice a structurii rutiere în perioada de trecere spre sezonul rece -
lunile septembrie şi octombrie - precum şi în perioada de trecere de la sezonul rece la sezonul cu
temperaturi ridicate - lunile martie şi aprilie. În cazul constatării unor situaţii care pot determina
degradări ale structurii rutiere în perioada următoare investigaţiilor, se vor lua de urgenţă măsuri de
prevenire a degradărilor, prin lucrări de întreţinere sau reparaţii.
În categoria măsurilor generale de urmărire se evidenţiază :
(1) Revizii curente şi intervenţii operative pentru înlăturarea defecţiunilor căii în stare incipientă,
Executate de echipe mobile precum şi revizii periodice .
(2) Aplicarea unui sistem de monitorizare a stării tehnice a structurii rutiere pentru gestiunea şi
planificarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.
Pe baza considerentelor de mai sus, pentru lucrările care fac obiectul acestui proiect se va efectua
urmărirea
curentă a comportării în timp, în cadrul căreia beneficiarului lucrării îi revine obligaţia de a deschide
un
capitol aparte în cadrul cărţii tehnice a construcţiei în care să consemneze :
Semestrial: comportarea şi starea îmbrăcăminţii rutiere, dacă sunt fisuri, crăpături, dacă prezintă
tasări,
rupturi, etc, lucrările de întreţinere efectuate şi volumul acestora pentru a asigura o stare bună a
structurii
rutiere;
Se va urmări dacă au apărut :
1. Burduşiri datorate fenomenului de îngheţ - dezgheţ;
2. Tasarea inegală a umpluturilor insuficient compactate;
3. Degradări datorate infiltrării apelor de suprafaţă în corpul străzii sau datorate nivelului ridicat al
apelor freatice.
4. Degradări sau colmatări ale șanțurilor
De asemenea se va observa şi starea terenului înconjurător, astfel încât acesta să nu prezinte semne
de instabilitate (tasări, alunecări, etc.).
5.Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obicetelor de
constructie; fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si a armaturilor la cele de beton
armat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni, etc.;
Dupa identificarea si localizarea defectelor aparute, constatate sau anuntate, se propune
beneficiarului o solutie de remediere, care, odata aprobata se pune in practica. Echipa se deplaseaza
la lucrare cu personalul, mijloacele de munca si materialele necesare la remediere. Se semnalizeaza
pe timpul executiei zona de lucru, conform planului managementului de trafic, se remediaza
defectiunea si apoi se degajeaza zona.
Potentialele defectiuni datorate viciilor de executie sunt considerate urmatoarele:
- Cedari ale fundatiei drumului
- Degradari ale imbracamintii asfaltice
- Distrugere sau lovire indicatoare rutiere
- Stergeri ale marcajelor rutiere
- Distrugerea (lovirea) bordurilor de beton, timpanelor podetelor sau a altor elemente de beton
- Colmatarea rigolelor sau santurilor pentru scurgerea apelor
Resurse alocate
Pentru remedierea acestor tipuri de defectiuni se vor aloca resurse dupa cum urmeaza:
- Materiale – balast , piatra sparta, mixturi asfaltice, beton de ciment – in functie de nevoie – va
exista un
minim de materiale depozitate in zona de depozitare a biroului de supraveghere
- Personal - formatia de interventie (1 inginer sef si 2 muncitori calificati) pentru remedierea
defectiunilor aparute la lucrari aflate in perioada de garantie. la care se adauga, in raport de necesitati,
personal suplimentar
- Masini, utilaje si echipamente - cele din dotarea formatiei
autoturism pentru deplasare - 1
autobasculanta - 1
finisor -1

autogreder - 1
incarcator frontal - 1
compactor - 1
la care se vor adauga, dupa necesitati, alte utilaje
- Resurse financiare – Formatia are alocat un buget initial de 20.000 lei, care se va suplimenta, dupa
necesitati.
Timpul de mobilizare pentru constatarea defectiunilor in perioada de garantie
Prin timpul de mobilizare pentru constatarea defectiunilor in perioada de garantie se intelege
perioada de
timp in care, la solicitarea autoritatii contractante, ofertantul castigator poate sa se prezinte la fata
locului
pentru constatarea defectului in perioada de garantie acordata pentru a nu se majora riscul afectarii
investitiei.
Timpul de mobilizare pentru a interveni in perioada de garantie pentru constatarea defectelor va fi de
maxim
24 h si se va realiza astfel:
-pe toata perioada garantiei, vom infiinta un punct de lucru, situat la o distanta de maxim 20 km de
amplasamentul lucrarii, care va fi dotat cu echipamente de laborator, utilaje si unelte necesare tuturor
tipurilor de interventii asupra evenetualelor defecte ce ar putea aparea oricand in perioada de dupa
finalizarea executiei.
La acest punct de lucru va fi prezenta permanent o echipa de interventie formata din personal
specializat si calificat, gata sa actioneze 24h din 24.
Timpii de interventie:
- 1 ora - sosirea echipei de interventie la amplasament pentru diagnosticarea situatiei
- 2 ore–diagnosticarea initiala a situatiei
- 2 ore-sosirea echipei de interventie la amplasament cu echipamentul necesar constatrii
defectelui survenit in perioada de garantie
- maxim 8 ore– diagnosticarea finala si stabilirea solutiei de remediere a defectului
In functie de defectul survenit, perioada de remediere poate varia, insa nu mai mult de 14 zile d
ela constatarea finala.
- maxim 48 h de la remedierea defectelui aparut – convocarea comisiei de receptie pentru
verificarea lucrarii efectuate si stingerea neconformitatii
Termenul de interventie si duratele de remediere a potentialelor defectiuni
Defectiunile se pot datora:
Viciilor de executie (utilizarea de materiale cu defectiuni neconstatate, nerespectarea in totalitate a
tehnologiilor de executie)
Resurselor financiare, materiale, mecanice si de personal alocate pentru punerea in aplicare a
planului.
Expirarea termenului de garantie a unor produse inaintea termenului de garantie acordata global
intregii
lucrari
Deteriorari accidentale sau intentionate
Pentru remedierea acestor posibile defectiuni aparute in perioada de garantie si semnalate de
beneficiar
sau supervizorul antreprenorului, termenul de interventie este de 24 ore de la data anuntarii sau
constatarii.
Durata de remediere, avand in vedere defectiunile posibile definite mai sus si dimensiuni locale
Limitate ale acestora, va fi cuprinsa intre 1 – 15 zile calendaristice.
Descrierea detaliata a lucrarilor din punct de vedere tehnologic
Orice alte potentiale defectiuni vor fi tratate in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Cerinte pentru mentenanta periodica si durata de viata
Lucrarile prevazute in contract nu cuprind utilaje si echipamente tehnologice, cu sau fara montaj sau
dotari, cu cerinte specifice de mentenanta.
Ca umare, se vor face recomandari pentru intretinerea principalelor categorii de lucrari de drumuri,
prevazute in contract:
Fundatii drumuri: Se vor intretine si mentine in functiune (curatate) santurile laterale pentru
evitarea umezirii terasamentelor si fundatiei drumurilor. Nu se vor permite tonaje ale traficului peste
cel de calcul a sistemului rutier.
Imbracaminti asfaltice: Se va asigura in permanenta scurgerea apelor si pe imbracaminte si
etansietatea
acesteia prin colmatarea fisurilor si crapaturilor aparute. Nu se vor permite tonaje ale traficului peste
cel de calcul a sistemului rutier.
Santuri: Se vor curata periodic de aluviunile aduse de apa.
Indicatoare rutiere: Se vor curata si spala cu apa, de cate ori sunt murdarite de noroiul antrenat de
traficul rutier.
La executia lucrarilor se vor respecta cerintele proiectului tehnic, privind
- Anuntarea cetatenilor de pe strazile supuse modernizarii prin fluturasi sau verbal, de inceperea lucrarilor si adresarea
rugamintii sa elibereze partea carosabila de autovehicule si sa-si:
parcheze autovehiculele in alte zone, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale
accidente si pentru a se elibera frontul de lucru;
- Utilizarea de mijloace de munca de capacitate si dimensiuni corespunzatoare, fara vibrare la
cilindrii compactori, nepoluante sau cu defectiuni care pot periclita siguranta cetatenilor;
- Executia lucrarilor in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt, pentru reducerea poluarii;
- Depozitarea materialelor si parcarea utilajelor fara a se obtura accesul la proprietati sau a ingradi
accesul rutier in situatii de urgenta;
- Toate punctele de lucru vor fi imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si semnalizate in
concordanta cu Planul Managementului de Trafic, aprobat de beneficiar si de Politia Locala;
- Respectarea legislatiei de Securitatea si Sanatatea Muncii, prin implementarea Planului propriu
de SSM;
- Aplicarea Programului de Contol al Calitatii pe Faze Determinante;
- Prescriptiile tehnice cuprinse in Caietele de Sarcini pe Specialitati
MODUL DE APLICARE SI PROMOVARE IN CADRUL EXECUTIEI LUCRARILOR A PREVEDRILOR
LEGALE IN CEEA CE PRIVESTE PRINCIPIUL TRATAMENTULUI EGAL, NEDISCRIMINARII SI
EGALITATII DE SANSE

Modul de aplicare si promovare a perevederilor referitoare la principiul tratamentului egal, nediscriminarii si egalitatii de
sanse:  plată egală pentru muncă de valoare egală;  tratament egal la locul de muncă ;  tratament egal cu privire la
sistemul de securitate socială;  tratament egal pentru angajaţi pe cont propriu;  protecţia maternităţii;  organizarea
timpului de lucru ( standardele acceptate pentru timpul de muncă şi cel de odihnă );  concediu parental ( contractul cadru
referitor la concediul parental de care poate beneficia oricare dintre părinţi);  răsturnarea sarcinii probei în cazurile de
discriminare pe bază de sex ( în aceste cazuri sarcina probei revine persoanei împotriva căreia s-a formulat cererea de
chemare în judecată, care trebuia să facă proba că nu a săvârşit acţiuni de discriminare pe bază de sex );  nediscriminarea
lucrătorilor cu normă redusă ( mai degrabă femeile decât bărbaţii sunt lucrători cu normă redusă ). In cadrul societatii
noastre, vor fi respectate toate prevederile principiilor tratamentului egal, nediscriminarii si egalitatii de sanse.

PLANUL DE LUCRU
Materii prime, energie si combustibili folositi:
-Materii prime:
In cadrul proiectului se vor utiliza:
- Balast de rau;
-Beton de ciment;
-Nisip de rau;
-Borduri
-Pavele
-Materiale marunte diverse (cuie, sarma, distantiere din material plastic
etc.).
Toate materialele prezentate vor fi asigurate de la producatori/distribuitori
autorizati.

-Energia electrica necesara desfasurarii diverselor activitati specifice lucraril ilor va fi asigurata de generatoare (grupuri
electrogene);
-Combustibilul folosit va fi motorina, in vederea asigurarii functionarii
utilajelor necesare si a mijloacelor de transport.

In vederea executarii lucrarilor propuse ce au ca scop asigurarea traficului pietonal in conditii de siguranta pe spatii
amenajate corespunzator (trotuare pietonale), se
prevede realizarea urmatoarele lucrari:
In satul Vernesti:

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.

In satul Candesti

- Amenajare trotuar cu pavele-lucrare care cuprinde desfacerea trotuarelor din dale de beton sau bazalt montate
pe beton, sapatura, transportul materialelor, protejarea terasamentelor, asternerea pe platfirma drumului a
 materialelor de intretinere, start de nisi de 5 cm, pavaj de pavele, precum si toate lucrarile mentionate in
proiect;
- Montare borduri- care cuprinde montarea de borduri prefabricate si transport.

Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului de catre antreprenor.

Sunt marerializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara
amprizei drumului. Pichetajul este insotit de o retea de reperi de nivelment stabili, din
borne de beton amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. In
ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale la o
distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si 20m in curbe. Pichetii implantati in
cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi reperi ca
si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperelor de a
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara
amprizei lucrarilor este efectuata de antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar
numai cu aprobarea scrisa a beneficiarului, cu notificare cu cel putin 24 de ore in avans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, executantul impreuna cu beneficiarul, vor identifica
toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura,
aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora, conform
documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului. Aceste lucrari se
vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect
.
Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15cm si 30cm. Antreprenorul este obligat sa asigure
masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale si prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului
(dirigintelui de santier) verificari suplimentatre fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata
abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate vor fi tinute la zi in documentatia de executie a
santierului.

Pentru executia asternerii balastului se vor utiliza balast sau balast amestec optimal cu granula maxima 63 mm. Balastul utilizat
trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de
pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate .

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp in depozite intermediare pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor
de laborator complete pentru a se verifica daca agregatele din depozit e indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si numai
dupa aprobarea beneficiarului. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercarea agregatelor) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitatrea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitatrea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor din surse diferite.
Fiecare lot de agregate aprovizionat va fi insotit de documentul de cerificare a calitatii si
de raporte de incercari.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

Totodata bordurile si pavelel vor fi verificate ca sa respecte intocmai docuementatia.