Sunteți pe pagina 1din 65

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CUZA”


CORABIA

DOMENIUL / CALIFICAREA PROFESIONALA:


SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALZAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

PROIECT

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CARDIOPATIE


ISCHEMICA

ÎNDRUMĂTOR:
Dr. ȚĂPURIN IORDACHE DOINA
As. MIREA RAMONA

ABSOLVENT:
BELADAN
ELENA ALEXANDRA
INGRIJIREA PACIENTILOR CU CARDIOPATIE
ISCHEMICA
CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................................................................5
CAPITOLUL I...............................................................................................................................7
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
CARDIOVASCULAR...................................................................................................................7
1.1.Anatomia aparatului cardiovascular.................................................................................7
1.1.1.Cordul............................................................................................................................7
1.1.1.1.Configuratia externa a inimii...............................................................................7
1.1.1.2.Configuraţia internă a inimii................................................................................8
1.1.1.3. Structura cordului...............................................................................................9
1.1.1.4.Inervaţia cordului..................................................................................................9
1.1.1.5..Vascularizaţia inimii...........................................................................................10
1.1.2.Sistemul vascular........................................................................................................10
1.1.2.1. Circulaţia pulmonară........................................................................................11
1.1.2.2. Circulatia sistemica............................................................................................11
1.2. Fiziologia aparatului cardiovascular..............................................................................12
1.2.1 Propietatile fiziologice ale miocardului....................................................................13
1.2.2. Reglarea activitatii inimii..........................................................................................13
1.2.3. Revolutia cardiaca.....................................................................................................15
1.2.4. Generarea batailor inimii..........................................................................................15
CAPITOLUL II.........................................................................................................................17
CARDIOPATIA ISCHEMICA..................................................................................................17
2.1.Definitie...............................................................................................................................17
2.2.Clasificare...........................................................................................................................17
2.3.Etiologie si fiziopatologie...................................................................................................17
2.4.Forme clinice de manifestare............................................................................................21
2.4.1.Angina pectorala stabila (cronica)............................................................................22
2.4.2.Angina pectorala instabila.........................................................................................23
2.4.3.Infarctul miocardic.....................................................................................................25
CAPITOLUL III..........................................................................................................................30
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
CARDIOPATIE ISCHEMICA..................................................................................................30
3.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu cardiopatie ischemica..............30
3.2.Rolul asistentei medicale in alimentatia bolnavilor cardiaci.........................................31
3.3. Rolul asistentei medicale in readaptarea psihica a bolnavilor cardiovasculari..........31
3.4. Rolul asistentei medicale in monitorizarea functiilor vitale.........................................32
3.5.Rolul asistentei medicale in recuperarea bolnavilor cardiaci......................................36
3.5.Educatia sanitara a pacientilor cu cardiopatie ischemica..............................................39
CAPITOLUL IV..........................................................................................................................41
CAZURI CLINICE.....................................................................................................................41
FISA DE INTERVIU NR 1.....................................................................................................41
FISA DE INTERVIU NR 2.....................................................................................................47
FISA DE INTERVIU NR 3.....................................................................................................53
CONCLUZII................................................................................................................................59
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................60
ANEXE.........................................................................................................................................61
ARGUMENT

A lupta contra bolilor cardiovasculare trebuie sa devina decizia societatii noastre,


in care personalul medical si nemedical are datoria sa colaboreze pentru constientizarea
intregii populatii atat asupra pericolului bolilor cardiovasculare cat si a masurilor necesare
de prevenire si tratament.
Cardiopatia ischemica (CI) este cunoscuta si sub denumirea de boala arteriala
coronariana(BAC). Ischemie inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate
sau reduse intr-o parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru reducerea
fluxului sanguin si a oxigenului catre muschiul inimii.
BAC sau CI se dezvolta atunci cand vasele de sange majore care alimenteaza inima
cu sange, oxigen si substante nutritive (arterele coronare) sunt afectate sau se imbolnavesc.
Depozitele de colesterol (placa de aterom) de la nivelul arterelor impreuna cu inflamatia
sunt de obicei responsabile de boala arteriala coronariana. Cand placa de aterom se
formeaza, aceasta ingusteaza arterele coronare, reducand fluxul de sange catre inima. In
final, fluxul de sange scazut poate sa provoace durere in piept (angina), dificultate in
respiratie, precum si alte semne si simptome ale bolii arteriale coronariene. Un blocaj
complet poate provoca un infarct de miocard acut (IMA).
Boala arteriala coronariana se dezvolta pe parcursul a cateva decenii si, prin
urmare, poti sa nu observe o problema pana cand nu ai un blocaj semnificativ sau un
infarct de miocard. Insa, stilul de viata sanatos poate avea un impact semnificativ.
Multe persoane pot avea episoade ischemice fara sa stie acest lucru. Aceste persoane au
ischemie fara durere denumita ischemie silentioasa. Pot, de asemenea, sa aiba un infarct de
miocard fara o avertizare prealabila. Si persoanele cu angina pot avea episoade
nediagnosticate de ischemie silentioasa. De asemenea, persoanele care au suferit anterior
infarct de miocard sau cele cu diabet se afla la risc sa dezvolte ischemie silentioasa.
Am ales aceasta lucrare datorita incidentei crescute a bolilor cardiovasculare, care,
alaturi de cancer, reprezinta principalul dusman al vietii si sanatatii oamenilor, ca si
5
inexistenta, inca, a unor remedii capabile sa permita vindecarea lor radicala, au
facut necesara orientarea spre profilaxia acestora.
Sarcinile medicinei moderne, care sa vrea si trebuie sa fie in primul rand profilactica,
vizeaza:
Prevenirea primara- consta in evitarea aparitiei afectiunilor cardiovasculare fapt
care demonstreaza insemnatatea cunoasterii si combaterii factorilor de risc: efortul fizic,
aportul mare de sodiu, obezitatea, stresul, fumatul, sedentarismul, hipercoterolemia.
Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce,
tinerii si chiar copii fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la
starea de sanatate la starea de boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.

6
PARTE TEORETICA

CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
CARDIOVASCULAR

1.1.Anatomia aparatului cardiovascular


Este format dintr-un organ central numit cord si un sistem de vase prin care
circulă sângele, fiind alcătuit din artere, vene, capilare şi limfatice si area in principal
rolul de a aduce oxigenul şi substanţele nutritive la nivelul ţesuturilor şi dece a aduce
dioxidul de carbon şi produşii de dezasimilaţie (metaboliţii), la nivelul organelor unde se
realizează eliminarea acestora .

1.1.1.Cordul
1.1.1.1.Configuratia externa a inimii
Cordul este un organ cavitar cu două atrii şi două ventricule, având forma de con
cu baza situată posterior şi vârful anterior, organ ce prezintă: trei feţe, trei margini, o baza
şi un vârf.
Pe faţa exterioară există şanţuri care limitează cele patru cavităţi şi anume: şanţul inter-
atrial, şantul inter-ventricular şi şantul atrio-ventricular.
Faţa anterioară a inimii este în raport cu sternul şi cu coastele, fiind numită şi faţa sterno-
costală.
Faţa inferioară este în raport cu muşchiul Diafragma, fiind numită şi faţa
diafragmatică.
Faţa laterală este partea stangă a cordului.

7
Baza este reprezentată de faţa posterioară a atriilor şi de vene: cavă superioară,
cavă inferioară şi venele pulmonare.
Inima fiind situată asimetric, cea mai mare parte a sa se găseşte în partea dreaptă a liniei
mediane a corpului; din acest motiv se poate vorbi de o inima dreaptă sau venoasă, care
este situată mai anterior şi, o inimă stângă sau atrială situată mai posterior.

1.1.1.2.Configuraţia internă a inimii


Inima este compartimentată în patru cavităţi, două atrii şi două ventricule separate între
ele prin septurile inter-ventriculare şi inter-atriale.
Atriul şi ventriculul comunică între ele prin orificiile atrio-ventriculare care posedă aparat
valvular alcătuit din valve atrio-ventriculare: valva tricuspidă în dreapta şi valva
bicuspidă în stânga.
Din fiecare ventricul porneşte câte o arteră mare: din ventriculul drept pornesc arterele
pulmonare iar din cel stâng porneşte artera aortă, comunicarea ventriculelor cu arterele
corespunzătoare realizându-se printr-un orificiu arterial prevăzut cu trei vulve, numite
vulvele sigmoide.

Ventriculii sunt cavităţi piramidale şi au pereţii mai groşi decât atriile.


Ventriculul Drept (VD) - are trei pereţi care au în structura lor trabecule musculare sub
forma unor coloane şi trei muschi papilari. În alcătuirea bazei sale găsim orificul antrio-
ventricular tricuspid, prevăzut cu trei valve şi orificul arterei pulmonare prevăzut cu trei
valvule sigmoide. Din acest ventricul sângele neoxigenat pleacă spre plămâni.
Ventriculul Stâng - are doi pereţi alcătuiţi din coloane musculare care sunt mai groşi
decât cei ai ventriculului drept. Acesta prezintă orificiul atrio-ventricular bicuspid
prevăzut cu două valve mitrale şi orificiul aterei aorte prevăzut cu valvule sigmoide. Din
acest ventricul sângele oxigenat pleacă spre întreg corpul.
Septul ventricular are forma de triunghi cu vârful în jos şi baza sus care se continuă cu
septul inter-atrial. Septul inter-atrial este mai subţire, membranos şi separă cele două
atria; faţa sa dreaptă corespunde atriului drept şi prezinta o depresiune numită fosa ovală
sau orificul Botall
Atriile - au forma cuboidală şi sunt separate prin spetul inter-atrial.
Atriul drept - are un perete anterior alcătuit din miocardul atrial, un perete medial
reprezentat de septul inter-atrial, un perete superior reprezentat de orificiul de deschidere

8
a venei cave superioare, un perete inferior reprezentat de către orificiul venei cave
inferioare şi un perete anterior reprezentat de orificiul atrio-ventricular tricuspid. Acesta
primeşte sângele neoxigenat prin cele două vene cave.
Atriul stâng - prezintă un perete anterior orificiului mitral iar peretele posterior are patru
orificii de deschidere a venelor pulmonare. Acesta primeşte sângele oxigenat de la
plămâni prin cele patru vene pulmonare.
Din punct de vedere funcţional atriile sunt staţii de primire a sângelui din sistemul
vascular, adus de vene.

1.1.1.3. Structura cordului


Structural cordul preintă trei tunici:
- una externă - numită epicard
- una mijlocie - numită miocard
- una internă - numită endocard.
Epicardul îmbracă inima şi vasele sale de la vârf spre bază, apoi urcă pe feţele anterioare
ale arterelor mari până la locul de inserţie a pericardului fibros unde se răsfrange pe faţa
profundă a acestuia. Miocardul
Miocardul este o tunică musculara groasă, alcătuită din fibre musculare striate proprii
pentru fiecare cavitate sau unitare celor două ventricule, musculatura atrială fiind
independentă de cea ventriculară.
Constituie ce mai mare parte a peretelul inimii şi este format din două tipuri de celule:
celule miocardice de tip contractil si celule miocardice de tip necontractil.
Pericardul este un sac fibros şi seros care îmbracă inima şi vasele sale. Are două
componente: una externă - numită şi pericard fibros care are forma unui trunchi de con si
este legat de organele vecineprin ligamente şi, una internă - numită şi pericard seros care
are o foita viscerala care imbraca inima si o foita parietala care captuseste peicardul
fibros.. Cele două foiţe sunt în continuitate una cu cealaltă delimitand o cavitate virtuala
in conditii fiziologice si care devine reala in conditii patologice .

1.1.1.4.Inervaţia cordului
Este asigurată de ramuri din plexul cardiac cu ramuri ale simpaticului provenite
din cei trei ganglioni cervicali şi ramuri parasimpatice reprezentate de nervul Vag.
Plexul cardiac rezultă din anastomoza acestor ramuri în jurul vaselor mari şi este format
din plexul cardiac anterior şi plexul cardiac posterior.

9
1.1.1.5..Vascularizaţia inimii
Vascularizaţia inimii este formată din vascularizaţia arterială şi cea venoasă.
Vascularizaţia arterială - este reprezentată de către: artea coronară stângă - ce ia
naştere din aortă, deasupra valvei sigmoide şi de către artera coronară dreaptă - ce ia
nastere în dreptul valvei sigmoide drepte şi ajunge în şanţul arterei valvei stângi apoi în
septul inter-ventricular şi se anastomozează cu artera coronară stângă.
Vascularizaţia venoasă - se caracterizează prin existenţa unui imens sistem colector care
drenează majoritatea venelor, reprezentat de sinusul coronar în care se deschide marea
venă coronară. Sinusul este prevazut cu două valvule, una la originea sa - valvula
Vieussens - şi alta la vărsarea sa în atriul drept - valvula lui Thebessius.

1.1.2.Sistemul vascular
Sistemul vascular este format din vasele sanguine, care după structura şi funcţiile lor,
sunt de trei tipuri: artere, capilare şi vene. Ele se continuă unele cu altele formând un
sistem închis prin care sângele circulă de la inimă la ţesuturi şi înapoi la inimă.
Arterele - sunt vase care transportă sângele de la inimă spre reţeaua de capilare
de la nivelul ţesuturilor, calibrul lor descrescând de la inimă spre periferie, pe măsură ce
se ramifică. Arterele pot fi: artere mari, mijlocii şi mici - numite şi arteriole - acestea din
urmă continuându-se cu capilarele.
Capilarele - sunt vase de calibru foarte mic şi cu pereţi subţiri, care fac legătura
între circulaţia arterială şi cea venoasă. Capilarele reprezintă teritoriul vascular cel mai
important din punct de vedere funcţional, deoarece la nivelul lor au loc schimburile de
gaze şi substanţe nutritive dintre sânge şi lichidul interstiţial care scaldă celulele.
Venele - sunt vasele care transportă sângele de la reţeaua de capilare din ţesuturi
spre inimă. Calibrul lor creşte de la periferie spre inimă astfel că cele mai mici vene se
numesc venule şi adună sângele din reţeaua de capilare. Ele se continuă cu vene mijlocii
care confluează, formând în final venele mari prin care sângele se întoarce la inimă.
Întreaga circulaţie a sângelui în corp se împarte în două circuite vasculare distincte care
pornesc şi se termină la nivelul inimii. Acestea contituie circulaţia sistemică - adică
“marea circulaţie” şi circulaţia pulmonară - adică “mica circulaţie”, fiecare fiind
formată din vasele proprii.

10
1.1.2.1. Circulaţia pulmonară
Circulaţia pulmonară se numeşte şi “mica circulaţie” deoarece este un circuit sanguin
scurt, cuprins între inimă şi plămâni.
Mica circulaţie începe cu ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare, care prin
ramurile sale transportă sângele neoxigenat la plămâni şi se termină prin venele
pulmonare care aduc sângele oxigenat în atriul stâng. Trunchiul arterei pulmonare se
bifurcă în arterele pulmonare stângă şi dreaptă; acestea pătrund în plămâni şi îşi continuă
ramificarea, întocmai ca şi arborele bronşic, până la nivelul capilarelor pulmonare, care
înconjoară alveolele pulmonare. La acest nivel, prin membrana alveolo-capilară, au loc
schimburile de gaze dintre aerul atmosferic şi sângele din capilare.
Sângele îmbogăţit cu oxigen trece din capilare în venule, care se unesc progresiv şi
formează în final venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Acestea se întorc la
inima şi se varsă prin orificii proprii în atriul stâng.

1.1.2.2. Circulatia sistemica


Circulaţia sistemică se numeşte şi “marea circulaţie” deoarece este un circuit
sanguin mult mai lung pe care îl urmează sângele de la inimă la toate organele şi
ţesuturile corpului, înainte de a se întoarce iarăşi la inimă.
Începe în ventriculul stâng prin artera aortă, care prin ramurile sale transportă sângele
oxigenat la toate organele şi ţesuturile corpului.
Din reteaua capilară, sângele venos este dus prin sistemul venelor cave superioară şi
inferioară în atriul drept.
În marea circulaţie venele sunt mult mai numeroase decât arterele şi pot fi
veneprofunde şi vene superficiale. Venele superficiale se văd prin transparenţa
tegumentului şi sunt dispuse cu precăde-re la nivelul capului şi membrelor. Ele nu
însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde.
Arterele sunt situate profund, fiind protejate de ţesuturile din jur. Arterele mari sunt
însoţite de o singură venă profundă iar arterele mijlocii şi mici sunt însoţite de către două
vene profunde, având de obicei acelaşi nume şi traseu. Toate arterele marii circulaţii iau
naştere din ramificarea arterei aorte şi transportă sângele oxigenat la toate organele şi
ţesuturile corpului.
Artera aorta îşi are originea în ventriculul stâng şi prezinta 3 porţiuni: aorta
ascendentă, arcul aortic - care se orientează spre stânga - şi, aorta descendentă.
Venele sunt vase prin care sângele se întoarce din reţeaua capilară de la nivelul
11
ţesuturilor la inimă.Sistemul venos al marii circulaţii adună sângele neoxigenat din tot
corpul şi îl transportă în atriul drept, prin cele două vene cave - superioară şi cea
inferioară.

1.2. Fiziologia aparatului cardiovascular


Funcţia principală a cordului este aceea de a  furniza oxigenul  şi substanţele
nutritive  necesare ţesuturilor şi totodată de a ȋndepărta dioxidul de carbon şi metaboliţii.
Acest lucru se realizează prin intermediul a două circulaţii: cea dreaptă, pulmonară şi cea
stângă,sistemică.
Pentru ȋnceput, de reţinut este faptul că inima stângă reprezentată de atriul şi
ventriculul stâng conţin numai sânge oxigenat, iar atriul drept şi ventriculul drept conţin
numai sânge amestecat cu dioxid de carbon.
Inima este o pompa cu doua camere, in care sangele circula prin doua sisteme inchise
separate. Sangele incarcat cu oxigen paraseste ventriculul stang prin aorta.
Circula prin corp si se intoarce dezoxigenat in atriul drept prin venele cave superioara si
inferioara. Ventriculul drept pompeaza sangele prin artera pulmonara catre plamani, unde
acesta schimba dioxidul de carbon cu oxigen. Sangele oxigenat se intoarce apoi, prin
venele pulmonare, in atriul stang, pregatit pentru o noua circulatie arteriala.
Partea dreapta si cea stanga a inimii sunt separate una de cealalta printr-un perete
de tesut (sept interventricular). Fiecare pompeaza sangele printr-un circuit separat de vase:
dreapta impinge sangele sarac in oxigen catre plamani (circulatia mica), in timp ce stanga
il distribuie pe cel bogat in oxigen in corp (circulatia mare). Sangele care se intoarce din
organism a cedat mare parte din oxigen si s-a incarcat cu dioxid de carbon din tesuturi.
Acesta este colectat de doua vene mari, vena cavasuperioara si vena cava inferioara, care
se varsa in atriul drept al inimii. De aici sangele trece in ventriculul drept care il va pompa
prin artera pulmonara catre plamani, unde se va reincarca cu oxigen si va elimina dioxidul
de carbon. Sangele, bogat acum in oxigen, se intoarce la inima prin arterele pulmonare
care se varsa in atriul stang. De aici trece in ventriculul stang, unde va fi pompat prin
aorta, cea mai mare artera a corpului. Artere mai mici care se ramifica din aorta distribuie
sangele catre diferite parti ale organismului.
            Patru valve interioare impiedica alunecarea inversa a sangelui. Ele se deschid usor
in directia curgerii sangelui si se inchid cand acesta impinge in sens invers. Doua dintre
valve se afla intre atrii si ventricule, cunoscute ca valve atrioventriculare. Valva
atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei fasii de tesut, in timp ce valva
12
atrioventriculara stanga (bicuspida sau mitrala) are numai doua. Celelalte doua valve sunt
situate intre ventricule si artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este
formata din trei fasii de tesut in forma de semiluna. Valva semilunara dreapta, dintre atriul
drept si artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea stanga, dintre
ventriculul stang si aorta, se mai numeste si valva aortica.
         
   1.2.1 Propietatile fiziologice ale miocardului
a)Excitabilitatea sau functia batmotropa = proprietatea muschiului cardiac de a raspunde la
stimuli fiziologici, naturali si la excitanti artificiali de natura mecanica, fizica,chimica.
Miocardul ca de altfel toti muschii si nervii, este excitabil.Procesul de excitabilitate este o
functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea
electrica a membranei.
b)Automatismul cardiac sau functia cronotropa = proprietatea muschiului de a genera
spontan si ritmic impulsuri cu o frecventa normala de 70-80 batai/min. Este determinata de
excitatii care pornesc de la nodul sino-atrial.
c)Conductibilitatea sau functia dromotropa Conductibilitatea miocardului asigura
raspandirea excitatiei in intreaga masa a acestuia. Este asigurata de tesutul cardiac
specific.De la nodul sino-atrial, excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia
(sistola) atriala (cu o viteza de 1m/s).Excitatia
atriala este captata apoi de la nodul atrio-ventricular, de unde se propaga prin fasciculul
atrio-ventricular Hiss, apoi fiind transmis in toata masa musculara prin reteaua Purkinje.
d)Contractia sau functia inotropa Unda de depolarizare determina unda de contractie in
miocard.
e)Tonicitatea sau functia tenotropa.Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care
se mentine in diastola.

1.2.2. Reglarea activitatii inimii


La un adult, frecventa cardiaca la repaus este de circa 70 de batai pe minut. Totusi,
inima poate sa bata si de trei ori mai repede - peste 200 de batai pe minut - cand persoana
depune un efort fizic marit. Persoanele tinere au o frecventa cardiaca mai rapida decat a
adultilor: de circa 120 de batai pe minut la sugari si 90 la copiii de 10 ani. Spre deosebire,
multi atleti  au adesea frecventa cardiaca mai scazuta deoarece antrenamentul fizic face
inima mai puternica si permite acesteia sa pompeze aceeasi cantitate de sange cu mai

13
putine contractii. La repaus frecventa cardiaca a unui atlet poate sa scada pana la 40-60 de
batai pe minut.
           Desi nodulul sinoatrial genereaza bataia inimii, nervii si unele substante chimice
din sange pot influenta frecventa cardiaca. Impulsurile nervoase pot accelera sau incetini
inima aproape instantaneu.
Inima este inervata de SNV, simpatico si parasimpatic.Fibrele nervoase vegetative
se termina in sistemul conductor al inimii.Actiunea nervilor inimii se exercita prin
influentarea automatismului cardiac si prin reglarea acestuia.
Nervii cardiaci sunt: - efectori sau motori
- senzitivi.
Nervii motori sunt reprezentati de;
- fibrele parasimpatice au actiune inhibitori asupra inimii;
- fibrele simpatice au actiune acceleratorie asupra inimii.
Circulatia sangelui este asigurata prin activitatea inimii, care impinge sangele de-a lungul
arterelor, capilarelor si venelor.
In organism, activitatea inimii si vaselor este controlata de centrii cardioregulatori si
vasomotori, care primesc diverse informatii prin intermediul unor organe situate in aorta si
vena, bifurcatiilor marilor artere.Impulsurile primite din creier bombardeaza de asemenea,
acesti centrii: frica, anxietatea, depresiunea pot afecta ritmul cardiac.
In raport cu necesitatile organismului, activitatea centrilor cardioregulatori si vasomotori
ajusteaza in fiecare moment ritmul inimii, forta de concentratie, relaxarea sau contractia
arteritelor si venelor, obiectivul final fiind asigurarea unei nutritii corespunzatoare
tesuturilor.
Inima fiind un organ musculos activitatea sa se caracterizeaza prin contractii si relaxari,
ce se succed cu regularitate.
Prin sistola (contractie) si diastola (relaxare)se realizeaza o revolutie cardiaca care in
mod normal se repeat intr-un ritm regulat, 60-80 batai/min.
            Substante chimice cunoscute ca hormoni, purtate de sange, influenteaza de
asemenea frecventa cardiaca. Hormonii isi fac efectul in general mai incet decat
impulsurile nervoase. Frecventa mai poate fi afectata si de substantele chimice care se
gasesc in sange - calciu, potasiu si sodiu.

14
1.2.3. Revolutia cardiaca
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care dureaza 0,1 secunde.Timp in care
sangele este impins in ventricule.Se constata ca in timpul sistolei atriale, orificiile venelor
sunt putin stramtate iar presiunea sangelui din atrii fiind superioara presiunii din vene,
curgerea sangelui din vene in atrii este suspendata.
Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care
dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde.In timpul diastolei atriale
presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica
sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, deci mai mult decat cea atriala.
In timpul sistolei ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din
ventricule creste pana egaleaza presiunea din artere, in a doua faza se deschid valvulele
sigmoide si sangele este impins in artere.
Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrioventriculare se inchid, astfel ca
sangele nu se mai poate intoarce in atrii.Sistola ventriculara este mai puternica decat
sistola atriala, datorita miocardului ventricular care este mai des decat cel atrial.
Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara care dureaza
0,5secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza ea,
inima se gaseste in sistola 0,4 secunde, si in diastola 0,4 secunde.Acest regim in care
activitatea inimii ne explica de ce aceasta poate functiona toata viata fara sa se oboseasca.
Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata unei revolutii se micsoreaza si
aceasta se face prin scurtarea diastolei, adica a perioadei de repaus.De aceea un regim de
activitate,daca se prelungeste duce la oboseala.

  1.2.4. Generarea batailor inimii


         Spre deosebire de majoritatea muschilor, a caror contractie este provocata de
impulsuri nervoase, muschiul cardiac se poate contracta independent. Anumite celule ale
acestuia au abilitatea de a se contracta spontan si de a genera semnale electrice care se
raspandesc in restul inimii si ii provoaca contractia. O bataie incepe intr-un grup mic de
celule musculare specializate aflate in partea dreapta superioara a atriului drept. Aceasta
zona este cunoscuta ca nodulul sinoatrial. Celulele din nodulul sinoatrial genereaza

15
semnale electrice mai frecvente decat celulele din alte parti ale inimii, astfel incat
semnalele generate aici sincronizeaza impulsurile din intreaga inima.
            Impulsurile se raspandesc rapid pe suprafata atriului, astfel incat toate celulele sale
musculare se contracta la unison. Impulsurile electrice nu pot trece prin partitionarea
dintre atrii si ventricule, care este alcatuita in principal din tesut conjunctiv fibros.
Impulsurile venite de la nodulul sinoatrial sunt conduse prin acest tesut de o punte mica de
muschi numita sistemul de conducere atrioventricular. Prima parte a acestui sistem este un
grup de celule aflat la marginea inferioara a atriului drept - nodulul atrioventricular.
Celulele din nodulul atrioventricular conduc impulsurile relativ incet, introducand o
intarziere de circa doua zecimi de secunda pana la ajungerea impulsului la ventricule.
Aceasta intarziere permite sangelui din atrii sa se goleasca in ventricule, inainte ca acestea
sa inceapa sa se contracte.
            Dupa ce a trecut de nodulul atrioventricular un impuls parcurge un grup de fibre
musculare numite fasciculul Hiss, care se intinde pe peretele de tesut conjunctiv care
separa atriile de ventricule, intra in septul interventricular si, dupa un scurt traiect, se
imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) si se distribuie subendocardic celor doua
ventricule. Impulsul se raspandeste in tot ventriculul cu ajutorul unei retele de fibre de
conducere rapida numite fibrele Purkinje. Aceste fibre sunt necesare din cauza grosimii si
robustetii peretilor ventriculari. Daca impulsul s-ar raspandi direct de la o celula la alta,
diferite parti ale ventriculelor nu s-ar contracta laolalta si inima nu ar pompa sangele intr-
un mod eficient. Desi acest circuit complicat are multi pasi, un impuls electric se
raspandeste de la nodulul sinoatrial prin inima in mai putin de o secunda.
          

16
CAPITOLUL II
CARDIOPATIA ISCHEMICA

2.1.Definitie
Boala coronariana ischemica reuneste un grup de afectiuni care au in comun o
suferinta cardiaca de origine ischemica, produse de un dezechilibru intre aportul de oxigen
la miocard si necesitatile acestuia. Termenul de boala cardiaca ischemica este sinonim cu
cel de cardiopatie ischemica si cu cel de boala coronariana.
Cardiopatia ischemica este suferinta muschiului cardiac (miocard) produsa de ingustarea
(stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor coronare. Miocardul este irigat de doua artere coronare –
artera coronara stanga si artera coronara dreapta, artere care dau mai multe ramuri.
Cardiopatia ischemica este o suferinta acuta, subacuta sau cronica a cordului (indeosebi a
miocardului) determinata de reducerea semnificativa a fluxului coronarian.

2.2.Clasificare
Conform O.M.S. se descriu doua mari categorii de afectiuni :
1. cardiopatia ischemica nedureroasa sau asimptomatica :
- tulburari de ritm sau de conducere
- moarte subita
- insuficienta cardiaca de etiologie ischemica
2. cardiopatia ischemica dureroasa
- angina pectorala
- infarctul miocardic acut

2.3.Etiologie si fiziopatologie
► Ateroscleroza coronariana - cauza dominanta (prin placi aterosclerotice),
provocnd in cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene.

17
► Cauze nonaterosclerotice, care sunt foarte heterogene si pot produce ischemia
coronariana prin diferite mecanisme:

18
- obstructia fixa a lumenului, afectarea peretelui arterei coronariene sau a structurilor
vecine cu ingustarea consecutiva a lumenului, spasm coronarian (obstructie dinamica),
inegalitate aport/consum miocardic de oxigen;
- anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene;
- anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie,
aterectomie etc.);
- emboliile coronare care determima, n special, infarcte mici;
- disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de
aorta);
- ocluzia ostiului coronar (n disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica ,
spondilita anchilozanta);
- traumatismele toracice;
- vasculita coronara (n poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic,
sifilis, etc.);
- tromboza primara coronariana (n trombocitoza, policitemie, coagulare
intravasculara diseminata, etc.);
- anomalii de metabolism;
- boala de vase coronare mici (intramurale);
Cauza principala a cardiopatiei ischemice o constituie ateroscleroza coronariana (95-
98% din cazuri) - restul etiologiilor (anomalii congenitale ale arterelor coronare, arterite
coronariene in cadrul unor vasculite sistemice, punti musculare miocardice s.a.) fiind rare.
Primele descrieri sugestive de suferinta coronarianå (infarct miocardic acut) au aparut inca in
papirusurile egiptene atragand atentia asupra gravitatii bolii
Ischemia se refera la o lipsa a oxigenului datorata perfuziei inadecvate care rezulta dintr-
un dezechilibru între raportul si necesarul de oxigen.
Cea mai obisnuita cauza a ischemiei miocardice este ateroscleroza la nivelul arterelor
coronare epicardice..
Prin ingustarea lumenului arterelor coronare, ateroscleroza produce o scadere
absoluta a perfuziei miocardice în stare bazala si limiteaza cresterile adecvate ale perfuziei
atunci când necesarul de flux sanguin este marit. De asemenea, fluxul sanguin coronar
poate fi limitat prin trombi arteriali, spasm si, rareori, emboli coronari, precum si prin
stenozarea ostiala datorata aortitei luetice. Anomaliile congenitale, cum ar fi originea
anormala a arterei coronare descendente anterioare stangi din artera pulmonara, pot
19
determina ischemie si infarct miocardic la sugar, dar aceasta cauza este foarte rara la
adulti.
De asemenea, ischemia miocardica poate aparea daca necesitatile de oxigen ale
miocardului sunt anormal crescute, asa cum se întâmpla în hipertrofia ventriculara severa
indusa de hipertensiune sau de stenoza aortica. Aceasta din urma se poate manifesta cu
angina, care nu se poate diferentia de cea produsa de ateroscleroza coronariana.
O cauza rara de ischemie miocardica este reprezentata de reducerea capacitatii
sangelui de a transporta oxigenul, cum ar fi în anemia extrem de severa sau în prezenta
carboxihemoglobinei. Nu rareori, doua sau mai multe cauze de ischemie pot coexista, cum
ar fi o crestere a necesarului de oxigen, determinata de hipertrofia ventriculara stanga si o
reducere a aportului de oxigen secundar aterosclerozei coronariene. Adesea, asemenea
combinatie conduce la manifestari clinice de ischemie.
Desi arterele coronare epicardice mari sunt capabile de constrictie si relaxare, la
persoanele sanatoase ele servesc în mare masura drept conducte si sunt cunoscute ca vase
de conductanta, în timp ce arteriolele intramiocardice prezinta în mod normal modificari
remarcabile ale tonusului si de aceea sunt cunoscute ca vase de rezistenta. Constrictia
anormala sau insuficienta dilatare normala a vaselor coronare de rezistenta poate cauza de
asemenea ischemie. Când produc angina, aceasta situatie este recunoscuta uneori ca
angina microvasculara.
Circulatia coronariana normala este dominata si controlata de necesitatile de
oxigen ale miocardului. Acest necesar este satisfacut prin capacitatea patului vascular
coronar de a-si varia considerabil rezistenta (si deci fluxul sanguin), în timp ce miocardul
extrage un procent înalt si relativ fix de oxigen (capitolul 13). în mod normal, arteriolele
intramiocardice de rezistenta au o imensa capacitate de dilatare, în timpul efortului si
stresului emotional nevoile de oxigen se modifica si afecteaza rezistenta vasculara
coronariana, reglând astfel aportul de sânge si oxigen (reglare metabolica). De asemenea,
vase coronariene de rezistenta se adapteaza la alterarile fiziologice ale presiunii sanguine
cu scopul de a mentine fluxul sanguin coronarian la niveluri corespunzatoare nevoilor
miocardice (autoreglare).
Efectele ischemiei
Oxigenarea necorespunzatoare indusa de ateroscleroza coronariana poate produce
perturbari tranzitorii ale functiilor mecanice, biochimice si electrice ale miocardului.
Dezvoltarea brusca a ischemiei severe, asa cum se întâmpla în ocluzia totala sau subtotala
este asociata cu pierderea aproape instantanee a contractiei si relaxarii musculare normale.
20
Perfuzia relativ redusa a subendocardului produce ischemie mai intensa a acestei portiuni
a peretelui. Ischemia unor arii largi ale ventriculului va produce insuficienta ventriculara
stânga tranzitorie si, daca muschii papilari sunt implicati, insuficienta mitrala poate
complica acest eveniment. Atunci când evenimentele ischemice sunt tranzitorii, ele pot fi
asociate cu angina pectorala; daca sunt prelungite, ele pot determina necroza si cicatrizare
miocardica cu sau fara tablou clinic de infarct miocardic acut.
Ateroscleroza coronariana este un proces localizat care determina de obicei
ischemie neuniforma. Perturbarile regionale ale contractilitatii ventriculare produc
bombare segmentara (diskinezie) si pot reduce mult eficienta functiei de pompa a
miocardului.
De asemenea, ischemia produce modificari electrocardio-grafice (ECG) caracteristice,
cum ar fi anomalii ale repolarizarii, asa cum sunt evidentiate prin negativarea undei T si,
mai târziu când e mai grava, prin denivelarea segmentului ST . Subdenivelarea tranzitorie
a segmentului ST reflecta adesea ischemie subendocardica, în timp ce supradenivelarea
tranzitorie a segmentului ST este considerata a fi produsa de ischemia transmurala mai
severa. O alta consecinta importanta a ischemiei miocardice este instabilitatea electrica,
întrucât aceasta poate determina tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara.
Tahiaritmiile ventriculare maligne induse de ischemie explica decesul în cazul celor mai
multi pacienti cu moarte subita si cardiopatie ischemica.

Boala coronariană asimptomatică în comparaţie cu cea simptomatică


In tarile vestice, studiile postmortem ale victimelor accidentelor si ale conflictelor
militare au aratat ca ateroscleroza coronariana începe adesea sa se dezvolte înainte de
vârsta de 20 ani si este larg raspândita chiar printre adultii care au fost asimptomatici în
timpul vietii. Atunci când sunt luate în considerare toate grupele de vârsta, cardiopatia
ischemica este cea mai obisnuita cauza a decesului, nu numai la barbati, ci si la femei .
La persoanele asimptomatice, testele de efort pot evidentia semne de ischemie
miocardica silentioasa, adica modificari electrocardiografice induse de efort, neînsotite de
angina; studiile de angiografie coronariana la asemenea persoane dezvaluie frecvent boala
coronariana obstructiva. Necropsiile pacientilor cu boala coronariana obstructiva care nu
au prezentat în antecedente manifestari clinice de ischemie miocardica evidentiaza adesea
cicatrice macroscopice secundare infarctului miocardic în regiunile irigate de arterele
coronare suferinde. Potrivit studiilor populationale, aproximativ 25% din pacientii care
supravietuiesc infarctului miocardic acut pot sa nu ajunga sub supraveghere medicala,
21
acesti pacienti având acelasi prognostic nefavorabil ca si cei care se prezinta cu sindromul
clinic clasic . Moartea subita poate fi neasteptata si este o manifestare frecventa de debut a
cardiopatiei ischemice. De asemenea, pacientii se pot prezenta cu cardiomegalie si
insuficienta cardiaca, secundare deteriorarii ischemice a miocardului ventricular stâng,
care nu determina simptome înainte de dezvoltarea insuficientei cardiace; aceasta situatie
este cunoscuta drept cardiomiopatie ischemica. Spre deosebire de faza asimpto-matica a
cardiopatiei ischemice, faza simptomatica este caracterizata prin disconfort toracic, datorat
fie anginei pectorale, fie infarctului miocardic acut. In faza simptomatica, pacientul poate
prezenta o evolutie stationara sau progresiva, poate reveni la stadiul asimptomatic sau
poate deceda subit.

Factori de risc pentru cardiopatia ischemica


– factorii individuali intrinseci (varstå, sex, rasa, AHC, defecte sau anomalii genetice
specifice)
– factorii de mediu fizic si socio-economic
– anomaliile metabolice (lipidice, glucidice s.a.)
– hipertensiunea arteriala
– modul de viata (fumat, sedentarism, obezitate, tip de alimentatie, consum de etanol)
– inflamatia/infectia cronica
– unele anomalii genetice punctiforme

2.4.Forme clinice de manifestare


In cele ce urmeaza vor fi detaliate formele principale de manifestare ale cardiopatiei
ischemice :
1.Angina pectorala stabila (cronica )
2.Angina pectorala instabila (API)
3. Infarctul miocardic acut (IMA)
4. Cardiopatia ischemica nedureroasa

22
2.4.1.Angina pectorala stabila (cronica)
Definitie:
--Angina pectorala este o forma clinica cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize
dureroase, paroxistice, cu sediul rertrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza
cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici:
nitroglicerina, nitril de amil.
Etiopatogenia:
- principala cauza (90-95%) este ateroscleroza coronariana, care se manifesta sub forma de
stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza;
- cauze mai rare: valvulopatii aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul.
Fiziopatogenia:
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute datorita dezechilibrului
brusc aparut la efort intre nevoile miocardului(mai ales in oxigen) si posibilitatile arterelor
coronare.In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului,
putand creste la efort 8-10 ori.Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente
coronariene cornice, datorita coronarelor cornice, datorita coronarelor stenozate.
Factori declansatori: efort, emotiile, impugn miocardului un efort suplimentar, deci
necesitati suplimentare de oxigen, dar circulatia coronariana, cu leziuni de ateroscleroza
este capabila sa-si mareasca debitul.
Simptome:
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv “ca o gheara, arsura sau
sufocare” si este insotita uneori de anxietate(sentiment de teama,teama de moarte
iminenta),este valabila, de la jena sau disconfort la dureri atroce.
Sediul este reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si de regiunea
precordiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele palme.
Iradiaza in umarul si membrul thoracic stang, de-a lungul marginii interne, pana la
ultimele doua degete, uneori catre mana dreapta sau bilateral, spre gat, mandibule, arcada
dentara, omoplat.Iradierile nu sunt obligatorii.Importante sunt iradierile in regiunea
cervicala anterioara si mandibula sau in ambele membre superioare, durata este de 1-
3secunde rar de 10-15minute, iar frecventa este variabila.
Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei
la mers, mese copioase, frig sau vant.
Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de nitroglicerina.Criza dureroasa este
insotita de: palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
23
Examenul fizic: nu evidentiaza deseori nimic.
.EKG evidentiaza diagnosticul.
Formele clinice:
- angorul spontan: adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fara un factor
declansator, se datoreaza unei crize tahicardice, hipertensive, unei stari psiho-nevrotice sau
anunta un infarct;
- angorul de decubit: insoteste fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang si apare
tot in conditii de crestere a muncii inimii (contact cu asternutul rece, tahicardii,
hipertiroidism);
- angorul intricat: cu modalitati atipice de declansare, iradiere, durata, aspect la dureri, se
datoreaza interventiei unei alte afectiuni dureroase viscerale (litiaza biliara, ulcer,
spondiloza);
- angorul cu dureri atipice sau starea de rau anginoasa, prima criza de angor corespunde
frecvent unui infarct miocardic prin tromboza si trebuie tratata cu 7-10 zile repaus,
analgetice, coronarodilatatoare si anticoagulante.Accentuarea duratei si frecventa
angorului anunta de obicei, un infarct miocardic.
Evolutia: este obisnuit progresiva.
Durata medie de supravietuire este de 4-5 ani, sfarsitul producandu-se fie prin moarte
subita, fie prin infarct miocardic, tulburari de ritm si de conducere sau insuficienta
cardiaca.
Prognosticul: este nefavorabil in cazurile cu ereditate incarcata, infarct in antecedente,
diabet zaharat, tulburari de ritm.

2.4.2.Angina pectorala instabila


Sinonime mai vechi sunt: preinfarct, insuficienta coronariana acuta, sindrom
intermediar. Termenii: “preinfarct” si “sindrom intermediar” semnifica faptul ca avem de-
a face cu o stare clinica intermediara intre angorul stabil de efort si infarctul miocardic,
catre care de altfel poate evolua.
API se defineste pe baza urmatoarelor criterii :
• clinic: una din manifestarile
- angor de novo (aparut in ultimele 2 luni) cu prag mic de efort;
- angor agravat (un angor de efort care apare la eforturi mai mici, mai frecvent dureaza
mai mult si raspunde mai greu la nitroglicerina);
- angor de repaus
24
• electrocardiografic exista de cele mai multe ori modificari, dar nu cele din IMA
• enzimatic nu apar cresteri sugestive pentru IMA.
Forme clinice particulare de API sunt:
- angorul Prinzmetal (angina varianta) : durerea anginoasa se insoteste de supradenivelare
ST reversibila; cauzata de spasm coronarian pe artere normale sau cu placi de aterom fara
stenoza semnificativa;
- angorul postinfarct - in primele 2 saptamani dupa IMA : se manifesta ca angor de efort
cu prag mic sau ca angor de repaus.
. Etiopatogenie
- spasmul coronarian;
- trombi neocluzivi sau agregate plachetare tranzitorii.
Manifestari clinice
- manifestarile clinice constau in angor sever: crize (mai) frecvente, (mai) lungi, la efort
(mai) mic, sau angor de repaus. Ambele situatii pot apare ca fenomen inaugural (de novo )
sau pot constitui agravarea unui angor de efort stabil anterior.
Durerea se poate intinde pe parcursul a 20-30 min, poate avea caracter subintrant si poate
raspunde greu la nitroglicerina.
Manifestari paraclinice
--EKG in durere arata frecvent subdenivelari de ST si unde T negative care se remit dupa
incetarea durerii. In angorul Prinzmetal e caracteristica supradenivelarea ST in durere, cu
revenire la normal ulterior.
--Probele biologice
Se pot intalni perturbari lipidice (hipercolesterolemie) sau toleranta scazuta la glucoza.
--Ecocardiografia poate evidentia zone de hipokinezie reversibila dupa stabilizarea anginei
--Scintigrafia miocardica cu taliu arata zone de hipocaptare mai frecvent decat in angina
stabila.
--Coronarografia poate descoperi:
•Afectare uni- sau bi-coronariana sau tri-coronariana - se preteaza la angioplastie
coronariana sau by pass.
• Coronare permeabile (normale sau cu placi de aterom fara stenoza semnificativa adica cu
50% din diametrul arterial) - vor primi tratament medical si au prognostic bun.

25
Diagnostic pozitiv si diferential
Diagnosticul pozitiv al API se pune pe criterii:
• clinice: angor de novo sever, angor agravat sau angor de repaus; crize prelungite, raspuns
inconstant la nitroglierina sublingual.
• electrocardiografice si enzimatice: absenta criteriilor pentru IMA.
Diagnosticul diferential al API
• IMA: durerea este mai lunga, depasind de obicei cateva ore. Criteriile de baza sunt cele
EKG si enzimatice.
• Durerea retrosternala de cauza noncoronariana - vezi diagnosticul diferential al IMA.
Tratamentul anginei pectorale instabile
1. Internare in spital si repaus la pat
2. Combaterea durerii si anxietatii
3. Oxigenoterapie in durere.
4. Combaterea eventualilor factori agravanti: infectie, febra, tireotoxicoza, tahiaritmii,
anemie.
5. Monitorizare EKG si controlul repetat al enzimelor in sange (CK-MB, TGO)
6.Terapia medicamentoasa a API.
--Nitrati administrati sublingual (Nitropector), transdermic (plasture, unguent), oral sau ,
in lipsa eficacitatii terapiei orale se recurge la nitroglicerina iv.
-- Betablocante: Metoprolol, Atenolol
-- Blocantele de calciu:Nifedipina: Diltiazem:Verapamil:
-- Antiagregantele (Aspirina) si anticoagulantele (heparina) se vor asocia sistematic la toti
bolnavii fara contraindicatii specifice.
--Tehnicile de revascularizare (by pass, angioplastie) se practica in cazurile enumerate
anterior la descrierea aspectelor coronarografice.

2.4.3.Infarctul miocardic
Definitie:
Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni
de miocard, determinate de obiterarea unei ramuri coronariene.
Etiopatogenia:
- cauza principala este ateroscleroza in 90-95% din cazuri;
- mai rar intervin: emboli, coronite reumatice, aortice, luctice;

26
- in general apare la barbatii trecuti de 40 de ani cu crize de angina pectorala in ultimele
luni sau ani.
Factorii care favorizeaza aparitia IM cunoscuti sub numele de factori de risc sunt:varsta,
sexul, HTA, diabetul zaharat, hiperglicemia, obezitatea, fumatul, stresul,
sedentarismul,hipercolesterolemii, etc.
Factorii declansatori: effort, mese copioase, stress,infectii ale tractului respirator, factori
meteorologici.
Anatomie patologica
Leziunea specifica este necroza miocardului care apare fie in urma ocluziei acute si
complete a unei artere coronare prin tromboza, fie, mai rar, datorita peretelui arterei
coronare sau ramolirii unei placi de aterom.
Localizarea cea mai frecventa a IM o reprezinta ventriculul stang si septul interventricular.
Simptomatologie:
1.Perioada prodromala:precede cu cateva zile instalarea IM si se caracterizeaza prin
accentuarea intensitatii, duratei si frecventei acceselor la un vechi angios prin aparitia la
un bolnav fara antecedente angioase, a unor accese de angina pectorala de efort de mare
intensitate.De cele mai multe ori aceasta perioada lipseste, debutul fin brusc, brutal,
adeseori in repaus sau somn.Rareori apare dupa efort, o emotie puternica, o masa
copioasa, o hemoragie severa, o tahicardie peroxistica.
2.Perioada de debut: dureaza 3-5 zile si este cea mai critica datorita mortalitatii mari si a
complicatiilor numeroase si grave.
Semnele clinice esentiale: -durerea :simptomul cel mai caracteristic, retrosternala sau
pectorala.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau de “gheara”;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia, uneori ca o
simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila;
- iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru,abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni.De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar
in jos poate iradia in epigastru hipohondrul stang sau drept.
- durata durerii poate fii de la 30 min pana la cateva ore (48 ore);
- durerea apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului;
- nu se calmeaza prin repaus si nitriti, dar cedeaza in opiacee.
27
Durerea este insotita de:
- anxietate extrema;
- senzatia de moarte iminenta;
- greata si varsaturi, mai rar diaree;
- distenie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica;
- transpiratii reci, adenomie, astenie;
- ameteli.
-hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de ousoara
crestere a TA (datorita actiunii stresante a durerii). Cand TA scade brusc, pericolul socului
cardiogen este iminent, la inceput compensat (tahicardie, cianoza unghiala, oligurie) mai
tarziu decompensat (prabusire a TA, puls mic, apatie, amurie), TA trebuie supravegheata
tot timpul, fiind un element capital numai pentru diagnostic dar si pentru prognostic si
tratament.Hipotensiunea arteriala este insotita de regula de tahicardie, febra, absenta la
inceput, apare, la 12 - 24 ore de la debut (in jur de 38C).
Alte semne: - uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat
prin paloare, tegumente reci si umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale,
oligurie grava. Socul "inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid
progresiva, tulburari de ritm, atrag atentia asupra unui IM chiar sub absenta durerii.
3.Perioada de stare dureaza 4 - 5 saptamani si se caracterizeaza prin ameliorareastarii
generale, disparitia febrei, astenie si normalizare TA.
Persista uneori moderate precardiale si modificari electrocardiografice.
Examenul de laborator arata (in perioada de debut):
- hiperleucocitoza: apare din primele ore si scade dupa o saptamana;
- VSM se accelereaza;
- cresterea fibriogenului dupa primele 2 -3 zile;
- cel mai important semn de laborator este cresterea enzimelor (transaminaze) din
primele ore de la debut; in practica se dozeaza transaminaza glutomicoxalacetica (FGO)
care incepe sa creasca dupa 4 - 6 ore de la debut si se normalizeaza in 4 - 7 zile
Convalescenta: incepe dupa 5 - 6 saptamani si se caracterizeaza anatomic prin formarea
unei cicatrici fibroase, iar clinic, prin restabilirea lenta a capacitatii de munca.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
- durere: violenta prelungita si neinfluentabila de nitroglicerina;
- modificarea EKG: necroza, ischemie, leziune;
- cresterea enzimelor serice
28
Complicatiile IM sunt numeroase si grave.
- manifestari de insuficienta cardio-circulatorie;
- tulburari grave de ritm si de conducere: fibriatie atriala, blucuri;
- moarte subita.
- ruptura inimii;
- comlicatii trombo-embolice: pulmonare si cerebrale;
- tulburari de ritm si de conducere.
- anevrisme cardiace;
- nevroze anxioase si depresive;
- stadii dureroase.
Prognosticul: este sever, cu mortalitatea de 20% in faza acuta.Aproximativ 50% dintre
bolnavi supravietuiesc 5 ani si 30% 10 ani.
Tratamentul IMA
Atitudinea de urgenta in infarctul miocardic
Deoarece mortalitatea cea mai mare ( 2/3 cazuri) are loc in faza de prespitalizare,asistenta
medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat in aceasta
perioada:
1. Prevenirea mortii subite: - asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea
efectuarii oricarei miscari;
- psihoterapie.
2. Prevenirea altor complicatii:
- sedarea durerii (la indicatia medicului);
- morfina;
- mialgin;
- fortral;
- daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea bolnavului cu:
algocalmin, codeina,fenobartital. Morfina poate provoca o HTA si deprimarea ventilatiei
pulmonare. Asocierea cu atropina poate deveni aceste fenomene:
- urmarirea TA si pulsului. Mentinerea TA cu perfuzii de glucoza 5%, dextram, marisang
Urmarirea pulsuluisi corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic;
- mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie;
- oxigenoterapie.
3 Scurtarea timpului pana la internarea in spital:
- transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca cu autosanitare si obligatoriu cu targa.
29
Tratamentul de intretinere in infarctul miocardic
Vizeaza trei elemente majore:
- repaus la pat;
- combaterea durerii;
- tratament anticoagulant.
Combaterea durerii:
- prima masura terapeutica, se realizeaza cu mialgin, iar in durerile severe cu morfina sau
hidromorf.algocalmin
- oxigenul pe sonda nazala sau masca, este necesar ni toata perioada dureroasa si in
formele insotite de soc sau EPA.
Repausul la pat si dieta:
- este obligatorie in toate formele;
- in primele ore si zile repausul va fi absolut insotit de administrarea de sedative
(barbiturica, diazepam) si alimentatie hidrozaharata (sucuri de fructe, compoturi,ceai slab,
lapte diluat in apa);
- repausul va dura in medie 3 - 4 saptamani si va fi complet (fizic si psihic), iar pozitia va
fi semisezanda;
- miscarile active ale membrelor, sunt permise dupa 24 - 48 ore, iar sederea pe marginea
patului, alimentatie la pat si toaleta dupa 7 - 14 zile;
- mobilizarea va fi obligatoriu precedata de masaje ale membrelor inferioare;
- progresiv, dieta va fi completata, in saptamana a 4 - a revenind la regimul normal:
hipocaloric, sarac in lipide si sare;
- consipatia va si combatuta prin clisme si laxative;
- fumatul este interzis, iar cafeaua permisa in cantitati moderate.
Tratamentul anticoagulant:
- heparina: 300 - 400 g/24h la 6h sau in perfuzie (mai recent cu calparina sau trombostop)
urmata de 3 - 4 zile de trombostop sub controlul timplului de protrombina;
- medicatie coronadilatatoare: oral sau parental;
- combaterea socului cardiogen: isuprel noradrenalina
Tratamentul de fond, adresat aterosclerozei este obligatoriu.In general tratamentul va fi
dietetic:- hipocolesterolemiant; - hipolipemiant; - desodat.

30
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU CARDIOPATIE ISCHEMICA

3.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu cardiopatie ischemica


Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii
de bolnavi. Justificarea rolului ei rezida in caracterul unor boli cardiovasculare (IC,
HTA,IM) care reclama o spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua. Pe aceeasi
linie se situeaza si frecventa accidentelor din bolile cardiovasculare (sincope, colaps
vascular,stop cardiac) ca si a complicatiilor. In sfarsit, daca retinem faptul ca multe boli
cardiovasculare prezinta urgente medicale (tulburari de ritm, cardiopatii ischemice,
puseuri de hipertensiune, edem pulmonar) se poate intelege mai bine rolul sau.
Dar pentru a indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa
aplice, diferite tehnici de ingrijire ale bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice
care sa-i permita:
- depistarea unui semn precoce;
- interpretarea acestuia;
- interventia in in situatia in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
Asistenta medicala este obligata sa cunoasca toate datele referitoare la: P, TA, R,urina,
edeme, dieta, medicamentatie. Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic albolnavului,
care aproape in toate aceste categorii de afectiuni este indispensabil. Nu trebuie insa sa
uite dezavantajele repausului la pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea
pozitiei sezande sau semisezande.
Asistenta medicala trebuie sa asigure si sa urmareasca pozitia corecta in pat,schimbarea
lenjeriei, transportul, efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor,pentru
prevenirea trombozelor. Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea ei. La fel de
important este si repausul psihic. Vizitatorii numerosi, discutiile cu voce tare, chemarile
la telefon, ca si neintelegerile familiale sau profesionale, sunt tot atatea cauze care pot
franaevolutia favorabila.
In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor esential.

31
Asigurarea tranzitului intestinal este importanta pentru acesti bolnavi, asistenta trebuie sa
stie ca eforturile mari de defecatie pot fii fatale intr-un IMA. Ea trebuie sa cunoasca
indicatiile si contraindicatiile unor medicamente (digitala,).

3.2.Rolul asistentei medicale in alimentatia bolnavilor cardiaci


Astazi spunem categoric nu restrictiei de lichide, aplicata, fara discernamant, in
orice caz de afectiune cardiaca, mai ales ca gama larga de diuretice permite un regim
alimentar variat, relativ usor de respectat
. Deci vom recomanda bolnavului cardiac o alimentatie variata, bogat vitaminizata,
oferita atragator la fiecare masa (4 - 5 / zi), cu un aport caloric pe masura consumatorului
energetic pe care-l permite inima mai mult sau mai putin compensata. In IMA, regimul
hidrolactat de aproximativ 1000 - 1500 ml/zi (ceai,limonada, lapte, bulion, suc de fructe)
din primele zile i se vor adauga, in zilele urmatoare:cereale, cartofi fierti, piure, un ou
moale, supa de legume, branza de vaci.
Dupa faza acuta, sau chiar de la diagnosticarea IM in formele usoare, regimul va fi
de1000 - 12000 calorii, format din: 50g proteine, 20g grasimi, 150g zaharuri (supe, creme
de legume, iaurt, branza de vaci, budinci, piureuri de legume, fainoase, etc).
Din a 2-a saptamana, regimul bolnavului cu IM va fi in continuare hipocaloric,
hipolipidic, normoglucidic, hiposodat, normoproteic.
Parasind patul si reluandu-si activitatea, la inceput moderata, apoi normala,
restrictia calorica va fi redusa treptat, mentinandu-se numai la supraponderali sau obezi;
pentru celelalte cazuri, alimentatia trebuie sa echilibreze aportul cu nevoile organismului
Se vor evita alimentele hipercalorice, greu de digerat, care produc balonarea sau cele pe
care n ule tolereaza bolnavul.Nu se va abuza de fructe crude, sucuri de fructe, condimente,
produse de patiserie,carne si peste afumat, sarat, branzeturi. Grasimile vor constitui mai
putin de 35% aportul caloric.

3.3. Rolul asistentei medicale in readaptarea psihica a bolnavilor


cardiovasculari
Asteptarea are o importanta considerabila in recuperarea medicala si profesionala a
bolnavilor cardiaci.
Reactii emotionale considerabile insotesc bolile cardiovasculare in:
- momentul depistarii unor afectiuni cronice si comunicarii lor;
- cazul survenirii unor afectiuni cardiace acute.
32
Prin readaptarea psihica intelegem recastigarea indrederii in sine, in posibilitatile de
vindecare a bolii si de reintegrare ulterioara in viata sociala. Starea psihica a bolnavilor
cardiaci este fragila si ajung repede la descurajare.
Psihoterapia utilizata la cardiaci inca din primele zile ale readaptarii medicale este necesar
sa indeparteze spaima de moarte subita ca si obsesia celei mai neinsemnate miscari.

3.4. Rolul asistentei medicale in monitorizarea functiilor vitale


1.Masurarea tensiunii arteriale
Definitie: Presiunea pe care o exercita sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Scop: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).
Elemente de evaluat:
- tensiunea arteriala sistolica (maxima);
- tensiunea arteriala diastolica (minima).
Elemente necesare: - aparat pentru masurarea TA: cu mercur Riva-Rocci cu
manometru;
- stetoscop biauricular;
- tampon de vata;
- alcool;
- creion rosu sau pix cu mina rosie.
Metode de determinare:
- palpatorie;
- auscutatorie.
Interventiile asistentei:
A. Pentru metoda auscultatorie:
- pregatirea psihica a pacientului;
- pregatirea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
- spalarea pe maini;
- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in exterior;
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei;
- se introduc olivele stetoscopului in urechi;
- se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile;
33
- se decomprima aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul
zgomot arterial (care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime);
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnata;
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice;
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului,in momentul
in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima;
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii, o unitate coloana de mercur;
- se unesc liniile orizontale cu linii vericale si se hasureaza spatiul rezultat;
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.
B. Pentru metoda palpatorie:
- determinarea se face prin palparea arterei radiale;
- nu se foloseste stetoscopul biauricular;
- etapele sunt identice metodei ascultatorii;
- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare;
- in alte documente medicale se inregistreaza cifric:
TA max = 150 mm Hg
TA min = 75 mm Hg
. 2.Masurarea pulsului
Definitie: Pulsul reprezinta exteriorizarea undei vibratorii care ia nastere o data cu
sistola ventriculara.
Scop: Evaluarea functiei cardio - vasculare
Elemente de apreciat: - ritmicitatea;
- frecventa;
- celeritatea;
- amplitudinea.
Locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimatape un plan
osos: artera radiala fimurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.
Materiale necesare: - ceas cu secundar;
- creion rosu sau pix cu mina rosie.
Interventiile asistentei:
- pregatirea psihica a pacientului;
34
- asigurarea repausului fizic si psihic 10 - 15 minute;
- spalarea pe maini;
- repararea arterei;
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor;
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont
ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru (4) pulsatii;
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei;
- consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor
pulsului.
Valori normale: - 120 - 160 pulsatii / minut - nou nascuti;
- 60 80 pulsatii / minut - adulti;
- sub 60 pulsatii / minut - batrani.
3.Masurarea temperaturii
Scop: Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.
Locuri de masurare: axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
Materiale necesare:
- termometru maximal;
- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile;
- recipient cu solutie dezinfectanta;
- tava medicala;
- lubrifiant;
- alcool medicinal;
- ceas.
Interventiile asistentei:
- pregatirea materialelor langa pacient;
- pregatirea psihica a pacientului;
- spalarea pe maini;
- se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se
scutura;
- se verifica daca este in rezervor mercurul;
A. Pentru masurarea in axila:
- se aseaza pacientul in pozitia de decubit dorsal sau in pozitia sezand;
35
- se ridica bratul pacientului;
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;
- se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui;
- daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta
pozitie de catre asistenta;
- termometrul se mentine timp de 10 minute.
B. Pentru masurarea in cavitatea bucala:
- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei
dentare;
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
- se mentine termometrul timp de 5 minute.
C. Pentru masurarea rectala:
- se lubrifiaza termometrul;
- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitatea;
- se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare;
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;
- se mentine termometrul 3 minute;
- dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se
sterge cu o compresa;
- se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului;
- se spala termometrul, se scutura;
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (solutie cloramina 1%);
- se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind,
pentru fiecare linie orizontala a foii, doua (2) diviziuni de grad;
- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice;
- in alte documente medicale se noteaza cifric;
- interpretarea curbei termice.
4.Masurarea si observarea respiratiei
Definitie: Respiratia reprezinta miscarile cutiei toracice urmarite, fara stirea bolnavului,
dupa un repaus psihic si fizic.
Scop: Evaluarea functiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evolutiei al bolii,
36
al aparitiei unor complicatii si la prognosticului.
Elemente de apreciat:
- timpul respiratiei;
- amplitudinea miscarilor respiratorii;
- ritmul;
- frecventa.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- creion de culoare verde sau pix cu mina verde;
- foaie de temperatura.
Interventiile asistentei:
- asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata;
- plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui;
- numararea inspiratiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie
orizontala a foii reprezinta doua (2) respiratii);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei;
- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile
respiratiei, exemplu:
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a
miscarilor respiratorii;
Valori normale = 16 = 18 respiratii / minut, ritm regulat, amplitudini egale.

3.5.Rolul asistentei medicale in recuperarea bolnavilor cardiaci


Etapele principale necesare pentru recuperarea oricarui bolnav cardiac:
1. Eliminarea anxietatii determinate de boala de cord.
2. Aplicarea unui tratament medical si chirurgical adecvat.
3. Evacuarea starii medicale psihice, profesionale si sociale a bolnavului.
4. Prognosticul de lunga durata si de intoarcere la viata normala.
5. Individualizarea prescriptiilor cu privire la activitatea fizica si solicitare nervoasa
in functie de natura bolii, sex, varsta, conditii profesionale de mediu.
6. Incurajarea in trairea vietii celei mai normale la limitele impuse de boala.
7. Obtinerea cooperarii bolnavului, care constituie factorul cel mai important intr-o
recuperare satisfacatoare.
37
Recuperarea medicala:
Prin aceasta notiune intelegem masurile recomandate sau aplicate de medic, in scopul
refacerii cat mai complete, anatomica si functionala, a organismului, utilizand:
- medicatia, interventiile chirurgicale, gimnastica medicala, psihoterapia.
Principiul de baza, astazi unanim acceptat, este ca recuperarea trebuie introdusa in planul
terapeutic al fiecarui bolnav, inca din faza acuta a bolii, adoptand de la o atitudine
corespunzatoare si aplicand metode moderne de tratament.
In convalescenta apar mai ales efectele psihologice negative ale bolii, bolnavul se crede
mai bolnav decat este in realitate, isi restrange prea mult activitatea, ceea ce duce la o
agravare a incapacitatii sale ulterioare de munca. In aceasta perioada, bolnavul trebuie
incurajat: i se vor explica posibilitatile reale, i se vor sugera preocupari pentru activitatea
sa viitoare.Exista insa o alta categorie de bolnavi, aceea care isi subevalueaza gravitatea
afectiunii, si care, dimpotriva, vor trebuii temperati.
Recuperarea fizica:
Metode curative ale readaptarii fizice:
- Kineziterapia;
- Gimnastica curativa;
- Terapia de ocupatie.
KINEZITERAPIA
In recuperarea dupa IM, i se parcurg progresiv si judicios etapele:
- primele contacte cu bolnavii, cunoasterea cazului, castigarea increderii pacientului;
- exercitii respiratorii, o data cu disparitia durerii, temperaturii si a starii de soc;
- activarea membrelor superioare;
- activarea membrelor inferioare;
- exercitii respiratorii cu sac de nisip pe abdomen;
- exercitii ale membrelor superioare asociate cu exercitii respiratorii in decubit
lateral;
- pregatirea pentru parasirea patului - pozitie sezanda (saptamana a 3-a)
- mersul progresiv pe langa pat (in ziua 21)
- iesiri prudente din camera (saptamana a 6-a);
- reluarea unor activitati sedentare (dupa 3 - 4 luni).

38
GIMNASTICA CURATIVA
Cointereseaza bolnavul cardiac in procesul de vindecare al bolii, sporindu-i increderea in
sine si dorinta de a muncii. Sunt necesare un cadru igienic, un spatiu corespunzator si o
aparatura minima.
- se incepe mersul pe teren plat, se trece apoi la pasul de gimnastica si la manevre de
mladiere;
- se continua cu exercitii de educatie a atitudinilor, de coordonare motorie, de dezvoltare
toracica, a musculaturii;
- se termina sedintele intotdeauna cu miscari respiratorii pentru restabilirea calmului si
echilibrului, putandu-se efectua dupa caz 10 - 20 de genoflexiuni. Nici o lectie nu va
depasi 15 - 20 minute, suspendandu-se cursul lectiei de cate ori pacientul devine obosit.
La cardiaci se recomanda in mod esential, exercitiile respiratorii toraco-diafragmatice
cu mersul pe jos. Antrenamentul fizic nu trebuie intrerupt perioade lungi de timp. Influenta
antrenamentului este temporala si dispare dupa 1 - 2 luni de inactivitate.

TERAPIA DE OCUPATIE
Consta in antrenamentul la treburi simple si neobositoare, cu stimularea aptitudinilor
manuale, a atentiei si preciziei miscarilor pentru formarea gesturilor si a unor deprinderi
noi.
Terapia de ocupatie poate incepe chiar din perioada in care bolnavul se afla la pat,prin
diferite munci manuale pe care subiectul le alege, dupa dorinta si interes: lucrari in lemn,
hartie, impletituri, broderie.
Aceasta activitate are ca scop efectuarea unei sarcini de minca, deosebindu-se deci de
gimnastica medicala pentru care miscarile impuse nu au un asemenea tel. Gandurile
bolnavilor vor fi sustrase de la boala, ei fiind stimulati sa-si formeze planuri de activitate
viitoare, prevenindu-se in acest fel starile anxioase, depresive. Se va invinge indiferenta
sau resemnarea apatica a altora si se va cauta sa se castige cooperarea pacientilor. In acest
fel, obiect al tratamentulu, ei pot deveni un factor in procesul proprieilor vindecari.
Atitudinea si comportarea medicala joaca un rol primordial si pot fi, in acelasi timp simple
si eficace.
O data cu reinceperea muncii la salariatii cardiaci se observa o teama exagerata, care
le infraneaza activitatea, pentru ca, apoi, pe parcurs, dupa un timp, experienta, miscarile,
efectuarea cu succes a muncii, sa inlature aceasta frica.Este importanta si atitudinea

39
colegilor de munca, care nu inteleg, intotdeaunamenajamentele necesare fata de un coleg
care nu are o infirmitate vizibila.
Rolul, uneori important al medicatieie psihotrope nu va fi ignorat, desi o trauma
psihica poate sa depaseasca posibilitatile acestuia. Reactiile psihice sunt uneori un element
decisiv, de succes sau de esec in readaptare.
- toate exercitiile se executa lent, numarand in gand repetarile;
- in timpul executarii se respira, nu se blocheaza respiratia;
- dupa fiecare exercitiu se face o pauza de 20 - 30 secunde;
- numarul repetarilor dupa fiecare exercitiu creste treptat;
- daca exercitiile de cap produc ameteli, ele se vor executa in primele sedinte;
din pozitie sezand si se va face cate o singura miscare din fiecare;
- programul va dura la inceput 15 minute, apoi, prin cresterea numarului de
repetari, va ajunge la 20 minute.

3.5.Educatia sanitara a pacientilor cu cardiopatie ischemica


Sarcinile medicinei moderne, care sa vrea si trebuie sa fie in primul rand
profilactica, vizeaza:
Prevenirea primara consta in evitarea aparitiei afectiunilor cardiovasculare fapt care
demonstreaza insemnatatea cunoasterii si combaterii factorilor de risc: efortul fizic,
aportul mare de sodiu, obezitatea, stresul, fumatul, sedentarismul, hipercoterolemia.
Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce, tinerii si
chiar copii fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la starea de
sanatate la starea de boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.
Masuri profilactice:
- regimul de viata: viata activa care imbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica,
practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului si a altor mijloace de deprindere in
aer liber, sunt deprinderi ce trebuiesc invatate inca din copilarie;
- alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ;
- evitarea solicitarilor exagerate din sistemul nervos;
- persoanele cu risc crescut de a face HTA, vor fi sfatuite sa aleaga profesiuni cu stres
profesional mare. Vor evita de asemenea, profesiunile care predispun la sedentarism si
obezitate.
Educatia pentru sanatate se adreseaza:
- populatiei active in general si tinerilor in special;
40
- celor cu incarcare ereditara;
- adolescentilor si tinerilor, care desi normotensivi au in mod constant valori ale TA in
limita superioara a normalului;
- sedentarilor;
- supraponderalilor;
- marilor consumatori de sare de bucatarie (peste 10 zile).
Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce, tinerii si
chiar copii fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la starea de
sanatate la starea de boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.
Mijloacele sunt simple si la indemana tuturor:
- verificarea greutatii - saptamanal;
- masurarea tensiunii arteriale - lunar;
- control electrocardiografic, al colesterolului si al glicemiei - 3 - 6 luni sau macar data pe
an.

41
PARTE PRACTICA

CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE

FISA DE INTERVIU NR 1
I.DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI: V.C, VIRSTA : 63 ani, SEX : M;


STAREA CIVILA: casatorit;
NR COPII : 2 copii ;
RELIGIA:Ortodoxa;
STATUTUL SOCIAL:pensionar;
OCUPATIA:pensionar
DOMICILIUL:Urban;
CASA:-apartament 2 camere;
LOCUIESTE: Cu sotia;
NIVEL DE INFORMARE SI CULTURA :Mediu;

OBISNUINTE DE VIATA
ALCOOL : consuma alcool ocazional ;
TUTUN:Fumeaza 3 tigari pe zi ;
DROG : - Nu;
MOD DE ADMINISTRARE –CAFEA – 2 cafele pe parcursul unei zile;
DIETA :Normal;GREUTATEA:80kg,INALTIME:165 cm ,
TA160/120mmHg,PULS:90b/min
SEMNE PARTICULARE:-nu prezinta semne particulare
ALERGII CUNOSCUTE:-nu prezinta alergii la medicamente sau alimente

42
STAREA DE DEPENDENTA
INDEPENDENT:Nu
PROTEZE:-nu ;
LENTILE DE CONTACT/OCHELARI/DIOPTRII: -nu
AFECTIUNI CARE LIMITEAZA ACTIVITATEA: CARDIACE / LOCOMOTOARE /
SENZORIALE /ALTELE: prezinta afectiuni cardiace

ALTE PROBLEME DE SANATATE


SPITALIZARE ANTERIOARA PENTRU:gastrita cronica
LA DATA DE: - in urma cu 3 luni;
OPERATII/INTERVENTII: Nu ;
TRATAMENTE PRESCRISE: -antispastice,antisecretoare,pansamente gastrice,
tratamentul a fost urmat;
IMPRESII SPITALIZARE ANTERIOARA: -conditii bune de spitalizare ;
DIAGNOSTIC MEDICAL: Gastrita cronica

II PREZENTARE DE CAZ (CULEGERE DE DATE)


DIAGNOSTIC MEDICAL: Infarct miocardic acut  posteroinferior
DATA APARITIEI: 10.01.2020
MOTIVELE INTERNARII: Pacientul durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul
superior stang prelungita peste 30 minute.
PROBLEME DE SANATATE(DEPENDENTA) :- tulburari respiratorii si
circulatorii,anxietate,eliminari inadecvate;
SURSE DE DIFICULTATE(ETIOLOGIA Pacientul prezinta in timpul serii,in timpul
unui stres emotional, durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,asociata cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru
care solicita serviciul de urgent
MANIFESTARI DE DEPENDENTA(SEMNE SI SIMPTOME):anxietate;greață,
vărsături alimentare ,transpiratii reci;
ALTE DATE (INVESTIGATII PARACLINICE): -Hemoleucograma completa , VSH
TGO,TGP,Uree,Creatinina,Glicemie,Acid uric,Colesterol,Trigliceride,Coagulograma,
Fibrinogen,Ionograma serica.,EKG,

43
NURSING TEHNIC

INITIALELE PACIENTULUI:V.C., PERFUZIE:Da cu glucoza 10%


DATA: 10.01.2020 SONDE:Nu
NURSING TEHNIC TUB DREN: Nu
OXIGEN:Nu
OBSERVATII RESPIRATIE:16r/min
ELIMINARE:Da
TEMPERATURA:37,0
TENSIUNE ARTERIALA:160/120 mmHg
PLAGA:nu
DEPENDENTA TOALETA: dependent in a-şi acorda
îngrijiri de igienă .
IMBRACAMINTE:dependent în a-şi alege
hainele potrivite, in a se imbraca si dezbraca;
ALIMENTATIE: dificultatea de a se
alimenta şi a se hidrata din cauza durerilor
ALIMENTATIE REGIM: echilibrat bogat in factori nutritivi
ORAL:pe tot parcursul spitalizarii
LICHIDE: 1500-2000 ml/zi

ALTE DETALII S-a asigurat repaus fizic si psihic

44
Plan de ingrijire
Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
Diagnostic de nursing proprii delegate
10.01.2020 Disconfort datorat durerii Pacientul sa nu Se recomanda repausul fizic si Se administreaza Pacientul un mai
20.01.2020 toracice mai prezinte vocal Nitroglicerina prezinta durere
durere toracica toracica
10.01.2020 Dificultate in a respira Pacientul sa -Pentru ca pacientul sa respire -administrez  oxigen In urma
20.01.2020 datorita durerii si prezinte o mai usor aerisesc salonu si pe masca,bron- interventiilor
anxietatii manifestata respiratie cu o umezesc aerul hodilatatoare si pacientul respira
prin frecventa normala antialgice la indicatia mai usor,dispneea
:dispnee,bradipnee,hipov medicului,a-sigur se reduce.
entilatie pozitia semisezanda
10.01.2020 Circulatie deficitara Pacientul sa aiba o Masor si notez zilnic in foaia de Administrez In urma
20.01.2020 datorita alterarii circulatie temperatura medicatia indicata de Interventiilor
muschiului cardiac si adecvatasi T.A.,pulsul,respiratia,temperatura medic si urmaresc pacientul
peretilor arteriali tegumente normal ,diureza,scaunul. efectul acesteia. prezinta un ritm
manifestat prin colorate Efectuez masaj si miscari pasive cardiac normal si
bradicardie si tegumente si active ale membrelor tegumente normal
usor cianotice. - acesteia. colorate.

Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare

45
Diagnostic de nursing proprii delegate
10.01.2020 Deficit de volum Pacientul sa fie Supraveghez Administrez pe cale Pacintul
20.01.2020 lichidian datorita echilibrat volemic pulsul,T.A.,apetitul,semnele de parenterala solutii Este echilibrat
transpiratiilor reci in decurs de 2-3 deshidratare,scaunul,greutatatea perfuzabile prescrise volemic,nu
manifestat prin zile. corporala. de medic. prezinta
adinamie,neliniste. Fac bilantul zilnic intre lichidele semne de
ingerate si cele eliminate. deshidratare.
Administrez pacientului lichide
orale atunci cand starea sa de
sanatate o permite

10.01.2020 Dificultate in a se odihni Pacientul sa aiba Respect orele de somn ale administrez la Pacientulprezinta
20.01.2020 datorita anxietatii,durerii un somn odihnitor bolnavului, indicatia medicului un somnodihnitor.
si dispneei manifestata din punct de Aerisesc salonul, somnifere.
prin insomnie. vedere calitativ si Asigur o temperatura adecvata,
cantitativ Sfatuiesc pacientul sa doarma
atunci cand durerile cedeaza

Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare


Diagnostic de nursing proprii delegate
10.01.2020 .Alterarea integritatii Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului in Pacientul prezinta

46
20.01.2020 fizice si psihice datorita recapete indepen- pat la fiecare 2 ore. o stare buna si
efectului bolii denta de miscare, Efectuez masaj pe regiunile colaboreaza activ.
manifestata prin incredere in predispuse la escare. Nu prezinta escare
durere,limitarea personalul Linistesc bonavul cu privire la de decubit,se
miscarilor,frica. medical. starea sa. deplaseaza fara
Sa nu prezinte ajutor
escare de decubit.
10.01.2020 Anxietate,senzatie de Pacientul sa Port discutii linistitoare si Starea generala
20.01.2020 "moarte iminenta" din prezinte o stare incurajatoare cu bolnavul. bolnavului s-a
cauza lipsei de generala buna. Il educ cu privire la mentinerea imbunatatita
cunoastere a bolii unui mod de viata sanatos si a
manifestata prin agitatie tratamentului ce trebuie urmat
si teama.

47
FISA DE INTERVIU NR 2
I.DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI: A.S., VIRSTA : 75, SEX : M;


STAREA CIVILA:vaduv;
NR COPII : 2 copii ;
RELIGIA:Ortodoxa;
STATUTUL SOCIAL:pensionar;
OCUPATIA:pensionar
DOMICILIUL:Rural;
CASA:-casa cu 3 camere bine ingrijita;
LOCUIESTE: cu unul din copii ;
NIVEL DE INFORMARE SI CULTURA :Mediu;

OBISNUINTE DE VIATA
ALCOOL : consuma alcool ocazional;
TUTUN:Nu fumeaza ;
DROG : - Nu;
MOD DE ADMINISTRARE –CAFEA – 3 cafele pe parcursul unei zile;
DIETA :Normal;GREUTATEA:70 kg,INALTIME:156 cm ,
TA130/90mmHg,PULS:70b/min
SEMNE PARTICULARE:-nu prezinta semne particulare
ALERGII CUNOSCUTE:nu este alergic la
STAREA DE DEPENDENTA
INDEPENDENT:Nu
PROTEZE:-nu ;
LENTILE DE CONTACT/OCHELARI/DIOPTRII: -poarta ochelari de vedere
AFECTIUNI CARE LIMITEAZA ACTIVITATEA: CARDIACE / LOCOMOTOARE /
SENZORIALE /ALTELE: - prezinta afectiuni cardiac si locomotoare

ALTE PROBLEME DE SANATATE


SPITALIZARE ANTERIOARA PENTRU:Pneumonie
LA DATA DE: - in urma cu 9 luni;

48
OPERATII/INTERVENTII: Nu ;
TRATAMENTE PRESCRISE: -antialgice,antiinflamatoare,antibiotic , tratamentul a fost
urmat;
IMPRESII SPITALIZARE ANTERIOARA: -conditii bune de spitalizare ;
DIAGNOSTIC MEDICAL: Pneumonie;

II PREZENTARE DE CAZ (CULEGERE DE DATE)

DIAGNOSTIC MEDICAL: Infarct miocardic acut anterior,Hipertensiune arteriala


DATA APARITIEI: 18.01.2020
MOTIVELE INTERNARII: durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in
membrul superior stang ,dispnee paroxistica transpiratii reci,adinamie;
PROBLEME DE SANATATE(DEPENDENTA) :tulburari respiratorii,,tulburari
circulatorii,anxietate,durere;
SURSE DE DIFICULTATE(ETIOLOGIA): Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente
cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv
cu iradiere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA(SEMNE SI SIMPTOME) : durere precordiala,
dispnee ,transpiratii reci
ALTE DATE (INVESTIGATII PARACLINICE): Hemoleucograma completa , VSH
TGO,TGP,Uree,Creatinina,Glicemie,Acid uric,Colesterol,Trigliceride,Coagulograma,
Fibrinogen,Ionograma serica.,EKG,

49
NURSING TEHNIC

INITIALELE PACIENTULUI: A.S. PERFUZIE:Da cu glucoza 5% si ser


DATA: 18.01.2020 fiziologic
NURSING TEHNIC SONDE:Nu
TUB DREN: Nu
OXIGEN:Nu
OBSERVATII RESPIRATIE:24r/min
ELIMINARE:nu
TEMPERATURA:36.9
TENSIUNE ARTERIALA:180/100 mmHg
PLAGA:nu
DEPENDENTA TOALETA: semidependent in a-şi acorda
îngrijiri de igienă .
IMBRACAMINTE: stângăcie în a-şi alege
hainele potrivite, in a se imbraca si
dezbraca;
ALIMENTATIE: dificultatea de a se
alimenta şi a se hidrata din cauza durerilor
ALIMENTATIE REGIM: echilibrat bogat in factori nutritivi
ORAL:pe tot parcursul spitalizarii
LICHIDE: 2500-3000 ml/zi

ALTE DETALII S-a asigurat repaus fizic si psihic

50
Plan de ingrijire
Data Problema/Diagnostic Obiective Intervenţii proprii Interventii delegate Evaluare
de nursing
18.01.2020 1.Riscul alterarii Pacientul sa fie Supraveghez  temperatura, -Monitorizez funcțiile Pacientul este
T.A.,respiratia,pulsul la
27.01.2020 circulatiei si respiratiei echilibrat vitale; echilibrat circulator
intervale egale de timp.
din cauza circulator si Efectuez EKG,asigur -recoltez sânge pentru si respirator.
complicatilor bolii respirator. pozitia semisezanda pentru examenul de laborator:
manifestata prin favorizarea respiratiei. -Administrez tratamentul
dispnee indicat de medic
paroxistica,hipotensiu
ne arteriala
18.01.2020 Anxietate,senzatie de Pacientul sa Port discutii linistitoare si Starea generala
incurajatoare cu bolnavul.il bolnavului s-a
27.01.2020 "moarte iminenta" din prezinte o stare
educ cu privire la imbunatatita
cauza lipsei de generala buna. mentinerea unui mod de
viata sanatos.
cunoastere a bolii
manifestata prin
agitatie si teama.

Data Problema/Diagnostic Obiective Intervenţii proprii Interventii delegate Evaluare

51
de nursing
18.01.2020 Proces inflamator Pacientul sa Asigur conditii optime in Administrez antipiretice: Pacientul nu
27.01.2020 datorita focarului de prezinte o salon paracetamol Prezinta
necroza  manifestat temperatura in modificari ale
prin sufebrilitate. parametri normali curbeitermice.
18.01.2020 Disconfort din cauza Sa se amelioreze Asigur repausul fizic si Administrez medicatia Durerile se
27.01.2020 alterarii muschiului durerile in 2-3 psihic al pacientului in indicata de medic.Efectuez amelioreaza
cardiac manifestat prin ore de la admini- perioada dureroasa. EKG. la
dureri precordiale cu strarea administrarea
caracter constrictiv. tratamentului de medicatiei.
urgenta
18.01.2020 Alterarea somnului Pacientul să  Așez pacientul într-o  Administrez la indicația Obiectiv realizat:
27.01.2020 manifestată prin treziri prezinte un somn poziție comodă care să-i medicului Diazepam pacientul prezintă
frecvente datorată odihnitor. asigure un somn odihnitor; 1 cpr/seara; un somn odihnitor
vârstei înaintate și a  Planific îngrijirile și
anxietății. intervențiile delegate,
astfel încât să evit trezirea;

Data Problema/Diagnostic Obiective Intervenţii proprii Interventii delegate Evaluare


de nursing
18.01.2020 Dificultate de a se Pacientul să  Conștientizez pacientul - Pe perioada

52
27.01.2020 autoîngriji manifestată prezinte în legătură cu importanța spitalizării,
prin intoleranță la efort tegumente și menținerii curate a pacientul și-a
datorită vârstei. mucoase curate. tegumentelor și menținut integre
mucoaselor; tegumentele și
 Ajut pacientul în mucoasele și nu a
satisfacerea nevoilor devenit o sursă de
fundamentale; infecții
nosocomiale.

53
FISA DE INTERVIU NR 3
I.DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI: P.A, VIRSTA : 49, SEX : F;


STAREA CIVILA: casatorita;
NR COPII :3 copii;
RELIGIA:ortodoxa;
STATUTUL SOCIAL:casnica
OCUPATIA:casnica
DOMICILIUL:urban;
CASA:-apartament 2 camere;
LOCUIESTE: cu sotul;
NIVEL DE INFORMARE SI CULTURA :Mediu;

OBISNUINTE DE VIATA
ALCOOL : nu consuma alcool;
TUTUN: nu fumeaza
DROG : - nu;
MOD DE ADMINISTRARE –CAFEA – nu bea cafea;
DIETA :Normal;GREUTATEA:76kg,INALTIME:168 cm ,
TA120/60mmHg,PULS:87b/min
SEMNE PARTICULARE:-nu prezinta semne particulare
ALERGII CUNOSCUTE:-nu prezinta alergii la medicamente sau alimente
STAREA DE DEPENDENTA
INDEPENDENT:nu
PROTEZE:-nu
LENTILE DE CONTACT/OCHELARI/DIOPTRII: -nu
AFECTIUNI CARE LIMITEAZA ACTIVITATEA: CARDIACE / LOCOMOTOARE /
SENZORIALE /ALTELE: - prezinta afectiuni cardiace

54
ALTE PROBLEME DE SANATATE
SPITALIZARE ANTERIOARA PENTRU: Colica biliara
LA DATA DE: - in urma cu 7 luni;
OPERATII/INTERVENTII: Nu ;
TRATAMENTE PRESCRISE: -,antialgice,antispastice,antiemetice,tratamentul a fost urmat;
IMPRESII SPITALIZARE ANTERIOARA: -conditii bune de spitalizare ;
DIAGNOSTIC MEDICAL: Colica biliara;
II PREZENTARE DE CAZ (CULEGERE DE DATE)

DIAGNOSTIC MEDICAL: Angina pectorala


DATA APARITIEI: 6.02.2020
MOTIVELE INTERNARII: Durere retrosternala, precordiala,dispnee
PROBLEME DE SANATATE(DEPENDENTA) :- tulburari respiratorii,dificultate in a se odihni
,in a se hidrata si alimenta corespunzator;
SURSE DE DIFICULTATE(ETIOLOGIA): Pacienta se prezinta cu durere retrosternala,
precordiala,dispnee;
MANIFESTARI DE DEPENDENTA(SEMNE SI SIMPTOME) : anxietate, insomnie,

astenie ,cefalee;greata.,tulburari respiratorii si circulatorii


ALTE DATE (INVESTIGATII PARACLINICE): Hemoleucograma completa , VSH
TGO,TGP,Uree,Creatinina,Glicemie,Acid uric,Colesterol,Trigliceride,Coagulograma,
Fibrinogen,Ionograma serica.,EKG,

55
NURSING TEHNIC

INITIALELE PACIENTULUI: P.A, PERFUZIE:Da cu glucoza 5%


DATA: 6.02.2020 SONDE:Nu
NURSING TEHNIC TUB DREN: Nu
OXIGEN:DA
OBSERVATII RESPIRATIE:24r/min
ELIMINARE:nu
TEMPERATURA:36.9
TENSIUNE ARTERIALA:150/80mmHg
PLAGA:nu
DEPENDENTA TOALETA: dependent in a-şi acorda îngrijiri
de igienă .
IMBRACAMINTE: stângăcie în a-şi alege
hainele potrivite, in a se imbraca si dezbraca;
ALIMENTATIE: dificultatea de a se alimenta
şi a se hidrata din cauza durerilor
ALIMENTATIE REGIM: echilibrat bogat in factori nutritivi
ORAL:pe tot parcursul spitalizarii
LICHIDE: 2000-2500 ml/zi

ALTE DETALII S-a asigurat repaus fizic si psihic

56
Plan de ingrijire
Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
Diagnostic de nursing proprii delegate
06.02.2020 .Risc de modificare a Pacienta sa Supraveghezstareabolnaveisimas Am administrat la pacienta nu mai
13.02.2020 ritmului cardiac produs prezinte puls orpulsulori de cate ori este indicatia medicului prezinta palpitatii.
de tahicardie prin normal in timp nevoie si notez in FO medicatie antiaritmica. EKG ritm sinusal
palpitatii scurt, fara Insotesc bolnava la tahicardic,
palpitatii efectuarea exmenelor traseu EKG
paraclinice (EKG normal
ecografiecardiaca)
06.02.2020 Inadaptarea la conditiile Asigurarea unui Am asigurat un Pacienta s-a
13.02.2020 de climat climatcorespunzator, cu salon adaptatconditiilor
spitalizaredatoritamediul corespunzator aerisit, pat confortabil, cu de spitalizare cu
uinefamiliar lenjerie curate usurinta
06.02.2020 Dificultate in a se odihni Pacienta sa Am asigurat linistea in salon La indicatia medicului Pacienta prezinta
siconditii de confort termic
13.02.2020 din cauza bolii, prezinte un somn i-am administrat un un somn odihnitor
manifestata prin linistit, odihnitor, sedativ (Diazepam, 1
insomnia nocturna si fara zgomote tbseara)
somnolenta diurnal si
din cauza agitatiei
produsa de zgomotele din
salon
Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
Diagnostic de nursing proprii delegate

57
06.02.2020 Respiratiei nadecvata- Pacientasaprezinte Asez pacienta intr-o pozitie care Am administrat la Obiectiv
13.02.2020 dispnee din cauza durerii respiratie sa-i favorizeze respiratia cu indicatiamedicului O2 neindeplinit
precordiale inbunatatita in extremitatea cefalica si trunchiul primele 24h,
decurs de 24h ridicate, pozities emisezand respiratia se
mentine
superficiala, este
dificila, este
tahipneica
R=24r/min
06.02.2020 Alimentare inadecvata Asigurarea unei Psihoterapie- i-am explicat Pacienta a inteles
13.02.2020 cauzata de durere alimentatiic pacientei cat de importanta este importanta
manifestata prin orespunzatoare alimentatia in cazul unei boli alimentatiei,
inapetenta prezentand in
continuare apetit
scazut
06.02.2020 Postura inadecvata din Asigurarea unei Ajut pacienta sa isi gaseasca o Durerea a diminuat
13.02.2020 cauza durerii acute posturi adecvate pozitie antalgica in intensitate,
cu diminuarea darpersista
durerii

Data Problema/ Obiective Interventii Interventii Evaluare


Diagnostic de nursing proprii delegate
06.02.2020 .Alterarea integritatii Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului Pacientul prezinta
13.02.2020 fizice si psihice datorita recapete indepen- in pat la fiecare 2 ore. o stare buna si

58
efectului bolii denta de Efectuez masaj pe regiunile colaboreaza activ.
manifestata prin miscare,incredere predispuse la escare. Nu prezinta escare
durere,limitarea in personalul Linistesc bonavul cu privire la de decubit,se
miscarilor,frica. medical. starea sa. deplaseaza fara
Sa nu prezinte ajutor
escare de decubit.

59
CONCLUZII

Cardiopatia ischemica reprezinta una dinte cele mai frecvente boli cardiovasculare
italnita atat la populatia din Romania cat si din alte tari.Este o boala a carei frecventa este in
crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane,la varste din ce in ce mai tinere.Atacurile
acute ,criza de angina pectorala si infarctul miocardic acut reprezinta urgente medico-
chirurgicale,fiind evenimente ce pot avea un prognostic fatal.
Cardiopatia ischemica este o boala ce are ca mecanism fundamental irigarea
nesatisfacatoare a miocardului,consecinta in majoritatea cazurilor a obstructiei arterelor
coranare(95%) prin arteroscleroza coronariana.
Vascularizatia deficitara a miocardului duce la distrugerea fibrelor miocardice,astfel
incat inima nu isi mai poate indeplini rolul de pompa ,fiind afectata intreaga circulatie din
organism.
Boala are in principal doua consecinte si anume scaderea contractilitatii muschiului
cardiac si aparitia tulburarilor de ritm si de conducere.
Semnul cel mai important al ischemiei cardiace il reprezinta durerea precordiala,iar
formele clinice principale ale cardiopatiei ischemice sunt formele dureroase de angina
pectorala,sindromul intermediar si infarctul miocardic.
Tratamentul cardiopatiei ischemice depinde de forma de manifestare si presupune
masuri igieno-dietetice,tratament medicamentos si tratament de revascularizare miocardica.
Procesul de nursing este reprezentat de rezolvarea problemei de sanatate pe baza unu
plan ce reprezinta cadrul de acordare al ingrijirilor atat pacientului cat si familiei
acestuia.Procesul de nursing cuprinde:promovarea starii de sanatate,prevenirea bolilor
cardiovasculare si ingrijirea persoanelor bolnave.
In cazul cardiopatiei ischemice asistenta medicala desfasoara toate aceste interventii in
momente diferite si in locuri diferite (la domiciliul pacientului,la cabinetul medical si la
spital)

59
BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia si fiziologia omului, Roxana Maria Albu-Editura universul,


2001,Bucuresti ;
2. Tehnica îngrijirii bolnavului-C.Mozeş 2002
3. Nursing:Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali-Lucreţia
Titircă.Editura:Viaţa Medicală Românească, 2002,Bucureşti ;
4. Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului-Lucreţia
Titircă 1994.
5. Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenţii medicali-Lucreţia Titircă 1998;
6. Manual de Medicină Internă pentru cadre medii-Corneliu Borundel:EdituraALL-ediţia
a III-a , 2002,Bucureşti ;

60
ANEXE

Fig 1.1. Inima –Structura atriul drept

Fig 1.2.Structura peretelui inimii


Fig2.1.Ifarct miocardic

Fig.2.2.Ecocardiografie
Fig 2.3.Simptom present in afectiunile cardiace

S-ar putea să vă placă și