Sunteți pe pagina 1din 18

7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.RO/CAUTARE) » 231/2019

231/2019 Revendicare imobiliara


11-06-2019 Curtea de Apel PITESTI

Acesta nu este document finalizat


Cod ECLI    ECLI:RO:CAPIT:2019:001.xxxxxx
 
Operator date 3918
 
ROMÂNIA
 
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX DECIZIA CIVILĂ NR. 231/2019
Ședința   publică din 11 i unie 2019
Curtea compusă din:
Președinte: N_______ S_____ P_____, judecător
Judecător: C_____ P____-I____
Judecător: A____ M______ M_______
Grefier: A____ M______ B______
 

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 1/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul M____ M____ și pârâta P_____
E_____ , ambele împotriva deciziei civile nr.236/A din 22 februarie 2018 pronunțată de
Tribunalul V_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal, făcut în ședință publică , a răspuns recurenta-pârâtă asistată de avocat
L____ P____ cu delegație de substituire pentru avocat D______ F_____, în baza
împuternicirii avocațiale ________ nr.xxxxxx emisă de U.N.B.R.-Baroul Argeș, recurentul-
reclamant lipsind.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt legal timbrate.
S-a făc ut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează că prezenta a fost
amânată pentru imposibilitate de prezentare a apărătorului ales al recurentului-reclamant.
Avocat L____ P____ depune dovada achitării onorariului apărător de către    recurenta-pârâtă
și solicită proba cu înscrisurile noi atașate cererii de recurs, constând în acte care au stat la
baza emiterii titlului de proprietate pentru autoarea M____ P______.
Curtea încuviințează completarea probatoriului cu înscrisurile depuse în prezenta cale de
atac și despre care apărătorul prezent arată că sunt acte care au stat la baza eliberării titlului
de proprietate pentru autoarea M____ P______. Având în vedere că nu mai sunt cereri de
formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă
cuvântul asupra recursurilor.
Avocat L____ P____ solicită admiterea recursului declarat de recurenta-pârâtă și întemeiat
pe dispozițiile art.488 alin.1 pct. 5, pct.6 și pct.8 Cod procedură civilă, casarea deciziei civile
nr.236/A din 22 februarie 2018 și trimiterea spre rejudecare către Tribunalul V_____.
Prin apel, apelanta-pârâtă a criticat în tot soluția instanței de fond și a solicitat desființarea
sentinței pronunțate. Față de obiectul litigiului, acțiune în grănițuire și revendicare, respectiv
dispozițiile art.476 alin.1 Cod procedură civilă și art.477 alin.1 și alin.2 Cod procedură civilă,
apreciază că instanța de apel ar fi trebuit să analizeze în tot hotărârea atacată și să aibă în
vedere efectul devolutiv și extinctiv. În mod nelegal, instanța de apel a analizat fondul doar
prin prisma argument elor referitore la recensământul agricol din anii 1959-1963, respectiv
imposibilitatea ocupării terenului de către apelanta-pârâtă pentru faptul că deține mai puțin
teren. Acestea sunt argumente și nu motive de apel.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 2/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

O altă critică se referă la faptul că instanța de apel nu a analizat calitatea de proprietar a


reclamantului asupra terenului revendicat, respectiv calitatea procesuală activă a acestuia de
a formula o acțiune în revendicare și stabilirea liniei de hotar. Astfel, s-a avut în vedere doar
actele primare ale autorilor(titlurile de proprietate emise pe numele M____ P______ și M____
A____), deși nu erau părți în cauză. În apel nu au fost comparate titlurile de proprietate ale
celor două părți, modul de dobândire, nu s-a analizat legalitatea acestora, fiind însușite
concluziile expertului , în sensul că terenurile se suprapun.
Atât la fond cât și în apel s-a solicitat refacerea raportului de expertiză, motivat de faptul că
au fost transpuse doar actele de proprietate ale autorilor, nu și părților(reclamanta a dobândit
terenul printr-o hotărâre de expedient), respectiv că s-a avut în vedere un teren care
aparținea unei terțe persoane, numita Bojonete L_____ și altul înstrăinat de reclamantă
numitului P_____ M_____ A_____.
Reiterează faptul că s oluția în a pel este nelegală , întrucât instanța nu a analizat dacă
reclamantul avea calitate procesuală activă, la dosar nefiind depuse înscrisuri care să ateste
dreptul de proprietate asupra terenului revendicat, nu a comparat modurile de dobândire a
dreptului de proprietate asupra terenului de către părți și a ținut cont de un raport de
expertiză în care s-au menționat și alte terenuri ale unor terțe persoane. Cu cheltuieli de
judecată în sumă de 1.500 lei.
Solicită respingerea recursului declarat de recurentul-reclamant, având în vedere că acestuia
i-au fost acordate cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
 
CURTEA
 
Deliberând, în condițiile art.395 Cod procedură civilă;
Constată că, prin sentința civilă nr.350/29 mai 2017, Judecătoria Horezu, admițând acțiunea
formulată de reclamantul M____ M____, a obligat-o pe pârâta P_____ E_____ să resp ecte
acestuia deplina proprietate și posesiune a unui teren de 194 m.p., compus din două parcele
din 151 m.p. și, respectiv , 43 m.p., teren arabil, indicându-se, totodată, linia de hotar ca fiind
cea marcată prin punctele topo 71-27-29-72-73-63-64-65-66-xxxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxx-119 ,
di t ț l
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b
i t t l l d it ți 1l ti P I 3/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
cu distanțele precizate concret pe planul de situație anexa 1 la expertiza P_________ I__
L____, potrivit variantei 1 întocmită de acesta , contur pe care a fost stabilită linia de hotar. A
fost obligată pârâta la plata sumei de 735 lei lipsa de folosință a terenului ocupat și a celei de
4250 lei cheltuieli de judecată, și a fost respinsă acțiunea față de M____ A______, persoană
lipsită de calitate procesual pasivă .
În m otivare, s-a reținut în fapt că, întrucât reclamantul și-a modificat acțiunea, în sensul că
nu își mai menține pretențiile față de , persoana chemată inițial în judecată, pârâta M____
A______, potrivit încheierii din 12 aprilie 2016 , aceasta ar fi lipsită de calitate procesual
pasivă.
În ceea ce o privește pe cea de a doua pârâtă, instanța a ținut cont de una dintre propuner ile
de grănițuire a proprietăților părților, care s-a făcut în două variante , după ce expertul a
constatat că în ambele titluri de proprietate emise în procedura de reconstituire a dreptului
instituit de Legea nr.18/1991, a fost înscrisă aceeași suprafață.
Instanța arată că, potrivit probelor, după efectuarea măsurătorilor în teren și fixarea de țăruși
pe linia de hotar de către membrii comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar, pârâta
M____ A______ și nepotul acesteia au scos marcajele . În continuare, instanța constată că
acțiunea în grănițuire are doar caracter declarativ și nu constitutiv de drepturi, titularul unui
drept de proprietate putând , ulterior , formula o acțiune în revendicare, fără a-i fi opusă cea
dintâi hotărâre.
În aceste condiții, trasarea conturului liniei de hotar are ca premisă verificarea hotarului
actual cu cel primordial și nu are ca finalitate decât restabilirea, dacă este cazul, a situației de
fapt existentă la data generării situației de vecină tate.
Se citează teoriile doctrinare referitoare la alăturarea acțiunii în grănițuire cu cea în
revendicare, arătând că, în final, argumentul de esență privește faptul că, promovând o
acțiune în stabilirea liniei de hotar, atunci când există semne exterioare între proprietăți,
titularul dreptului nu poate pretinde decât determinarea hotarului inițial existent între
fondurile limitrofe, iar nu și stabilirea unei alte granițe decât cea trasată anterior.
În raport de aceste considerente și de probatoriul cauze i , s-a constatat cererea
reclamantului, așa cum a fost ulterior precizată, ca fiind întemeiată și s-a impus pârâtei să
respecte reclamantului deplina proprietate și posesiune a terenului potrivit variantei 1 a
raportului de expertiză, variantă asupra căreia nu a fost argumentată opțiunea instanței, în
fapt și în drept.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 4/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

Împotriva sentinței, în termen, aceasta a formulat apel, criticând-o pentru greșita stabilire a
situației de fapt, fără a se ține cont de evidențele agricole anterioare cooperativizării, potrivit
cărora, autorul său deținuse în punctul în litigiu o suprafață cu mult mai mare decât cea
pentru care a fost pus în posesie, sens în care s-a și solicitat instanței de fond a dispune
expertizei de verific ar e a titlul ui său de proprietate de aceste evidențe, precum și de
procesul verbal de punere în posesie întocmit la 21 martie 2014 . Acesta a fost întocmit chiar
la cererea reclamantului, prilej cu care , s-a constatat că deține întreaga suprafață de teren
înscrisă în titlul său de proprietate astfel fii nd materializate hotarele dintre ce le două
proprietăți prin țăruși. De aceea, consideră lipsită de credibilitate afirmația că ar ocupa din
terenul reclamantului, în condițiile în care expertiza a concluzionat că deține în fapt o
suprafață mai mică decât cea înscrisă în titlul său de proprietate.
În apel a fost solicitată suplimentarea probatoriului cu înscrisuri și expertiză tehnică,
instanța nepretinzând completarea apelului prin indicarea tezei probatorii, depunerea
înscrisurilor invocate și formularea obiectivelor pentru expertiză, așa cum o cer dispozițiile
art.200 Cod procedură civilă.
Prin încheierea din data de 23 noiembrie 2017, în cauză fiind conceptată ca intimată și pârâta
inițială M____ A______, Tribunalul V_____ a dispus radierea acesteia întrucât în fața primei
instanțe de fond litigiul s-ar fi purtat doar între M____ M____ și pârâta P_____ E_____.
La același termen a fost încuviințată proba cu înscrisuri și prorogată proba cu expertiza
tehnică , după depunerea acesteia, cea dintâi fiind administrată la data de 8 februarie 2018,
prin depunerea titlului de proprietate eliberat în anul 2007 pentru M____ D.A____ , însoțit de
procesul-verbal de punere î n posesie întocmit în anul 2003, precum și procesul-verbal de
constatare întocmit de Primăria Orașului Berbești, prin comisia ce a măsurat proprietățile
părților și a făcut constatări cu privire la contururile acestora.
În funcție de aceste acte, instanța a respins cererea de refacere a raportului de expertiză sau
de efectuare a uneia noi, f ață de teza probatorie invocată, considerând proba ca fiind inutilă.
Prin decizia civilă nr.236/A din 22 februarie 2018 , apelul a fost respins, ca nefondat ,
reținându-se că fiecare dintre părți dețin efectiv suprafețe mai mici decât cele înscrise în
titlurile de proprie tate, expertul efectuând măsurători cu aparatură performantă.
Niciuna dintre părțile cauzei nu și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, însă
expertul primei instanțe ar fi comparat actele vechi ale părților și ar fi constatat că titlurile se
suprapun pe suprafața de 194 m.p ., stăpânită de către pârâtă, con cluzia fiind aceea că nu
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 5/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
sup apu pe sup a ața de 9 p , stăpâ tă de căt e pâ âtă, co c u a d aceea că u

există o ocupare efectivă a terenului, ci doar o suprapunere de titluri, acesta putând fi inclus
în titlul de proprietate al oricăreia dintre părți.
Se argumentează că instanța nu era obligată să țină cont în acțiunea de față de evidențele
agricole ale autorului apelantei pentru terenul deținut anterior cooperativizării, întrucât
acestea trebuiau valorificate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, cu
prilejul emiterii titlu lui și punerii în posesie, ori î n această procedură, în punctul în litigiu nu
i s-a restituit decâ t suprafața de 3479 m.p., aceasta nemaiputând invoca îndreptățirea la
totalul de 5700 m.p. , declarat la recensământul agricol.
Se arată, în fapt, că reclamantul a fost pus în posesie în punctul „Locul casei” pe un total de
6344 m.p., între care 1174 m.p. intravilan, 3479 m.p. arabil și un alt trup în extravilan de 1691
m.p. arabil.
În mod nereal apelanta, încercând să inducă în eroare instanța de apel, susține că ar fi
formulat obiecțiuni la lucrarea de expertiză, judecătorul respingându-le nejustificat întrucât,
potrivit consemnărilor din încheierea din 24 aprilie 2017, acestea nu au fost formulate.
Nici critica adusă stabilirii linie i de hota r nu s-a constatat fo ndată, întrucât pârâta a
recunoscut că soțul său este cel car e a scos semnele de hotar, resp ectiv marcajele prin țăruși
făcute de comisia de fond funciar, așa cum rezultă și din declarați a unuia dintre martorii
ascultaț i .
Față de acestea, se c oncluzionează că soluția instan ței de fond este legală și temeinică,
ambele părți dețin în realitate suprafețe mai mici decât cele înscrise în titlul de proprietate,
cea în litigiu nu poate rămâne deopotrivă în proprietatea reclamantului și în cea a pârâtei,
instanța neargumentând pentru care motiv consideră că terenul trebuie să revină
reclamantului și nu trebuie să rămână în proprietatea pârâtei.
Împotriva deciziei, în termen, au formulat recursuri părțile, reclamantul arătând că
nemulțumirile sale privesc înscrierea în cuprinsul sentinței pronunțate de către Jud ecătoria
Horezu, la pagina a 2- a, a unei suprafețe de teren eronate, de 3.864 m.p., în loc de cea
adevărată de 3984 m.p. , potrivit titlul ui nr.1030 / 25 ianuarie 2005, precum și neacordarea
tuturor cheltuielilor constând în zile de muncă și valoarea deplasărilor, cheltuieli cu avocatul,
pagube agricole, dobânzi și penalități.
Instanța solicitându-i completarea acestei cereri cu înscrisurile de care înțelege să se
folosească, recurentul a depus încă un exemplar al aceleiași cereri , copia titlului de
i t t
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b
i l M P i filă i tit l tă hiță d t ” ili ibilă i 6/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
proprietate emis pe numele M____ P______ și o filă intitulată „schiță de teren”, ilizibilă și
fără indicarea titularilor.
La rândul său, pârâta P_____ E_____ a criticat sol uția pentru motive ară tate a se încadra în
cele prevăzute de art.488 pct.6 și 8 Cod procedură civilă, în dezvoltare arătând că instanța nu
s-a pronunțat cu privire la fondul pricinii, chestiune pe care ar fi invocat-o și în fața instanței
de apel, în sensul că drepturile pă rților nu au fost analizate atâ t sub aspectul temeiniciei, cât
și al legalității, în virtutea efectului devolutiv al apelului, aceasta mărginindu-se să verifice
doar argumentele invocate cu privire la necesitatea luării în consi derare a recensământului
agr ic ol pentru anii anteriori cooperativizării și a susținerii privind imposibilitatea ocupării
de către sine a terenului reclamantului, c âtă vreme ea însăși deține mai p uțin teren și limita
a fost stabilită cu țăruși înființați de comisia de aplicare a legii fondului funciar.
În realitate, acestea erau doar argumente pentru a se fundamenta criticile de nelegalitate a
soluției date de instanța de fond, dispozițiile art.477 alin.1 Cod procedură civilă impunând
rejudecarea fondului în limitele stabilite expres sau implicit, devoluțiunea operând cu privire
la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori când
se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.
Consideră că instanța apelului nu a e xaminat calitatea de proprietar a părților asupra
terenului revendicat, deși era prima condiție a acțiunii formulate de reclamant, nu au fost
examinate titlurile primare, respectiv cel dintâi , eliberat în anul 2005 pentru aut oarea M____
P______ și, respect iv, cel de al doilea, eliberat în anul 2007, pentru autorul M____ A____.
O astfel de comparație trebuia făcută prin prisma tuturor actelor vechi , deși tribunalul reține
î n considerentele hotărârii sale că expertul ar fi verificat toate actele vechi ale părților și a
concluzionat că acestea se suprapun pe suprafața pentru care acțiunea a fost admisă.
Or, operațiunea de comparare a titlurilor este una ce aparține judecătorului și nu expertului,
care are do a r sarcina de a identifica, măsura și transpune în ter en aceste titluri .
De altfel, chiar concluzia expertului a fost aceea că nu există o ocupare, ci o suprapunere de
terenuri, ceea ce impunea instanței să compare modurile de dobândire pentru a concluziona
asupra acordării preferinței unuia din cele două tit luri opuse.
S-a considerat că expertiza a transpus în teren suprafețele din titlurile emise î n procedura de
reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu actele de reconstituire ale părților.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 7/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

O altă critică, se arată a fi cea vizând greșita reținere a unei reconstituiri a dreptului de
proprietate pentru un total de 6344 m.p., suprafață care, însă, nu a fost identificată de expert,
care a evidențiat doar terenul de 4653 m.p. din totalul  reconstituit auto rului M____ A____,
fără a se arăta care este consecința asupra pronunțării instanței .
Se critică hotărârea și pentru greșita statuare asupra respingerii cererii de refacere a
expertizei tehnice cu argumentarea că în fața primei instanțe de fond nu ar fi fost formulate
obiecțiuni, deși la termenul de discutare a lucrării, din 29 mai 2017, s-a solicitat refacerea
acesteia, după cum a fost cerut și prin cererea de apel, în considerarea faptului că această
expertiză nu a evidenț iat și transpus în teren actele de proprietate ale părților.
În acest sens, în propr ietatea sa nu se afla decât porțiunea de teren revenită în urma
partajului finalizat prin tranzacția moștenitorilor autorului M____ A____ , prin care
terenurile din pct. „Locul casei” au revenit atât sieși, câ t și unui alt moștenitor ce a primit
parcelele de 639 m.p. și 1691 m.p.
Or, terenul identificat de expert nu aparținea pârâtei , aceasta a înstrăinat fiului său, cu
contractul autentificat sub nr.341 din 3 martie 2010 al BNP V_____ S_____, suprafața de 535
m.p. către fiul său, P_____ M_____ A_____, fiind acordat număr cadastral xxxxx.
Dincolo de aceste neconcordanțe ale exper ti zei, chiar lucrarea avută în vedere a stabilit că
nu există o ocupare, ci o suprapunere de titluri, instanța ur mând a face compararea titlurilor,
în lipsa acesteia hotărârea fiind una nelegală.
Nu în ultimul rând, consideră că hotărârea este lipsită de argumentație pentru soluția
pronunțată, întrucât nu explică de ce reclamantul este îndreptățit să fie recunoscut ca
proprietar al suprafeței litigioase, de ce titlul ac e stuia este preferabil față de cel al pârâtei.
În dovedire , au fost depuse înscrisuri întocmite în anul 2018 referitor la evidențele de rol,
precum și efectuarea de alte măsurători în teren, în care au fost consemnate lățimile și
lungimile parcelelor având ca nominalizare părțile pricinii, fără a se arăta dacă acestea au
fost avute în vedere la întocmirea titlului de proprietate, precum și copia contractului cu care
P_____ E_____ a înstrăinat către minorul P_____ M_____ A_____ o suprafață de teren în pct.
„Locul casei”, tere n despre care s-a făcut vorbire în motivele de recurs, dar și înscrisuri
privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru autorii părților, pornind de la cererile
inițiale în care au fost indicate suprafețele pretinse în fiecare punct în parte.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 8/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

Prin întâmpinarea la recursul declarat de pârâtă, solicitâ ndu-se obligarea la plata chelt
uielilor de judecată, precum și îndreptarea erorii materiale pretins înserată în considerentele
primei instanțe de fond, reclamantul arată că instanța s-a pronunțat asupra tut u ror criticilor
aduse sentinței de către pârâtă , înscrisurile depuse în acea fază neavând relevanță, însă ș i
comisia ce a făcut măsurătorile arătâ nd că acestea nu au precizia dat ă de instrumente
specializate de măsurat, așa cum a avut expertul cauzei, la a cărui lucrare pârâta nu a
formulat obiecțiuni. În apel, pârâta nu a propus probe în dovedirea antecedenței titlului
autorului său, ci doar înscrisurile pe care le-a depus și nu au relevat prioritatea acestuia față
de al său , între părți existând neînțelegeri încă din anul 2008, inclusi v față de autorul
acesteia, M____ A____. Se reiau concluziile expertizei cât privește existența în teren a unor
suprafețe mai mici decât cele în scrise în titlul de proprietate, arătându-se a fi fără relevanță
actul cu care pârâta a înstrăinat fiului său, parte din teren.
Depune , la rândul său, înscrisuri privind evidențele agricole ant erioare cooperativizării,
precum și copia unei expertize tehnice întocmită într-o altă pricină , în care același
reclamant a stat în proces ca pârât, în contradictoriu cu alte persoane fără legătură cu
prezenta pricină.
În ședința pu blică din data de 12 octombrie 2018 , personal, recurentul-reclamant a arătat că
renunță la judecata recursului, menținând însă criticile referitoare la greșita acordare a
cheltuielilor de judecată în fața tribunalului, căruia i-a solicitat includerea în acestea a
transportului și a contravalorii zilelor de muncă pierdute, la fel ca și pentru prezentarea la
curtea de apel .
Examinând decizia prin prisma criticilor aduse, Curtea, cu majoritate , constată fondat
recursul pârâtei și nefondat, cel al reclamantului, așa cum a fost restrâns, după cum urmează
a se arăta:
Sub aspectul cheltuielilor solicitate în fața instanței de apel de către reclamantul-intimat , se
constată că acesta, prin întâmpinarea depusă în termen și redactată de către apărătorul ales,
nu a indicat care sunt componentele celor solicitate pentru instanța de apel, ci le-a enunțat
generic (fila 20).
Nici în concluziile scrise, datate 8 februarie 2018, întocmite de același apărător, și nici în
cuvântul oral susținut de acesta nu au fost indicate alte componente ale cheltuielilor de
judecată, în doved irea lor , singurele probe depuse fiind cele două chitanțe cu care s-a achitat
onorari ul de avocat de cât e 1.000 lei, la datele de 18 octombrie și, respectiv 15 noiembrie 2017
(fil l 55 56)
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 9/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
(filele 55-56).
Așadar, nu e xistă o cerere de cheltuieli de judecată constând în costuri de transport sau
venituri pierdute ca urmare a prezentării la instanță în vederea judecății, asupra cărora, e
ventual, instanța apelului să nu se fi pronunțat, nefiind deci greșit aplicate normele de drept
material transpuse în regulile de reparare a prejudiciului în condițiile speciale ale culpei
procesuale la dispozițiile art.453 Cod procedură civilă , în sensul de a nu fi acordate integral.
În ceea ce privește criticile aduse de pârâtă deciziei, Curtea constată că acestea sunt
încadrabile în cele prevăzute de art.488 pct.6 și 8 Cod procedură civilă.
Astfel, cât privește necuprinderea motivelor pe care hotărârea se întemeiază, Curtea constată
că, într-adevăr, soluția nu arată pentru care argumente terenul în litigiu este proprietatea
reclamantului și nu este proprietatea pârâtei, impunând acesteia din urmă a respecta
calitatea de proprietar a adversarului său.
În mod necontestat , pe î ntregul parcurs al procesului, titlurile emise în procedura de
reconstituire a dreptului de proprietate funciară includ, pentru fiecare dintre cei doi, p arcela
pentru care judecata se poartă, însă ș i instanța reținând acest lucru, dar alegând să
recunoască o asemenea îndreptățire uneia dintre părți, fără a justifica alegerea sa.
Neexistând niciun fel de de zlegare c â t privește preferința acordată titlului de proprietate
emis reclamantului și înlăturarea celui exhibat de către pârâtă, nu se poate considera că
instanța a intrat în cercetarea fondului acțiunii în revendicare care, de esența ei, presupune
compararea titlurilor prin probarea deținerii calității de proprietar de către autorul autorului
autorului titlului de proprietate, ceea ce, în literatura juridică se numește probatio diabolica .
Instanța apelului a refuzat proba , considerând că ea trebuia făcută în procedura de
reconstituire a dreptului de proprietate, fără însă a stabili că , eventual , una dintre părțile
cauzei nu ar fi primit , în această procedură , suprafața în litigiu în proprietate a astfel
reconstituită.
O astfel de aserțiune este una greșită, compararea titlurilor atunci când două persoane sunt
deopotrivă puse în posesie de către autoritățile administrative asupra aceluiași teren cu
ignorarea anteriorității dreptului de proprietate până la momentul pierderii acestui drept în
favoarea organizației cooperatiste sau de stat, reprezintă o greșită aplicare a normelor de
drept material ce pretind ca, î n situația revendicării, în care ambele părți dețin un titlu, să fie
comparate titlurile autorilor acestora.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 10/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

Lipsa unei astfel de comparații constituie o efectivă necercetare a fondului pricinii, nici în
prima instanță, nici în cea de apel nestabilindu-se cine a fost , anterior cooperativizării ,
proprietarul terenului în cauză , prin administrarea tuturor probelor permise de lege.
Inclusiv critica referitoare la st abilirea eronată a faptului că partea nu ar fi solicitat refacerea
lucrării de expertiză, aserțiune pe care hotărâre a instanț ei de apel se întemeiază, este
fondată față de conținutul procesului-verbal de ședință (practica) din data de 29 mai 2017 ,
când partea, depunând noi înscrisuri, admise de instanță ca probe în dosar, referitoare la
evidențele agricole anterioare cooperativizării, a solicitat refacerea lucrării prin prisma
acestora.
Neformularea de obiecțiuni la data de 24 aprilie 2017 asupra lucrării întocmite, este lipsită de
relevanță , câtă vreme expertul nu a făcut constatări neconfo rme cu realitate, ci, dimpotrivă,
a învederat instanței că ambele părți dețin titluri de proprietate asupra suprafeței în litigiu,
chestiune care trebuia să determine procedura de comparare a titlurilor din partea acesteia,
proba administrată fiind cea care impunea suplimentarea probatoriului pentru a se putea da
preferință unuia dintre actele de reconstituire .
Dimpotrivă, instanța apelului și-a fundamentat soluția exclusiv pe fapta unui terț care ar fi
scos stâlpii cu care comisia de aplicare a legii fondului funciar ar fi marcat limitele
determinate în teren, respectiv linia de hotar, linie de hotar despre care, în fața primei
instanțe d e fond s-a arătat că nu este determinantă în dovedirea întinderii dreptului de
proprietate, ci doar a unei limite existente la un anumit moment , ca stare de fapt .
Deși se argumentează în sensul că o atare limită nu este opozabilă unei acțiuni în
revendicare, totuși, alegerea în pronunțarea unei hotărâri care să consfințea scă dreptul de
proprietate în patrimoniul reclamantului prin raportarea la o astfel de delimitare, făcută fără
acordul proprietarilor vecini, în lipsa oricărei verificări a îndreptățirii la recunoașterea
proprietății , reprezintă în realitate o pronunțare asupra unei cereri în grănițuire, care
ascunde în acest fel o revendicare nebazată pe compararea titlurilor.
Câtă vreme reclamantul a ales să formuleze o acțiune în revendicare și instanța a și
pronunțat în acest sens hotărârea sa, era obligată să verifice, în condițiile în care și partea
adversă a depus un titlu, puterea fiecăru ia dintre acestea de a restitui, dreptul în litigiu.
Așadar, instanța nu s-a pronunțat asupra unei acțiuni în revendicare, cum a fo st învestită, ci
asupra unei cereri în grănițuire, chiar dacă d ispozitivul său statuează asupr a respectării
titlului de proprietate, statuare contrară însă considerentelor hotărârii, care rețin că ,
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 11/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
t t u u de p op etate, statua e co t a ă să co s de e te o otă â , ca e eț că ,

deopotrivă părțile prezintă titlu de proprietate, fără a se ar ă t a care dintre acestea respectă
cu adevărat vechile drepturi de proprietate ale părților și nu se motivează preferința acordată
unuia dintre acestea.
Nefiind dezlegate pretențiile în fond deduse judecății, ci doar argumente referitoa re la
capătul de cerere în gră nițuire, Curtea constată ca fiind incidente dispozițiile art.498 alin.2
Cod procedură civilă, sens în care urmează a se dispune ca, admițându-se recursul în
condițiile art.496 Cod procedură civ ilă, să fie casată de cizia și pricina trimisă, spre
rejudecare, aceluiași tribunal, în partea privitoare la apelul pârâtei.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
CU MAJORITATE
D E C I D E:
 
Admite recursul declarat de pârâta P_____ E_____ , CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în
orașul Berbești, ____________________, județul V_____ și îl respinge pe cel al reclamantului
M____ M____ , CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în orașul  Berbești, ____________________.19
1 , județul V_____, așa cum a fost restrâns, ambele împotriva deciziei civile nr.236/A din 22
februarie 2018 , pronunțată de Tribunalul V_____ , în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.
Casează decizia în partea privitoare la apelul pârâtei și trimite cauza spre rejudecarea
acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2019 , la Curtea de Apel Pitești – Secția I Civilă.
 
                        Președinte,                                                               Judecător,
             N_______ S_____ P_____                                              C_____ P____-I____
 
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 12/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

                                               Grefier,
                                     A____ M______ B______
 
 
 
 
 
 
Red.C.P.-I.
Tehnored.V.S.
Ex.6/19.06.2019
Jud.fond:  V.C_____.
Jud. apel : A . P______.
                 M.M.B____.
 
 
 
 
OPINIE SEPARATĂ
 
Consider că se impunea respingerea ambelor recursuri, ca nefondate, pentru următoarele
motive:
În ceea ce privește recursul reclamantului M____ M____, mă alătur opiniei majoritare,
considerând, pentru argumentele expuse în decizie, că nu se poate reține încălcarea de către
i t ț d
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b
l di t 453 C i 13/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
instanța de apel a disp. art.453 C.pr.civ.
Cât privește recursul pârâtei P_____ E_____, apreciez ca nefiind fondate criticile invocate cu
privire la legalitatea deciziei Tribunalului V_____.
Astfel, aceasta a solicitat casarea hotărârii, invocând disp. art.488 alin.1 pct.6 și 8 C.pr.civ.
Sub aspectul motivului de casare prev. de art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., di n lecturarea cererii
de recurs nu reiese care ar fi acele norme de drept material încălcate sau aplicate greșit de
instanța de apel . Recurenta-pârâtă invocă o ________ aspecte prin care pune în discuție
situația de fapt stabilită de instanțele de fond, susține că instanța de apel nu a analizat
calitatea de prop r ietar a reclamantului, însă în nici un moment nu indică o normă de drept
substanțial încălcată de instanța de apel și nici nu arată în ce constă această încălcare.
În aceste condiții, nu se poate reține ca și motiv de casare art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ.
Recurenta a invocat încălcarea disp.art.476 alin.1 și art.477 alin.1 C.pr.civ., ce reglementează
efectul devolutiv al apelului, precum și greșita respingere a solicitării de refacere a expertizei
tehnice.
Or, atât normele ce privesc apelul, cât și cele referitoare la administrarea probelor, sunt norme
de drept procesual, iar criticile ce privesc încălcarea lor pot fi încadrate în motivul de casare
prev. de art.488 pct.5 C.pr.civ.
Analizând temeinicia acestor critici, consider că nu se poate imputa instanței de apel
încălcarea normelor ce privesc limitele judecății în apel.
Conform art.476 C.pr.civ., a pelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra
fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. În cazul în care apelul nu se
motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare
sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la
prima instanță.
De asemenea, a rt.477 C.pr.civ., ce poartă titlul „ Limitele efectului devolutiv determinate de
ceea ce s-a apelat ”, prevede că i nstanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele
stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt
dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Devoluțiunea va opera cu privire la
întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci
când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 14/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII

Trebuie reținut și a rt.479 C.pr.civ., potrivit căruia i nstanța de apel va verifica, în limitele
cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Motivele
de ordine publică pot fi invocate și din oficiu. Instanța de apel va putea dispune refacerea sau
completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt
necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în
condițiile art. 478 alin.2.
Așadar, ca și principiu, apelul exercitat în termen are efect devolutiv, declanșând o nouă
judecată în fond. Acest e fect cunoaște însă anumite limite, determinând o nouă judecată
doar sub aspectele invocate de către apelant , potrivit principiului tantum devolutum
quantum apellatum . Legiuitorul a prevăzut excepții de această regulă, și anume dacă apelul
nu este motivat , când instanța de apel va proceda la rejudecarea cauzei sub toate aspectele,
analizând doar cererile și apărările formulate în prima instanță, și când se tinde la anularea
hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil. De asemenea, se reține caracterul
extensiv al apelului, constând în extinderea efectului devolutiv și la soluțiile care sunt
dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
În cauză, se constată că, prin apelul redactat de un avocat, s-au invocat anumite critici la
adresa sentinței Judecătoriei Horezu. Prin urmare, apelul este motivat, iar efectul devolutiv
este limitat la aspectele invocate de apelant ă , potrivit art.477 alin.1 C.pr.civ., aspecte care
privesc soluția dată acțiunii în revendicare, dar care, în măsura în care ar fi fost apreciate ca
fondate, ar fi extins efectul devolutiv și asupra celorlalte două cereri, privind grănițuirea și
plata despăgubirilor pentru lipsa de folo s ință a terenului.
Astfel, apelanta a susținut că prima instanță nu a ținut cont de recensământul agricol al
autorului său, că a respins cererea de refacere a expertizei, conform recensământului agricol,
că nu s-a avut în vedere procesul-verbal al Comisiei locale de fond funciar și că nu există
dovada ocupării terenului reclamantului.
Or, instanța de apel a răspuns acestor critici, prezentând în considerentele deciziei
argumentele pentru c a re a considerat că ele nu sunt fondate. Potrivit normel or amintite,
instanța de apel era obligată să reanalizeze fondul cauzei doar prin prisma celor invocate de
apelantă, prin cererea de apel, și de intimat, prin întâmpinare, iar nu să procedeze din oficiu
la rejudecarea totală a cauzei.
Instanța de apel avea dreptul să invoce, din oficiu, motive de apel  de ordine publică, conform
art.479 C.pr.civ., dar nu și să extindă efectul devolutiv al căii de atac dincolo de criticile
f l t d
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b
l tă i î ăl t 476 478 C i P l i il t td 15/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
formulate de apelantă și cu încălcarea art.476-478 C.pr.civ. P rocesul civil este guvernat de
principiul disponibilității, iar exercitarea rolului activ al judecătorului, potrivit art.22 C.pr.civ.,
se face cu respectarea principiului legalității și potrivit limitelor învestirii, cum se arată
expres în alin.6 al acestui articol.
Prin urmare, nu este posibil ca, sub pretextul îndeplinirii rolului activ, instanța de apel să
procedeze la rejudecarea cauzei analizând și alte motive de apel sau apărări decât cele
invocate de apelant sau de intimat prin actele de procedură întocmite în termen . Judecătorul
urmărește corecta soluționare a litigiului, potrivit normelor legale aplicabile, dar nu se
transformă într-un apărător al uneia sau alteia dintre părți, având obligația de a fi imparțial.
Nu în ultimul rând, trebuie constatat că apelanta a beneficiat de apărare calificată și la
redactarea apelului, existând prezumția că a cunoscut dispozițiile legale referitoare la
efectele căii de atac exercitate.
În legătură cu criticile invocate de apelantă, se constată că în recurs se impută tribunalului
că nu a procedat la analiza existenței dreptului de proprietate al reclamantului, că nu a
procedat la o compara r e a titlurilor de proprietate emise autorilor acestora în temeiul L egii
nr.18/1991 și a actelor primare de proprietate.
Or, aceste critici nu au fost formulate prin cererea de apel, nici expres, nici implicit. Așa cum
s-a arătat anterior, a pelanta a susținut că autorul a deținut în punctul în litigiu o suprafață
mai mare decât cea cu care a fost pus în posesie, însă acest aspect nu are relevanță, în
condițiile în care ti t lurile de proprietate, necontestate de beneficiari, menționează anumite
suprafețe de teren, iar acestea nu se regăsesc efectiv în teren.
De asemenea, a arătat apelanta că membrii CLFF au procedat la măsurarea terenurilor
părților și au trasat linia de hotar prin țăruși, reieșind că reclamantul deține întreaga
suprafață din titlu . Pâr â ta a contestat că ocupă din terenul reclamantul, în condițiile în care
are o lipsă de 89 mp față de titlu.
Or, din aceste critici nu reiese că pârâ ta ar fi negat dreptul de proprietate al reclamantului, ci ,
dimpotrivă, a recuno scut acest drept, stabilit conform titlului autorului acestuia și
măsurătorilor din 2014, invocând că și ea, la rândul său, are o lipsă de 89 mp față de titlu l său
. Apelanta nu a susținut că judecătoria nu a procedat la compararea titlurilor, ci a negat că ar
ocupa din terenul reclamantului.
În aceste condiții, nu se poate imputa instanței de apel că nu a procedat la rejudecarea totală
a cauzei și nu a comparat titlurile părților și actele primare, pârâta neformulând astfel de
iti i i i
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b
i ii li it P l d i ță f ță d t 488 li 2 C i t 16/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
critici, nici expres, nici implicit. Pe cale de consecință, față de art.488 alin.2 C.pr.civ., aceste
aspecte nu pot fi invocate în recurs, nici măcar în situația în care ele ar putea fi încadrate
într-unul dintre motivele de casare.
Cât privește solicitarea de refacere a expertizei, se obse r vă că, la termenul de judecată din
data de 24.04.2017, pârâta, personal și asistată de avocatul ales, a a rătat că nu are obiecțiuni
la raportul de expertiză. La termenul de judecată din data de 29.05.2017, această parte a depus
un înscris nou, arătând că autorul său a fost pus în posesie cu 1000 mp mai puțin decât a
deținut și solicitând să se efectueze o variantă a expertizei prin care să se aibă în vedere
suprafața de teren din înscrisul depus, recensământ agricol.
Or, o nouă expertiză sau completarea expertizei poate fi cerută doar în condițiile art.337-338
C.pr.civ., și anume la primul termen de judecată după depunerea raportului de expertiză,
depășirea acestui termen fiind sancționată cu decăderea din dreptul de a formula o astfel de
solicitare. Prin urmare, în mod corect , prima instanță a respins cererea formulată la data de
29.05.2017, iar tribunalul a apreciat , ca nefondată , critica ce privea proba cu expertiză.
Efectuarea unei noi expertize a fost solicitată și în apel, tribunalul respingând proba, la
termenul de judecată din 8.02.2018. Însă, e ste de amintit că instanța de apel, ca instanță
devolutivă, are plenitudine de apreciere în ceea ce privește probele administrate în cauză,
este suverană în a aprecia asupra oportunității administrării probelor în proces din
perspectiva utilității, concludentei și pertinenței acestora, iar instanța de recurs nu poate să
procedeze la reinterpretarea probelor dispuse. Tribunalul are facultatea, iar nu obligația de a
dispune readministrarea sau completarea probelor, astfel încât respingerea, motivată, a unei
cereri privind probele nu poate fi cenzurată în recurs decât prin prisma legal i tății măsurii
dispuse, iar nu a aprecierii utilității, conc l udenței și pertinenței probe lor resp e ctive.
Concluzionând, consider că nu se identific ă încălc area de către tribunal a normelor de
procedură invocate de recurentă , iar motivul de casare analizat nu este fondat.
Cât privește incidența motivului de casare prev. de art.488 alin.1 pct.6 C.pr.civ., desființarea
deciziei se dispune în situația în care lipsește motivarea soluției pronunțate , considerentele
prezentate sunt contradictorii sau sunt străine de natura pricinii.
Or, tribunalul a analizat criticile invocate de apelantă și a răspuns argumentelor prezentate,
neputându-se reține nemotivarea hotărârii. În realitate, recurenta invocă nemotivarea
deciziei sub aspectul comparării titlurilor părților, însă, așa cum am expus anterior, instanța
de apel nu a fost învestită cu o critică în acest sens, prin urmare nu avea nici obligația de
motiva decizia sub acest aspect.
www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 17/18
7/23/2020 231/2019 revendicare imobiliara - ROLII
ot a dec a sub acest aspect

În condițiile în care apelanta-pârâtă nu a contestat dreptul reclamantului, iar din probele


administrate a reținut că familia acesteia a mutat ț ărușii amplasați de reprezentanții CLFF la
momentul efectuării măsurătorilor invocate chiar de pârâtă în cererea de apel, tribunalul a
concluzionat că terenul despre care s-a constatat că ar exista suprapunere a titlurilor
aparține reclamantului, fiind ocupat fără drept de pârâtă. Atâta vreme cât s-au respectat
limitele învestirii în apel, soluția pronunțată de tribunal nu poate fi considerată ca nelegală,
ci, eventual, netemeinică. Însă s ituați a de fapt stabilită de instanța de apel, prin
interpretarea probelor administrate, nu poate face obiectul analizei în recurs , aceasta fiind o
cale de atac extraordinară în care pot fi invocate doar motive de nelegalitate, iar nu de
netemeinicie.
Pentru aceste argumente, consider că nici motivul de casare prev. de art.488 alin.1 pct.6
C.pr.civ. nu este fondat, iar ambele recursuri tr e buie respinse.
 
 
Judecător,
A____ M______ M_______
 
 
Red., tehnored. AMM
26 Iunie 2019
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro (http://www.rolii.ro/)

www.rolii.ro/hotarari/5d16c532e49009dc2000004b 18/18