170/2018

31-01-2018
Luarea de mita (art.289 NCP)
Curtea de Apel CLUJ

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C___

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA PENALĂ NR. 170/A/2018

Ședința publică din 31 ianuarie 2018

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : C______ I____, judecător

JUDECĂTOR : V_______ C________

GREFIER : C_____ D____

DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, S________ T_________

C___ REPREZENTAT PRIN PROCUROR: A___ M________

S-au luat în examinare – pentru pronunțare - apelurile declarate de Direcția Națională

Anticorupție – S________ T_________ C___, inculpații U_______ H____ D____, B___
I___, P_______ V_____, P_____ I___ și D________ G______ R___ împotriva sentinței
penale nr.173 din 12 mai 2016 a Tribunalului C___, inculpații fiind trimiși în judecată prin
rechizitoriul nr. 4/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
Direcția Națională Anticorupție - S________ T_________ C___ emis la data de 19.06.2016,
după cum urmează:

- U_______ H____ D____, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289
alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și
art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal (7 acte
materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu
aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma participației improprii ca instigator
potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale);complicitate la spălare de bani prev. de art.
29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal și art. 48 alin. 1 Cod penal; luare
de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod
Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

- B___ I___, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal
anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod
penal și art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de
art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma
participației improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); spălare
de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal;
totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

- P_______ V_____, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din
Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35
alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale);
- P_____ I___, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod
Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod Penal și

- D________ G______ R___, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art.
255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000,
cu aplic. art. 5 Cod Penal; dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal
anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal;
totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, curtea constată că au fost depuse la dosar concluzii scrise
formulate de către inculpații: P______ I___ – prin av. P___ C______ A_____, B___ I___ –
prin av. N____ M____ P___, D________ G______ R___ – prin av. C____ B______ și E____
I__________, P_______ V_____ – prin av. A________ R______ și U_______ H____ D____
– prin av. R___ C______, precum și faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale
părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 ianuarie 2018, încheiere
care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de
astăzi.

CURTEA

Prin sentința penală nr.173 din 12 mai 2016 pronunțată de Tribunalul C___ în dosarul
nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice
formulată de inculpatul U_______ H____ D____ din trei infracțiuni de luare de mită, dintre
care două în formă continuată prev. de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000
cu art. 35 al.1 C.pen. și una în formă simplă prev. de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din
Legea nr. 78/2000 într-o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată, prev. de art.
289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen.
A fost condamnat inculpatul U_______ H____ D____, la pedepsele de:

- 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66

lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1
C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),

- 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66

lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1
C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale)

- 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b

C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei
închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material).

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare

de bani, prev. de art. art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art.
75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen..

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub

semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participației
improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art.
39 al. 1 lit. b și art. 45 al. 3 C.pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea,
inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare, la care adaugă un
spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani și 11 luni închisoare, în total
inculpatul executând pedeapsa de: 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea
drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau
considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
În temeiul art. 65 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării
pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie
2015.

În temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. s-a dispus confiscarea specială de
la inculpatul U_______ H____ D____ a sumelor de 281.000 lei și 32.200 euro sau
echivalentul acestei sume în lei la data plății.

A fost menținută în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin
ordonanța din data de 06.06.2014 a D__ S________ T_________ C___ asupra sumei de
xxxxx lei aparținând inculpatului U_______ H____ D____ (sumă consemnată la CEC Bank
Sucursala C___ conform recipisei de consemnare nr. xxxxxx/1 din 10.06.2014 ) precum și
măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din data de 18.06.2014 a D__
S________ T_________ C___ asupra imobilului situat în C___-N_____,
_____________________________. 10, ________________ înscris în CF xxxxxx C1-U3
C___-N_____ în suprafață de 195 mp, aparținând aceluiași inculpat până la concurența sumei
de 421.300 lei.

A fost condamnat inculpatul P_______ V_____, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare cu

executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290
al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

În temeiul art. 72 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 2
aprilie 2015.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B___ I___
dintr-o singură infracțiune de dare de mită, prev. de art. 255 din Codul penal din 1968 rap. la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen. în trei infracțiuni de dare de mită aflate în
concurs, după cum urmează: o infracțiune de dare de mită prev. de art. 255 din Codul penal
din 1968 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al.2 din Codul penal din 1968 și art. 5
C.pen. ( 5 acte materiale în intervalul octombrie 2012-octombrie 2013), o infracțiune de dare
de mită prev. de art.290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ( un act material din 6
martie 2014) și o infracțiune de dare de mită prev. de art.290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din
Legea nr. 78/2000 ( un act material din mai 2014).
A fost condamnat inculpatul B___ I___, la pedepsele de:

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de

art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte
materiale),

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de

art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen.
și

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub

semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participației
improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art.
39 al. 1 lit. b C.pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul
executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din
totalul celorlalte pedepse adică, 10 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de 3 (trei) ani și
10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 72 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 2
aprilie 2015.

În temeiul art. 25 al. 3 C.p.pen. s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate, respectiv
contractul nr. 1.8/12.05.2013 încheiat între Centrul de Cercetări și Studii Calitative și
Cantitative C___ și ________________ C___ (aflat în vol. III UP filele 90-92) și factura
fiscală nr. 34/23.05.2014 emisă de Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative C___
(aflată în vol. III UP fila 88).

A fost condamnat inculpatul P_____ I___, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani de la momentul
rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev.
de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și
stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen., calculat de
la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen.a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de
supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul C___, la datele fixate

de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de

existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta

o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul P________ mun. C___-N_____ sau al
P________ _________________ perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenția inculpatului P_____ I___ asupra dispozițiilor
art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. s-a dispus confiscarea specială de
la inculpatul P_____ I___ a sumei de 5.000 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data
plății.

A fost menținută în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin
ordonanța din data de 06.06.2014 a D__ S________ T_________ C___ doar asupra sumei de
5000 euro, aparținând inculpatului P_____ I___ (sumă consemnată la CEC Bank Sucursala
C___ conform recipisei de consemnare nr. xxxxxx/1 din 10.06.2014 ) și s-a dispus revocarea
măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeași ordonanță în vederea confiscării extinse
asupra sumelor de xxxxx,12 lei și xxxxx euro.

Au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul

D________ G______ R___ prin avocații săi, din două infracțiuni de dare de mită prev. de art.
290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracțiune de dare de mită
în formă simplă, prev. de art. 290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și din două
infracțiuni de dare de mită prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000
într-o singură infracțiune de dare de mită în formă continuată prev. de art. 290 al.1 C.pen. rap.
la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 al. 1 C.pen.

A fost condamnat inculpatul D________ G______ R___, la pedepsele de:

- 2 (doi )ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.
290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și

- 2 (doi )ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.
290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 38 al.2 C.pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente iar în baza art.
39 al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul
executând pedeapsa cea mai grea, la care s-a adaugat un spor de 8 luni, în total rezultând
pedeapsa de: 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și
stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen., calculat de
la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de

supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul I____, la datele fixate

de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

 c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de

existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 al. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o

muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul P________ orașului B_____ sau
______________________, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin.4 C.pen. s-a atras atenția inculpatului D________ G______ R___
asupra dispozițiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub
supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului
cheltuieli judiciare după cum urmează: inculpatul U_______ H____ D____ suma de xxxxx
lei, inculpatul B___ I___ suma de xxxxx lei, inculpatul P_______ V_____ suma de xxxxx lei,
inculpatul P_____ I___ suma de 7000 lei și inculpatul D________ G______ R___ suma de
7000 lei.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 4/P/2014 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -
S________ T_________ C___ emis la data de 19.06.2016, au fost trimiși în judecată
inculpații:

U_______ H____ D____, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289
alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și
art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal (7 acte
materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu
aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma participației improprii ca instigator
potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale);complicitate la spălare de bani prev. de art.
29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal și art. 48 alin. 1 Cod penal; luare
de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod
Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

B___ I___, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal
anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod
penal și art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de
art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma
participației improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); spălare
de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal;
totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

P_______ V_____, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din
Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35
alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale);

P_____ I___, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod
Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod Penal și

D________ G______ R___, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 255
alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu
aplic. art. 5 Cod Penal; dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290
Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal; totul cu aplic art.
38 alin. 1 Cod penal.

În baza probelor și mijloacelor de probă, parchetul a reținut următoarea stare de fapt:

I.Activitatea infracțională desfășurată pe relația inculpaților U_______ H____ D____ -

P_______ V_____.

Pentru a obține finanțarea de la bugetul CJ C___ pentru contractele aflate în derulare cu mai
multe unități administrativ teritoriale din județul C___, respectiv pentru introducerea pe listele
cu propunerile adresate Ministerului Dezvoltării în vederea obținerii finanțărilor, în perioada
aprilie 2013-mai 2014, inculpatul U_______ H____ D____ a pretins de la inculpatul
P_______ V_____, remiterea cu titlu de mită a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-
un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ C___ pentru contractele aflate în
derulare de către firma Sinai Comimpex SRL cu mai multe unități administrativ teritoriale din
județul C___ (primării de comune) și a căror finanțare era realizată de la bugetul CJ C___ prin
aceste două mecanisme de finanțare. Se reține că, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, din
totalul sumei pretinse, inculpatul U_______ H____ D____ a primit efectiv de la inculpatul
P_______ V_____ suma totală de 134.500 lei.

În cursul lunii aprilie 2013 inculpatul P_______ V_____, administrator al

_____________________ Iclod a derulat o întâlnire cu președintele C__________ Județean
C___ căruia i-a solicitat sprijin privind finanțarea unor lucrări pe care societatea sa le avea în
derulare pe raza mai multor comune din județul C___, contracte din cadrul unor programe de
dezvoltare rurală (privind reabilitări de drumuri, podețe, renovări unități de învățământ, apă
canalizare, etc).

Inculpatul U_______ H____ D____ a acceptat sprijinirea omului de afaceri, condiționând

aprobarea finanțării de remiterea unui procent de 15% din suma finanțată, fără TVA,
pretindere cu care inculpatul P_______ V_____ a fost de acord, în condițiile în care sumele ce
urmau să fie plătite din bugetul CJ C___ prin intermediul primăriilor beneficiare erau
semnificative, totalizând peste 4 milioane lei, cei doi au convenit ca direcționarea alocărilor să
se facă treptat,în funcție de sumele de care instituția județeană urma să beneficieze de la
bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării sau din alte resurse.

De asemenea, cei doi au convenit ca mita să fie remisă în tranșe, corelativ la sumele alocate,
prin calcularea procentului aplicat la fiecare tranșă de finanțare.

Președintele CJ C___ a impus omului de afaceri ca remiterea banilor să fie realizată prin
intermediul consilierului său personal, martorul P__ R_____ M_____, sens în care i-a pus pe
cei doi în legătură și i-a comunicat consilierului său ce avea de făcut.

Astfel, la scurtă vreme, tot în luna aprilie 2013, inculpatul P_______ V_____ a efectuat o
nouă deplasare la sediul CJ C___ și, după o scurtă întrevedere cu președintele consiliului,
acesta 1-a chemat pe martorul P__ R_____ M_____ și i-a cerut să-1 însoțească pe omul de
afaceri. În aceste împrejurări a avut loc prima remitere de bani din partea inculpatului
P_______ V_____ către președintele CJ C___, inculpatul U_______ H____ D____, suma
remisă ca mită fiind în cuantum de 40.000 lei.

Potrivit celor promise, la data de 31 mai 2013, sub semnătura președintelui U_______ H____
D____, C________ Județean C___ a trimis Ministerului Dezvoltării adresa nr.
xxxxx/31.05.2013 (fila 1, vol.III) privind Propunerea de alocare bugetară pentru finanțarea în
continuare a unor lucrări prin OUG 28/2013 pentru aprobarea Programului național de
dezvoltare rurală, în lista atașată (anexa 3, filele 14-16, vol.III) regăsindu-se și lucrările
contractate de _____________________. Așadar, președintele CJ C___ a inclus pe lista
beneficiarilor, primăriile Fizeșul Gherlii (pentru proiectul „Sistem de canalizare”) și Cîțcău
(pentru proiectul Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Cîțcău -
________________________”), respectiv contractele pe care aceste primării le aveau în
derulare cu _____________________ pentru care a solicitat alocarea sumelor de 1.175.000 lei
și, respectiv, 200.000 lei, în detrimentul proiectelor derulate de alte comunități locale de la
sate. În baza acestor propuneri sumele au fost alocate, potrivit art. 9 alin 6 din OG 28/2013
prin ordin de ministru emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
(ordinul nr. 2001/2013).

A doua alocare bugetară survenită în anul 2013 tot în temeiul OUG 28/2013 a avut loc în
octombrie 2013, când societatea Sinai Compimpex SRL a fost vizată prin adresa CJ C___ nr.
xxxxx/17.10.2013 (fila 24, vol.III) prin alocările în sume de: 846.000 lei la
_______________________________ Extinderea alimentării cu apă potabilă în
________________________________________”), 535.000 lei la
______________________________ Sistem de canalizare în localitatea Iclod și Livada”) și
418.000 lei la ______________________________ proiectul „Sistem de canalizare în
localitatea Fizeșul Gherlii”) -filele 27-29, vol.III.

Așadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra președintelui CJ C___, prin
mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, ___________________
beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei. Aferent acestei sume, potrivit celor promise,
inculpatul P_______ V_____ urma să remită președintelui CJ C___, cu titlu de mită, suma
totală de 476.100 lei (calculată la un procent de 15%).

În perioada ce a urmat după stabilirea înțelegerii și prima remitere a sumei de 40.000 lei, care
a avut loc în luna aprilie 2013, inculpatul P_______ V_____ 1-a contactat pe martorul P__
R_____ M_____ în mai multe rânduri și a solicitat acestuia ca, pentru protejarea ilicitului în
care era angrenat, întâlnirile să aibă loc numai la sediul firmei sale din Iclod. În această
locație, în perioada mai 2013 - februarie 2014, inculpatul P_______ V_____ a remis
președintelui CJ C___ prin intermediul lui P__ R_____ M_____, suma totală de 74.500 lei,
după cum urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de
5.000 lei, la data de 3 iunie 2013 suma de 5.000 lei, la data de 6 iunie suma de 4.500 lei, la
data de 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, la data de 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei,
la data de 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei și la data de 24 februarie 2014 suma de 2.200
euro (echivalent a 10.000 lei).

Față de nivelul sumelor alocate și cuantumul negociat al mitei, la finele lunii februarie 2014,
în mod evident inculpatul P_______ V_____ era restant la plata tranșelor mitei cu aproape
300.000 lei. De altfel, inculpatul P_______ V_____ a încercat să negocieze cu inculpatul
U_______ H____ reducerea comisionului de la 15% la 10%, apreciind că nu va face față
plăților tranșelor de mită ce vor urma. Negocierea a rămas fără rezultat.
La data de 21 martie 2014 inculpatul P_______ V_____ 1-a contactat pe martorul P__
R_____ M_____ căruia i-a cerut o întâlnire ce s-a derulat în restaurantul „Fabrica de B___”
din C___ N_____. Cu prilejul discuției purtate, ce a fost înregistrată ambiental, inculpatul
P_______ V_____ a cerut de la interlocutor detalii privind felul în care vor avea alocările
bugetare în anul în curs. Totodată, acesta a promis remiterea sumei de 10.000 lei către
președintele CJ C___ și a cerut consilierului acestuia să-i transmită că va menține promisiunea
de plată în procent de 15% din sumele alocate dacă va beneficia de alocări integrale și nu de
plăți parțiale ale contractelor:

Pe parcursul discuției purtate, inculpatul P_______ V_____ a admis că este restant la

remiterea tranșelor mitei convenite, restanță pe care o justifică de circuitul foarte anevoios al
banilor, sub nivelul său de așteptare, însă s-a arătat decis să achite toate restanțele potrivit
promisiunii sale. Acesta a subliniat că este o persoană de încredere și că, dacă vreodată va fi
chestionat despre înțelegerile convenite cu președintele CJ C___ nu va recunoaște nimic.

Un alt aspect atins în cadrul discuției s-a referit la finanțarea unui contract derulat de
_____________________ în ____________________________________ unei Școli (Liceul
tehnologic Răscruci), finanțare care era vizată de omul de afaceri și despre care interlocutorul
1-a asigurat că era în vizorul președintelui CJ C___, ea urmând a intra pe lista obiectivelor
propuse la finanțare printr-un alt mecanism de finanțare, respectiv prin nominalizarea unor
sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe
valoarea adăugată, în proxima ședință de consiliu, programată pentru data de 28 martie 2014.

Cu prilejul discuției purtate la data de 21 martie 2014 inculpatul P_______ V_____ a promis
că va remite pentru președintele CJ C___ suma de 10.000 lei în data de 25 martie 2014, sens
în care a convenit cu martorul P__ R_____ M_____ că vor proceda ca de obicei, întâlnirea
urmând a avea loc la Iclod. Remiterea nu a mai avut loc deoarece inculpatul P_______
V_____ a renunțat la orice formă de contact cu consilierul președintelui. Explicația acestei
conduite rezidă în forma extrem de ridicată de precauție manifestată de inculpatul P_______
V_____ care a aflat de existența unei investigații penale derulate de Direcția Națională
Anticorupție ce-1 viza pe martorul P__ R_____, context în care a sistat orice legătură cu
acesta.

La data de 28 martie 2014 a avut loc ședința C__________ Județean C___ în care a fost
adoptată Hotărârea CJ 95 privind nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din
impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum și din sumele
reținute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor și taxelor locale, pe unități
administrativ-teritoriale, în anul 2014, între sumele votate fiind cuprinsă și suma de 902.497
lei repartizată Unității Administrativ Teritoriale a comunei Bonțida, destinată finalizării
contractului derulat între Sinai Comimpex SRL și Primăria Bonțida, având ca obiectiv
finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” precum și suma de 545.000 lei repartizată
Unității Administrativ Teritoriale a comunei Fizeșul Gherlii, destinată plății arieratelor pentru
contractul de Asfaltare drumuri și străzi comunale-arierate „ derulat tot de
_____________________ (filele 55-70, vol.III)

După alocarea banilor și în lipsa oricărei reacții din partea inculpatului P_______ V_____
(care înregistra restanțe mari la plata tranșelor din mita promisă aferentă procentului convenit
pe alocările bugetare anterioare și care nu mai plătise ritmic după cum era așteptat, ultima
remitere fiind efectuată în februarie 2014), inculpatul U_______ H____ D____ l-a contactat
pe inculpatul P_______ V_____ în seara de 5 mai 2014 și a fixat cu acesta o întâlnire pentru a
doua zi dimineață. În dimineața de 6 mai 2014, în jurul orei 09,30 omul de afaceri s-a deplasat
la sediul CJ C___ unde a avut o scurtă întrevedere cu președintele CJ (pe care anterior 1-a
contactat telefonic). Întâlnirea a fost fixată prin mijloace de supraveghere operativă, la dosar
fiind atașate planșele foto. (filele 398-402, vol.IV)

Anterior acestei întrevederi, la data de 25 aprilie 2014, președintele CJ C___ a cerut de la

consilierul său P__ R_____ M_____ date concrete privind cuantumul mitei datorate de omul
de afaceri, suma plătită de acesta până în prezent, și i-a cerut să-i reamintească exact detalii
legate de obiectivele finanțate pe anul în curs și comunele beneficiare ale fondurilor unde
activitățile sunt desfășurate de firmele inculpatului P_______. Cu prilejul discuției, inculpatul
U_______ H____ D____ a recunoscut că omul de afaceri i-a remis până la acea dată o sumă
de peste 100.000 lei și, după ce a verificat calculul și evidența consilierului său, ținute în
format electronic într-un tabel, a concluzionat că, potrivit înțelegerii stabilite cu omul de
afaceri mai avea de primit cu titlu de mită suma de cea. 300.000 lei.

Relevant este faptul că, deși prin HCJ 95/2014 au fost alocate fonduri către 22 de comune (așa
cum rezultă din anexa hotărârii de CJ nr. 95/28.03.2014, filele 57-70, vol.III), inculpatul
U_______ H____ D____ s-a arătat interesat numai de cele două comune unde avea în
derulare contracte firma Sinai, pentru care, în mod evident, inculpatul avea un interes ce
consta în obținerea pentru sine de foloase necuvenite, încasarea acelor sume alocate bugetar
constituindu-se în premise clare pentru _________________________ promise de inculpatul
Pogacean V_____.

Așadar, având toate datele necesare, care îi erau favorabile (în condițiile în care el respectase
partea sa de înțelegere) la întâlnirea din data de 6 mai 2014, inculpatul U_______ H____
D____ i-a cerut inculpatului P_______ V_____ ca la data de 10 mai 2014 (când cei doi urmau
să participe la aceeași nuntă) să-i fie remisă suma de 25.000 lei, solicitare cu care omul de
afaceri a fost de acord. Suma de bani pretinsă de președintele CJ C___ a fost comunicată de
acesta consilierului său în cadrul unei discuții purtate în data de 8 mai 2014.

Ulterior, la data de 13 mai 2014, suspectul U_______ H____ D____ s-a întâlnit cu martorul
P__ R_____ M_____ în parcarea de la Univers T și în discuția purtată i-a comunicat acestuia
că a primit de la inculpatul P_______ V_____ suma de 20.000 lei și i-a cerut să noteze
cuantumul primit pentru a ține în continuare evidența mitei datorate și a celei încasate,
consecutiv cu evidențierea alocărilor bugetare, alocări ce constituiau baza de calcul a mitei
datorate.

În cursul lunii martie 2014 P__ R_____ M_____ a fost suspectat de fapte de corupție, el fiind
audiat într-o cauză a Direcției Naționale Anticorupție. În acest context, pentru a se proteja,
inculpatul U_______ H____ D____ a cerut martorului să „scape” de laptopul pe care ținea
evidența mitei primite de președintele CJ C___, să-1 distrugă, împrejurare cu care martorul a
fost de acord. Sistemul informatic a fost însă recuperat la dosarul cauzei, el fiind predat
procurorului de caz de o persoană căreia i s-a acordat statut de martor amenințat. Percheziția
informatică efectuată autorizat asupra hardului a scos la iveală un întreg șir de mite, toate
destinate inculpatului U_______ H____ D____, sumele de bani fiind primite după data când
inculpatul a intrat în exercitarea funcției elective câștigate urmare alegerilor din iunie 2012.
Evidența respectivă, ținută în format excel într-un document denumit „evb”, era protejată de o
parolă, documentul fiind decriptat de specialistul IT delegat să efectueze procedural
percheziția informatică.(filele 270-325, vol.IV)

Punctual, în ce privește relația cu inculpatul P_______ V_____, evidența extrasă din

conținutul calculatorului consemnează exact sumele și datele indicate de martorul P__
R_____ cu prilejul audierii sale. Realitatea acestor consemnări este valorizată și susținută prin
coroborarea datelor indicate în calculator și în ce privește sumele de bani depuse în contul
mamei inculpatului U_______ H____ pentru achitarea ratelor bancare aferente creditului
acordat de Banca Transilvania. Astfel, spre exemplu, după ce la data de 9 ianuarie 2014
inculpatul U_______ H____ D____ a primit de la inculpatul P_______ V_____ suma de
30.000 lei, la data de 14.01.2014 în contul mamei lui U_______ H____ a intrat suma de
20.000 lei, ca plată rată credit, împrejurare confirmată și prin extrasul de cont obținut la dosar
cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți. Tot din sumele primite cu
titlu de mită a fost plătită de martorul P__ R_____ M_____ și rata de 15.000 lei din data de
18.12.2013 în contul aceluiași credit luat de la Banca Transilvania sau la data de 10.02.2014
când a plătit suma de 3.600 lei. (filele 25-28, 64-70, vol.IV)

La fel, martorul P__ R_____ gestiona și cheltuielile generate de edificarea cabanei de la

munte a inculpatului U_______ H____ D____, cabană ridicată de martorul F____ M____
care, audiat fiind a confirmat primirea sumelor de bani exclusiv de la martorul P__ R_____,
persoană cu care însuși inculpatul i-a cerut să țină legătura pentru toate demersurile necesare,
achiziții materiale, plăți muncitori, etc.(filele 296-302, vol. II) Potrivit evidenței extrase din
calculator pentru edificarea cabanei s-au cheltuit peste 41.000 de euro, din această sumă
costurile aferente activităților realizate cu martorul F____ M____, în perioada 2012-2013,
fiind de aproximativ 26.000-28.000 de euro, așa cum însuși martorul a arătat.
În susținerea afirmațiilor sale, martorul F____ M____ a arătat că toate cheltuielile aferente
construirii cabanei au fost evidențiate de el într-o agendă, unde a notat explicații detaliate ale
destinației sumelor de bani și că, de asemenea, a păstrat toate bonurile fiscale de achiziții
materiale. Aceste documente au fost predate de martor la data de 10 iunie 2014, ele fiind
consemnate în procesul verbal încheiat cu ocazia predării actelor. Agenda, facturile fiscale și
bonurile au fost anexate la dosar într-un plic sigilat cu sigiliul PNA 218.

De altfel, din evidența din calculator rezultă că, într-adevăr, începând cu toamna anului 2012,
sistematic, sume de bani din cele gestionate de martorul P__ R_____ M_____, au primit
destinația de cheltuieli pentru nevoile de ridicare a cabanei și apoi de dotare a acesteia.
Arătăm că în perioada 2 octombrie 2012- 16 ianuarie 2014, a fost cheltuită potrivit evidenței
electronice suma totală de 181.767 lei - echivalent a peste 41.000 de euro (pentru plata taxelor
obținerii actelor, avizelor, autorizației, manoperă, cărămidă, geamuri termopan, betoane,
instalații electrice, faianță, scară interioară, corpuri de iluminat, saltele, așternuturi de pat,
perne, calorifere, chiuvete, pervaze, covorașe, aspirator, cuptor electric, cafetieră, etc).

O altă destinație dată de inculpatul U_______ H____ D____ sumelor primite cu titlu de mită
a fost de finanțare/creditare a societății Versatil UE Consult deținută de fosta sa soție. Astfel,
așa cum arată martorii P__ R_____ M_____ și C_____ A_______ - contabila firmei, P__
R_____ remitea lunar suma de 7.000 lei către martora C_____ A_______. Potrivit mărturiei
acesteia, în perioada decembrie 2012-decembrie 2013, sumele necesare achitării tuturor
taxelor și cheltuielilor din cadrul societății Versatil, care se ridicau la 7.000 lei lunar, erau
primite exclusiv de la martorul P__ R_____ M_____. Aceste sume se regăsesc atât în
evidența laptopului percheziționat informatic cât și în extrasele de cont ale societății Versatil
UE Consult, ele fiind destinate plății ratelor de leasing ale mașinii achiziționate pe firmă, a
ratelor la asigurarea casco, și a celorlalte cheltuieli aferente taxelor și impozitelor. Potrivit
evidenței din calculator, în perioada aprilie 2013-decembrie 2013 P__ R_____ a remis
contabilei C_____ A_______ suma totală de 51.700 lei (echivalent a 11.750 euro) pentru ca
acești bani să fie depuși în numerar în contul societății Versatil UE Consult în vederea plății
diverselor cheltuieli ale firmei. Notările din evidența electronică rezultată la percheziția
informatică se coroborează la detaliu cu evidența din extrasul de cont al
______________________ SRL comunicat la dosar de Banca Transilvania.

Astfel, în luna aprilie 2014 din tabelul - document denumit „evb” rezultă că au fost remiși
contabilei Versatil 7.000 lei, sumă care a și fost depusă dea aceasta în contul societății cu
explicația „depunere numerar” - fila 221, vol. IV. La fel, în luna mai 2013, suma de 7.000 lei
evidențiată de martorul P__ R_____ în calculatorul său se regăsește în extrasul de cont al
societății unde se arată că aceeași contabilă C_____ A_______ a depus suma de 7.000 lei -
fila 223, vol.IV. În luna iunie 2013 martorul P__ R_____ a remis contabilei numai 5.000 lei și
exact această sumă se regăsește depusă în contul societății Versatil, fila 225, vol.IV. În lunile
următoare regăsim câte 7.000 lei (filele 227 și 229, vol.IV) după care, în septembrie 2013,
potrivit evidenței calculatorului au fost remiși doar 6.000 lei, confirmat din nou de extrasul de
cont: fila 231, vol.IV. În luna octombrie 2013 mai regăsim în tabelul martorului P__ R_____
suma de 7.000 lei iar în noiembrie 2013 suma de 5.000 lei, aceste două sume având
corespondență exactă în extrasul de cont al societății Versatil, filele 233 și 235 vol.IV.

Din aceeași evidență tabelară rezultă că din banii primiți ilicit de inculpatul U_______ H____
D____ au fost plătite și taxe ale inculpatului la asociația de vânători, anvelope pentru mașinile
acestuia, carburant, diverse reparații la mașini, bilete de avion pentru vacanțe, asigurări
medicale de vacanță, și altele.

Suplimentar, se arată că, însuși inculpatul, U_______ H____ D____ a confirmat existența
acestei evidențe a sumelor primite cu titlu de mită, confirmare survenită cu prilejul discuției
purtate cu martorul P__ R_____ M_____ la data de 13 mai 2014, când i-a cerut acestuia „să
noteze la el acolo” suma de 20.000 lei pe care inculpatul o primise cu câteva zile anterior de la
inculpatul P_______ V_____. Astfel, prin această discuție, inculpatul U_______ H____ nu
doar că a recunoscut faptul că știa că există respectiva evidență care era necesară pentru a ști
cât mai are de „încasat”, dar prin cererea sa ca cei 20.000 de lei să fie notați tocmai în acea
evidență, denotă fără dubiu că banii primiți de la inculpatul P_______ V_____ nu reprezentau
sponsorizare pentru campania electorală, că erau bani primiți ca mită, în acel tabel fiind
inserate toate mitele anterior primite de inculpat.(fila 367, vol.IV)

Așadar, s-a constatat că, deși inculpatul U_______ H____ D____ realiza din veniturile licite
(indemnizația de președinte al CJ C___ și dividende din cadrul unei societăți comerciale)
suma lunară de cea 6.000 lei, acesta cheltuia, tot lunar, sume cu mult peste posibilitățile sale
financiare, fiind evident că, toate aceste resurse proveneau de fapt din fapte de corupție.

Cu ocazia audierii sale în faza cercetării judecătorești în data de 22.01.2016 inculpatul

P_______ V_____ a negat în continuare existența vreunei înțelegeri anterioare cu inculpatul
U_______ H____ D____ privind remiterea către acesta a unui procent de 10 – 15% din
sumele alocate firmei sale de C________ Județean C___, susținând că obiectiv nici nu avea o
atare posibilitate raportat la profitul realizat de firma sa de 5% pentru fiecare lucrare. Susține
inculpatul că, fiind membru activ al P__ din anul 2004, a participat la diverse întâlniri de
partid unde era coleg, atât cu inculpatul U______ H____ D____, cât și cu martorul P__
R_____. Afirmă inculpatul că în luna martie 2013 acesta din urmă i-a solicitat o întâlnire care
a și avut loc într-un local situat vizavi de C________ Județean C___, ocazie cu care martorul
i-a transmis rugămintea președintelui C.J. C___ de a-i ajuta cu suma de 40.000 lei pentru
achitarea unor plăți restante din campania electorală desfășurată în anul 2012. Inculpatul
P_______ V_____ susține că in aceeași zi l-a contactat telefonic pe inculpatul U______
stabilind o întâlnire pentru ziua următoare în sediul CJ C___ unde au discutat despre cei
40.000 lei solicitați de martorul P__ R_____, iar în urma asigurărilor date de președinte că
P__ R_____ este persoana de încredere a acceptat să ii dea acești bani la începutul lunii
aprilie 2013 cu ocazia unei deplasări a lui P__ R_____ la sediul firmei sale din Iclod. Cu
aceeași ocazie, inculpatul P_______ V_____ a arătat martorului P__ R_____ că este de acord
să dea sume mai mici de bani pentru diverse probleme ale partidului, sens în care a recunoscut
remiterile despre care se vorbește în rechizitoriu datând din perioada 23 mai 2013 – 5
septembrie 2013. A susținut inculpatul că nu a ținut o evidență a sumelor pe care le-a dat lui
P__ R_____ în cursul anului 2013 și că aceste remiteri au avut loc în condițiile în care s-au
desfășurat alegeri în cadrul P__.

Inculpatul P_______ V_____ a negat remiterea sumei de 30.000 lei în data de 09.01.2014,
afirmând că la data respectivă societatea nu funcționa el aflându-se în perioada respectivă în
Rădăuți și de asemenea, a negat că a achitat, în contextul dat, vreo sumă de bani în euro.

De asemenea, a susținut inculpatul că, cu ocazia unei întâlniri a reprezentanților P__

desfășurată la Pensiunea Alexia din Iclod inculpatul U_______ i-a cerut să ia legătura cu
anumite persoane ce intenționau să desfășoare un protest legat de starea unor drumuri din
zonă și de asemenea, i-a cerut suma de 25.000 lei pentru a efectua anumite plăți legat de
campania pentru europarlamentare care se afla în derulare. Deși nu a acceptat remiterea
acestei sume de bani pe loc, cu ocazia participării la o nuntă în 10 mai 2014 a remis
inculpatului U_______ suma de 20.000 lei, sumă despre care afirmă inculpatul P_______ că
i-ar fi solicitat-o și martorului P__ R_____ undeva la sfârșitul lunii aprilie 2014. Cu ocazia
audierii în fața judecătorului inculpatul P_______ V_____ a făcut vorbire despre o deplasare a
sa la C________ Județean C___ împreună cu Primarul C______ Câțcău în vederea discutării
anumitor aspecte cu inculpatul U_______ H____ D____ pe marginea unor modificări
legislative, existând zvonul că nu va mai putea obține finanțare pentru un obiectiv aflat în
derulare pe raza comunei Câțcău legat de alimentarea cu apă.

Inculpatul a mai susținut că după ultima alocare bugetară din octombrie 2013 nu a mai remis
sume de bani lui P__ R_____, care însă a început să îl contacteze tot mai des, astfel că a
acceptat o întâlnire cu acesta în luna martie 2014, întâlnire ce a avut loc la Fabrica de B___,
inculpatul negând că discuțiile care s-au purtat între cei doi și care au fost redate și în
rechizitoriu ar fi fost în legătură cu alte alocări bugetare sau cu o renegociere a comisionului
de la 15 % la 10%, inculpatul susținând că acestea au fost interpretate în mod tendențios de
către organele judiciare penale, și că martorul P__, R_____ conducea discuția într-un sens pe
care l-a momentul respectiv nu și l-a putut explica, inculpatul susținând totuși că și-a
manifestat disponibilitatea de a sprijini campania europarlamentară în măsura în care „ar
prinde prima decontare”. A mai arătat inculpatul P_______ că sumele achitate de maniera
expusă anterior proveneau din banii proprii obținuți din dividende și că nu a socotit necesar
să păstreze o evidență a acestora, susținând și faptul că, în opinia sa inculpatul U_______ nu
avea nici un fel de atribuții în alocarea sumelor respective și că după momentul arestării sale
firma Sinai a beneficiat în continuare de alocări bugetare, în cuantum sporit.

Cu ocazia cercetării judecătorești la data de 14 martie 2016, inculpatul U_______ H____

D____ a susținut că are o relație de amiciție cu inculpatul P_______ V_____ existând mai
multe întâlniri pe linie de partid în perioada 2004-2012 iar după ce a devenit președinte al
C__________ Județean au existat mai multe întâlniri între ei, existând situații în care
inculpatul P_______ îl vizita însoțit de primarii localităților unde avea contractate lucrări.
Inculpatul susține că nu a existat vreo întâlnire în aprilie 2013 legat de stabilirea acelui
comision de 15%, negând orice discuție pe marginea acestui subiect. Arată că alocarea
sumelor respective presupunea o anumită procedură existând o anumită corespondență cu
Ministerul Dezvoltării însă responsabilitatea derulării acesteia revenea altei persoane din
subordinea sa respectiv martorilor C____ A________ și C______ T_____, care au declarat că
prevederile legale au fost respectate, includerea lucrărilor atribuite firmei Sinai fiind
justificată prin faptul că erau lucrări vechi și nedecontate iar banii cuveniți se alocau direct
primăriilor nu prin intermediul C__________ Județean.

Afirmă inculpatul că nu a avut cunoștință despre întâlnirile derulate între inculpatul P_______
V_____ și martorul P__ R_____, după cum nu a cunoscut nici împrejurarea că cel dintâi a
avansat celui din urmă anumite sume de bani. Astfel că, în opinia sa, aceste sume au fost
pretinse de martorul P__ R_____ în nume propriu și în interes personal. A arătat inculpatul că
nu își amintește să fi purtat discuții cu inculpatul P_______ pe marginea sumei de 40.000 lei
însă admite posibilitatea achitării acestei sume „însă pentru partid”. Totodată inculpatul a
negat că i-ar fi cerut martorului P__ R_____ să se întâlnească cu inculpatul P_______
V_____ la Fabrica de B___ și că sumele alocate prin HCJ nr. 95 erau previzibile, neavând
posibilitatea influențării acestora pentru a favoriza firma Sinai. În legătură cu procentele de 10
– 20% care apar în înregistrările ambientale a susținut inculpatul că acestea se referă la o
proiecție sau o simulare pe care ar fi cerut-o martorului P__ R_____ referitor la obiective
aflate în derulare într-un număr de 23 de localități pentru a cunoaște la ce nivel s-ar situa
alocările viitoare, deși admite inculpatul că P__ R_____ nu avea vreo calitate în cadrul C.J.
C___ și nici atribuții pe linia alocărilor bugetare fiind doar consilierul său personal. În
legătură cu discuțiile telefonice purtate cu primarii din Bonțida și Fizeșul Gherlii, arată
inculpatul acestea au avut loc în încercarea sa de a ajuta primăriile respective, care se aflau
într-o situație critică. Recunoaște inculpatul U_______ că la începutul lunii mai 2014 a
solicitat inculpatului P_______ o sponsorizare pentru partid în sumă de 25.000 lei, din care a
primit efectiv suma de 20.000 lei, cu ocazia participării la o nuntă în data de 10 mai 2014,
sumă pe care a remis-o apoi lui P__ R_____ pentru cheltuieli electorale, cerându-i acestuia să
își noteze suma respectivă.

A negat inculpatul U_______ că ar fi avut cunoștință despre evidența păstrată în laptopul

martorului P__ R_____, susținând că includerea cheltuielilor personale în această evidență s-a
datorat faptului că martorul P__ R_____ ar fi cheltuit în interes personal anumite sume și a
dorit în acest fel să acopere sumele lipsă. A mai arătat inculpatului că, cu excepția inculpatului
P_______, nu a mai cerut altor persoane sume de bani cu titlu de sponsorizare.

Martorul C______ T_____ (vol. 3 f. 35-36), angajat în calitate de consilier la Direcția de

Dezvoltare și Investiții - S________ Lucrări și Achiziții Publice din cadrul C__________
Județean C___, cu ocazia audierii sale în faza cercetării judecătorești a arătat că a avut
atribuții legate de derularea programului de dezvoltare național de dezvoltare locală în baza
OUG 28/2013, arătând că prin direcția unde era angajat avea loc derularea programului,
alocarea acestor sume realizându-se pe baza unor criterii expres prevăzute în ordonanță, în
opinia martorului fiind respectată metodologia de aplicare a acestuia. A arătat martorul că
unitățile administrativ teritoriale făceau propuneri care se înaintau ulterior direcției de
dezvoltare și investiții, iar conducerea consiliului județean în urma analizării acestora stabilea
alocările de fonduri, acestea fiind ulterior înaintate Ministerului Dezvoltării în vederea
finanțării acestor proiecte care finalmente erau aprobate prin ordin al ministrului, contractele
în discuție fiind semnate de minister și unitățile administrativ teritoriale, plata acestor
contracte realizându-se direct de la ministerul dezvoltării către unitățile administrativ
teritoriale.

Martorul C____ A________ S_____ (vol. 3 f.208-211) a declarat în fața judecătorului că

metodologia de atribuire a sumelor în baza OUG 28/2013 s-a realizat în concret pe criterii
politice, având loc distribuirea acestor sume în funcție de formațiunea politică aflată la putere,
precizând că primăriile încheiau contractele direct cu ministerul dezvoltării cu excepția
drumurilor județene unde se semnau de către consiliul județean, plata realizându-se direct de
către minister către consiliile locale. A mai arătat martorul că personal a primit lista cu
obiectivele propuse și sumele alocate de la conducerea CJ C___, afirmând că inculpatul
U_______ prin propunerile făcute putea influența atât cuantumul sumelor alocate cât și
proiectele aprobate, odată ce propunerile, cum au plecat de la CJ C___, astfel au și fost
aprobate. A apreciat martorul că alocarea fondurilor pentru proiectele de canalizare de la Iclod
și Fizeșul Gherlii și proiectul de alimentare cu apă de la Câțcău se încadrau în prevederile
OUG 28/2013, cuprinderea acestor proiecte pe lista de propuneri nefiind realizată în opinia
martorului în detrimentul altor proiecte de investiții. Totodată, martorul a specificat că
criteriul politic s-a manifestat la momentul repartizări sumelor alocate la nivelul județului
C___.

Martorul S_______ M____ (vol.5 3 f.101) a arătat că are cunoștință despre faptul că în
perioada anterioară lunii august 2015 existau anumite cereri care se centralizau la CJ C___
ulterior fiind înaintate Ministerului Dezvoltării în baza OG 28/2013 cu mențiunea că
împărțirea acestor sume nu era atribuția consiliului județean, iar Ministerul Dezvoltării
direcționa sumele alocate primăriilor fără ca acestea să mai treacă prin consiliul județean. A
mai arătat că inculpatul P_______ a fost membru activ al P__ iar martorul P__ R_____ era
persoana de încredere a inculpatului U_______, implicată în campaniile electorale din anii
2008 și 2012 precum și în campania pentru alegerile europarlamentare fiind persoana care se
ocupa de tot ce ținea de activitatea președintelui, ocupându-se și de colectarea de bani pentru
campania electorală din anul 2012.

Martorul Cârhaț A____ E___ (vol. 5 inst. f. 164-166) a arătat în legătură cu propunerile de
investiții în perioada 2013-2014, că la începutul fiecărui an primăriile înaintau CJ C___
adrese privind alocări de fonduri pentru investiții în curs sau proiecte noi, firma Sinai având în
derulare anumite contracte cu Primăria C______ Bonțida, în opinia martorului metodologia
prevăzută de OG nr. 28/2013 fiind respectată. În legătură cu discuția telefonică din data de
14.04.2014 purtată cu inculpatul U_______ a explicat martorul că a avut loc în contextul în
care inculpatul era îngrijorat că vor rămâne fără bani, fiind vorba despre o discuție singulară,
deși inculpatul U_______ obișnuia să îl mai contacteze telefonic în legătură cu obiective în
derulare pe raza comunei Bonțida.

Martorul M______ I____ (vol. 5 inst. f. 167-168) a declarat în fața instanței că în privința
obiectivelor de pe raza comunei Fizeșul Gherlii au existat colaborări doar cu firma Sinai, fiind
efectuate propuneri de finanțare pentru stația de epurare acesta fiind și subiectul discuției
telefonice purtate la 14.04.2014 cu inculpatul U_______ arătând însă că acest lucru nu se
întâmpla în mod obișnuit.

În faza cercetării judecătorești martorul P__ R_____ ( filele 43-49, vol. III inst.) a declarat că
menține declarațiile date anterior și în privința relației dintre inculpații U_______ și
P_______ a arătat că la sfârșitul anului 2012 inculpatul U_______ i-a comunicat că s-au
achitat arierate pentru comunele Câțcău și F_____-Gherlii unde se efectuaseră lucrări de către
firma inculpatului P_______ și că are o înțelegere cu acesta în sensul remiterii unui procent de
15% din sumele încasate, fără TVA. Totodată, inculpatul U_______ i-a cerut să țină evidența
sumelor ce s-au plătit firmei Sinai pentru a se putea calcula procentul ce i se cuvenea. A
relatat martorul despre o discuție avută cu inculpatul P_______ la începutul anului 2014,
acesta din urmă fiind interesat dacă primăriilor unde avea în derulare contracte urmau să li se
aloce și ce sume anume, ocazie cu care s-a plâns că procentul de 15 % este prea mare și că l-a
acceptat, deoarece la nivelul anului 2012 arieratele se plăteau direct în contul firmelor
respective. În acest context, inculpatul P_______ i-a cerut să discute cu inculpatul U_______
despre reducerea comisionului la 10%. În perioada aprilie-mai 2014 inculpatul U_______ a
cerut martorului o evidență a sumelor alocate pentru lucrările realizate de firma Sinai, precum
și o evidență a sumelor achitate de acesta concluzia fiind că inculpatul P_______ era restant la
plata comisionului, inculpatul U_______ constatând că a încasat doar un sfert din cât i s-ar fi
cuvenit. A precizat martorul că a aflat despre acest comision de 15% în perioada martie 2013.
A declarat martorul că întâlnirile la care inculpatul P_______ achita diverse sume de bani s-au
desfășurat la sediul firmei acestuia din Iclod dar și în alte locații și că inculpatul U_______ a
confirmat primirea sumei de 20.000 lei, cu ocazia participării la nunta de la Grand Hotel
Italia.

Martorul P__ R_____ a precizat, în legătură cu plata arieratelor către firmele inculpatului
P_______, că au avut loc astfel de plăți în anul 2012 și că fiecare partid avea grija primăriilor
în care avea primari, inculpatul P_______ făcând parte din P__, asemenea inculpatului
U_______ și că prioritizarea în alocarea sumelor de la Ministerul Dezvoltării se realiza de
către CJ C___ în funcție de stadiul efectuării acelor lucrări, respectiv banii veneau direct de la
minister în contul primăriilor, însă foarte important, deși CJ nu direcționa direct banii către
primării, stabilea prioritățile, listele întocmite fiind mai apoi înaintate Ministerului
Dezvoltării, ori dacă nu figurai pe aceste liste de priorități nu aveai acces la acele fonduri. A
precizat martorul că inculpatul P_______ a început să plătească diverse sume de bani
inculpatului U_______ din luna martie 2013, când nu erau în desfășurare campanii electorale
și că acesta nu a afirmat niciodată că banii achitați în condițiile menționate, ar constitui
sponsorizări pentru partid. În legătură cu interesul inculpatului P_______ de a achita sume de
bani inculpatului U_______, martorul a explicat că în unele situații CJ C___ era mecanismul
intermediar, iar în alte situații ordonatorul principal de credite și că inculpatul P_______ avea
nevoie de protecția inculpatului U_______, deoarece mecanismul de atribuire a sumelor nu
era respectat existând o prioritizare politică în direcționarea acelor sume.

În legătura cu percheziția ce a avut loc la data de 13 martie 2014 martorul a declarat că după
desfășurarea acestuia, întors la birou a constatat lipsa laptopului personal aflând că inculpatul
U_______ i-ar fi cerut martorului B_____ S______ să îl ascundă și că în urma unor discuții
avute cu inculpatul U_______ legat de evidențele păstrate în acesta au hotărât să îl distrugă,
motiv pentru care în data de 15 martie 2014 l-a aruncat în zona barajului din Florești.
Totodată martorul a confirmat declarațiile sale anterioare referitoare la destinația banilor
primiți în condițiile expuse anterior respectiv pentru cheltuieli personale ale inculpatului sau
familiei acestuia respectiv creditarea firmei Versatil, achitarea de facturi pentru utilități, rate
bancare ale mamei inculpatului, cheltuieli privind construcția și amenajarea cabanei de la
Tarnița etc. și că personal nu a beneficiat de nicio sumă de bani dintre cele primite.

Martorul P__ R_____ a confirmat atât întocmirea acelui tabel - document denumit „evb”,
cât și realitatea sumelor de bani obținute pentru inculpatul U_______ și consemnate în acesta
și destinația pe care au primit-o sumele respective, modalitatea concretă în care s-au făcut
aceste însemnări, ritmicitatea lor și confirmarea achitării unor sume de bani însemnate de
către inculpații P________ și B___ (astfel cum se va arăta mai departe) la momentele
consemnate, excluzând în opinia instanței, întocmirea acestui document de către martor după
momentul cercetării sale în alte dosare ale D__, astfel cum s-a susținut în apărare.

Așa cum rezultă din cele expuse anterior, nici unul dintre inculpați nu recunoaște comiterea
faptelor imputate prin actul de sesizare, însă în opinia instanței materialul probator administrat
pe parcursul procesului penal, confirmă susținerile din rechizitoriu referitoare la existența
acelei înțelegeri dintre inculpații P_______ V_____ și U_______ H____ D____ referitoare la
achitarea comisionului de 15 % din sumele alocate pentru plata contractelor derulate de
firma Sinai, în schimbul introducerii pe listele cu propuneri adresate Ministerului Dezvoltării
a lucrărilor respective.

Apărarea inculpaților s-a axat în principal pe faptul că inculpatul U_______ H____ D____ nu
avea atribuții directe în alocarea sumelor în baza OUG nr. 28/2013, aceste alocări urmând o
metodologie concret stabilită și că, în realitate, sumele achitate de inculpatul P_______ (și
nerecunoscute de inculpatul U_______) ar fi fost date ca și sponsorizare pentru partid, dar „la
cererea martorului P__ R_____” în opinia inculpatului P_______, sau în interesul personal al
martorului, în opinia inculpatului U_______.
Este de remarcat faptul că, astfel cum a observat și martorul P__ R_____, inculpatul
P_______ V_____ a achitat cea dintâi tranșă, deosebit de consistentă în luna aprilie 2013,
fiind vorba despre suma de xxxxx lei, într-un moment în care nu era în derulare vreo
campanie electorală și după ce anterior existase o întâlnire recunoscută de inculpați, inculpatul
P_______ relatând în faza cercetării judecătorești despre o deplasare a sa la C________
Județean C___ împreună cu Primarul C______ Câțcău în vederea discutării anumitor aspecte
cu inculpatul U_______ H____ D____ pe marginea unor modificări legislative, existând
zvonul că nu va mai putea obține finanțare pentru un obiectiv aflat în derulare pe raza
comunei Câțcău legat de alimentarea cu apă.

În opinia instanței, acest zvon provenea din recenta adoptare a OUG nr. 28/10.04.2013, în
vigoare din data de 22.04.2013, care a schimbat metodologia alocării fondurilor bugetare, în
condițiile în care anterior sumele necesare pentru realizarea lucrărilor Consiliilor județene
erau virate direct acestora, OUG 28/2013 stabilind dimpotrivă, că sumele respective erau
virate direct bugetelor unităților administrativ teritoriale beneficiare, problema identificată cu
ocazia întâlnirii dintre cei doi inculpați fiind aceea a includerii lucrărilor realizate de firma
inculpatului pe lista cu propuneri înaintată Ministerului Dezvoltării.

S-a susținut constant că inculpatul U_______ H____ D____ nu avea atribuții directe în
selectarea lucrărilor ce urmau a fi incluse pe listele de propuneri, deși în realitate sub aparenta
respectare a metodologiei impuse odată cu adoptarea OUG 28/2013, exista astfel cum au
declarat martorii P__ R_____ și C____ A________ S_____ o prioritizare politică, fiind alese
în mod predilect consilii locale cu primari aparținând partidului aflat la putere, în cazul
inculpatului P_______ V_____, membru al P__ de mai mult timp, existând și cointeresarea
materială a inculpatului U_______ H____ D____ care a relatat martorului P__ R_____ despre
înțelegerea pe care o avea cu patronul firmei Sinai, care a și achitat o primă transă
semnificativă, tocmai în considerarea sumelor pe care urma să le primească. Martorul C____
A________ a precizat că listele de propuneri erau aprobate la Ministerul Dezvoltării în forma
în care erau înaintate, or față de modul de lucru din cadrul CJ C___ dominat la acel moment
de P__, era evident că întocmirea de o anumită manieră a listei cu propuneri putea avantaja
sau nu anumite primării, inculpatul P_______ preferând calea ușoară a achitării unei sume de
bani sub forma unui comision, pentru a-și asigura concursul necondiționat al inculpatului
U_______ H____ D____. Nu s-a reținut în actul de sesizare că lucrările neachitate firmei
Sinai și care au fost vizate de alocările din lunile aprilie 2013 și octombrie 2013 nu ar fi
întrunit criteriile impuse de metodologia descrisă în OUG 28/2013, însă pe fondul incert indus
de adoptarea acestor noi reglementări și de prioritizarea politică existentă, inculpatul
P_______ a acceptat solicitarea președintelui CJ C___, care a pus mai presus de interesele de
partid, propriile interese. În acest fel, se explică ritmicitatea achitării sumelor de bani de
către inculpatul P_______, deoarece conform declarațiilor martorului P__ R_____, periodic
inculpatul U_______ îi cerea să ia legătura cu inculpatul P_______, având în vedere că avea o
seamă de cheltuieli lunare care trebuiau onorate.
Martorul C____ A________ a precizat că, personal, a primit lista cu obiectivele propuse și
sumele alocate de la conducerea CJ C___, afirmând că inculpatul U_______ prin propunerile
făcute putea influența atât cuantumul sumelor alocate cât și proiectele aprobate, odată ce
propunerile astfel cum au plecat de la CJ C___, astfel au și fost aprobate.

În acest context, sunt lipsite de consistență cele susținute în apărarea inculpaților în sensul că
aceste alocări bugetare nu depindeau de președintele CJ C___, dacă avem în vedere cele
susținute de acest martor, dar și documentele întocmite și aflate la dosar, care atestă faptul că
după comunicarea de către Ministerul Dezvoltării a bugetului estimat, consiliile județene
aveau sarcina de a transmite propunerile de alocare, contractele vizate spre finanțare fiind
precis identificate, în ambele alocări vizate de acest dosar fiind validate propunerile făcute de
C________ județean C___.

Este real faptul că cea de a doua propunere de alocare de fonduri în cadrul „Programului
național de dezvoltare locală aprobat prin OUG 28/2013 din luna octombrie 2013, a fost
semnată de către vicepreședintele CJ C___ O_____, însă acest aspect nu schimbă cu nimic
situația, atâta timp cât este o semnătură depusă „pentru președintele U_______” ceea ce
înseamnă că acesta a participat la luarea deciziei însă din motive obiective nu a putut semna
adresa de înaintare a propunerilor vizând suplimentarea fondurilor alocate județului C___ pe
anul 2013.

Ca atare, în concret inculpatul U_______ H____ D____ prin propunerile asumate în contextul
acelei prioritizări politice, avea atribuții de serviciu ce îi permiteau să direcționeze alocări
bugetare prin mecanismele aprobate de OUG nr.28/2013 pentru finanțarea lucrărilor firmei
Sinai, martorii C____ A________ S_____ și C______ T_____ arătând că conducerea CJ
C___ analiza propunerile primite din teritoriu și le înainta lista obiectivelor alese.

Fără îndoială, atribuirea sumelor respective face parte dintr-un mecanism complex, descris in
cuprinsul OUG 28/2013, care aparent a fost respectat, încercarea legiuitorului fiind aceea de a
scoate aceste atribuiri din sfera de influență a consiliilor județene, pentru o repartiție
echilibrată a sumelor în funcție de necesitățile identificate în textul ordonanței, însă în
realitate, lucrurile au stat de maniera descrisă anterior, influența președintelui CJ C___ fiind în
continuare activă, atribuțiile conferite de Legea nr. 215/2001 și chiar de textul ordonanței,
oferindu-i pârghiile necesare pentru realizarea alocărilor respective de maniera dorită.
Desigur, în cuprinsul actului de sesizare au fost indicate textele legale privind atribuțiile
pretins a fi încălcate de către inculpatul U_______, susținându-se lipsa de incidență a acestora
la cazul concret, însă în realitate aceste atribuții au un caracter general, acoperind o seamă de
alte sarcini și îndatoriri de serviciu, cum sunt cele consemnate în OUG 28/2013, fiind dovedit
faptul că inculpatul U_______ la înțelegere cu inculpatul P_______ a acționat în vederea
favorizării firmei acestuia din urmă. În plus, infracțiunile deduse judecății sunt luare și dare de
mită, având loc acțiuni de pretindere si primire de sume de bani în legătură cu îndeplinirea,
neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de
serviciu, or în mod cert acțiunile întreprinse de inculpatul U_______ făceau parte din
îndatoririle sale de serviciu, (prin îndatorire de serviciu înțelegându-se tot ceea ce revine în
sarcina unui funcționar public potrivit normelor ce reglementează serviciul respectiv ori sunt
inerente naturii acestui serviciu), identificarea exactă și riguroasă a atribuțiilor încălcate fiind
necesară eventual, în cazul infracțiunilor de serviciu.

Este de remarcat faptul că inculpatul P_______ a negat inițial că ar fi avut o înțelegere cu

inculpatul U_______ și că ar fi achitat vreo sumă de bani ca și comision, pentru ca, pe
parcurs, să-și nuanțeze declarațiile, recunoscând că ar fi achitat anumite sume de bani
martorului P__ R_____ pentru partid, „ din bani personali”, astfel că apărarea conform căreia
profitul firmei nu ar fi fost îndestulător pentru plata comisionului nu poate fi primită, mai ales
că oricum nu a achitat întreaga sumă reprezentând comisionul de 15%, manifestând interes
pentru reducerea acestuia la un moment dat, elocvente fiind discuțiile purtate la Fabrica de
B___ cu martorul P__ R_____ pe marginea acestui subiect. Pe de altă parte, prezintă interes
discuția dintre inculpatul U_______ și martorul P__ R_____ din data de 25 aprilie 2014 când
cel din urmă a prezentat situația sumelor datorate de omul de afaceri, confirmându-se astfel
atât cuantumul inițial al comisionului de 15%, cât și încercarea de reducere a acestuia la10%,
întâlnirea dintre cei doi inculpați, fixată prin mijloace de supraveghere operativă, la inițiativa
inculpatului U_______ având drept scop impulsionarea inculpatului P_______ în respectarea
înțelegerii inițiale, mai ales după ce inculpatul U_______ a obținut confirmarea faptului că la
nivelul primăriilor comunelor Bonțida și F_____ Gherlii avuseseră loc demersurile necesare
pentru încasarea sumelor alocate pentru contractele derulate cu firma Sinai, astfel cum rezultă
din convorbirile telefonice purtate cu martorii Cârhat A____ E___ și M______ I____ care au
confirmat în fața instanței că acesta i-a sunat în seara zilei de 14.04.2014, după adoptarea
HCJ 95 /28.03.2014 care viza nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din
impozitul pe venit etc., beneficiare fiind printre altele,Primăria comunei Bonțida pentru
obiectivul „ finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” și Primăria comunei F_____
Gherlei pentru contractul „Asfaltare drumuri și străzi comunale arierate”, ambele derulate de
firma Sinai.

Chiar dacă s-a invocat faptul că discuția telefonică cu primarul comunei F_____ Gherlii ar fi
vizat un alt obiectiv, plecând de la o inadvertență din rechizitoriu unde se vorbește despre
„sistemul de canalizare” deși alocarea prin HCJ 95/2014 viza obiectivul „asfaltare drumuri și
străzi comunale” și de la faptul că se afirmă în cuprinsul discuției de către primarul M______
I____ că s-a făcut „cererea pentru stație”, în contextul în care, la acel moment alocările vizau
strict anumite obiective detaliate în anexa la hotărârea în discuție, pentru care urmau să se
aloce fonduri sub rezerva efectuării unor cereri de către unitățile administrativ teritoriale
beneficiare, nu poate fi vorba decât despre acest obiectiv, primarul aflându-se în eroare, după
cum în eroare a fost și atunci când a afirmat că este vorba despre sume alocate conform OUG
28/2013.

În același sens, este de remarcat susținerea inculpatului U_______ H____ D____ din fața
instanței referitoare la discuția redată la fila16 din rechizitoriu, în sensul că „el se referea la
drumuri și interlocutorul său ( adică primarul M______ I____ ), se referea la stația de
epurare” (vol. VII inst. fila 76), ceea ce confirmă, o dată în plus, că inculpatul era interesat de
proiectul privind asfaltarea drumurilor, la acel moment neexistând vreun alt obiectiv vizat de
alocări bugetare.

Dincolo de pozițiile contradictorii ale inculpaților P_______ V_____ și U_______ H____

D____, comune doar prin negarea înțelegerii privind comisionul de 15% și lipsa oricărui
sprijin din partea celui din urmă, este de notat poziția constantă a martorului P__ R_____ care
a confirmat în fața instanței cele declarate în faza de urmărire penală, descriind conduita
infracțională a inculpatului U_______ H____ D____ care la scurtă vreme de la preluarea
funcției de președinte al CJ C___ și-a asigurat din diverse surse consistente mijloace
materiale care i-au permis realizarea unor investiții care depășeau cu mult veniturile sale
licite. Deși s-a urmărit aruncarea culpei asupra acestui martor, încercându-se inducerea ideii
că acesta pretindea sumele în folosul său propriu sau pentru partid, declarațiile martorului sunt
perfect credibile, confirmate de evidența pe care acesta a păstrat-o, sumele de bani primite
pentru inculpatul U_______ fiind „gestionate” judicios de acesta, existând o concordanță
deplină între „veniturile” ilicite obținute și cheltuielile efectuate, dincolo de faptul că, mai
mult sau mai puțin, inculpatul P_______ V_____ a recunoscut tranșele de mită, chiar dacă le-
a dat o altă conotație. Fără îndoială, martorul P__ R_____ a reprezentat mult timp omul de
încredere al inculpatului U_______, poziție în care s-a complăcut și care îi asigura un
oarecare confort și accesul la informații relevante pentru cei din anturajul președintelui, însă
nu se poate susține că acesta a acționat de capul său, folosindu-se de numele președintelui CJ
C___ sau că solicita sume de bani pentru partid, pe care culmea le obținea de fiecare dată,
chiar în afara campaniilor electorale, perioada infracțională reținută pe relația P________ –
U_______, neacoperind vreo astfel de campanie electorală. Aceasta, dincolo de faptul că
modalitatea de gestionare a banilor în cadrul partidelor politice și în campanii electorale este
supusă unor reguli clare, existând persoane anume desemnate care să se ocupe cu strângerea
de fonduri, ceea ce nu era cazul martorului, sumele evidențiate de martor fiind destinate
interesului personal al inculpatului, fără legătură cu campaniile electorale, dar în relație
directă cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului U_______.

Este de remarcat coerența evidenței păstrate de martorul P__ R_____ cu privire la sumele de
bani primite, modul de gestionare a sumelor fiind redat cu deosebită acuratețe, observându-se
foarte clar destinația dată sumelor în perioada ulterioară primirii lor, ceea ce a și permis
organelor de anchetă să verifice realitatea acestora prin audierea martorilor F____ M____,
C_____ A_______ ori prin depunerea la dosar a extraselor de cont, declarațiile de avere ale
președintelui CJ C___ făcând referire la sume mult mai mici decât cele cheltuite efectiv de
inculpatul U_______ H____ D____, care deși în faza de judecată a susținut că avea și alte
surse de venit, nu a depus nici un fel de dovezi în acest sens.

S-a mai susținut în apărare că inculpatul U_______ H____ D____ nu avea cunoștință despre
evidența ținută de martorul P__ R_____, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu, cu referire la o
discuție purtată între cei doi la data de 13.05.2016, după primirea de către inculpatul
U_______ a sumei de 2000 lei de la inculpatul P_______ V_____, când cel dintâi i-ar fi cerut
lui P__ R_____ „să noteze el acolo”, în contextul în care se susține că încă din luna martie
2014 i-ar fi cerut lui P__ R_____ să scape de respectivul laptop. De remarcat este faptul că în
aceeași discuție telefonică după ce inculpatul U_______ îi cere să noteze în chestia aia, xxxxx
martorul P__ răspunde că „țin evidența totuși”, ceea ce înseamnă că după „distrugerea
laptopului” au convenit să păstreze totuși o evidență a sumelor primite, tocmai în considerarea
realizării unui calcul exact a sumelor datorate de inculpatul P_______ sub forma acelui
comision de 15%.(vol. IV UP fila 367).

II.Activitatea infracțională reținută în actul de sesizare pe relația dintre inculpații U_______

H____ D____ și B___ I___, completată cu memoriul depus de parchet la data de 10.10.2014
în camera preliminară.

Astfel, din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte
ale CJ-ului aflate în derulare cu societăți ale inculpatului B___ I___, U_______ H____ D____
a condiționat plățile de remiterea comisioanelor aferente. Ca în situația descrisă anterior cu
inculpatul P_______ V_____, președintele CJ C___ a interpus în mecanismul de primire a
banilor pe consilierul său personal, numitul P__ R_____ M_____.

În acest sens se arătă că, în cursul anilor 2012-2014 ________________________, avea/are

în derulare contracte încheiate cu beneficiarul C________ Județean C___ în valoare de zeci
de milioane de euro, cele mai importante referindu-se la construirea Centrului de Management
Integrat al Deșeurilor sau construirea Pistei de decolare aterizare de 3500 m, etapa I și
suprafețele de mișcare aferente; proiectul de reabilitare și modernizare a Centrului Comunitar
Județean Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Adulți și Copii; Construcția
drumului de acces la CMID; contractul pentru asigurarea securității perimetrale a
Aeroportului Internațional A____ I____ C___ N_____.

Din probele de la dosar rezultă că în perioada octombrie 2012 - martie 2014, prin intermediul
consilierului P__ R_____ M_____, suspectul B___ I___ a remis cu titlu de mită suspectului
U_______ H____ D____ suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie
2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00
euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro
(echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6
martie 2014 suma de 10.000 lei.

Probațiunea dosarului a mai stabilit că în cursul lunii mai 2014, inculpatul U_______ H____
D____ a mai beneficiat de o tranșă de bani de la inculpatul B___ I___, în cuantum de 5.000
euro, de această dată suma pretinsă ca mită fiind disimulată printr-un contract ce ascundea
astfel adevărata convenție între părți, act menit să disimuleze adevărata natură a provenienței
a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracțiunilor corelative de dare și luare de
mită.

În acest sens, se arătă în actul de sesizare, în cursul lunii aprilie 2014 președintele
C__________ Județean C___ a contractat cu Centrul de Cercetări și Studii Calitative și
Cantitative SRL (CCSCC), societate aparținând numitei F___ A_______ C______, efectuarea
unui sondaj de opinie în contextul alegerilor euro-parlamentare ce au fost fixate pentru data de
25 mai 2014. Inculpatul U_______ H____ D____ a purtat mai multe discuții cu suspectul
F___ A_______ F_____, reprezentant al CCSCC C___. Față de obiectivele stabilite prin
contract, cei doi au convenit că valoarea serviciilor ce urmau a fi prestate se situează la suma
de 22.320 lei, reprezentând echivalentul a 5.000 euro, fără a se stabili dacă suma conține sau
nu taxa pe valoarea adăugată.

La ceva vreme după lansarea comenzii asupra sondajului de opinie, F___ A_______ F_____
1-a contactat pe președintele C__________ Județean C___ la data de 5 mai 2014 și i-a
comunicat faptul că sondajul a fost realizat și materialele sunt pregătite, solicitând o întâlnire
pentru a discuta asupra plății. Președintele CJ C___ i-a cerut amânarea întâlnirii, în condițiile
în care nu dispunea de suma necesară pentru onorarea contractului:

La data de 9 mai 2014 inculpatul U_______ H____ D____ și suspectul F___ A_______
F_____ s-au întâlnit la sediul P__ C___ unde reprezentantul CCSCC i-a prezentat
președintelui CJ C___ rezultatele sondajului de opinie și au convenit ca ulterior să se
contacteze pentru plata activității efectuate.

Pentru perfectarea înțelegerii legate de plata contractului, inculpatul U_______ H____ D____
1-a căutat în mai multe rânduri pe inculpatul B___ I___ în zilele de 12 și 13 mai 2014 căruia
i-a cerut o întâlnire, însă aceasta nu s-a realizat în timp util:

În zilele următoare suspectul F___ A_______ F_____ 1-a apelat în mai multe rânduri pe
inculpatul U_______ H____ D____ însă acesta nu a răspuns apelurilor sale. Până la urmă,
având în vedere insistența cu care a fost căutat, inculpatul U_______ H____ i-a comunicat lui
F___ A_______ F_____ în discuția purtată la data de 13 mai 2014 că nu va putea să se
întâlnească cu el pentru că, la rândul său, nu s-a întâlnit cu cine trebuia să o facă, referirea
fiind evidentă la persoana omului de afaceri B___ I___, cel pe care inculpatul U_______
H____ 1-a rugat mai multe zile să vină la întâlnire:

S-a stabilit că, în vederea efectuării plății acestui contract, președintele CJ C___ a apelat la
sprijinul inculpatului B___ I___, căruia i-a solicitat să plătească cei 5.000 de euro către
CCSCC, împrejurare convenită de cei doi urmare a discuției purtate în data de 13 mai 2014,
cu prilejul întâlnirii pe care cei doi au avut-o în jurul orei 13,00, la hotelul Meridian din C___
N_____.

La întâlnirea derulată în aceeași dimineață la sediul instituției publice, au participat U_______

H____ D____, consilierul acestuia P__ R_____ M_____ și F___ A_______ F_____. Cu
prilejul discuțiilor purtate, suspectului A_______ F_____ i s-a adus la cunoștință că plata
contractului urmează să fie efectuată de o societate comercială spre care va fi îndrumat în
vederea finalizării formelor de contractare și plată. F___ A_______ F_____ a arătat că are
asupra sa pregătit un draft al contractului, în format electronic și a fost interesat de profilul de
activitate al societății comerciale ce va fi menționată în contract pentru a-1 putea personaliza
în funcție de acest obiect de activitate. în acest sens, suspectului F___ A_______ F_____ i s-a
comunicat că societatea ce va achita valoarea contractului (ce a fost stabilită cert la suma de
5.000 euro TVA inclus), are ca obiect de activitate construcțiile, astfel că acesta a precizat că
va cuprinde în obiectul contractului un studiu de piață privitor la o situație locativă,
necesitatea de construire de locuințe într-o anumită zonă. În încheierea discuției, F___
A_______ F_____ a furnizat celor doi interlocutori formatul electronic al draftului de
contract, pe care 1-a trimis pe mail martorului P__ R_____ și s-a convenit că F___ A_______
F_____ va ține în continuare legătura pentru finalizarea contractului cu martorul P__ R_____
M_____.

După finalizarea discuției, președintele CJ C___ i-a solicitat lui P__ R_____ M_____ să ia
legătura cu omul de afaceri B___ I___, pentru a-i prezenta contractul și pentru a stabili cu
acesta detalii referitoare la plată.

În aceeași zi, de 15 mai 2014, în jurul orei 13,00, martorul P__ R_____ M_____ s-a deplasat
la sediul firmei ________________________ din C___ N_____, Piața 1 Mai, unde s-a întâlnit
cu inculpatul B___ I___, căruia i-a pus la dispoziție, tot în format electronic, draftul de
contract. În cuprinsul discuției purtate de cei doi, înregistrată ambiental, a rezultat că
inculpatul B___ I___ comunicase anterior cu președintele CJ C___ și convenise să efectueze
plata contractului de studiu de piață și cunoștea inclusiv valoarea acestuia care se situa la
suma de 5.000 euro. La finalul discuției, B___ I___ i-a comunicat lui P__ R_____ că, pentru
finalizarea contractului, cu referire la plată, va ține legătura cu acesta.

S-a constatat că, în condițiile în care inculpatul U_______ H____ D____ nu a dispus de suma
de bani necesară pentru achitarea serviciilor comandate, acesta a solicitat ca plata să fie
efectuată de către inculpatul B___ I___, ale cărui afaceri au fost constant susținute de
președintele CJ C___, plata reprezentând așadar o formă de recompensare a sprijinului oferit
de U_______ H____. Pentru disimularea adevăratei naturi a înțelegerilor dintre părți,
respectiv faptul că prețul de 5.000 euro al contractului este achitat de omul de afaceri B___
I___ care furniza astfel un folos material necuvenit președintelui CJ C___, cei implicați au
achiesat la încheierea unui contract care, în fals, consemnează o relație comercială între
CCSCC C___ și una din societățile omului de afaceri (________________) pentru un fictiv
studiu de piață imobiliară. În realitate și deplin dovedit, studiul a avut ca obiect sondarea
opiniei publice asupra poziționării politice a partidului din care face parte U_______ H____
D____, acesta fiind în realitate atât cel care a comandat studiul cât și beneficiarul contractului.

Cele două acte întocmite în fals, contractul nr. 18/12.05.2014 și factura fiscală nr.
34/23.05.2014, ce atestă în mod nereal că CCSCC a realizat un studiu de piață imobiliară
pentru ________________ au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul
F_____ M______, la solicitarea inculpatului B___ I___ și la înțelegere cu inculpatul
U_______ H____ D____, martorul neavând reprezentarea că actele ascund obiectul
infracțiunilor corelative de dare și luare de mită (filele 88, 90-92, vol.III)

În condițiile în care la data de 28 mai 2014 în cauză au fost demarate activitățile de percheziții
ce au vizat inclusiv sediul societății N_____ SA de unde au și fost ridicate actele privind
contractul încheiat cu CCSCC și factura fiscală aferentă, plata acestui contract nu a mai fost
realizată.

Prin memoriul depus la dosar în etapa camerei preliminare la data de 10.10.2016 au fost aduse
următoarele completări și precizări ale stării de fapt pe relația infracționale dintre inculpații
B___ I___ și U_______ H____ D____.

Potrivit rechizitoriului, întemeiat pe probele de la dosar, cei doi inculpați s-au cunoscut în
cursul anului 2012, după ce inculpatul U_______ H____ D____ a fost ales președinte al
C__________ Județean C___.

În acea perioadă societatea SCC N_____ SA avea în derulare mai multe contracte derulate la
nivelul județului la care finanțarea era asigurată din fonduri alocate de sau prin intermediul CJ
C___, între aceste contracte regăsindu-se și contractul nr. 146/2011 având ca obiect realizarea
investiției „Pista de decolare - aterizare de 2,100 m și suprafețe de mișcare aferente”,
continuat cu proiectul ce a determinat încheierea contractului „Proiectare și execuție
platformă de staționare aeronave Apron 4”. La scurtă vreme de la aceasta cunoaștere a celor
doi, în toamna anului 2012, inculpatul U_______ H____ D____ a pretins de la inculpatul
B___ I___ remiterea unei sume de bani, condiționată fiind această remitere de alocarea
fondurilor necesare plății contractelor în derulare.

Fiind de acord cu pretenția inculpatului U_______ H____ D____, în cursul lunii octombrie
2012, inculpatul B___ I___ s-a prezentat la sediul C__________ Județean C___ unde i-a
comunicat președintelui CJ C___ că i-a adus banii pretinși. D____ urmare, inculpatul
U_______ H____ D____ 1-a chemat la el pe consilierul său, martorul P__ R_____ M_____,
căruia i-a cerut să-1 însoțească pe inculpatul B___ I___, Cei doi au ieșit din institute și, în
mașina martorului P__ R_____ M_____, inculpatul B___ I___ a înmânat acestuia un plic
maro conținând suma de 100.000 lei. Reîntors la birou, consilierul președintelui CJ C___ a
înștiințat pe acesta că a intrat în posesia respectivei sume. În perioada următoare, întreaga
sumă a fost cheltuită potrivit destinațiilor stabilite de inculpatul U_______ H____ D____,
majoritatea cheltuielilor fiind legate de edificarea cabanei sale de la munte precum și pentru
întreținerea casei și a mașinilor personale ale familiei.

În perioada următoare pe parcursul anului 2013 și debutul anului 2014, în condiții similare și
de regulă anterior alocărilor de finanțare de la CJ C___ către societatea SCC N_____ SA
pentru contractele în derulare, inculpatul B___ I___ a mai remis inculpatului U_______
H____ D____ sume de bani, în cadrul acestei relații fiind interpus martorul P__ R_____
M_____, remiterile având loc în principal, la sediul societății N_____ SA. De altfel, așa cum
a arătat inculpatul B___ regularitatea pretinderii și remiterii acestor sume era legată de
momentele în care instituția județeană prin semnătura președintelui, urma să aloce fondurile
necesare, să efectueze plățile aferente contractelor executate de SCCC N_____ SA, printre
care și contractul vizând construirea pistei de la A_________ Internațional ,,A____ I____”
C___-N_____. Împrejurarea că sumele de bani remise de inculpatul B___ I___ erau
destinate ,,ungerii” modului de relaționare dintre instituția județeană reprezentată de
inculpatul U_______ H____ D____ și societatea N_____ SA este confirmată prin declarațiile
constante date de inculpatul B___ I___.

Așadar, după cum rezultă din actele de la dosar, următoarele remiteri de bani, potrivit
înțelegerilor survenite inculpații B___ I___ și U_______ H____ D____ au avut loc în luna
martie 2013 când inculpatul B___ I___ a remis inculpatului U_______ H____ D____, prin
intermediul martorului P__ R_____ M_____, suma de 40.000 lei la sediul firmei sale din
clădirea Unirea, în aprilie 2013 când a remis sumă de 20.000 euro în aceleași împrejurări, tot
la sediul firmei sale, la data de 8 septembrie 2013 când, prin același intermediar, inculpatul
B___ I___, aflat la domiciliul său, a remis suma de 5.000 euro, la data de 5 octombrie 2013
când a remis suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 când a remis suma de 10.000 lei.

Cuantumurile acestor sume au fost stabilite/convenite între cei doi inculpați, iar pentru a intra
în posesia banilor, inculpatul U_______ H____ D____ se folosea de consilierul său, martorul
P__ R_____ M_____ pe care îl trimitea la întâlniri cu inculpatul B___ I___ ce aveau loc la
sediul SCC N_____ SA din clădirea Unirea său în alte locații indicate de omul de afaceri, în
vederea remiterii/primirii folosului ilicit. Dincolo de recunoașterea acestei stări de fapt
descrise atât de inculpatul B___ I___ cât și de martorul P__ R_____ M_____, ale căror
declarații concorda și se coroborează în detaliu, este de remarcat faptul că, la rândul său,
inculpatul U_______ H____ D____ a recunoscut primirea de la inculpatul B___ I___ a unor
sume de bani ,,totalizând xxxxxxxxxxx.000 lei” explicația primirii acestui folos și contextul
fiind unul diferit.

Astfel, în încercarea de formulare a unei apărări, inculpatul U_______ H____ D____ a arătat
că a primit acești bani de la inculpatul B___ I___, fără a-i pretinde, ei fiind oferiți de omul de
afaceri în condițiile existenței unor campanii electorale pe care acesta a înțeles să le sprijine
financiar.

În ce privește suma de 5.000 de euro pretinsă de inculpatul U_______ H____ D____ de la

inculpatul B___ I___ în cursul lunii mai 2014 pentru plata mascată a sondajului de opinie
realizat de Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL este de subliniat faptul
că aceasta nu a mai fost achitată în condițiile intervenției organelor de urmărire penală prin
declanșarea anchetei penale, actul material reținut în actul de inculpare fiind comis în forma
pretinderii și, respectiv, a acceptării remiterii folosului ilicit.

Relevant în cauză sub aspectul corelării pretinderii folosului ilicit de alocările bugetare de la
CJ C___ în vederea plății contractelor derulate cu SCC N_____ SA este și împrejurarea că, în
perioada din cursul lunii mai 2014 în care inculpatul U_______ H____ D____ a convenit cu
inculpatul B___ I___ că acesta să-i asigure plata celor 5.000 de euro aferenți contravalorii
sondajului de opinie, instituția județeană, sub semnătura președintelui, a virat în contul regiei
Aeroportului o sumă de bani destinata plății contractului încheiat cu SCC N_____ SA. Astfel,
interceptările din cauză au stabilit că la data de 12 mai 2014 președintele CJ C___ 1-a chemat
la sediul instituției pe inculpatul B___ I___ căruia i-a comunicat că instituția județului va face
în cursul zilei o plată de ,,18 miliarde” lei către regia aeroportului.

P________ a concluzionat că fapta reținută în sarcina inculpatului U_______ H____ D____

în relația infracțională cu inculpatul B___ I___ și descrisă la pct. II filele 24-68 din
rechizitoriu a vizat perioada octombrie 2012 - mai 2014 și a constat din 7 acte materiale în
perioada octombrie 2012 - mai 2014, totalul sumei pretinse fiind de 300.000 lei iar din cele 7
acte materiale, 6 tranșe de bani au fost efectiv primite în perioada octombrie 2012-martie
2014, însumând 278.000 lei în timp ce tranșa 7, în cuantum de 5.000 de euro (echivalent a
22.000 lei), reprezentând doar pretinderea, a avut loc în cursul lunii mai 2014.

S-a reținut în actul de sesizare că pozițiile celor doi inculpați vizavi de relația existentă între
ei, precum și legat de sumele de bani pretinse și primite, contextul în care ele au fost cerute și
acceptate spre remitere, sunt contradictorii și reflectă modalitățile diferite de formulare a
apărării în cauză.

Astfel, inculpatul, U_______ H____ D____ a arătat că are cu inculpatul B___ I___ o relație
de prietenie și că, în perioada 2012-2014 a primit de la acesta sume de bani, totalizând undeva
la xxxxxxxxxxxx.000 lei, însă toate sumele au fost primite cu titlu de sponsorizări pentru
partidul din care face parte și că ele au fost date de inculpat benevol, fără să fi fost pretinse de
președintele CJ C___.
În ce privește contractul de studiu de piață care a vizat un sondaj de opinie electoral,
inculpatul U_______ H____ D____ a arătat că a convenit cu inculpatul B___ I___ să-i achite
sondajul de opinie comandat în cadrul campaniei, cerere cu care inculpatul a fost de acord.

Pe de altă parte, inculpatul B___ I___ a recunoscut remiterea tuturor sumelor reținute în actele
de inculpare, respectiv cuantumul de 278.000 lei și periodicitatea acestor remiteri, bani pe
care i-a dat inculpatului U_______ H____ D____ direct sau prin intermediul martorului P__
R_____ pentru ca inculpatul, în calitatea sa de președinte al CJ C___, să întreprindă
demersurile necesare pentru alocarea fondurilor necesare plații lucrărilor aflate în cadrul
contractelor dintre societatea inculpatului SCC N_____ SA și instituția publică sau regii
subordonate. în ce privește modalitatea în care sumele de bani au fost pretinse și acceptate,
inculpatul B___ I___ a arătat că a fost presat pentru plata mitei, președintele CJ C___ tratând
cu el de pe poziții de forță.

De altfel, ulterior inculpării sale, la data de 5 iunie 2014, inculpatul B___ I___ a depus la
dosar un act intitulat „Plângere penală și denunț penal” în care a solicitat cercetarea și tragerea
la răspundere penală a inculpatului U_______ H____ D____ cu privire la infracțiunile de
abuz în serviciu, șantaj și luare de mită. Practic, în cuprinsul actului, inculpatul a arătat exact
aceleași împrejurări reținute în actele de inculpare, cărora a înțeles să le dea o conotație
infracțională distinctă, care să susțină poziționarea sa subiectivă față de fapte în afara
răspunderii penale. În acest sens, inculpatul B___ I___, atât în cadrul denunțului penal, cât și
cu prilejul audierii sale a sublimat faptul că a fost efectiv forțat, șantajat și presat la remiterea
sumelor de bani de către inculpatul U_______ H____ D____, sub pretextul că, în lipsa unei
astfel de conduite de acceptare a remiterii folosului, nu ar mai fi efectuat plățile aferente
contractelor în derulare, respectiv ar fi boicotat lucrările aflate în contractarea SCC N_____
SA.

În faza cercetării judecătorești, inculpații au menținut în mare parte declarațiile inițiale, date în
faza de urmărire penală, declarații care în opinia instanței de fond, sunt parțial nesincere și
combătute de probațiunea administrată pe tot parcursul procesului penal, confirmându-se
acuzațiile aduse acestora prin rechizitoriu.

Inculpatul U_______ H____ D____ a declarat în fața instanței de judecată (vol. VII I f.77-
82) că l-a cunoscut pe inculpatul B___ I___ după alegerea sa în funcția de președinte al
C.J.C___ în contextul relațiilor contractuale avute de firmele acesteia cu C________
Județean, stabilind cu acesta o relație de amiciție, fără însă a pretinde susnumitului vreo sumă
de bani și fără a exercita orice fel de presiune asupra acestuia, exceptându-le pe cele
corespunzătoare atribuțiilor sale. Recunoaște inculpatul că inculpatul B___ i-a oferit benevol
diferite sume de bani însă acestea au fost destinate ajutorării partidului din care făcea parte
fiind remise prin intermediul martorului P__ R_____ și într-o singură împrejurare în
primăvara anului 2012 a primit de la inculpatul B___ un împrumut în sumă de 10.000 lei
pentru achitarea unor servicii juridice. Menționează inculpatul că derularea contractului nr.
146/2011 încheiat între Aeroport și asocierea din care făcea parte
_______________________ inculpatului B___ a fost una corespunzătoare, C________
Județean asumându-și o obligație de finanțare a acestui contract cu mențiunea că plata nu se
făcea direct firmelor care lucrau la Aeroport, ci C________ Județean ordonator de credite
trimitea banii către Aeroport care efectua ulterior plățile către executanții lucrării.

A precizat că aceste plăți erau efectuate totdeauna la termenele stabilite fără să existe situații
de sistare a plăților sau întârzieri în plata acestora, deși recunoaște că inculpatul B___ a
semnalat pe parcurs diverse probleme în derularea relației contractuale, în opinia sa aceste
probleme având cauze concrete, cum ar fi procese intentate de foști proprietari expropriați ori
refuzul de eliberare a unor autorizații pentru nerespectarea condițiilor legale.

În legătură cu obiectivul „Apron 4” inculpatul U_______ a negat că ar fi existat vreo

înțelegere cu inculpatul B___ privind realizarea în continuare a acestui obiectiv anterior
emiterii autorizației de construire, afirmând că a aflat despre realizarea lucrărilor
corespunzătoare acestui obiectiv cu ocazia unei deplasări efectuate la Aeroport la solicitarea
inculpatului B___, iar măsurile întreprinse după constatarea acestei situații s-au înscris între
cele prevăzute de lege respectiv în vederea intrării în legalitate, având în vedere că obiectivul
amintit era realizat într-o proporție semnificativă la momentul demarării demersurilor
necesare pentru emiterea autorizației. Afirmă inculpatul că în mod concret fiind vorba despre
o finanțare proprie a acestor lucrări din partea Aeroportului organizarea licitației și
supravegherea modului de realizare a lucrărilor era în sarcina Aeroportului, C________
Județean implicându-se doar la nivelul emiterii autorizației de construire.

În legătură cu sondajul de opinie, menționează că l-a contactat pe numitul F___ A_______

F_____ în acest sens, acesta estimând prețul acestui sondaj la suma de 5.000 euro, situație în
care a încercat să obțină o sponsorizare pentru suma amintită, apelând printre alții și la
inculpatul B___ I___ care la un moment dat a acceptat să achite suma respectivă ca o
sponsorizare pentru P__.

Referitor la martorul P__ R_____, susține inculpatul că l-a prezentat pe acesta inculpatului
B___ prin luna octombrie 2012, ca fiind persoana care se ocupa de strângerea fondurilor
pentru partid, iar despre suma pe care ar fi primit-o de la inculpat ca și sponsorizare pentru
P__ inculpatul a menținut declarațiile anterioare, în sensul că inculpatul B___ ar fi înmânat lui
P__ R_____ aproximativ suma de 100.000 lei.

Cu ocazia audierii sale în fața instanței de judecată inculpatul B___ I___ (vol.VII I f. 35-40) a
declarat că după preluarea funcției de președinte al C.J. C___, cu ocazie unei vizite la
Aeroport inculpatul U_______ și-a manifestat intenția de a efectua o expertiză a lucrărilor
efectuate până la acel moment în baza contractului 146/2011, având în vedere încheierea a
unui număr de 13 acte adiționale la acesta. D____ urmare, au existat mai multe discuții cu
inculpatul U_______ pe marginea efectuării acestei expertize, la una dintre discuții inculpatul
U_______ arătându-i că are anumite datorii din campania electorală estimată la suma de
55.000 euro, inculpatul B___ afirmând că a avut reprezentarea faptului că inculpatul Uiorenau
îi pretinde această sumă „pentru a nu se pune frână lucrărilor aflate în derulare la Aeroport”.
Inculpatul susține că a înțeles mesajul inculpatului U_______ și având în vedere că existaseră
niște blocaje în colaborarea cu CJ C___, după preluarea funcției de către acesta, a înțeles că în
continuare lucrurile nu ar fi putut funcționa decât sub rezerva achitării sumelor de bani
pretinse. D____ urmare, în luna octombrie 2012, recunoaște inculpatul B___ I___, s-a
deplasat la sediul C.J. C___, având asupra sa suma de 100.000 lei, pentru a-i da inculpatului
U_______ care i l-a prezentat pe martorul P__ R_____, căruia i-a înmânat efectiv pachetul
conținând suma amintită, într-un autoturism parcat pe o străduță din apropierea C__________
Județean C___. A arătat inculpatul B___ că după acest moment relațiile cu C________
județean s-au normalizat, însă în legătură cu sumele de bani achitate în cursul anului 2013 a
precizat că inculpatul U_______ cu ocazia unor ședințe de comandament îi aducea la
cunoștință că are nevoie de bani pentru campanie, fiind achitate în acest context prin
intermediul martorului P__ R_____ în luna martie 2014, suma de 40.000 lei și în aprilie 2013
suma de 20.000 euro.

A arătat inculpatul că acești bani au fost achitați pentru campaniile electorale fiind deranjat
doar de insistența cu care îi erau solicitați, fiind menținut în permanent într-o stare de
tensiune. Despre suma achitată în luna martie 2014 de 10.000 lei a precizat inculpatul B___ că
banii au fost dați la solicitarea inculpatului Uiorenau pentru achitarea unor servicii juridice
sub forma unui împrumut.

În legătură cu sumele de bani achitate în lunile septembrie – octombrie 2013, inculpatul a

precizat că au fost achitate tot la solicitarea inculpatului U_______, sub pretextul unor datorii
legate de campania electorală anterioară și pentru că ar fi avut nevoie de bani pentru protocol
în contextul inaugurării pistei de 2100 m în septembrie 2013.

În ceea ce privește suma de 5000 euro pretinsă de inculpatul U_______ în luna mai 2014,
inculpatul B___ a arătat că susnumitul i-a spus că are nevoie de o sponsorizare pentru partid
în vederea achitării unui sondaj de opinie privind P__ în preferințele alegătorilor. Arată
inculpatul că inițial inculpatul U_______ i-a cerut suma respectivă în aceleași condiții ca și
sumele achitate anterior, însă inculpatul B___ a apreciat că, neavând nici un interes pentru a
achita această sumă, odată ce lucrările la Aeroport erau destul de avansate și astfel a acceptat,
după mai multe insistențe din partea inculpatului U_______ și a martorului P__ R_____,
încheierea unui contract de sponsorizare care a fost adus la sediul societății sale de P__
R_____, fiind semnat de martorul F_____ M______ din dispoziția sa, inculpatul B___
susținând că în concret nu a văzut acel contract.

Recunoaște inculpatul că lucrările pentru Apron 4 demaraseră încă din februarie 2013, fiind
executat la nivelul lunii iunie 2013 în proporție de 60-70% astfel cum s-a consemnat într-un
proces verbal întocmit cu ocazia ședinței de comandament din iunie 2013, precum și faptul că
aceste lucrări au fost executate fără autorizație de construire, împrejurare cunoscută de toate
persoanele implicate.

Inculpatul B___ I___ a susținut că nu a avut nici un interes politic pentru a susține campaniile
electorale ale inculpatului U_______ însă banii au fost achitați pentru a-și putea desfășura
activitatea în condițiile în care după preluarea funcției de către U_______ a resimțit o
________ presiuni din partea acestuia, presiuni mai pregnante până la momentul achitării
primei tranșe de 100.000 lei în octombrie 2012, cu mențiunea că în continuare au existat
cereri de bani din partea acestuia.

În același timp inculpatul B___ I___ a precizat că ulterior achitării primei tranșe de 100.000
lei lucrurile au intrat pe un făgaș normal, fiind realizate acele exproprieri restante cu
mențiunea că într-un anume fel a acceptat de la început să achite inculpatului U_______ suma
de 50.000 euro pe care acesta o pretinsese, însă a preferat să nu achite întreaga sumă într-o
singură tranșe pentru a se asigura că nu va fi în continuare boicotat.

Martora G___ S_____ (vol. III I, f. 37-42) secretar al C__________ Județean C___ a precizat
referitor la obiectivul Apron 4, că a aflat despre realizarea acestuia anterior emiterii
autorizației de construire abia în anul 2014, cu ocazia unei deplasări a Arhitectului șef la
Aeroport și, deși inițial acest obiectiv urma a fi finanțat din bugetul CJ C___ la începutul
anului 2014 a existat o încunoștințare privind realizarea sa din fonduri proprii ale
Aeroportului iar în legătură cu consemnarea realizării obiectivului Apron 4 în proporție de
60% din cuprinsul procesului-verbal de comandament din data de 7 iulie 2013, a precizat că
documentele de care dispunea indicau o altă stare de fapt, discuțiile fiind în sensul realizării
acestui obiectiv în anul 2014. De asemenea, a arătat martora că nu are cunoștință despre
existența unor discuții în cadrul acestor ședințe în sensul urgentării lucrărilor.

Martorul P__ R_____ M_____ (vol. III I f. 43-49) a arătat referitor la sumele achitate de
inculpatul B___ pentru inculpatul U_______ că în vara anului 2013 acestea aveau o frecvență
aproape lunară și că îl încunoștința pe inculpatul U_______ despre cuantumul sumei primite,
în general fiind vorba despre sume în lei, iar în două împrejurări s-au achitat 20.000 euro
respectiv 5.000 euro. Precizează martorul că într-o împrejurare în martie 2014 inculpatul
U_______ s-a arătat foarte interesat dacă inculpatul B___ i-a remis vreo sumă de bani și că la
solicitarea acestuia i-a remis inculpatului U_______ întreaga sumă primită de 10.000 lei.
Totodată, martorul a precizat că sumele primite în maniera descrisă anterior au fost
consemnate în evidența pe care o ținea. Această declarație a martorului concordă cu cele
declarate de martor în faza de urmărire penală (vol.II fila 140-141) referitor la primirea sumei
de xxxxx lei, în contextul în care inculpatul U_______ urma să efectueze o deplasare la
București, fiind interesat dacă l-a întâlnit pe inculpatul B___ și care este suma primită.
Cunoaște martorul împrejurarea că inculpatul U_______ în primăvara anului 2014 comandase
efectuarea unui sondaj de opinie de către firma aparținând martorului F___ A_______ F_____
și că inculpatul B___ va achita costul acestuia, context în care martorul amintit i-a comunicat
un draft de contract, cu care mai apoi s-a deplasat la sediul firmei inculpatului B___ fiind
încheiat ulterior contractul pe firma Napocamin aparținând acestuia, martorul F___ emițând o
factură pe numele acestei societăți. A precizat martorul că din discuțiile purtate cu inculpatul
B___ a realizat că acesta avea cunoștință despre conținutul contractului respectiv. De
asemenea, a arătat martorul că în privința sumei de 5.000 euro pe care inculpatul B___ a
acceptat să o plătească firmei martorului F___ F_____ atunci când inculpatul B___ l-a chemat
pe martorul F_____ M______ a făcut vorbire despre ”o donație sau o sponsorizare”, însă în
opinia sa această afirmație s-a făcut pe un ton de glumă iar din ceea ce în amintește, contractul
respectiv era un contract de prestări servicii. În legătură cu banii achitați de inculpatul B___ în
luna octombrie 2012, arată că i-a comunicat inculpatului U_______ cuantumul sumei primite
și că acesta i-a cerut să îi păstreze la domiciliul său. Totodată, martorul a precizat că la finalul
companiei din vara anului 2012 a rămas un rest de 26.000 euro, bani pe care i-a înmânat
inculpatului U_______ și din care acesta pe parcursul anului următor i-a dat diverse sume de
bani cu referire la evidența de la fila 317 vol. IV u.p., cu mențiunea că sumele în euro erau
schimbate în lei și apoi erau achitate diverse cheltuieli ale inculpatului U_______ , martorul
amintind că a recunoscut plicul în care îi dăduse suma amintită acestuia. Martorul a precizat și
faptul că inculpatul U_______ i-a spus că sondajul de opinie preconizat costă 5.000 euro și că
s-a înțeles cu inculpatul B___ să achite acel sondaj de opinie și că atunci când a aflat despre el
era deja realizat, iar martorul F___ încerca să obțină achitarea acesteia.

Martorul S______ C______ D_____ ( vol. III I f. 270-278) a confirmat faptul că a luat la
cunoștință despre executarea fără autorizație de construire a obiectivului Apron 4, în luna
martie 2014, când a efectuat o deplasare la Aeroport constatând că platforma Apron 4 era
executată în proporție de 90%, martorul menținând cele declarate anterior vis a vis de
contextul în care s-au realizat acele vizite pe șantier, împiedicarea realizării controlului într-o
primă fază și discuțiile purtate cu inculpatul U_______ referitor la găsirea unei soluții pentru
____________________________ în vedere executarea lucrării amintite într-o proporție
semnificativă.

Martorul L______ A_____ (vol. VI I f. 268-269), administrator al ____________________

C___ a arătat că a colaborat cu _____________ la proiectul privind realizarea pistei de 2100
m a Aeroportului, evidențiind existența unor probleme cu privire la proiectul întocmit de
firma IPTANA, respectiv neconcordanțe între proiectul tehnic și situația din teren precum și
întârzieri în realizarea exproprierilor terenurilor vizate de acest contract.

Martorul D__ C______ V_____ (vol. IV I f. 273-274) a arătat că a fost director economic al
__________________. C___-N_____ aparținând inculpatului B___ I___ și că acesta în luna
mai 2014 i l-a prezentat pe martorul P__ R_____ M_____ despre care i-a spus că îi va trimite
un contract de sponsorizare pe o adresă de e-mail, acest contract fiind listat în biroul secretarei
și apoi semnat de martorul F_____ M______. Contractul a fost înmânat ulterior martorului
P__ R_____ potrivit solicitării pe care îl făcuse inculpatul B___ I___. Arată că a asistat la
percheziția desfășurată în biroul inculpatului B___ când organele de anchetă au căutat un
anumit contract însă ulterior secretara i-a predat un plic conținând contractul vizat de organele
de urmărire penală care însă nu era un contract de sponsorizare, deși termenul folosit de
inculpatul B___ a fost acela de contract de sponsorizare, martorul precizând că în mod
obișnuit firmele inculpatului B___ făceau astfel de sponsorizări, însă nu partidelor politice, ci
altor instituții și că inculpatul B___ nu a apucat să vadă contractul respectiv.

Martorul Zolder F____ Aledandru (vol. IV f. 275-277), diriginte de șantier în cadrul

contractului nr. 146/2011, a confirmat realizarea lucrărilor la obiectivul Apron 4 anterior
obținerii autorizației de construire cu știința tuturor persoanelor implicate, realizarea acestuia
fiind însă oportună în condițiile în care pista veche pentru realizarea parcării aeronavelor nu
mai era corespunzătoare iar aceste lucrări au fost realizate pe cheltuiala executantului dincolo
de existența unor dificultăți anterioare legate de exproprieri și despre întârzieri în plata
lucrărilor efectuate, martorul susținând că nu erau necesare nici un fel de presiuni din partea
beneficiarilor pentru realizarea în avans a lucrărilor, deoarece oricum firmele inculpatului
B___ lucrau în avans. A mai precizat martorul că încă din luna octombrie 2013, momentul
inaugurării pistei de 2100 m obiectivul Apron era realizat în proporție de 60-70% .

Martora C__ D______ C_____ (vol. V I f. 4-5) director economic al ________________.

C___ a precizat că martorul D__ C______ V_____ a informat-o că urmează să primească pe
adresa de e-mail un contract de sponsorizare pe care l-a listat și l-a prezentat spre a fi semnat
administratorului societății Napocamin, martorul F_____ M______, după care la sugestia lui
D__ C______ V_____ l-a predat unei persoane de sex masculin aflată în biroul inculpatului
B___. Aceeași persoană a revenit după câteva zile lăsându-i un contract și o factură pe care le-
a păstrat asupra sa pentru ca după percheziția ce a avut loc să le predea lui D__ C______
V_____, menționând că nici un moment nu a prezentat inculpatului B___ contractul respectiv.

Martorul M______ A___ M______ (vol. V I f. 10-12) a confirmat în fața instanței

împrejurările referitoare la vizitele efectuate împreună cu arhitectul- șef S______ la Aeroport
și la constatarea cu acel prilej a executării obiectivului Apron 4, precum și demersurile
realizate ulterior în vederea intrării în legalitate a acestui obiectiv prin emiterea autorizației în
luna mai 2014.

Martorul F_____ M______ (vol. V I f. 13-14) administrator al _________________ declarat

în legătură cu contractul încheiat cu Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative
S.R.L. că inculpatul B___ i-a spus să semneze contractul afirmând că este un contract de
sponsorizare arătând că societatea amintită nu a solicitat niciodată efectuarea unui studiu de
piață.
Martora T______ S_____ C_______ (vol. V I f. 68-70) director general în cadrul Direcției
Generale Buget Finanțe și Resurse Umane din cadrul C.J. C___ a confirmat că această
instituție își asumase obligația finanțării obiectivului vizat de contractul nr. 146/2011, încheiat
între Aeroport și Asocierea N_____, constând în alocări de sume din bugetul județului,
sumele fiind astfel alocate în perioada 2011 – 2014. Concret aceste sume se transferau din
bugetul C.J. C___ în contul Aeroportului pe baza solicitărilor acestuia în funcție de derularea
contractului responsabilitatea de a urmări derularea acestei investiții revenind Aeroportului,
inculpatul U_______, președinte al C.J. C___ fiind ordonator de credite și cel care semna
documentele de plată martora relatând că acesta nu a solicitat vreodată realizarea de plăți cu
precădere către Aeroport. La începutul anului 2014, arată martora printr-o adresă aeroportul a
comunicat realizarea acestui obiectiv din fonduri proprii, cu mențiunea că nu au existat
întârzieri în efectuarea plăților către Aeroport, deși, la un moment dat în perioada iunie –
august 2013 sistase aceste transferuri pe fondul constatării unor aspecte neconforme de către
arhitecta-șefă S____ O_____. A precizat martora că a aflat despre realizarea obiectivului
Apron 4 în luna martie 2014 de la martorul C______ S______, precum și faptul că Asocierea
N_____ asigura realizarea unei părți din investiții.

Martorul F___ A_______ S________ F_____ (vol. V I f.71-72) a declarat în fața instanței că
a fost contactat de inculpatul U_______ în vederea realizării unui sondaj de opinie privind
gradul de popularitate al P__ la nivelul județului C___ însă, deși a început să culeagă datele
necesare, în final, acel sondaj nu s-a mai realizat. În continuare a precizat că, la un moment
dat, martorul P__ R_____ i-a propus încheierea unui contract cu o firmă privată, în speță,
_____________________ obiectiv realizarea unui sondaj la nivelul comunei Florești cu
privire la oportunitatea investirii în realizarea de locuințe în
_________________________________ că a acceptat această solicitare, însă era necesară
întocmirea unei comenzi din partea beneficiarului iar după realizarea proiectului a fost
redactat un contract pe care l-a înmânat martorului P__ R_____ însoțit de o factură, suma
contractului fiind de 5.000 euro. A susținut acest martor că potrivit uzanțelor firmei se emite
contractul și o factură proformă la același moment, anterior primirii comenzii de la beneficiar.
Martorul a revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală referitoare la încheierea
contractului cu Napocamin, după efectuarea sondajului de opinie afirmând în continuare că au
existat două contracte diferite, cu obiecte diferite, niciunul nefiind însă finalizat.

Martorul Ș_____ T____ D__ (vol. V I f. 73-75), manager al ________________ luna mai
2013, a descris în cuprinsul declarației sale anumite dificultăți în colaborarea cu C.J. C___
privind contractul 146/2011 respectiv întârzieri în exproprierea unor terenuri, întârzierea
obținerii autorizațiilor și avizelor necesare, aplicarea unor sancțiuni contravenționale,
eșalonarea plății pe 4 ani în condițiile în care contractul încheia prevedea un termen de 3 ani
în rate trimestriale egale. A precizat martorul că, cu ocazia ședințelor de comandament, erau
stabilite termene clare pentru realizarea lucrărilor aferente contractului deși nu exista
autorizație, împrejurare cunoscută de participanți la aceste ședințe. Martorul a negat că s-ar fi
adus pentru efectuarea lucrărilor la pista de 2100 m. cantități de pământ excavate de la
Centrul de management Integral al Deșeurilor, arătând că lucrările derulate au presupus
scoaterea unor cantități impresionate de pământ, care a fost folosit ulterior.
Martora Z___ G_______ (vol. V I f. 104-106), director comercial la A_________
Internațional C___ a făcut vorbire în declarația sa despre o ________ dificultăți constatate în
derularea contractului nr. 146/2011 respectiv: probleme la stratul de fundare al pistei,
necesitatea devierii unor pâraie, întârzierea în exproprierea unor terenuri, îngrijorarea unor
operatori de zbor privind starea pistei, precum și o oarecare inconsecvență a reprezentanților
C.J. C___ și o mediatizare excesivă a problemelor identificate la Aeroport, colaborarea cu
C.J. C___ fiind apreciată de martoră ca fiind greoaie și contradictorie. În privința obiectivului
Apron 4 martora a afirmat că a luat cunoștință de realizarea acestuia abia în luna martie 2014
și că aceste disfuncționalități la care s-a referit anterior permiteau executantului lucrării să
refuze executarea în continuare a lucrărilor sau chiar să solicite penalități conform clauzelor
contractuale, însă acesta a manifestat interes pentru realizarea pistei, cu respectarea cerințelor
privind siguranța participanților la traficul aerian.

Martorul P__ I____ (vol V I f. 107-109) , director operațional în cadrul Aeroportului A____
I____ a confirmat existența unor riscuri datorate utilizării în continuare a pistei vechi, riscuri
evidențiate de unii operatori, existând astfel anumite presiuni ale factorilor de conducere în
sensul realizării noii piste, deși autorizația pentru aceasta a fost emisă abia în septembrie
2013, martorul opinând că dacă s-ar fi așteptat după autorizația de construire termenele de
predare nu ar putut fi respectate . Și acest martor a evidențiat dificultăți privind realizarea
exproprierilor, existența unor procese privind aceste terenuri, precizând și faptul că, concret
obiectivul Apron 4 a început să fie realizat încă din primăvara anului 2013, fiind acceptată
realizarea acestui obiectiv în cadrul ședințelor de comandament din vara anului 2013 pentru
ca în toamna anului 2013 C________ Județean C___ să solicite realizarea acestui obiectiv din
venituri proprii ale Aeroportului.

Trebuie remarcat faptul că, potrivit rechizitoriului fapta imputată inculpatului U_______
H____ D____ pe relația cu inculpatul B___ I___ constă în aceea că pretins suma de xxxxxx
lei din care a primit efectiv suma de xxxxxx lei pentru a direcționa alocări bugetare în
vederea plății contractelor derulate de SCCA N_____ SA deținută de inculpatul B___ I___, în
concret pentru „ ungerea modului de relaționare dintre instituția CJ C___ și această societate”.

Pe de altă parte, actul de sesizare al instanței conține ample referiri la realizarea obiectivului
Apron 4 fără autorizație, accentuându-se existența unei înțelegeri în acest sens între cei doi
inculpați, importanța acestor detalii în contextul activității infracționale imputate celor doi
inculpați de dare și luare de mită pentru „direcționarea de alocări bugetare”, fiind că doar în
condițiile în care se asigura __________________________________ B___ putea accede la
fondurile bugetului CJ C___ pentru a-i fi achitate lucrările deja executate.

În același timp, starea de fapt descrisă pe larg, este în opinia instanței, corespunzătoare unei
alte infracțiuni pentru care a operat disjungerea, anume infracțiunea de abuz în serviciu,
circumstanțele concrete ale realizării acestui obiectiv nefăcând așadar obiectul acestui dosar,
chestiunile relatate sub acest aspect, urmând a fi avute în vedere doar din perspectiva
apărărilor inculpatului B___ că a fost forțat de coinculpatul U_______ să dea banii respectivi
pentru derularea în bune condiții a contractului privind obiectivele de la aeroport, că
realizarea obiectivului Apron 4 era cunoscută la nivelul conducerii CJ C___ și în vederea
stabilirii adevăratei relații dintre cei doi inculpați.

Inculpatul B___ I___ a recunoscut achitarea către inculpatul U_______ H____ D____ a
sumelor de bani descrise în rechizitoriu, susținând însă că a fost constrâns de acesta să
acționeze în sensul achitării periodice a unor sume de bani, în caz contrar relația societăților
sale cu CJ C___ având de suferit.

Într-adevăr, martorii audiați în cauză au punctat existența unor dificultăți, încă de la începutul
derulării contractului nr. 146/2011, într-o perioadă anterioară preluării de către inculpatul
U_______ a funcției de președinte al CJ C___, inculpatul B___ susținând constrângerea
manifestându-se prin anunțul public al inculpatuluzi U_______ de a dispune efectuarea unei
expertize pentru a stabili oportunitatea încheierii actelor adiționale la contractul inițial, pentru
ca pe fondul mai multor discuții pe marginea acestui subiect, inculpatul U_______ să îi
pretindă direct suma de xxxxx euro sub pretextul unor datorii din campania electorală.

De remarcat este însă, promptitudinea cu care inculpatul B___ a acceptat această solicitare,
„înțelegând” că doar astfel lucrurile vor decurge fără probleme, sens în care a achitat la scurtă
vreme, în luna octombrie 2012 prima tranșă consistentă de xxxxxx lei, după acest moment
tensiunile fiind dezamorsate și colaborarea fructuoasă, pe parcurs inculpatul achitând în
continuare sume diverse de bani în lei și valută. Nu se poate susține cu succes într-o atare
situație, existența vreunei constrângeri din partea inculpatului U_______ care, potrivit
atribuțiilor sale avea abilitatea de a dispune efectuarea acelei expertize, care este un mijloc
legal de verificare a unei anumite situații și nu un mijloc de presiune, dincolo de faptul că
astfel cum a declarat inculpatul B___, a acceptat de la început solicitarea de a achita suma de
xxxxx euro inculpatului U_______, însă a ales să nu achite toți bani odată pentru a avea
siguranța că nu va fi în continuare boicotat.

În acest context, susținerile ulterioare ale inculpatului B___ I___, vis-a-vis de existența altor
presiuni în perioada anului 2013 legate de efectuarea fără autorizație a unor lucrări aferente
contractului, nu au nicio relevanță sub aspectul infracțiunii de dare de mită imputate acestuia,
inculpatul asumându-și hotărârea infracțională încă din anul 2012, în acest fel asigurându-și
confortul unei colaborări facile cu președintele CJ C___ pe fondul cointeresării materiale a
acestuia.

Pe parcursul acestei colaborări însă situația s-a schimbat oarecum deoarece, dincolo de
interesul financiar mai mult decât evident, inculpatul U_______ H____ D____ era interesat
de dobândirea unui capital de imagine, care se putea obține prin realizarea la nivelul județului
C___ a unor investiții răsunătoare, cum era cea de la aeroport, astfel că a apelat la inculpatul
B___ I___ pentru realizarea în absența autorizației de construire, a obiectivului Apron 4,
probabil asigurându-l pe acesta de eliberarea fără probleme a autorizației la momentul
potrivit. Bineînțeles că propunerea a fost acceptată, probațiunea de la dosar evidențiind faptul
că la momentul depunerii actelor pentru autorizație, obiectivul era realizat într-o proporție
semnificativă, relevant fiind faptul că în perioada indicată în rechizitoriu ca fiind cea a
realizării lucrărilor la acest obiectiv, adică octombrie 2013-martie 2014 inculpatul B___ nu a
achitat nici o sumă de bani inculpatului U_______, pentru ca în luna martie 2014 să remită
acestuia suma de xxxxx lei iar în luna mai 2014, în contextul în care coinculpatul îl informase
despre efectuarea unei plăți consistente a acceptat și plata acelui sondaj de opinie.

În legătură cu suma achitată în luna martie 2014, s-a avansat de către cei doi inculpați, în faza
de judecată, ideea că ar fi vorba în realitate despre un ajutor sau împrumut acordat
inculpatului U_______, pentru achitarea unor servicii juridice legate de un proces al fiului
său, afirmându-se că bani au fost dați direct acestuia, deși martorul P__ R_____ a declarat de
la început că banii i-au fost remiși lui și abia apoi i-a transmis inculpatului U_______,
susținerile celor doi inculpați că nu a fost stabilit vreun termen de restituire dovedind că acest
demers se înscrie pe linia remiterii de sume de bani de către inculpatul B___ în contul celor
xxxxx euro despre care a arătat că a acceptat să îi plătească coinculpatului, remiteri realizate
prin intermediul aceluiași martor. Suma fost remisă imediat de martorul P__ R_____
inculpatului U_______, care pleca la București acesta fiind motivul necuprinderii sale în
evidența întocmită de martor.

Susținerile inculpatului B___ privind existența unei presiuni din partea inculpatului
U_______ nu pot fi așadar primite, dimpotrivă măsurile de supraveghere operativă realizate în
cauză descriu relația dintre cei doi ca fiind una amicală și reciproc interesată, aceasta în
contextul în care colaborarea cu președintele CJ C___ trecuse la un alt nivel, în raport de
înțelegerea dintre ei în sensul realizării obiectivului Apron 4 fără autorizație, fiind cu atât
mai evident din acest moment, interesul acestuia în susținerea intereselor firmei inculpatului
B___ I___, ceea ce l-a plasat oarecum pe o poziție de inferioritate față de acesta.

Mai mult, discuțiile telefonice dintre cei doi, au evidențiat faptul că în realitate, inculpatul
B___ I___ nu era deloc presat sau constrâns în vreun fel în relația cu președintele CJ C___
dimpotrivă, fiind elocventă în acest sens o relatare a martorei R____ M______, în sensul
că„….. B___ I___ a spus că a purtat o discuție în acele zile cu U_______ și cu
Ș_____ T____ D__, în care îi reproșau lui U_______ că joacă dublu, că de față cu ei se
prevalează de opoziția venită din partea mea și în alte cercuri face afirmații contrare și se
laudă că i-a dat pe N_____ în penal și că în discuția respectivă Ș_____ T____ D__ s-a enervat
și i-a spus domnului președinte că „îi dă până îi merge burta" "(fila 22, vol.IT).

În legătură cu acele piedici sau dificultăți întâmpinate de firma inculpatului B___ în realizarea
contractului nr. 146/2011, s-a reținut că nu s-a făcut dovada faptului că acestea erau
imputabile inculpatului U_______, care în mod deliberat să fi acționat în sensul constrângerii
inculpatului B___ la achitarea acelor sume de bani, dimpotrivă funcționarii din cadrul CJ
C___ au arătat că plățile s-au realizat fără întârzieri (inculpatul B___ însuși acceptând că,
după achitarea sumei de xxxxxx lei în octombrie 2012 colaborare a decurs fără probleme),
chestiunile tehnice indicate de inculpat sau de martorii propuși în apărare, fiind chestiuni
decurgând fie din împrejurări anterioare preluării funcție de către inculpatul U_______, cum
ar fi neconcordanțe privind stratul de fundare în proiectul întocmit de firma Iptana,
exproprierea cu întârziere a unor suprafețe de teren sau necesitatea devierii unor râuri, fiind
chestiuni survenite ulterior și totodată previzibile, contractul încheiat oferind însă inculpatului
B___ mijloace legale pentru a acționa în consecință, însă în ciuda acestui fapt a ales
„colaborarea„ cu inculpatul U_______, față de care avea deja un oarecare ascendent,
împrejurare reliefată de conținutul convorbirilor telefonice dintre aceștia, fiind evident faptul
că cel care dicta era inculpatul B___ I___.

În același sens, potrivit art. 13 din contractul nr. 146/2011, achizitorul (în speță RA
A_________ C___-N_____) avea obligația de a pune la dispoziția executantului ((asocierea
SCC N_____, ___________________ și ______________ ) amplasamentul lucrării liber de
orice sarcină, etapizat conform graficului de lucrări aliniatul 4 precizând că pentru partea de
teren pentru care nu s-a finalizat procedura de expropriere publică se vor suspenda lucrările de
către achizitor, pe perioada suspendării părțile nedatorându-și daune interese sau alte
penalități”.

De remarcat este faptul că inculpatul U_______ H____ D____ a recunoscut primirea doar a
unei sume de aproximativ 100.000 lei de la inculpatul B___, sub pretextul unui sprijin
financiar ocazionat de campaniile electorale, deși remiterile de bani au avut loc în perioade în
care nu erau în derulare astfel de campanii, iar martorul P__ R_____ a explicat cum au fost
cheltuiți acești bani, fără legătură cu activitatea de partid, inculpatul B___ I___,la rândul său
confirmând remiterea sumei de 278.000 lei către președintele CJ C___.

S-a considerat că sunt nesincere declarațiile inculpatului U_______ referitoare la lipsa unei
înțelegeri cu inculpatul B___ și cel mai probabil, cu reprezentanții aeroportului privind
realizarea obiectivului Apron 4, în lipsa autorizației de construire, dimpotrivă conduita
inculpatului în perioada martie - mai 2014 descrie un interes crescut pentru rezolvarea de o
manieră favorabilă firmei N_____ a situației existente, inculpatul B___ afirmând constant că
realizarea în condițiile date a platformei era cunoscută de inculpatul U_______, dar și de alți
factori de decizie din cadrul aeroportului.S-a invocat aici declarația martorei Z___ G_______,
director comercial la A_________ Internațional C___ care a detaliat o ________ neajunsuri
întâmpinate de executantul contractului nr. 146/xxxxx după care foarte convenabil a susținut
că la rândul său, a luat la cunoștință de realizarea Apronului abia în luna martie 2014, cam în
aceeași perioadă cu reprezentanții CJ C___. Fără îndoială, contextul politic existent a permis
și chiar a favorizat situația existentă la aeroport, nerespectarea clauzelor contractului sau a
pașilor de execuție sau chiar executarea unor lucrări fără autorizație, existând o acceptare
tacită din partea factorilor de decizie dar și a executantului lucrării, dincolo de existența unor
interese materiale individuale, cum a fost cazul inculpatului U_______, care profitând de
poziția sa de președinte al CJ C___, și-a asigurat o ________ foloase materiale consistente de
la oamenii de afaceri.

Cu privire la infracțiunile de fals și spălare de bani, apărarea inculpatului B___ I___ a fost
aceea că nu a cunoscut conținutul real al actului trimis de inculpatul U_______ H____ D____
prin intermediul martorului P__ R_____, având reprezentarea că respectivul contract este unul
de sponsorizare. În acest sens, inculpatul a arătat că, este adevărat că a fost de acord cu
cererea venită de la președintele CJ C___ de a sponsoriza cu suma de 5.000 de euro campania
electorală și avea de gând să facă respectiva plată, de aceea a și cerut martorului F_____
M______ să înregistreze contractul pe __________________ semneze actele aduse de P__
R_____. Despre faptul că, în realitate, contractul privea un studiu de piață, inculpatul a
declarat că a aflat abia la momentul declanșării anchetei penale, când i s-a prezentat contractul
în contextul audierii sale.

Aceste susțineri sunt total nesincere, în condițiile în care inculpatul B___ a afirmat că la
momentul acela (și de altfel și în perioada anterioară) nu avea nici un interes în a susține vreo
campanie electorală a P__, ele fiind combătute prin probele administrate în cauză, cu referire
în principal la declarația inculpatului U_______ H____ D____, din faza de urmărire penală în
care a arătat că a încercat să obțină plata unui sondaj de opinie realizat în perioada campaniei
sau puțin anterior, în valoare de 5000 de euro, convenind ca inculpatul B___ I___ să achite
contravaloarea studiul de piață (sondaj de opinie), contractul urmând a fi încheiat pe una din
firmele inculpatului B___ I___ cu CCSCC. În faza cercetării judecătorești, inculpatul
U_______ și-a nuanțat declarația susținând că inculpatul B___ I___ a acceptat să achite suma
respectivă ca o sponsorizare pentru P__.

Pe de altă parte, din discuția purtată la data de 15 mai 2014 cu martorul P__ R_____ M_____,
rezultă fără dubiu că inculpatul B___ I___ știa că actul trimis pe mail de martor și pentru a
căruia plată convenise anterior cu președintele CJ C___, se referea la un studiu de piața și
nicidecum la o sponsorizare, așa cum inculpații au încercat să susțină, fiind clară referirea
inculpatului B___ I___ atât la studii de piață, cât și la suma de plată.

Într-adevăr, martorii din anturajul inculpatului B___ I___, respectiv F_____ M______,
M______ A___ sau D__ C______ V_____, care au avut un oarecare contact cu respectivul
contract, au susținut că acesta nu a vizualizat contractul, însă în ceea ce ne privește chestiunea
nu are relevanță, odată ce dispozițiile acestuia către subalternii său au fost clare în sensul
semnării contractului și restituirii către martorul P__ R_____ iar referirile din discuția purtată
de inculpat cu martorul sunt suficient de clare sub aspectul naturii contractului și se
coroborează cu ceea ce a susținut inculpatul U_______ în faza de urmărire penală față de
înțelegerea intervenită între el și inculpatul B___ pentru ca acesta din urmă să plătească acel
sondaj de opinie, disimulat sub forma unui contract de prestări servicii având ca obiect un
studiu de piață.
 Martorul F_____ M______ a declarat în legătură cu contractul încheiat cu Centrul de
Cercetări și Studii Calitative și Cantitative S.R.L. că inculpatul B___ i-a spus să semneze
contractul afirmând că este un contract de sponsorizare, declarație nesinceră, odată ce a fost
depus în faza de judecată un model de contract de sponsorizare (asemeni celui pe care
inculpatul B___ i-ar fi cerut să îl semneze), însă acesta se referă la „sponsor” și „beneficiar”
în timp ce contractul nr.18/2014 pe care martorul l-a semnat, dincolo de faptul că are un alt
obiect, nu se referă la asemenea titulaturi, ci la „executant” și „beneficiar”, ceea ce înseamnă
că indicațiile inculpatului B___ au fost clare, pentru că altfel, constatând că trebuie să
semneze altceva decât un contract de sponsorizare martorul ar fi trebui să semnaleze
superiorului său această situație, ceea ce evident, nu s-a întâmplat.

Mai departe, martorul F___ A_______ a recunoscut în faza de urmărire penală că pentru a
obține plata acelui sondaj de opinie i s-a solicitat încheierea unui contract cu
_________________________ altfel, discuții telefonice între acest martor și martorul P__
R_____ privind „domnii de la firma de construcții” care urmau să îi achite contravaloarea
sondajului de opinie realizat în favoarea inculpatului U_______ H____ D____, contractul de
prestări servicii nr. 18/12.05.2014 încheiat între CCSCC C___ și _____________________
obiect „studiu de piață” privind situația locativă din ______________________________ cel
care stabilit obiectul contractului raportat la obiectul de activitate al societății și a furnizat
apoi draftul de contract în format electronic, în realitate însă toate aceste demersuri având
drept scop disimularea adevăratei înțelegeri dintre cei doi inculpați și furnizarea unui folos
material injust președintelui CJ C___. Este de remarcat și atitudinea inculpatului U_______
care transpare din convorbirile telefonice purtate cu martorul F___ privind găsirea unei
persoane cu care să se cupleze, în contextul în care încerca să stabilească o întâlnire cu
inculpatul B___ I___ pentru a apela la bunăvoința acestuia, mai ales că, cu doar câteva zile
înainte fusese eliberată autorizația de construcție pentru obiectivul Apron 4.

Martorul F___ A_______ F_____, audiat inițial în acest dosar ca și suspect, a susținut în fața
judecătorului o cu totul altă stare de fapt, nerealistă și neconfirmată de celelalte probe ale
dosarului, afirmând că au fost în realitate vizate două contracte distincte, fiind în opinia
noastră greu de presupus că s-ar fi acceptat încheierea unui contract cu firma Napocamin
pentru un studiu de piață, dar fără a se lua legătura cu reprezentanții acesteia firme pentru
stabilirea detaliilor referitoare la obiectul contractului, preț, termen de predare, strict la
sugestia și prin intermediul martorului P__ R_____, dincolo de faptul că susținerile
martorului F___ vizavi de emiterea facturii anterior comenzii sunt de asemenea, cel puțin
ciudate din perspectiva uzanțelor în acest domeniu.

În același sens, există o discuție telefonică din data de 15.05.2016 între martorii F___ și P__
R_____ referitoare la obiectul de activitate al companiei, „construcții” după cum arată acesta
din urmă, martorul F___ sugerând „un studiu de piață vis a vis de o viitoare posibilă
construcție într-o anumită zonă”, ceea ce confirmă odată în plus nesinceritatea martorului
F___ și contextul în care s-a ajuns la încheierea contractului între firma inculpatului B___
I___ și CCSCC C___. (vol. III fila 96)

Totodată, martorul P__ R_____ a confirmat împrejurările în care aflat de la inculpatul

U_______ că plata sondajului de opinie către firma lui F___ A_______ F_____ se va realiza
de către coinculpatul B___ I___, arătând că au discutat toți trei pe marginea contractului ce
urma a se încheia între firma lui F___ și una dintre firmele lui B___ I___, martorul F___
susținând că are draftul de contract asupra sa și va realiza anumite modificări pentru a fi
adaptat profilul societății, după care l-a vizitat pe inculpatul B___ la sediul firmei sale unde a
lăsat draftul de contract, , fiindu-i ulterior restituit un exemplar completat, semnat și ștampilat
de către secretară, martorul precizând că inculpatul cunoștea conținutul contractului și suma
de plată.

Trebuie punctată și afirmația inculpatului B___ care a arătat că inculpatul U_______ îi ceruse
suma de 5000 euro ca „sponsorizare pentru partid pentru achitarea unui sondaj de opinie”,
cerându-i inițial să îi dea banii ca și anterior, solicitare cu care inculpatul afirmă că nu a fost
de acord, însă având în vedere că lucrările la aeroport erau destul de avansate și nu avea nici
un interes în a achita acea sumă de bani, a acceptat o „sponsorizare pentru P__”, deși tot
inculpatul B___ afirmă că nu avea nici un interes în a susține acest partid, în realitate conduita
inculpatului B___ din acel moment recompensând sprijinul asiduu oferit de coinculpat pe
parcursul problemelor privind Apron 4 din primăvara anului 2014, pe aceeași linie a
cointeresării materiale a președintelui CJ C___.

În aceste condiții, apreciem că s-a făcut dovada existenței unei înțelegeri frauduloase între
inculpații U_______ H____ D____ și B___ I___ privind disimularea unei sume pretinse drept
mită într-un contract de prestări servicii încheiat între cele două societăți, suma respectivă
nemaifiind achitată în contextul intervenției organelor de urmărire penală, fiind însă corectă
reținerea acestui act material sub forma pretinderii în sarcina inculpatului U_______ și
respectiv, a acceptării remiterii de către coinculpat a folosului material ilicit.

S-a invocat în apărarea inculpatului B___ I___ lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii
de spălare de bani în condițiile în care acesta nu a semnat documentele care din punct de
vedere formal au realizat activitatea de ascundere și disimulare a naturii bunurilor provenite
din infracțiunile de dare și luare de mită și că acestea trebuie să fi provenit deja din comiterea
unei infracțiuni, fiind de neînțeles reținerea comiterii faptei în calitate de autor, în timp ce la
infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a reținut comiterea faptei în forma
participației improprii.

De principiu, raportat la textul încriminator al infracțiunii de spălare de bani pentru care este
cercetat inculpatul B___ I___, în cele mai multe situații comiterea infracțiunii din care să fi
provenit bunurile a căror provenință ilicită urmează a fi ascunsă ori disimulată ar trebui să fie
anterioară sau cel puțin concomitentă activității concrete de ascundere ori disimulare, însă
această concluzie nu este aplicabilă în cazul de față, odată ce în activitatea ilicită respectivă,
înafara inculpaților U_______ și B___ între care a interveni înțelegerea de disimulare sub
forma unui contract de prestări servicii a unei sume pretinse drept mită, a fost implicată și
societatea CCSCC C___, care a înțeles să nu furnizeze produsul activității sale în lipsa
întocmirii anumitor documente, respectiv contract și factură. Altfel spus, suma de 5000 euro
provenită din infracțiunile de dare/luare de mită urma să ajungă nu direct la inculpatul
U_______, ci la această firmă, folosul finalmente procurat inculpatului urmând a fi nu suma
de bani în sine, ci sondajul de opinie realizat de firma martorului F___ A_______ F_____,
context în care efectuarea plății acelui sondaj de opinie nu era posibilă în absența întocmirii
documentelor la care ne-am referit anterior, acesta fiind motivul pentru care pe fondul
pretinderii sumei de către inculpatul U_______, a avut loc activitatea de disimularea acesteia
prin întocmirea documentelor corespunzătoare, achitarea sumei neavând loc datorită
intervenției organelor judiciare penale.

S-a considerat că, în condițiile în care inculpatul B___ și-a asumat, la înțelegere cu
coinculpatul U_______ H____ D____, achitarea acelui sondaj de opinie și disimularea lui
într-un contract de prestări servicii, prin folosirea uneia dintre firmele sale și prin dispozițiile
date în sensul întocmirii actelor de o anume manieră, este corectă reținerea în sarcina acestuia
a activității specifice autorului la infracțiunea de spălare de bani, în privința infracțiunii de fals
în înscrisuri sub semnătură privată, fiind corectă reținerea participației improprii, odată ce
semnatarul celor două înscrisuri a acționat fără vinovăție, executând un ordin al inculpatului
B___ I___.

III.Activitatea infracțională reținute pe relația inculpaților U_______ H____ D____ –P_____

I___ - D________ G______ R___

În actul de sesizare s-a reținut că, la data de 9 aprilie 2014, inculpatul D________ G______
R___, director dezvoltare în cadrul ______________, a convenit cu inculpații U_______
H____ D____ și P_____ I___ (consilier județean în cadrul CJ C___) remiterea sumei de
20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceștia să inițieze și să voteze
favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înființarea și tarifarea parcării pe
termen în lung în cadrul Aeroportului Internațional A____ I____ din C___ N_____. S-a
reținut în continuare că, din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul D________
G______ R___ a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.

Cu titlu preliminar, s-a arătat că la data de 17.08.2010, între C________ Județean C___, în
calitate de concedent și __________________________ SA București, în calitate de
concesionar, a intervenit Contractul de concesiune lucrări publice nr. 29/2010, având ca obiect
extindere parcare auto existentă, construire parking etajat și construire hotel 4 stele, precum și
mentenanța acestora, toate în incinta Aeroportului Internațional din C___-N_____. Durata
contractului a fost stabilit pentru un termen de 45 de ani, lucrările urmau a fi executate pe
cheltuiala concesionarului care, după finalizare, beneficia de toate profiturile realizate de pe
urma exploatării construcțiilor, cu plata unei redevențe anuale către concedent Licitația a fost
organizată la nivelul CJ C___ de o echipă din cadrul Direcției de Dezvoltare și Investiții, între
funcționarii desemnați cu urmărirea acestui contract fiind și martorul I______ Ș_____,
consilier juridic în C________ Județean C___.

În vederea îndeplinirii obiectivelor contractului precum și potrivit termenilor acestuia, a fost

înființată societatea U__ Hotel&Parking Management SRL, administrată de martorul
S_________ A________, care a și fost desemnat să se ocupe de proiect. Totodată,
__________________________ SA București a fuzionat prin absorbție, ea devenind astfel
______________, unde inculpatul D________ G______ R___ deține funcția de director
dezvoltare.

După încheierea contractului de concesiune, în contextul unor impedimente legate de titlurile

de proprietate asupra terenurilor avute în vedere în cuprinsul actului de concesiune,
obiectivele legate de construirea parkingului etajat și a hotelului au fost suspendate până la
clarificarea situației juridice. Lucrările de extindere a parcării auto existente, precum și cele de
modernizare a sistemului de acces și construirea unui rondou (sens giratoriu) pe drumul
național la poarta de acces în incinta aeroportului, au fost realizate, finalizate și date în
folosință, în etape, în cursul anilor 2012 și 2013. Practic, după darea în folosință a noilor
parcări supraterane, potrivit contractului, societatea U__ se ocupa de administrarea acestora,
întreținere, încasare de taxe, plată personal, sumele obținute constituind venit propriu,
activitate pentru care achita anual o redevență la CJ C___.

În condițiile în care situația juridică a terenului concesionat asupra căruia urmau să fie ridicate
celelalte construcții persista în incertitudine, iar lucrările deja executate (cu referire la noul
sistem de acces și la sensul giratoriu) au fost de natură sa reducă spațiul alocat parcărilor din
incinta aeroportului, ce erau producătoare de venituri pentru concesionarul
_____________________ de dezvoltare al societății, inculpatul D________ G______ R___ a
intrat în legătură cu inculpații U_______ H____ D____ - președintele CJ C___ și P_____
I___ - consilier județean în cadrul CJ C___, pentru a negocia termenii în care instituția
județeană ar putea aloca o altă suprafață de teren din cea aflată în contractul de concesiune în
vederea extinderii parcărilor aflate în exploatarea societății cu destinația de parcare pe termen
lung. De asemenea, martorul S_________ A________, administrator al
____________________ Management SRL a derulat contacte cu reprezentanții CJ C___
cărora le-a formulat propuneri în acest sens.

O primă încercare de obținere a suprafeței pentru parcarea long term a venit din partea
martorului S_________ A________ în luna noiembrie 2013 când acesta a purtat discuții cu
martorii R____ M______ și I______ Ș_____ pe marginea unei propuneri de „aprobare grile
tarife diferențiate” în cadrul tarifelor aplicate la parcările de la aeroport. În cadrul propunerii,
reprezentanții U__ au arătat că intenționează să deschidă la 20.11.2013 în cadrul aeroportului
o parcare pe termen lung pentru care solicită aprobarea tarifelor prin emiterea de către CJ
C___ a unei hotărâri.

Demersurile au continuat cu întocmirea de către martorul I______ Ș_____ a proiectului de

hotărâre ce urma a fi dezbătut la ședința de consiliu din data de 27.11.2013. Ele au fost însă
stopate în contextul în care, cu doar o zi înainte de ședința CJ s-a constatat că suprafața
solicitată de reprezentanții U__ era alta decât cea afectată pentru parcările amenajate în cadrul
obiectivului îndeplinit din contractul de concesiune, concesionarul vizând o altă suprafață de
teren care era destinată realizării celorlalte obiective (hotel și parcare supraetajată).

S-a apreciat în acest context că proiectul trebuie retras de pe ordinea de zi, propunerea fiind
contrară termenilor contractului de concesiune. Aceste împrejurări au fost constatate de
martora R____ M______ care a adus la cunoștința președintelui CJ C___ impedimentele
legale în cadrul unei discuții la care au participat și inculpatul D________ G______ R___ și
martorul U________ T______, investitorul care deține grupul de firme U__. Discuția a avut
loc la Univers T la data de 26.11.2013, locație unde se desfășura recepția dată după
inaugurarea stației de epurare de la Compania de A__ C___, lucrare executată tot de grupul de
firme U__.

Problema parcărilor pe termen lung a fost reluată de reprezentanții U__ la debutul lunii martie
2014 când martorul S_________ A________ a făcut o deplasare la sediul CJ C___ și a
prezentat martorilor R____ M______ și I______ Ș_____ o nouă propunere pentru înființarea
acestor parcări. S-a decis ca, în perioada următoare, reprezentantul U__ să revină cu date
concrete, planșe și fundamentare juridică, în vederea analizării propunerii și obținerii unei
poziții a C__________ Județean C___.

D____ urmare, la finele lunii martie-începutul lunii aprilie 2014, martorul S_________
A________ a revenit la CJ C___ pentru o nouă rundă de discuții, după care a trimis pe mail
celor doi reprezentanți ai CJ C___ propunerea concretă însoțită de mai multe planșe desenate
din care rezulta numărul nou de parcări ce urmau a fi înființate (108), precum și poziționarea
acestora în cadrul terenului concesionat. Actele trimise au fost discutate de R____ M______
și I______ Ș_____ care au rămas la aceeași opinie, respectiv că ele contrazic termenii
contractului.

Având în vedere impasul în care se aflau în negocierea înființării noii parcări, inculpatul
D________ G______ R___, aflat în relații apropiate cu inculpatul P_____ I___, consilier
județean în cadrul C________ Județean C___, a convenit cu acesta derularea unei întâlniri la
București, la sediul U__ G___, întâlnire la care să participe și președintele CJ C___,
inculpatul U_______ H____ D____. Ea a fost fixată pentru data de 9 aprilie 2014.
Pentru această întâlnire inculpatul U_______ H____ D____ s-a deplasat în București în după-
amiaza zilei de 8 aprilie 2014 și s-a cazat la Hotel Radisson, iar inculpatul P_____ I___ s-a
deplasat la București în dimineața de 9 aprilie 2014. De la aeroport, inculpatul P_____ I___ a
fost preluat de o mașină pusă la dispoziție de inculpatul D________ G______ R___ cu care s-
a deplasat la Hotel Radisson, 1-a preluat și pe inculpatul U_______ H____ D____ și
împreună cu inculpatul D________ G______ s-au deplasat la sediul U__ G___ SA.

În cadrul discuțiilor purtate, inculpații au convenit că, în schimbul remiterii de către inculpatul
D________ G______ R___ a sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare
reprezentant al CJ C___, aceștia vor propune inițierea unui proiect de hotărâre și vor vota
favorabil pentru înființarea parcării long term în condițiile și amplasamentul vizat de
concesionar.

După finalizarea negocierilor, inculpații P_____ I___ și U_______ H____ D____ au revenit
în C___-N_____. În după-masa aceleiași zile inculpatul P_____ I___ a luat legătura cu
inculpatul D________ G______ căruia i-a comunicat prin intermediul unui SMS că va trebui
să plătească suma de 20.000 euro cash și că vor mai ține legătura pe problema luată în
dezbatere: „Doua zeci cash.,.si vorbim...” (fila 413, vol.IV)

În cursul zilei de 10 aprilie 2014, în condițiile în care inculpatul D________ G______ nu a

dat nici un răspuns către inculpatul P_____ I___, urmare a SMS-ului prin care i se solicita
plata unei sume de bani în numerar, consilierul județean a revenit cu un nou mesaj prin care i-
a solicitat lui D________ G______ să-i comunice dacă va ajunge săptămâna următoare luni
sau marți în C___.

Mai târziu în aceeași zi, în jurul orei 11,00 inculpatul P_____ I___ a trimis un nou SMS către
D________ G______ în care i-a comunicat faptul că așteaptă un răspuns față de solicitările
anterioare.(Astept răspuns...fila 418. vol.IV) Inculpatul D________ G______ i-a comunicat la
rândul său că, cel mai probabil săptămâna următoare, marți, va veni la C___ „Probabil vin
marți).

Luni, 14 aprilie 2014, inculpatul P_____ I___ a revenit cu un nou mesaj telefonic către
D________ și 1-a întrebat dacă rămâne valabilă întâlnirea pentru a doua zi (Rămâne valabil
pe mâine.,), mesaj rămas fără răspuns, context în care după alte 30 de minute, P_____ I___ a
insistat și i-a comunicat inculpatului D________ prin intermediul unui alt SMS că are mare
nevoie de el. (Am mare nevoie de tine)

M____, 15 aprilie 2014, în condițiile în care D________ G______ în continuare nu a dat

niciun răspuns, P_____ I___ i-a trimis acestuia un nou SMS la ora 18:15, în care 1-a întrebat
dacă în acea săptămână mai vine la C___, insistența sa fiind justificată de faptul că trebuie să
comunice mai departe răspunsul său, referirea fiind evidentă la președintele CJ C___
U_______ H____ D____ care aștepta și el o confirmare a respectivei deplasări (Mai vi
săptămâna aceasta la C___?., trebuie sa spun Mai departe, fila 423, vol.IV)

După 5 minute de la acest mesaj, inculpatul D________ G______ 1-a apelat pe inculpatul
P_____ I___ și i-a confirmat că va veni joi, 17 aprilie 2014, la C___-N_____ și că a fost
nevoie de mai mult timp pentru că a trebuit „să rezolve problema":

După ce au luat masa, cei doi au ieșit împreună din complexul comercial și, în fața clădirii,
inculpatul D________ G______ a scos din rucsacul aflat asupra sa mai multe plicuri din care
unul (cel mai voluminos) 1-a înmânat inculpatului P_____ I___, în el aflându-se suma de
10.000 euro din cei 20.000 de euro anterior pretinși de inculpații P_____ I___ și U_______
H____ D____, pentru ca instituția CJ C___ să aprobe societății U__ o nouă suprafață de teren
din cea concesionată în incinta aeroportului în vederea extinderii parcărilor. Întâlnirea celor
doi inculpați a fost supravegheată prin filaj, planșele foto realizate fiind depuse la dosar (filele
469-485, vol.IV)

Împrejurarea că, întâlnirea cu inculpatul D________ G______ privea primirea unei sume de
bani anterior pretinsă, că parte din aceasta era destinata președintelui CJ C___ U_______
H____ D____ și că acesta aștepta banii, este confirmată dincolo de conținutul mesajului dat
de inculpatul P_____ I___ potrivit căruia trebuia să comunice mai departe sosirea lui
D________ G______ în C___ și de faptul că în seara de 17 aprilie 2014, în jurul orei 20:00
acesta 1-a contactat telefonic pe inculpatul U_______ H____ D____ cu care a avut o întâlnire
de numai două minute în Piața C______. De altfel, cu prilejul audierilor, inculpații P_____
I___ și U_______ H____ D____ au confirmat că la acea întâlnire a avut loc predarea primirea
sumei de 5.000 de euro, din cei 10.000 euro anteriori primiți de la inculpatul D________
G______ R___.

Pentru că intrase doar în posesia a jumătate din suma convenită, în perioada următoare
inculpatul P_____ I___ 1-a căutat insistent pe inculpatul D________ căruia i-a cerut să aducă
și restul de bani. Astfel, în data de 23 aprilie 2014 P_____ I___ a revenit cu un mesaj
telefonic la D________ G______ pe care 1-a întrebat când va debarca la C___. A doua zi, în
24 aprilie 2014, P_____ I___ a trimis din nou un SMS către D________ G______ pe care 1-a
întrebat dacă a uitat de el, fiind evident că reprezentantul instituției județene era dornic să
realizeze respectiva întâlnire. Mesajul său a rămas fără ecou, împrejurare în care în dimineața
următoare, la ora 8:57, P_____ I___ a revenit cu un nou mesaj la D________ G______,
întrebându-1 din nou când vine la C___.

În cursul zilei de 27 aprilie 2014, inculpatul P_____ I___ a revenit cu un SMS la inculpatul
D________ G______ pe care 1-a întrebat cum rezolvă problema lor. D________ G______ i-a
răspuns că se vor auzi a doua zi, de dimineață.
Discuția telefonică purtată de cei doi în ziua următoare a lămurit că „problema” ce trebuia
rezolvată între inculpații D________ G______ și P_____ I___ era legată tot de remiterea
sumei de bani pe care P_____ I___ o aștepta de la reprezentantul societății U__. Astfel, la ora
16:44 D________ G______ 1-a contactat pe consilierul județean și i-a comunicat că nu a
reușit să rezolve problema sa, la care P_____ I___ a replicat că poate primi și lei. În
continuarea discuției, D________ G______ îl asigură pe interlocutor că nu moneda este o
problemă ci faptul că nu a reușit să facă rost de bani. Cu toate că D________ G______ este
neechivoc în cuprinsul discuției, P_____ I___ a insistat la acesta să fie ajutat și a cerut de la
D________ G______ să facă eforturi și să „îl rezolve pe el înainte de toate”:

Continuarea dialogului celor doi relevă cu certitudine faptul că banii erau promiși de
inculpatul D________ G______ în contextul în care, la rândul său, convenise cu inculpații
P_____ I___ și U_______ H____ D____ rezolvarea problemei parcărilor pe termen lung și
că, la întâlnirea anterioară a fost remisă numai o parte din sumă tocmai pentru că se aștepta
poziția acestora, acționarea în sensul celor convenite. În acest sens s-a arătat că, la insistențele
inculpatului P_____ I___ de a obține banii, inculpatul D________ G______ 1-a întrebat dacă,
pe de altă parte, problema lor e rezolvată și dacă-1 poate trimite pe S_________ A________
la R____ M______, fiind astfel evident că cele două împrejurări, remiterea banilor și
obținerea aprobării pentru parcarea pe termen lung sunt intercondiționate:

Cei doi au rămas înțeleși că se vor auzi în zilele următoare.

La scurt timp după discuția telefonică, inculpatul P_____ I___ a revenit cu două SMS-uri la
inculpatul D________ G______, pe care 1-a rugat insistent să îl rezolve spunându-i că este
foarte urgent și că, în situația în care răspunsul va fi negativ, să-i comunice oricum pentru a
găsi alte variante de rezolvare.

În dimineața zilei următoare, respectiv în 29 aprilie 2014, inculpatul D________ G______ i-a
trimis un SMS lui P_____ I___ și i-a confirmat că nu reușește să îl ajute, replica acestuia din
urmă fiind plină de dezamăgire, P_____ I___ răspunzând că este foarte încurcat deoarece a
angajat multe cheltuieli.

Audiați fiind în faza de urmărire penală, inculpații au avut poziții diferite față de acuzațiile
aduse, fiecare dintre ele constituindu-se în modalități prin care au încercat să dea gesturilor și
înțelegerilor survenite între ei o semnificație licită.

Astfel, inculpatul D________ G______ R___ a arătat că era la curent cu problema și

propunerile privind înființarea parcării pe termen lung, însă el nu s-a ocupat de rezolvarea
acesteia, fiind sarcina martorului S_________ A________. Mai mult, inculpatul a arătat că
respectivele parcări nu constituiau o prioritate sau un interes al companiei, deoarece darea lor
în folosință ar fi atras scăderea încasărilor în condițiile unei taxări la tarife mai mici. În ce
privește întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 de la sediul U__ și discuțiile purtate, inculpatul a
arătat că ele nu au vizat decât proiecte generale de viitor de dezvoltare ale municipiului C___
N_____ și nicidecum cea legată de parcări. Despre suma de 20.000 de euro, inculpatul
D________ a arătat că ea constituie un împrumut acordat inculpatului P_____ I___, din care,
la data de 17 aprilie 2014 a și remis 10.000 de euro. Inculpatul D________ a arătat că nu a
stabilit cu inculpatul P_____ I___ un termen pentru restituirea împrumutului și nici nu a
încheiat cu acesta vreun act, deoarece avea încredere în el.(vol. I UP filele 215-220, 230-234)

Pe de altă parte, inculpații U_______ H____ D____ și P_____ I___ au arătat că nu au fost
implicați defel în dezbaterea sau găsirea de soluții pentru înființarea parcărilor pe termen lung
vizate de reprezentanții U__, nu au purtat astfel de discuții, iar întâlnirea din data de 9 aprilie
2014 a avut drept unic scop obținerea de la _____________ sponsorizări pentru campania
electorală, sens în care li s-a și promis suma de 20.000 de euro. Ambii inculpați au arătat că la
discuții, care au durat aproape o oră, a participat și finanțatorul grupului de firme U__,
martorul U________ T______, care a fost de acord cu solicitarea de sponsorizare. În plus,
inculpatul P_____ I___ a negat că ar fi cerut vreo sumă de bani împrumut de la D________
G______, arătând că cei 10.000 de euro primiți erau dați pentru campania electorală.

În faza cercetării judecătorești, fiecare dintre inculpați și-a menținut poziția exprimată
anterior, materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal confirmând în
opinia instanței, acuzațiile aduse acestora.

Concret, cu ocazia audierii sale în fața instanței inculpatul D________ G______ R___ (vol. II
filele 268-273) a reiterat cele susținute anterior în sensul că realizarea parcării long-term nu
constituia o prioritate pentru firma U__ și că luarea în calcul a realizării acesteia a survenit pe
fondul unor solicitări preexistente din partea C__________ Județean C___ prin intermediul
celor doi inculpați P_____ I___ și U_______ H____ D____, pe fondul unor campanii de
presă legate de necesitatea realizării acestui obiectiv în incinta aeroportului. A precizat
inculpatul că, dacă pe inculpatul P_____ I___ îl cunoștea de mai mult timp având o relație de
amiciție, pe inculpatul U_______ l-a cunoscut în primăvara anului 2013, când a fost invitat de
cel dintâi inculpat la o discuție privind urgentarea realizării sensului giratoriu în zona
aeroportului din C___. Cu acea ocazie, arată inculpatul, cei doi inculpați au adus în discuție
realizarea parcării long-term, urmând ca în luna noiembrie 2013 să se înainteze CJ C___ o
adresă privind aprobarea unei grile de tarife reduse. Această solicitare a primit avizele
necesare și a stat la baza unui proiect de hotărâre de CJ ce urma să fie aprobată în ședința din
27.11.2013, însă în ziua de 26.11.2013, cu ocazia unei întâlniri la restaurantul Univers T din
C___, în prezența inculpatului U_______, martora R____ M______ i-a încunoștințat că
solicitarea formulată nu poate fi acceptată, rezultatul fiind retragerea proiectului de hotărâre
amintit de pe ordinea de zi. A arătată inculpatul că subiectul realizării parcării long-term a
constituit obiectul unor discuții ulterioare pe care l-a avut cu inculpatul P_____, în alte ocazii
când se deplasa la C___, inculpatul D________ susținând că, discuția telefonică din aprilie
2014 redată în rechizitoriu viza nerezolvarea acestei chestiuni.

Inculpatul D________ a susținut că la nivelul C__________ județean în contextul discuțiilor

ce au avut loc și care au determinat retragerea proiectului amintit de pe ordinea de zi, a existat
o oarecare confuzie a funcționarilor implicați în acel proiect legat de suprafața de teren pe
care urma să se realizeze acea parcare long-term în condițiile în care suprafața vizată
funcționa la acel moment ca și parcare.

A mai afirmat inculpatul că în primăvara anului 2014 inculpatul P_____ I___ l-a rugat să îl
împrumute cu suma de 20.000 Euro, solicitare pe care a reiterat-o cu ocazia întâlnirii care a
avut loc la sediul firmei U__ din București în ziua de 9 aprilie 2014, întâlnire pe care a inițiat-
o în condițiile în care aflase că ceilalți doi inculpați urmau să participe la București la o
întâlnire de partid. Susține inculpatul că în mod obișnuit inculpatul P_____ era cel care îl
contacta, cum a fost cazul și în privința celor două întâlniri vizând sensul giratoriu, respectiv
reducerea tarifelor, solicitările reprezentaților consiliului județean transmițându-le ulterior
martorului S_________ A________, cel care se ocupa efectiv de derularea contractului de
concesiune. Arată martorul, că întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 a durat cca. 30-60 de
minute și a vizat proiecte de dezvoltare viitoare pe care firma U__ intenționa să le realizeze la
C___, și că la un moment dat a participat și martorul U________ T______, președintele
companiei, care a discutat cu inculpatul U_______, inculpatul D________ rămânând să
discute cu inculpatul P_____. Recunoaște inculpatul că după întâlnirea din data de 17.04.2014
desfășurată la restaurantul Hanul Dacilor din Complexul I____ Mall, în parcare a înmânat
inculpatului P_____ suma de 10.000 euro, fără stabilirea unui termen de restituire și că în
ciuda insistențelor inculpatului P_____ de a-i înmâna diferența de 10.000 euro, nu a făcut nici
un demers în acest sens, menționând că banii achitații erau banii săi personali. A susținut
inculpatul de asemenea că nu este membru al vreunei formațiuni politice și nu a sponsorizat
vreun partid și că în concret a avut atribuții de coordonare a contractului de concesiune
încheiat cu CJ C___ în perioada iulie 2011- începutul lunii noiembrie 2013.

Pe de altă parte, audiat fiind în fața instanței inculpatul P_____ I___ (vol. V I filele 176-178)
a declarat că nu a avut nici un fel de atribuții privind contractul de concesiune încheiat între
CJ C___ și firma U__ și că nu a discutat cu nicio persoană despre probleme legate de acesta.
Susține inculpatul că în luna martie 2014 din perspectiva companiei electorale vizând
alegerile europarlamentare din mai 2014, a apelat la inculpatul D________ pentru a obține o
sponsorizare, solicitare pe care acesta a acceptat-o, motiv pentru care s-a deplasat la București
la întâlnirea ce a avut loc în ziua de 9 aprilie 2014 și la care a participat și inculpatul
U_______. A arătat inculpatul că la întâlnire nu s-a purtat discuții cu privire la parcarea long
term, ci doar discuții de ordin general, menționând însă că s-a discutat despre sponsorizarea
solicitată, pe care martorul U________ T______ ar fi încuviințat-o la acel moment, deși era
prima oară când se solicita o sponsorizare de la firma U__. Recunoaște inculpatul P_____
întâlnirea pe care a avut-o cu inculpatul D________ la C___-N_____ când acesta i-a remis
suma de 10.000 euro din care 5.000 euro i-a înmânat inculpatului U_______ pentru structura
județeană a P__ iar diferența a depus-o la partid.

Inculpatul P_____ a susținut că în discuția ce a avut loc la București, s-a avansat ideea unui
sponsorizări de 20.000 euro, iar despre mesajul pe care l-a transmis inculpatului D________
„20 cash …și mai vorbim” arată că se referă la suma pe care se aștepta să o primească de la
inculpatul D________. Recunoaște inculpatul că a insistat pe lângă inculpatul D________
pentru achitarea diferenței de 10.000 euro, dată fiind iminența alegerilor europarlamentare iar
despre convorbirea telefonică din 28 aprilie 2014 în care apar referiri la o doamnă și un
anume A___, susține că nu erau vizați de această convorbire martora R____ M______ și
respectiv martorul S_________ A________, ci o colegă a sa arhitectă, în condițiile în care
D________ era interesat de efectuarea unui studiu de oportunitate la un hotel. A mai arătat
inculpatul că suma de 5.000 euro care i-a revenit a fost depusă la partid în baza unui contract
de donație, și că, prin discuțiile pe care le-a purtat cu D________ a înțeles că suma pe care
acesta urma să i-o dea provenea din bani personali ai acestuia. Deși a susținut că nu a fost
implicat în nici un fel în chestiunea privind parcarea long-term, inculpatul P_____ recunoaște
că a discutat cu inculpatul D________ pe marginea acestui subiect și a arătat că nu a adus la
cunoștința acestuia modalitatea în care a împărțit banii pe care acesta i-a oferit.

La rândul său, inculpatul U_______ H____ D____ (vol.VII filele 41-43) a susținut că are
cunoștință despre demersurile realizate de firma U__ legat de realizarea parcării long-term
având în vedere existența unei presiuni din partea opiniei publice și mass-media, sens în care
a propus ca pentru o parte din parcarea inițială să se aloce un numit număr de parcări cu o
tarifare diferențiată. Are cunoștință inculpatul despre proiectul de hotărâre ce urma a fi supus
spre aprobare în ședința CJ C___ din 27.11.2013 și de faptul că martora R____ M______ s-a
prezentat la întâlnirea desfășurată la Restaurantul Univers T pentru a explica motivele pentru
care în opinia sa, solicitarea firmei U__ nu putea fi aprobată, context în care proiectul de
hotărâre a fost retras din inițiativa sa. Afirmă inculpatul că a participat la întâlnirea din 9
aprilie 2014 la sediul firmei U__ din București la insistențele inculpatului P_____, întâlnire la
care însă nu s-a abordat prolema parcării long-term, recunoscând că au existat momente în
care a discutat doar cu martorul U________ T______, în timp ce inculpatul P_____ a rămas
să discute cu inculpatul D________, chestiunile abordate nefiindu-i cunoscute. Inculpatul
U_______ a precizat că pe parcursul întâlnirii nu s-a discutat despre vreo sponsorizare pentru
partid, deși la plecare inculpatul P_____ i-a spus că este posibil să obțină o asumă de bani
pentru campania electorală. Recunoaște inculpatul U_______ că a primit cei 5.000 euro de la
inculpatul P_____ I___, bani pe care i-a dat apoi martorului P__ R_____. A revenit inculpatul
asupra declarației sale anterioare referitoare la împrejurarea că banii ar fi provenit de la
reprezentanții firmei U__, susținând că P_____ i-a spus la acel moment că banii sunt de la
inculpatul D________. A negat inculpatul U_______ în fața instanței afirmațiile sale
anterioare în sensul că ar fi discutat cu D________ și cu U________ despre o sponsorizare
pentru partid, punând această confuzie pe seama presiunii resimțite la momentul audierii.
Inculpatul U_______ a precizat, totodată, că ceea ce viza firma U__ prin propunerile făcute
era amenajarea parcării long-term pe o porțiune a parcării existente, solicitare corectă în
opinia sa, chestiunea fiind însă neînțeleasă de cei din aparatul tehnic, respectiv funcționari din
direcția de specialitate a CJ C___. Totodată, inculpatul U_______ a susținut că niciodată nu a
avut discuții cu inculpatul P_____ privind realizarea parcării long-term.

Martora R____ M______ (vol 3I, f.192-211) a precizat în fața instanței pe marginea
subiectului parcării long- term, că în luna noiembrie 2013 martorul I______ Ș_____ i-a
prezentat un proiect de hotărâre ce urma a fi dezbătut în ziua următoare legat de avizarea unor
tarife la solicitarea firmei U__ și după analizarea materialelor puse la dispoziție de acesta a
constatat că parcările vizate de proiect erau situate în partea stângă, deși din ceea ce cunoștea,
acestea trebuiau amenajate în partea dreaptă. În urma acestei constatări martorul Ș_____
I______ a discutat cu martorul S_________ A________ pentru a stabili dacă se viza o
amenajare suplimentară față de locurile de parcare avute în vedere inițial sau cele 108 locuri
de parcare destinată parcării long-term urmau a fi organizare din cele existente deja în număr
de 530, iar răspunsul acestuia din urmă a fost că vizau „o suprafață suplimentară față de
amplasamentul prevăzut în contractul de concesiune”. În acest contest, față de dispozițiile art.
54 din contractul de concesiune încheiat, s-a apreciat că aprobarea solicitării firmei U__
impunea realizarea unor noi fundamentări și un punct de vedere al aeroportului, soluția
optimă agreată fiind aceea a retragerii proiectului de pe ordinea de zi. Aceste constatări
martora le-a adus la cunoștința inculpatului U_______, dar și martorilor U________ T______
și D________ G______ acesta din urmă afirmând că va solicita lui S_________ A________
să realizeze o nouă propunere.

În martie 2014, martora R____ M______ a fost contactată de martorul S_________

A________ care i-a solicitat o întâlnire în afara CJ C___ pentru a se întâlni cu inculpatul
D________ care nu dorea să se întâlnească cu inculpatul P_____ I___. Martora a refuzat,
acceptând să se întâlnească cu S_________ A________ la biroul său, iar acesta i-a spus că
atunci când s-a realizat sensul giratoriu au pierdut din locurile de parcare inițiale, la întâlnire
participând și martorul I______ Ș_____. Urmare a acestei întâlniri, martorul S_________
A________ a transmis un e-mail și mai multe planșe din care reieșea faptul că parcarea long-
term se suprapunea peste amplasamentul avut în vedere pentru realizarea parcării supraetajate.
A confirmat martora existența unei întâlniri în biroul inculpatului U_______ pe marginea
acestui subiect, la întâlnire participând și inculpatul P_____ I___ care i-a susținut punctul de
vedere.

Martora a susținut în continuare că amplasamentul vizat pentru realizarea parcării long-term

se suprapunea peste amplasamentul pe care urma să se realizeze parcarea supraetajată,
obiectiv la acel moment suspendat, în opinia sa, în condițiile în care amplasamentul nu era
liber de sarcini nu putea să aibă loc o predare a acestuia către firma U__ și U__ avea doar
posibilitatea amplasării parcării long-term pe amplasamentul celor 530 de locuri de parcare
existente.
Martorul C____ A________ (vol. III I, f. 208-211) s-a ocupat de organizarea licitației de
concesiune a lucrărilor publice din incinta aeroportului fără a avea însă atribuții în derularea
contractului de concesiune încheiat cu firma U__, însă a amintit existența unei întrevederi
între martorii R____ M______ și A________ S_________, precum și o întrevedere în biroul
inculpatului U_______ undeva în perioada aprilie – mai 2014, martorul precizând că
discuțiile în primul caz au vizat pierderea unor locuri de parcare urmare a realizării sensului
giratoriu și realizarea altor parcări în alte zone decât cele vizate de contractul de concesiune.

Martorul Ș_____ I______ (vol. 4I f. 5 – 8) a precizat că a făcut parte din comisia care
urmărea derularea contractului de concesiune încheiat între CJ C___ și firma U__ alături de
reprezentanți ai aeroportului, iar în acest context, în septembrie 2011 au primit o adresă de la
firma U__ referitoare la faptul că pe terenul destinat parcării supraetajate existau mai multe
clădiri cunoscute ca pavilioanele A,B,D și E situate în partea stângă a acestui aeroport, unde
funcționau mai multe instituții, ceea ce făcea ca spațiul să nu poată fi predat în vederea
realizării parcării supraetajate și a hotelului existând anumite litigii, situație în care realizarea
acestor obiective a fost suspendată, firma U__ achitând redevența pentru un număr de 530
locuri de parcare situate în fața aeroportului. În acest context, în noiembrie 2013 printr-o
adresă, firma U__ solicita CJ C___ aprobarea grilei de tarifare pentru parcare long-term pe
care intenționa să o deschidă, adresa având atașat un plan de situație. Martorul a precizat că a
înțeles din adresa respectivă că intenția era de amplasare a parcării long-term pe o parte din
cele 530 de locuri de parcare existente, context în care a întocmit proiectul de hotărâre ce
urma a fi dezbătut din ședința din 27.11.2013. Anterior ședinței respective discutând cu
martora R____ M______, au constatat că propunerea firmei U__ viza un alt amplasament
care nu fusese încă predat, situație în care s-a decis retragerea proiectului pe de ordinea de zi.
Martorul arată că a participat la o întâlnire cu martorul S_________ A________, la solicitarea
martorei R____ M______, în biroul acesteia din urmă, ocazie cu care susnumitul a apreciat că
parcarea long-term poate fi amplasată în spațiul destinat parcării supraetajate, solicitându-li-se
de către reprezentanții CJ C___ formularea unei propuneri în acest sens, martorul
S_________ transmițându-le un e-mail cu planul viitoarei parcări. Despre suprafața destinată
parcării supraetajate, martorul a arătat că aceasta era ocupată parțial de acele pavilioane în rest
fiind amenajată ca parcare în folosința angajaților aeroportului sau a celor care lucrează în
zona respectivă, menționând și faptul că predarea amplasamentului se realiza fără intervenția
consiliului județean între aeroport și firma U__, însă având în vedere existența actului
adițional prin care s-a suspendat obligația de realizare a celor două obiective până la predarea
amplasamentului de către aeroport, martorul a opinat că o atare predare nu putea avea loc.

Într-adevăr, rezultă din actul adițional nr.1 la contractul de concesiune nr.29/2010 că

„obligația concesionarului de construire a parkingului auto etajat se suspendă până la data
predării amplasamentului necesar construirii parkingului ca urmarea relocării organismelor
vămii, poliției de frontieră etc…”

A confirmat martorul existența acelei întrevederi în biroul inculpatului U_______ când în

prezența inculpatului P_____ I___, cel dintâi a chestionat-o în legătură cu firma U__.
Martorul U________ T______ (vol. 4I f.79-80) a precizat că firma sa și-a respectat obligațiile
asumate prin contractul de concesiune, revenind martorului S_________ A________ obligația
supravegherii derulării acestui contract și că nu exista nici un interes în realizarea parcării
long-term , nefiind o obligație asumată prin contract. Recunoaște însă existența unui interes
mediatic pentru realizarea acestui parcări afirmându-se o gestionare necorespunzătoare a
locurilor de parcare context înc are s-a arătat de acord cu realizarea acestei investiții. În opinia
sa, inculpatul D________ nu avea atribuții directe privind contratul de concesiune încheiat cu
CJ C___, martorul afirmând că nu a cunoștință despre retragerea acestui proiect de hotărâre de
CJ deși arată că, cu prilejul întâlnirii de la Restaurantul Univers T a existat o discuție la care a
participat martora R____ M______. Despre întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 susține că
discuțiile au vizat doar chestiuni generale privind oportunități de investiții la C___ însă nu s-a
pus problema vreunei sponsorizări a partidului din care făceau parte inculpații P_____ și
U_______ și că nu are cunoștință despre vreun împrumut pe care inculpatul D________ l-ar fi
acordat lui P_____ I___

Martorul S_________ A________ (vol. III I f.280-283) a arătat că este administratorul firmei
înființate în vederea derulării contractului de concesiune încheiat cu CJ C___ și că printr-o
adresă a acestuia din 19.04.2011 se punea în vedere predarea parcărilor existente în vederea
realizării obiectivelor contractului context în care predarea întregii platforme ar fi avut loc la
20.04.2011. În contextul în care existau pe amplasamentul destinat parcării supraetajate mai
multe construcții care nu au putut fi demolate, prin act adiționat s-a suspendat obligația
realizării acestui obiectiv. Susține martorul că prin contract își asumau obligația de a da în
folosință un număr de 530 de locuri de parcare și în plus 100 de locuri de parcare gratuite,
astfel că numărul total al parcărilor acoperă întreg amplasamentul mai puțin zona ocupată de
acele construcții. Arată că au acceptat realizarea acelei parcări long-term la solicitarea CJ
C___ considerând că aceasta ar putea fi amplasată în zona cea mai îndepărtată, context în care
în noiembrie 2013 a înaintat CJ C___ o adresă însoțită de mai multe planșe privind zona pe
care o vizau pentru realizarea parcării long-term, discutând cu martora R____ M______ pe
marginea acestui subiect în data de 24.11.2013, aflând despre proiectul de hotărâre ce fusese
elaborat, martora apreciind că propunerea avansată nu era corectă din moment ce se intenționa
amplasarea parcării long-term pe amplasamentul parcării supraetajate. Martora a participat în
aceeași zi la o întâlnire la Univers T cu inculpații U_______ și D________ relatându-le cele
constatate, proiectul fiind în cele din urmă retras de pe ordinea de zi. Afirmă martorul că
discuția privind parcarea long-term a fost reluată de inculpatul U_______ în data de
14.01.2014, cu ocazia inaugurării sensului giratoriu, iar în perioada următoare a contactat-o pe
martora R____ M______ în vederea demarării acestui proiect. În opinia martorului nimic nu
împiedica amplasarea parcării long-term în zona în care existau deja anumite parcări odată ce
prin actul adițional se suspenda doar obligația de construire a parcării supraetajate nu și
accesul în parcarea situată imediat după pavilioanele A, B, D și E. A propus martorul o
etapizare a realizării acestei parcări pentru situația în care realizarea obiectivului parcare
supraetajată urma a fi realizat, prin mutarea locurilor destinate parcării lang-term în zona
celorlalte parcări existente. Martorul a arătat că a încercat să stabilească o întâlnire între
inculpatul D________ și martora R____ M______ pentru a se discuta pe marginea acestui
subiect însă demersul a eșuat, odată ce martora dorea ca întâlnirea să aibă loc în sediul CJ iar
inculpatul D________ în afara acestuia, pentru a nu îl întâlni pe inculpatul P_____. Martorul
a mai arătat că lunar îl informa pe inculpatul D________ despre proiectul de care se ocupa și
că făcea aceasta și la solicitarea expresă a inculpatului.

Martorul D_______ A_____ (vol V I f. 99-100) avea atribuții de coordonare a activității

martorului S_________ A________, sens în care știa despre solicitarea CJ C___ în vederea
realizării parcării long-term, iar despre amplasamentul acestuia a precizat că locurile de
parcare vizate existau deja și trebuia doar delimitată zona unde urma a se aplica tarifele pentru
parcarea long-term și că pentru aceste locuri de parcare care se includeau în cele 530 aflate în
exploatare firma U__ plătea redevența. A precizat martorul că firma U__ nu avea vreun
interes în realizarea acestei parcări pentru că a determinat o scădere a tarifelor însă solicitarea
a fost acceptată „pentru păstrarea bunelor relații cu C________ județean”. Pe planșa aflată la
fila 96 vol. V I martorul a indicat amplasamentul vizat pentru parcarea long-term ca fiind
situată în partea stângă, după zona pavilioanelor.

Martora Z___ G_______ (vol. V I f. 104-106) director comercial al aeroportului Internațional

A____ I____ C___ a relatat că amplasamentul vizat de firma U__ pentru parcarea long-term
se află în incinta actualei parcări a aeroportului fiind predată de către aeroport CJ care ulterior
a concesionat-o în favoarea firmei U__, care a și exploatat-o ulterior.

Martorul P__ I____ (vol V I f. 107-109), director operațional a Aeroportului Internațional

A____ I____ C___ a precizat că amplasamentul vizat pentru parcarea long-term era situat în
partea stângă, stând cu fața la aeroport, și că pe acel loc funcționa o parcare încă din perioada
anterioară concesiunii, în opinia sa, fiind posibilă folosirea acelui amplasament pentru
realizarea parcărilor long-term.

Analizând ansamblul mijloacelor de probă expuse anterior și înscrisurile și documentele

depuse în probațiune de către inculpatul D________ G______ R___ prima instanțăa
considerat că se poate susține lipsa de consistență a apărărilor celor trei inculpați, dimpotrivă
probele de la dosar confirmând acuzațiile privind faptele de corupție reținute.

În principal, s-a reținut, potrivit declarațiilor martorilor R____ M______, I______ Ș_____ și
S_________ A________, confirmate parțial și de inculpatul D________, că reprezentanții
U__ au făcut numeroase demersuri în vederea obținerii amplasării parcării long term într-o
altă zonă decât cea afectată parcărilor aflate în exploatare și anume în zona destinată realizării
parcării supraetajate. În opinia instanței, înscrisul aflat la fila 252 vol. II I, intitulat proces
verbal de predare primire încheiat între Aeroport și firma U__ nu poate susține o reală
predare a amplasamentului în discuție (cel situat în stânga pavilioanelor) odată ce conform
contractului, acel amplasament era destinat realizării parcării supraetajate și, mai mult, prin
act adițional obligația de realizare a celor două obiective a fost suspendată până la predarea
amplasamentului de către aeroport, ceea ce înseamnă că o atare predare nu era posibilă.
Împrejurarea că anterior încheierii contractului de concesiune zona respectivă a fost utilizată
ca și parcare, probabil pentru persoanele care lucrau în zonă și că firma U__ a luat în calcul și
a exploatat și aceste locuri de parcare nu schimbă cu nimic situația,dar astfel se explică de ce
pe planșa comunicată CJ C___ la 21.08.2013 (vol. II fila 256-257) cuprinzând planul cu noua
organizare a parcării aeroportului, figurează un număr de 826 locuri de parcare deși, toți
martorii audiați au fost de acord că numărul de locuri de parcare pentru care se plătea
redevență era de 530 plus 100 locuri gratuite. Cu alte cuvinte, deși legal nu putea avea loc o
predare a acestui spațiu, firma U__ a preluat acele locuri de parcare și le-a exploatat, iar la
momentul când s-a pus problema amenajării parcării long term a socotit de cuviință să
perpetueze această situație prin amplasarea celor 108 locuri de parcare într-o zonă care
potrivit contractului, în întregimea ei urma să aibă o altă destinație, dar pe care deja o
exploatau fără drept. În felul acesta, se păstrau bunele relații cu CJ C___ acceptându-se
solicitarea de realizare a parcării long term la presiunea opiniei publice și a interesului
mediatic existent, firma U__ își păstra locurile de parcare neatinse iar după demararea
obiectivului la parcarea supraetajată locurile destinate parcării long term s-ar fi relocat în noua
parcare supraetajată. Aceasta a fost soluția celor de la firma U__ care profitând de faptul că
reprezentanții CJ nu cunoșteau situația exactă de la fața locului, au propus chiar acea etapizare
de care vorbește martorul S_________ A________ în adresa depusă la fila 189 vol. II I,
afirmând că în ipoteza acceptării amplasamentului propus „zona propusă pentru long term
este ultima ce va fi atacată iar potențialii clienți din zona respectivă își vor fi găsit loc deja în
noua parcare etajată”.

Oricum , este limpede faptul că amplasamentul vizat nu fusese predat în mod legal, fiind
destinat realizării unui alt obiectiv suspendat la acel moment, firma U__ exploatând un număr
mai mare de locuri de parcare, astfel că în mod corect martora R____ M_____ a constatat că
solicitarea din13.11.2013 nu poate fi acceptată printr-o simplă cerere de aprobare a unor
tarife, odată ce se presupunea modificarea contractului, fiind vizat un cu totul alt amplasament
decât cel destinat parcărilor supraterane pentru care se achita redevență. În acest fel, s-a
considerat că nu se poate credita susținerea inculpatului D________ și a martorilor angajați la
firma U__ în sensul că aceasta nu avea un interes în realizarea acelei parcări long term,
interesul fiind în opinia noastră evident în raport de cele expuse anterior, chiar și numai din
perspectiva păstrării unor relații amiabile cu conducerea CJ C___. Nu se poate susține că
reprezentanții CJ C___ au fost într-o confuzie sau eroare astfel cum s-a sugerat în apărare,
dimpotrivă, problema a fost corect identificată de martora R____ și apoi de ceilalți implicați,
ceea ce a dus la intensificarea contactelor în găsirea unei soluții, prin încercarea de stabilire a
unei întâlniri cu martora amintită pentru ca inculpatul D________ „să îi explice mai bine
situația”, în condițiile în care contacte între D________ (care era permanent informat despre
subiect de către S_________ A________) și P_____ au tot existat pe marginea acestui
subiect, cel dintâi reproșându-i probabil, pe fondul pretinderii unei sume de bani, că nu a
rezolvat problema.

S-a invocat în apărare o notă de constatare datând 25.05.2015, încheiată cu ocazia verificării
și numărării locurilor de parcare existente în incinta aeroportului, concluzia fiind aceea că
totalul acestora este de 614 locuri parcare, incluzându-le pe cele din zona amprentei
parkingului supraetajat, situația datorându-se cel mai probabil unei reduceri semnificative a
locurilor de parcare urmare a realizării sensului giratoriu și exploatării incorecte a zonei din
stânga aeroportului, situată după acele pavilioane. Oricum, chestiunea privind numărul exact
al locurilor de parcare aflate în exploatarea firmei U__, amplasamentul sau destinația acestora
nu fac obiectul acestui dosar, și ca atare nu este necesară clarificarea tuturor acestor aspecte,
fiind chestiuni care privesc executarea contractului, ceea ce interesează este dacă firma U__
avea vreun interes în realizarea parcării long term, ceea ce rezultă cu prisosință din cele
expuse anterior.

Mai mult, angajații CJ C___ au arătat că au fost abordați și de președintele CJ C___,

inculpatul U_______ H____ D____ care s-a arătat interesat în rezolvarea problemei legate de
această parcare, discuții la care era prezent și inculpatul P_____ I___, dincolo de faptul că
același inculpat a chemat-o pe martora R____ pentru a explica situația inculpatului
D________ și pentru găsirea unor soluții.

Dincolo de pozițiile total contradictorii exprimate de inculpați privind înțelegerile stabilite

între ei, ceea ce descrie caracterul ocult al acestora, considerăm că aceste susțineri ale lor îi
decredibilizează, în condițiile în care materialitatea și succesiunea derulării faptelor,
dovedesc fără dubiu că suma de bani achitată de D________ era destinată „cumpărării”
atribuțiilor celor doi reprezentanți ai CJ C___ pentru promovarea unui proiect de hotărâre în
vederea aprobării parcării pe termen lung.

Odată stabilit, conform declarațiilor martorilor, interesul constant al reprezentanților U__ în

obținerea parcărilor pe termen lung și demersurile întreprinse de aceștia, prezintă interes
discuția purtată la data de 28 aprilie 2014 între inculpații D________ G______ R___ și
P_____ I___, în care cel dintâi îi spune interlocutorului, care-i cerea sa vină cu banii, că nici
el la rândul său nu a rezolvat problema cu „A___ și cu doamna", fiind evident că „A___" era
S_________ A________ iar „doamna” era martora R____ M______, „problema” ce trebuia
rezolvată fiind cea a aprobării parcării long term, aceasta fiind singura chestiune dezbătută
între martorii R____ și S_________.

Mai mult, după discuția din 28 aprilie 2014 în care inculpatul D________ i-a cerut
inculpatului P_____ I___ să se ocupe și el de problema parcărilor, pentru care consilierul
județean a promis că o va aborda în următoarele zile, acesta a și făcut demersurile promise:

Această amânare din partea inculpatului P_____ trebuie interpretată în sensul în care,
confruntat cu neachitarea diferenței de bani de către D________, acesta urmărește
temporizarea îndeplinirii a ceea ce își asumase anterior, pentru a forța mâna coinculpatului
pentru a debloca cealaltă tranșă de bani și nicidecum în sensul precizat în apărare, referitor la
existența unor chestiuni distincte vizate de discuția celor doi. Mai mult, inculpatul P_____
plusează și aduce în discuție așa zisul interes al lui D________ legat de un contract de
oportunitate privind un hotel care ar viza o persoană de sex feminin purtând același nume,
împrejurare nedovedită și nesusținută de coinculpat.

Reținând că inculpatul P_____ afirmă că a cerut o sponsorizare pentru partid, personal de la

D________, după ce în faza de urmărire penală a susținut, asemeni inculpatului U_______ că
sponsorizarea s-a solicitat firmei U__, iar inculpatul D________ că i s-a cerut un împrumut,
prezintă relevanță declarația martorului U________ T______ care a negat faptul că ar fi
convenit la 9 aprilie 2014 cu inculpații U_______ și P_____ sponsorizarea campaniei
electorale, precizând că societățile din grupul U__ nu au acordat niciodată astfel de
sponsorizări sau finanțări și că participarea sa la discuții a fost minimă.

Nu poate fi de acord nici cu susținerile inculpatului P_____ că mesajul privind suma de 2o

cash și mai vorbim ar fi o precizare a sumei stabilite drept sponsorizare, o atare punctare a
sumei printr-un sms, în urma unei întâlniri directe, față în față și când președintele companiei
U__ a consimțit la acordarea sponsorizării ( potrivit declarației inculpatului P_____) fiind
neavenită și inutilă, decât dacă discutându-se la acea întâlnire pe marginea sumei pretinse,
cuantumul final a rămas la latitudinea reprezentanților CJ C___.

În continuare, se reține că, potrivit declarației martorei R____ M______, la finele lunii aprilie
- începutul lunii mai 2014,(deci după achitarea primei tranșe din mita pretinsă) președintele
CJ C___ i-a cerut să-i comunice „ce are de gând să facă cu cei de la U__", la discuție
participând și inculpatul P_____ I___. Așadar, potrivit celor promise inculpatului D________,
la câteva zile după discuția telefonică, inculpatul P_____ I___ a și discutat cu inculpatul
U_______ H____ de rezolvarea problemei cu parcările pe termen lung, acesta fiind contextul
în care, imediat, președintele CJ C___ a cerut lămuriri de la directorul R____ M______.

În apărarea inculpatului P_____ I___ s-a susținut lipsa oricăror atribuții de serviciu privind
derularea contractului de concesiune, situație reală, însă total irelevantă în contextul în care
acesta avea atribuții privind promovare unor proiecte de hotărâre de CJ ( ori astfel cum a
reieșit din cele deja expuse, o altă soluție decât aceasta pentru rezolvarea situației parcării
long term nu se întrevedea, funcționarii din direcțiile de specialitate implicate identificând
corect problema și opunându-se solicitării de aprobare a unei noi grile tarifare), și desigur
votarea acestora, mai ales că în acest demers de „ajutorare a firmei U__” avea concursul
inculpatului U_______ H____ D____, personaj mult mai bine poziționat și implicat în
treburile județului, interesul permanent al acestuia fiind ușor de explicat prin natura
atribuțiilor sale, dar și a interesului mediatic creat, ceea ce a permis oarecum inculpatului
P_____ să rămână într-un con de umbră, acesta manifestându-se însă plenar în spațiul
negocierii mitei și al încasării acesteia.

Totodată, s-a invocat în apărarea poziției exprimate de inculpatul P_____ că suma avansată de
inculpatul D________ constituia o sponsorizare a P__ ( deși gestionarea sumelor destinate
campaniei pentru europarlamentare era în sarcina inculpatului U_______ ) și faptul că suma
care i-a revenit inculpatului P_____ ar fi fost depusă drept donație a acestuia către P__,
conform extrasului din Monitorul Oficial depus la dosar, însă trebuie observat faptul că fișa
de donație depusă, deși are data de 18.04.2014, nu este certificată în nici un fel, fiind cel mai
probabil întocmită chiar de inculpat care avea atribuții în acest sens pe linie de partid iar pe de
altă parte, potrivit art. 9 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor
politice și a campaniilor electorale „partidele politice au obligația de a publica în Monitorul
Oficial al României lista persoanelor fizice sau juridice care au făcut într-un an fiscal donații a
căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară, precum și suma
totală a donațiilor confidențiale primite până la data de 31 martie a anului următor”(adică 31
martie 2015), astfel că există serioase dubii că inculpatul a procedat de maniera amintită
imediat după primirea banilor, cel mai probabil efectuând depunerea respectivă pe fondul
cercetărilor din acest dosar care au început la foarte scurt timp de la momentul încasării sumei
de la inculpatul D________. Chiar așa fiind, chestiunea nu ar fi în măsură să asigure
disculparea inculpatului P_____ că pretinsese o anumită sumă de bani în schimbul folosirii
atribuțiilor conferite de funcția deținută de el și de coinculpatul U_______ în mod
preferențial, împrejurarea că apoi inculpatul ar fi depus suma ce îi revenea ca donație în
contul partidului, neavând relevanță, acesta fiind la urma urmei, tot un folos material care nu
i se cuvenea, legea nefăcând distincție după cum folosul este pentru sine sau pentru altul.

La solicitarea instanței de judecată și în contextul pronunțării deciziei nr.51/2016 a Curții

Constituționale, D__ ST C___ a comunicat printr-o adresă din data de 15.04.2016 că în
prezentul dosar mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de SRI, fiind
contestate de către toți inculpații probele rezultate din punerea în executare a acestora,
solicitările privind înlăturarea acestora neputând fi primite, atâta timp cât la momentul
punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, dispozițiile art. 142 al.1 C.p.pen.
care permiteau procurorului să dispună punerea în executare a acestora de către alte organe
specializate ale statului, în concret de către SRI, constituiau o normă în vigoare, beneficiară a
unei prezumții de legalitate și constituționalitate, sens în care toate activitățile desfășurate sunt
legale, dincolo de faptul că dispozițiile Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale a
României nu pot să producă efecte decât pentru viitor.

Inculpatul U_______ H____ D____ a solicitat schimbarea încadrării juridice din trei
infracțiuni concurente de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea
nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracțiune de luare de mită în formă
continuată, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 (18 acte materiale)
apreciind că sunt îndeplinite cerințele art.35 al.1 C.pen. fiind săvârșite la diferite intervale de
timp dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv acțiuni sau
inacțiuni care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Cererea de schimbare a încadrării juridice formulată vizează așadar, infracțiunea de luare de

mită, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea a trei astfel de infracțiuni, prevăzute
de art.289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, dintre care două în formă continuată
(pe relația cu inculpații B___ I___ și P_______ V_____ ) și una în formă simplă (pe relația
cu inculpatul D________ G______ R___).

În opinia instanței de fond, solicitarea formulată nu este întemeiată deoarece, deși se reține
săvârșirea mai multor acte materiale ce realizează conținutul infracțiunii în discuție, comise la
diferite intervale de timp, nu se poate susține existența unei rezoluții infracționale unice, în
condițiile în care activitatea infracțională a inculpatului U_______ H____ D____ a debutat în
împrejurări diferite în raport de fiecare dintre inculpații acuzați de infracțiunea de dare de
mită, la momente diferite și a presupus acțiuni distincte din partea acestuia. Împrejurarea că o
anumită perioada de timp inculpatul a primit sume de bani de la mai multe persoane în
schimbul încălcării atribuțiilor sale de serviciu, nu poate prin ea însăși să imprime faptelor
caracter continuat, neputându-se susține că acesta a avut de la început reprezentarea în
ansamblu a activității infracționale. Această viziune de ansamblu există doar în raport de
activitatea infracțională derulată pe relația acestui inculpat cu inculpații B___ I___, căruia i-a
pretins de la început suma de xxxxx euro și cu inculpatul P_______ V_____ căruia i-a pretins
un procent de 15% din sumele alocate.

Inculpatul D________ G______ R___, prin av. T____ C____ a solicitat schimbarea încadrării
juridice din două infracțiuni concurente de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6
din Legea nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracțiune de dare de mită în
formă simplă, prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, apreciind că
încadrarea juridică din rechizitoriu este incertă, deoarece nu se explică dacă s-a avut în
vedere promisiunea remiterii și remiterea efectivă a sumei ori faptul că suma a fost acordată la
doi inculpați, deși s-a reținut art. 38 al.1 C.pen., ceea ce ar susține prima teză.

Inculpatul D________ G______ R___, prin av. B______ C____ a solicitat schimbarea
încadrării juridice din două infracțiuni concurente de dare de mită prev. de art. 290 C.pen.
rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracțiune de
dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000
cu art. 35 C.pen., apreciind că în speță este vorba despre o unitate legală în forma infracțiunii
continuate, odată ce este vorba de comiterea aceleiași infracțiuni, fiind irelevant dacă mita a
fost dată unui număr de două persoane, există o pluralitate de acte de executare, rezoluția
infracțională fiind unică.

Prin actul de sesizare s-au reținut în sarcina inculpatului D________ două infracțiuni de dare
de mită prev. de art. 255 al. 1 din Codul penal anterior, deși faptele s-au comis în luna aprilie
2014, deci după _____________________ noilor coduri, astfel că reținerea vechii încadrări
nu este justificată, fiind reținut art. 38 al. 1 din Noul cod penal privind concursul real de
infracțiuni, lipsind orice fel de explicații ale procurorului privind oportunitatea acestei
încadrări juridice.
Astfel, oarecum este justificată susținerea apărării că încadrarea juridică din rechizitoriu este
oarecum incertă, deoarece nu se explică dacă s-a avut în vedere promisiunea remiterii și
remiterea efectivă a sumei ori faptul că suma a fost acordată la doi inculpați, însă odată ce s-a
reținut art. 38 al.1 C.pen., ar rezulta că s-ar fi avut în vedere prima teză enunțată,aceea a
concursului real de infracțiuni.

În opinia primei instanțe însă, activitatea infracțională reținută în sarcina acestui inculpat se
circumscrie conținutului a două infracțiuni de dare de mită în concurs formal, deoarece din
probele dosarului rezultă foarte clar că inculpatul a avut reprezentarea că dă mita la două
persoane, deci a întreprins o singură acțiune ilicită care însă, a realizat conținutul a două
infracțiuni.

În privința solicitărilor de schimbare a încadrării juridice, instanța le consideră nefondate, în

opinia noastră, pe de o parte pentru că, așa cum am arătat, există un concurs formal de
infracțiuni iar pe de altă parte, nu se poate susține forma continuată a infracțiunii odată ce nu
avem acțiuni sau inacțiuni care să fie realizate la diferite intervale de timp și care să fie reunite
de o rezoluție infracțională unică. Inculpatul D________ a acceptat să dea mită având
reprezentarea că aceasta va ajunge la două persoane, fiecare urmând a-și încălca atribuțiile de
serviciu în schimbul folosului procurat.

Inculpatul B___ I___ a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de dare de mită
prev. de art. 255 din Codul penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( șapte acte
materiale ) în trei infracțiuni de dare de mită aflate în concurs, după cum urmează:

- infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 din Codul penal din 1969 rap. la
art. 6 din Legea nr.78/2000 cu art. 41al .2 din Codul penal din 1969 (5 acte materiale în
perioada octombrie 2012-octombrie 2013)

- infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.

78/2000 ( un act material din 6 martie 2014) și

- infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.
78/2000 ( un act material din mai 2014), apreciind că, cele 7 acte materiale imputate nu
descriu o rezoluție infracțională comună, primele 5 acte fiind determinate de constrângerile
inculpatului U_______ H____ D____, actul din luna martie 2016 a fost un ajutor dat acestuia
iar actul din mai 2014 în realitate nu a avut din perspectiva sa, valențe infracționale.
În privința inculpatului B___ I___ s-a reținut în actul de sesizare infracțiunea de dare de mită
în formă continuată, la încadrarea juridică reținându-se dispozițiile art.255 din Codul penal
anterior cu privire la infracțiunea de dare de mită, și dispozițiile art.35 al.1 din noul Cod penal
privind infracțiunea continuată, cu art.5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă, deși în
opinia noastră odată ce s-a reținut că infracțiunea de dare de mită s-a epuizat în luna mai
2014 (deci după _____________________ noilor coduri) se consideră că a fost comisă pe
legea nouă, nepunându-se problema legii penale mai favorabile, încadrarea juridică corectă
fiind art. 290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen.

Solicitarea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat este nefondată, fiind

grefată pe apărările avansate de acesta, inculpatul susținând o variantă proprie cu privire la
activitatea sa infracțională, dar care, așa cum s-a arătat anterior nu poate fi primită,
probațiunea administrată confirmând învinuirea adusă prin rechizitoriu.

În acest sens, s-a reamintit d către prima instanță susținerea inculpatului B___ I___ cu privire
la faptul că a acceptat să dea inculpatului U_______ suma pretinsă, dar că a ales să facă acest
lucru eșalonat, pentru a nu fi boicotat, ceea ce înseamnă că încă de la început a avut
reprezentarea activității sale infracționale, actele materiale distincte, de dare de mită,
desfășurate la anumite intervale de timp fiind reunite sub aspect subiectiv de o rezoluție
infracțională unică, rezoluție asumată în luna octombrie 2012, dar care a fost menținută pe
parcursul executării actelor subsecvente.

Ca atare, solicitările de schimbare a încadrării juridice formulate de cei trei inculpați au fost
respinse pentru argumentele expuse anterior, cu mențiunea că și în privința inculpatului
P_______ V_____ s-a reținut prin rechizitoriu infracțiunea de dare de mită în formă
continuată, încadrarea juridică vizând ca și în cazul celorlalți inculpați trimiși în judecată
pentru această infracțiune, dispozițiile art.255 din Codul penal anterior, fiind reținute
dispozițiile noului Cod penal privind forma continuată a infracțiunii și dispozițiile legii penale
mai favorabile, deși infracțiunea reclamată a avut loc în luna mai 2014, după
_____________________ Noului Cod penal, ceea face ca încadrarea juridică corectă să fie
art. 290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen.

De asemenea, prin rechizitoriu s-a reținut în ceea ce îl privește pe inculpatul B___ I___
infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 5
C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii ca instigator
prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal,
precum și art. 52 alin. 3 Cod penal (2 acte materiale) iar în privința inculpatului U_______
H____ D____ infracțiunea de complicitate la spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din
Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 48 alin. 1 C.pen. și fals în înscrisuri sub
semnătură privată în forma participației improprii ca instigator prev. de art. 290 Cod penal
anterior cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen., precum și art. 52 alin. 3 C.pen. (2
acte materiale).
Este de observat faptul că toate aceste infracțiuni imputate celor doi inculpați s-au comis în
cursul lunii mai 2014, deci după _____________________ Noului Cod penal, ceea face ca să
nu fie aplicabile dispozițiile art. 5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă, încadrarea
juridică urmând a fi realizată pe dispozițiile Noului Cod penal în vigoare la data săvârșirii
faptelor.

Aceeași este situația și în cazul inculpatului P_____ I___, infracțiunea imputată acestuia fiind
comisă în luna aprilie 2014, după _____________________ noului cod penal, astfel că nu se
poate pune problema aplicării legii penale mai favorabile în condițiile art.5 C.pen., text de
lege care a fost greșit reținut în actul de sesizare, urmând a fi înlăturat.

În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului U_______ H____ D____ care în
calitate de președinte al C__________ Județean C___, a pretins de la inculpatul B___ I___
suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat
și în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit în șapte tranșe suma totală de 278.000 lei
pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective să direcționeze
alocări bugetare din bugetul CJ C___ nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de SCC
N_____ SA deținută de inculpatul B___ I___, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr.
78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale).

Fapta inculpatului U_______ H____ D____ care în calitate de președinte al C__________

Județean C___ a pretins de la inculpatul P_______ V_____ suma totală de 693.224 lei din
care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții
infracționale a primit în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea
prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective să direcționeze alocări bugetare din bugetul
CJ C___ nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către
unități administrativ teritorial din județul C___, în vederea finanțării contractelor pe care
acestea le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL deținută de inculpatul P_______
V_____, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289
alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal
(10 acte materiale).

Fapta inculpatului U_______ H____ D____ care, la data de 9 aprilie 2014 împreună cu
inculpatul P_____ I___ a pretins de la inculpatul D________ G______ R___ - director de
dezvoltare al ______________ suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei
doi reprezentanți ai C__________ Județean C___, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și
prerogativelor funcției elective să promoveze în cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să
emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății U__ Hotel
& Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ C___, realizarea unei
parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A____ I____ C___
N_____, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului U_______ H____ D____ care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu
inculpatul B___ I___ ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr.
18/12.05.2004, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile deținute
de omul de afaceri, respectiv ________________ cu societatea Centrul de Cercetări și Studii
Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de numitul F___ A_______ F_____ S________,
ce atesta în fals o convenție comercială între cele două societăți, acte folosite pentru a crea
aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie de care a beneficiat
președintele C__________ Județean C___, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să
disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu titlu de mită,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prev. de
art.48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b
Cod Penal rap. la art. art. 76 al. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului U_______ H____ D____ care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu
inculpatul B___ I___ ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr.
18/12.05.2004, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile deținute
de omul de afaceri, respectiv ________________ cu societatea Centrul de Cercetări și Studii
Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de numitul F___ A_______ F_____ S________,
acte care au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul F_____ M______, fără
vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub
semnătură privată în forma participației improprii ca instigator prev. de art. 322 al .1 Cod
penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 52 alin. 3 Cod penal.

Fapta inculpatului B___ I___ care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat și
în baza aceleiași rezoluții infracționale a remis inculpatului U_______ H____ D____ suma de
278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în exercitarea
prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective să direcționeze alocări bugetare din bugetul
CJ C___ nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de SCC N_____ SA deținută de
inculpatul B___ I___ și a promis să achite suma de 5000 euro reprezentând contravaloarea
unui sondaj de opinie al cărei beneficiar a fost inculpatul U_______ H____ D____, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii dare de mita prev. de art. 290 al. 1 Cod penal raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale).

Fapta inculpatului B___ I___ care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul U_______
H____ D____ să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum și a
facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între ________________ pe care o deținea și Centrul de
Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de numitul F___ A_______
F_____ S________, ce atestă în fals o convenție comercială între aceste două societăți, acte
folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie
de care a beneficiat președintele C__________ Județean C___, în valoare de 5.000 euro,
încercând astfel să disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu
titlu de mită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art.
29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b Cod Penal rap. la art. art. 76 al. 1
Cod penal.

Fapta inculpatului B___ I___ care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul U_______
H____ D____ să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum și a
facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între ________________ și Centrul de Cercetări și Studii
Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de numitul F___ A_______ F_____ S________,
acte care au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul F_____ M______, fără
vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub
semnătură privată în forma participației improprii ca instigator prev. de art. 322 al. 1 Cod
penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 52 alin. 3 Cod penal.

Fapta inculpatului P_______ V_____ care a promis inculpatului U_______ H____ D____
suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat și în
baza aceleiași rezoluții infracționale a remis în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru
ca președintele C__________ Județean C___, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor
funcției sale elective să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ C___ nemijlocit sau prin
mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unități administrativ
teritorial din județul C___, în vederea finanțării contractelor pe care acestea le aveau cu
societatea ______________________ , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu
aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal (10 acte materiale).

Fapta inculpatului P_____ I___, care, în calitate de consilier județean în cadrul C__________
Județean C___, la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul U_______ H____ D____ a
pretins de la inculpatul D________ G______ R___ - director de dezvoltare al
______________ suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi
reprezentanți ai C__________ Județean C___, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și
prerogativelor funcției elective să promoveze în cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să
voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății
U__ Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ C___, realizarea
unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A____ I____
C___ N_____, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului D________ G______ R___ - director de dezvoltare al ______________

care, la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaților P_____ I___, consilier județean în cadrul
C__________ Județean C___ și U_______ H____ D____, președinte al C__________
Județean C___ suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți
ai C__________ Județean C___, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției
elective aceștia să promoveze în cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să voteze favorabil
o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății U__ Hotel &
Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ C___, realizarea unei parcări
long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A____ I____ C___ N_____,
sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare, întrunește
elementele constitutive a două infracțiuni de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În privința infracțiunilor de spălare de bani și respectiv complicitate la spălare de bani,

reținute în sarcina inculpatului B___ I___ și a inculpatului U_______ H____ D____, instanța
a considerat că raportat la conduita infracțională adoptată de aceștia, astfel cum a fost reținută
anterior și care, deși se circumscrie infracțiunii de spălare de bani, nu s-a finalizat prin
procurarea unui folos material inculpatului U_______ în ciuda demersurilor întreprinse, se
poate susține o diminuare a gravității acestor fapte, care permite instanței reținerea
circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 al. 2 lit. b C.pen., consecința fiind reducerea
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, cu o treime.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților instanța a avut în vedere

dispozițiile prevăzute de art. 74 C.pen. și anume gravitatea infracțiunilor comise, săvârșite și
periculozitatea inculpaților prin raportare la criteriile de individualizare identificate în acest
text de lege și anume: împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunilor deduse judecății și
mijloacele folosite, starea de pericol creată, motivul și scopul urmărit, conduita după
săvârșirea infracțiunii, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și
socială.

S-a reținut în acest sens, că inculpații au acționat fiecare în interesul său personal, unii în
scopul obținerii unor foloase materiale și alții în scopul obținerii unor avantaje tot de ordin
patrimonial în cele din urmă, fiecare dintre aceștia ignorând interesul general al societății,
profitând fie de avantajele funcțiilor deținute, fie de o oarecare potență financiară, acceptând
unii dintre aceștia să achite sume de bani deosebit de consistente unor persoane cu funcții de
conducere, într-un context social în care faptele de corupție sunt intens mediatizate, atât la
nivel local cât și la nivelul întregii țării, întreținând astfel acest flagel care afectează societatea
românească tot mai mult în ultimii ani.

Activitatea infracțională a inculpatului U_______ H____ D____ după momentul preluării

funcției de președinte al CJ C___ a fost una extinsă, sumele de bani pretinse și primite sunt
semnificative, întreaga conduită a acestui inculpat manifestându-se plenar pe linia obținerii de
foloase materiale ilicite care să îi permită un anumit standard de viață, prin intermediul
martorului P__ R_____, pe care l-a interpus pentru a se proteja, sau mai degrabă din
comoditate. Inculpatul P_____ I___, la rândul său, a fost suspectat inițial și de alte fapte de
corupție, conduita infracțională reținută finalmente în sarcina acestuia, deși mult mai precaută
decât în cazul coinculpatului U_______, descriind o gravitate sporită a faptei comise.

La polul opus, se află inculpații acuzați de dare de mită, persoane cu o anumită notorietate
financiară la nivelul județului C___ și care într-un anumit context, au achitat sume de bani
consistente persoanelor cu atribuții în cadrul CJ C___, în unele cazuri o perioadă îndelungată
de timp, pentru a-și asigura concursul acestora în realizarea unor scopuri și interese personale,
prin cointeresarea lor materială, în detrimentul altor persoane care nu își permiteau din punct
de vedere material, să acceadă la favorurile acestora.

Instanța a avut în vedere și faptul că nici unul dintre inculpații din prezentul dosar nu are
antecedente penale, iar în privința conduitei acestora după săvârșirea infracțiunilor și pe
parcursul procesului penal, se observă că, deși în unele cazuri, faptele au fost recunoscute în
materialitatea lor, inculpații le-au lipsit de valențe infracționale, ceea ce denotă o lipsă acută
de asumare a responsabilității comiterii acestor fapte.

În ceea ce privește împrejurările privind nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația
familială și socială a inculpaților, prima instanță a observat că fiecare dintre ei la momentul
comiterii faptelor era corect situat din punct de vedere social, familial și profesional, ceea ce
în opinia noastră imprimă faptelor o gravitate sporită, odată ce persoane cu atât de multe
calități, s-au dedat la fapte de această natură, în loc să se țină deoparte de orice fel de bănuială,
să-și îndeplinească cu onestitate prerogativele conferite de funcțiile ce le-au fost atribuite or,
să acționeze cu respectarea legii în demersurile economice întreprinse.

În privința infracțiunilor comise de inculpații U_______ H____ D____, B___ I___ și

D________ G______ R___ acestea au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni,
sens în care instanța a dat eficiență dispozițiilor legale privind sancționarea acestuia, conform
art. 39 al. 1 lit. b C.pen., aplicând fiecăruia pedeapsa cea mai grea, sporită cu o treime din
totalul celorlalte pedepse după cum urmează: a aplicat inculpatului U_______ H____ D____
pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare, la care a adaugat un spor de o treime din
totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani și 11 luni închisoare, în total inculpatul executând
pedeapsa de: 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66
lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei închisorii; a aplicat inculpatului B___ I___ pedeapsa cea mai grea, de 3 ani
închisoare la care a adaugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 10 luni
închisoare, în total rezultând pedeapsa de:3 (trei) ani și 10 (zece) luni închisoare; a aplicat
inculpatului D________ G______ R___ pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care a
adaugat un spor de 8 luni , în total rezultând pedeapsa de: 2 (doi) ani și 8 (opt) luni
închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, raportat la
cuantumul pedepselor aplicate, natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite s-a
dispus executarea în regim de detenție a pedepselor rezultante aplicate inculpaților U_______
H____ D____, B___ I___ și P_______ V_____.

În privința inculpaților P_____ I___ și D________ G______ R___ instanța a constatat că sunt
îndeplinite cerințele suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 91
C.pen., având în vedere cuantumul pedepsei aplicate acestora care nu depășește 3 ani
închisoare, împrejurarea că aceștia nu au fost condamnați anterior și și-au manifestat acordul
pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în opinia instanței aplicarea
pedepsei fiind suficientă, chiar fără executarea acesteia, pentru ca inculpații să nu comită în
viitor alte infracțiuni, fiind necesară însă supravegherea conduitei acestora o perioadă
determinată. Aceasta în condițiile în care activitatea infracțională a acestor inculpați este una
mai restrânsă în economia dosarului, cuantumul sumei pretinse și achitate este considerabil
mai redusă decât în cazul celorlalți inculpați aflați în situații similare, conduita infracțională
fiind stopată înainte de întreprinderea oricăror demersuri care să afecteze pe termen lung și
iremediabil executarea contractului în discuție.

MĂSURI ASIGURĂTORII

1. Prin ordonanța parchetului din data de 6 iunie 2014 (filele 286-290, vol.I) s-a dispus
instituirea sechestrului și indisponibilizarea sumei de 13.500 lei aparținând inculpatului
U_______ H____ D____ în vederea confiscării speciale. Sumele de bani au fost depuse într-
un cont bancar deschis la CEC Bank Sucursala C___ N_____ pe numele inculpatului
U_______ H____ D____, la dispoziția instanței de judecată, recipisa de consemnare a acestei
sume aflându-se în copie, la dosar (filele 294-295, vol. I UP). De asemenea, prin ordonanța
din data de 18 iunie 2014 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului situat
în C___ N_____ _____________________________. 10 ________________ în CF nr.
xxxxxx C1-U3 C___ N_____ în suprafață de 195 mp aparținând inculpatului U_______
H____ D____, până la concurența sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale, (filele
279-285, vol.I)

Având în vedere soluția de condamnare a inculaptului, în temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la
art.289 al. 3 C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul U_______ H____ D____
a sumelor de bani efectiv primite de la coinculpați în sumă de 281.000 lei și 32.200 euro sau
echivalentul acestei sume în lei la data plății.

În temeiul art. 404 al. 4 lit. c C.p.pen. instanța a menținut în vederea confiscării speciale,
măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din data de 06.06.2014 a D__
S________ T_________ C___ asupra sumei de xxxxx lei aparținând inculpatului U_______
H____ D____ (sumă consemnată la CEC Bank Sucursala C___ conform recipisei de
consemnare nr. xxxxxx/1 din 10.06.2014 ) precum și măsura sechestrului asigurator dispusă
prin ordonanța din data de 18.06.2014 a D__ S________ T_________ C___ asupra imobilului
situat în C___-N_____, _____________________________. 10, _________________ înscris
în CF xxxxxx C1-U3 C___-N_____ în suprafață de 195 mp, aparținând aceluiași inculpat
până la concurența sumei de 421.300 lei.

2.Prin ordonanța parchetului din data de 6 iunie 2014 (filele 272-274, vol. I UP ) s-a dispus
instituirea sechestrului și indisponibilizarea sumelor 4.478,88 lei și 10.000 euro aparținând
inculpatului P_____ I___ în vederea confiscării speciale. De asemenea, prin aceeași
ordonanță s-a dispus instituirea sechestrului asigurător și indisponibilizarea sumelor de
23.671,12 lei și 18.205 euro, aparținând suspectului P_____ I___ în vederea confiscării
extinse. Sumele de bani au fost depuse într-un cont bancar deschis la CEC Bank Sucursala
C___ N_____ pe numele inculpatului P_____ I___, la dispoziția instanței de judecată,
recipisele de consemnare a acestor sume aflându-se în copie, la dosar (filele 275-278, vol.I).

Prin încheierea penală nr. 275/21.10.2014 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul
Tribunalului C___ s-a admis în parte contestația inculpatului P_____ I___ și s-a dispus
revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța parchetului din data de 6
iunie 2014 în ceea ce privește indisponibilizarea în vederea confiscării speciale a sumei de
5000 euro și 4478,88 lei, fiind menținută măsura sechestrului asigurator în vederea confiscării
speciale asupra sumei de 5000 euro și în vederea confiscării extinse asupra sumelor de xxxxx
lei și xxxxx euro.

Având în vedere soluția de condamnare a inculpatului P_____ I___ pentru infracțiunea de

luare de mită, în temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. s-a dispus
confiscarea specială de la inculpatul P_____ I___ a sumei de 5.000 euro sau echivalentul
acestei sume în lei la data plății.

În ceea ce privește sumele ridicate de la acest inculpat și indisponibilizate în vederea

confiscării extinse, s-a reținut că, potrivit art. 112/1 C.pen., sunt supuse confiscării și alte
bunuri decât cele menționate în art. 112 C.pen. în cazul condamnării persoanei pentru anumite
infracțiuni prevăzute expres, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material și
pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, sub rezerva îndeplinirii
anumitor condiții, cuprinse în aliniatul 2 al textului de lege invocat.

Astfel, este necesar ca valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă
de 5 ani înainte, și dacă este cazul după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii
actului de sesizare a instanței, să depășească în mod vădit veniturile obținute de acesta în mod
licit și instanța să aibă convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale de
natura celor prevăzute la aliniatul 1.
În speță, față de dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr.11/2015 prin care s-a stabilit că
„ dispozițiile art. 112/1 al. 2 lit. a din Codul penal sunt constituționale în măsura în care
confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de
_____________________ Legii nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal
și a Legii nr. 286/2009”, se va avea în vedere perioadă dintre 22.04.2012, data intrării în
vigoare a Legii nr. 63/2012 și momentul sesizării instanței.

Este de observat faptul că în rechizitoriu s-a reținut că față de nivelul veniturilor obținute licit,
anual de către inculpat potrivit declarațiilor sale de avere, sumele de bani găsite la percheziție
nu se justifică, existând suspiciunea obținerii lor tot din fapte de corupție.

Într-adevăr, raportat la datele furnizate ar rezulta că sumele de bani identificate la percheziția

domiciliară ar depăși cuantumul veniturilor licite obținute de inculpat, care însă la momentul
formulării contestației împotriva măsurii asiguratorii dispuse, a depus o ________ acte
justificative respectiv, valoarea unui proiect de cercetare în care acesta era implicat, contracte
de vânzare cumpărare a unui imobil și a unui autoturism de către ____________________
administrată de inculpat, susținându-se că diferența provine din donațiile membrilor P__
pentru campania electorală din mai 2014, inculpatul fiind președintele P__ filial C___.

Dincolo de aceste aspecte, este de observat faptul că, deși în prezentul dosar inculpatul a fost
cercetat și pentru alte fapte de corupție într-o relație cu inculpatul P_______ V_____,
probațiunea administrată nu a fost în măsură să confirme suspiciunile inițiale, legat de
achitarea prețului unor fotolii comandate de inculpatul P_____ I___, de către firma Sinai ca o
contraprestație pentru susținerea intereselor acestei firme prin adoptarea HCJ 95/28.03.2014.

Pe de altă parte, această convingere a instanței privind proveniența ilicită a sumelor de bani
descoperite la percheziție, nu trebuie să se întemeieze exclusiv pe comiterea infracțiunii ce
face obiectul acestui dosar sau pe disproporția față de veniturile licite obținute, alte elemente
suplimentare care să susțină această teză nefiind identificate, odată ce inculpatului i s-a
reținut în sarcină o singură infracțiune de luare de mită și deși a fost supus măsurilor de
supraveghere tehnică nu au rezultat indicii de comitere a altor fapte de corupție, nefiind
formulate denunțuri de către alte persoane , astfel că în opinia instanței nu se poate susține
că aceste sume provin din activități infracționale de natura celor prevăzute expres în aliniatul
1 al art. 112 C.pen., dincolo de faptul că înscrisurile depuse de inculpat în apărare au fost
încheiate la sfârșitul anului 2012, acestea referindu-se la înstrăinarea unui imobil și a unui
autoturism.

D____ urmare, s-a menținut în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator
dispusă prin ordonanța din data de 06.06.2014 a D__ S________ T_________ C___ doar
asupra sumei de 5000 euro, aparținând inculpatului P_____ I___ (sumă consemnată la CEC
Bank Sucursala C___ conform recipisei de consemnare nr. xxxxxx/1 din 10.06.2014 ) și s-a
dispus revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeași ordonanță în vederea
confiscării extinse asupra sumelor de xxxxx,12 lei și xxxxx euro, nefiind întrunite cumulativ
cerințele prev. de art. 112 al.2 C.p.pen.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel Direcția Națională Anticorupție – S________

T_________ C___, inculpații U_______ H____ D____, B___ I___, P_______ V_____,
P_____ I___ și D________ G______ R___.

P________ de pe lângă I___, Direcția Națională Anticorupție- S________ T_________ C___

a solicitat, în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., desființarea sentinței apelate și judecând, să
se dispună înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art.75 alin.2 raportat la art.76 alin.1
din Codul penal cu privire la infracțiunea de complicitate la spălare de bani prev. de art.29
alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002, reținută în sarcina inculpatului U_______ H____ D____ și,
respectiv cu privire la infracțiunea de spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea
nr.656/2002 reținută în sarcina inculpatului B___ I___, să se dispună aplicarea pedepsei
accesorii în baza art.65 raportat la art.66 lit.a și b Cod penal și a pedepselor complementare
constând în interzicerea unor drepturi prev. de art.66 lit.a și b Cod penal în privința
inculpatului P_______ V_____ și să fie modificată modalitatea de executare a pedepselor
stabilite în sarcina inculpaților P_____ I___ și D________ G______ R___, în sensul stabilirii
unor pedepse cu închisoarea care se fie executate în regim de detenție.

În motivarea apelului s-a arătat că circumstanțele atenuante prev. de art.75 alin.2 raportat la
art.76 alin.1 Cod penal cu privire la infracțiunea de spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b
din Legea nr.656/2002 reținută în sarcina inculpatului U_______ H____ D____, respectiv a
inculpatului B___ I___, nu sunt justificate în raport de elementele de fapt și de drept ce
caracterizează conduita infracțională a inculpaților. S-a arătat că pedepsele trebuie să fie
proporționale cu gradul de pericol social concret al faptelor comise, sens în care se solicită a
se avea în vedere că infracțiunea de spălare de bani prezintă o gravitate ridicată, determinată
în concret, atât de manoperele desfășurate pentru dobândirea folosului infracțional, cât și de
întinderea acestuia. Mai mult decât atât, elementele vizând atitudinea inculpaților înainte, în
timpul și după comiterea infracțiunilor sunt semnificative în procesul de individualizare a
sancțiunii, ori din acest punct de vedere inculpații U_______ H____ D____ și B___ I___ nu
și-au asumat vinovăția în derularea activității sau cu referire la derularea activității
infracționale, perspectiva reeducării și a corijării conduitei acestora fiind una improbabilă, iar
aplicarea unor pedepse blânde, ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante nu poate
constitui factorul de coerciție necesar pentru realizarea scopului pedepsei, așa cum el se
găsește consacrat în dispozițiile penale și procesual penale.

În accepțiunea parchetului, argumentele instanței de fond pot întemeia orientarea pedepsei

înspre minimul special al sancțiunii, fără însă a justifica reținerea de circumstanțe atenuante,
în caz contrar, deși inculpații au beneficiat integral de produsul infracțiunii de spălare de bani,
consecințele suferite cu privire la aceasta sunt minime, fapt care nu face altceva decât să
lipsească de eficiență actul de justiție. Pe de altă parte, soluția primei instanțe de a reține
circumstanțele atenuante numai față de una din faptele reținute în sarcina celor doi inculpați
este criticabilă, pentru că, în caz de condamnare pentru concurs de infracțiuni, atunci când
există circumstanțe atenuante personale, adică acele circumstanțe care rezidă din calitățile și
raporturile personale ale unui inculpat, în antecedentele lui penale sau în orice alte date și
situații proprii de natură a fi luate în considerare la individualizarea pedepsei, efectul lor se
întinde asupra tuturor infracțiunilor concurente.

Referitor la inculpatul P_______ V_____, pedeapsa principală aplicată, deși este orientată
spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de dare de mită reținută în sarcina
acestuia constituie sub aspectul cuantumului, un mijloc suficient pentru reeducarea
inculpatului. Apreciază, însă, că natura faptei de dare de mită comisă de inculpat și ansamblul
circumstanțelor personale ale acestuia, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în
exercitarea dreptului de natură electorală prev. de art.66 lit.a Cod penal, respectiv dreptului de
a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice ce presupune responsabilitate civică
și încredere publică, motiv pentru care se impune în mod necesar interzicerea exercițiului
acestor drepturi cu titlu de pedeapsă complementară. Severitatea unei astfel de interdicții
semnifică anularea, chiar și limitarea unui drept constituțional, fiind justificată și în legătură
directă cu tipul și natura infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului. Ca atare,
dacă pedeapsa complementară ce se execută după executarea pedepsei închisorii, după
grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei sau după
expirarea termenului de liberare condiționată se aplică în ceea ce privește interzicerea
dreptului prev. de art.66 lit.a Cod penal, în mod obiectiv și cu caracter obligatoriu se justifică
interzicerea acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei
principale.

În ceea ce privește pe inculpații P_____ I___ și D________ G______ R___, se arată că nu

sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, iar în
considerentele hotărârii nu se regăsesc argumente convingătoare cu privire la alegerea unei
modalități de executare a pedepsei neprivative de libertate. Suspendarea executării pedepsei,
fie ea condiționată sau sub supraveghere, cum este cazul în speță, trebuie aleasă ca modalitate
de executare doar în situația faptelor de corupție caracterizate printr-un grad redus de pericol
social concret, comisă de persoane a căror atitudine față de faptă și urmări, denotă o
periculozitate redusă și prezintă garanția posibilității reeducării, situație ce nu este aplicabilă
în cazul în speță.

Pe parcursul cercetărilor conduita inculpaților nu a fost una sinceră, împrejurarea reținută de

prima instanță potrivit căreia cuantumul sumei pretinse și achitată este considerabil mai
redusă decât al altor inculpați aflați în situații similare, neavând relevanța și semnificația
acordată de instanța de fond din punctul său de vedere nefiind nici de natură să justifice
clemența organelor judiciare cu privire la modalitatea de executare stabilită.
 Inculpatul U_______ H____ D____ a solicitat în temeiul art.421 alin.2 lit.a Cod procedură
penală desființarea sentinței apelate și judecând, în principal:

- schimbarea încadrării juridice a faptei din trei infracțiuni concurente de luare de mită
prev.de art.289 alin.1 C.pen., rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, în relația cu coinculpatul
P_______ - 10 acte materiale, cu coinculpatul B___ – 7 acte materiale și respectiv, un act
material în relația cu D________ G______, într-o singură infracțiune de luare de mită în
formă continuată prev.de art.289 alin.1 C.pen., rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu
aplic.art.35 alin.1 C.pen., apreciindu-se că în mod greșit și fără o motivare convingătoare,
instanța de fond a respins această cerere și, în baza art.326 alin.5 C.pr.pen. raportat la art.16
alin.1 lit.b, să se dispună achitarea sa, apreciindu-se că fapta nu este prevăzută de legea
penală, respectiv lipsesc elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni.

S-a arătat că raportat la starea de fapt, întreaga activitate infracțională s-a circumscris unei
singure unități de timp. Ele s-au derulat în perioada în care inculpatul U_______ H____
deținea calitatea de președinte al C__________ Județean C___ și că, în această calitate, se
prefigurează această unică rezoluție infracțională constând în posibilitatea de a realiza
anumite foloase materiale de la principalii oameni de afaceri din C___-N_____, ce
interacționau cu consiliul județean, în speță, inculpații amintiți. Astfel, întreaga activitate se
circumscrie perioadei aprilie 2013-aprilie 2014, un interval destul de redus de timp, suficient
pentru a reține această unitate legală de infracțiune sub aspectul primei condiții, dar care
rezultă și din modul concret în care faptele s-au derulat. În relațiile pe care oamenii de afaceri
le aveau cu consiliul județean, în sarcina inculpatului practic se reține aceeași faptă, aceea că
s-ar fi prevalat de funcția pe care o avea, în calitate de președinte al consiliului județean,
condiționând facilitarea afacerilor, fie de un anumit procent, fie cerând anumite sume -
finanțare pentru derularea activităților de partid.

- schimbarea încadrării juridice din infracțiunile concurente de luare de mită în relația cu cei
trei coinculpați într-o unică infracțiune de obținere a unor foloase necuvenite, de folosirea
influenței sau a autorității, în sensul prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 pentru care să se
dispună de asemenea achitarea în baza art.16 lit.b C.pr.pen.

În acest sens s-a arătat că, spre deosebire de infracțiunea de mită, care face referire la un
subiect circumstanțiat, calificat, cea de funcționar public, în această infracțiune distinctă, care
reprezintă o formă specială a infracțiunilor asimilate celor de corupție, regăsim calitatea
specială, aceea a unei funcții într-un partid politic. Nu este vorba de îndeplinirea unor atribuții
de serviciu, ci de realizarea unei anumite influențe, pornindu-se de la funcția de conducere și
de la poziția pe care persoana care comite această infracțiune în forma participației penale de
autor o realizează în structura unui partid, iar din declarațiile inculpaților P_______, B___
I___, D________ și P_____ a rezultat că sumele de bani pretinse de inculpatul U_______
H____ au fost destinate unor plăți din campaniile electorale desfășurate la alegerile generale
din anul 2012 și cele europarlamentare ce au avut loc în primăvara anului 2014.
- achitarea inculpatului pentru infracțiunile de complicitate la spălare de bani prev. de art.29
alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.
de art.322 alin.1 C.pen.

În motivarea pe fond a apelului s-au arătat următoarele:

Cu privire la activitatea infracțională imputată pe relația cu inculpatul P_______ V_____ s-a

susținut, în primul rând, că instanța de fond nu a indicat în cuprinsul sentinței dacă inculpatul
U_______ H____ a pretins sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea,
urgentarea sau întârzierea unei atribuții de serviciu și care ar fi această atribuție, iar în al
doilea rând, a înlăturat în mod greșit apărările inculpatului cu privire la lipsa atribuțiilor
pentru acordarea finanțărilor, cu argumentul că în Ordonanța Guvernului nr.28/2013 se
precizează expres că listele cu propuneri pentru finanțare sunt întocmite de C________
Județean, acest raționament fiind criticabil, deoarece nu-i pot fi imputate președintelui CJ,
încălcări ale atribuțiilor de serviciu ale vreunei persoane care are calitatea de angajat al
instituției pe care o reprezintă.

Referitor la procedurile de alocare bugetară, respectiv de finanțare directă de la C________

Județean către primăriile locale sau procedura prevăzută de Ordonanța Guvernului
nr.28/2013, s-a susținut că inculpatul nu a avut nicio atribuție în legătură cu repartizarea
sumelor de bani și nu avea cum să intervină pentru a favoriza firmele inculpatului P_______
V_____, în detrimentul altor firme, prin aceea că ar fi dispus alocarea unor sume de bani către
primăriile cu care acesta încheiase contracte.

În legătură cu procedura de finanțare directă care presupune un mecanism complex de calcul

al procentului de 20% care este alocat către localitățile mai puțin favorizate și care au înaintat
solicitări de alocare bugetară către C________ județean, s-a invocat faptul că nu s-a indicat în
concret în sentință care ar fi vreuna dintre societățile defavorizate și, de asemenea, că nu se
justifica plata de către inculpatul P_______ a unui procent de 15% din valoarea contractului,
cu titlu de mită, în condițiile în care câștigul unei societăți, obținut ca urmare a încheierii unui
asemenea contract, era de 10% din valoarea contractului.

Totodată, președintele C__________ Județean nu avea atribuții de stabilire a modului și

cuantumului de acordare a sumelor, întrucât exista un aparat de specialitate în cadrul CJ care
se ocupa de procedura alocărilor bugetare.

În ceea ce privește procedura de finanțare prev. de OG nr.28/2013, singura atribuție pe care o

avea inculpatul era semnarea acelor liste cu propuneri de obiective în vederea finanțării ca
urmare a alocării unor sume estimate către județe de către Ministerul Dezvoltării Regionale,
dar din probatoriul administrat în cauză a rezultat că acesta nu a cerut niciodată martorilor
C____ A________ și C______ T_____ să întocmească listele în vreun fel sau să procedeze în
vreo manieră pentru a favoriza pe cineva. Singura probă în sens contrar este declarația
martorului P__ R_____, dar nici acesta nu precizează în concret care ar fi fost acțiunile
întreprinse pentru a-l favoriza pe inculpatul P_______ V_____.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză, în special din declarația martorului C____
A________, director la Direcția de servicii și achiziții publice, a rezultat că niciodată
inculpatul U_______ nu a intervenit în favoarea firmelor numitului P_______ V_____, că nu
a existat nicio imixtiune în actul de decizie de atribuire.

Referitor la discuția purtată cu martorul M______ I____, primarul comunei F_____ Gherlii,
invocată de acuzare, s-a arătat că martorul este un primar care avea anumite restanțe în a
depune documentația și exista riscul de a fi blocate fondurile, pentru că nu erau depuse
documentațiile aferente, cert este că au existat și la nivelul comunei anumite nemulțumiri,
localnicii au făcut chiar mai multe acțiuni de protest și pentru reabilitarea drumului către
Mănăstirea N_____. O discuție similară a avut loc și cu primarul comunei Iclod și s-a arătat
că nu s-au făcut niciun fel de intervenții pentru anumite alocații bugetare suplimentare de care
să beneficieze în mod nejustificat firmele domnului P_______.

De asemenea, se mai arată că în conținutul sentinței apelate s-a reținut, ca un alt argument
posibil care susține vinovăția sa, ar fi împrejurarea că nu își justifică veniturile, datorită
faptului că, cheltuielile familiale și personale depășesc semnificativ veniturile legal obținute
de dânsul, omițându-se a fi avute în vedere și sursele secundare de venituri pe care le
realizează din dividende la anumite firme, nefiind luate în considerare veniturile soției – în
momentul respectiv deputat – și nici veniturile pe care le are mama sa, cu care gospodărește.

Referitor la activitatea infracțională imputată pe relația cu inculpatul B___ I___ s-a arătat că
nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

Astfel, nu există probe din care să rezulte că ar fi apelat la inculpatul B___ I___ pentru
realizarea, în absența autorizației de construire, a obiectivului Apron 4, asigurându-l că va fi
eliberată la momentul potrivit. Totodată, nu a făcut presiuni asupra martorului S______
pentru eliberarea autorizației, nu a sprijinit societatea inculpatului B___ I___ pentru a obține
alocări bugetare.

Inculpatul a arătat că nu avea atribuții legate de realizarea lucrărilor, acestea reprezentând o

finanțare proprie din partea beneficiarului, licitația și modul de realizare a lucrărilor fiind în
sarcina aeroportului. A aflat despre situația lucrărilor la 26 03 2014 cu ocazia unei vizite la
aeroport împreună cu arhitectul șef S______, nu a luat atunci măsuri pentru că nu era un
control legal, decât ulterior, la 4 04 2014.

În legătură cu actele adiționale contractului nr.146/6 septembrie 2011, acestea s-au făcut în
urma constituirii unei comisii de specialitate care a desemnat un expert ce a concluzionat că
toate cantitățile de materiale și manopera realizată au fost reale, fiind justificată creșterea
prețului contractului.

Referitor la semnarea documentelor de plată vizând alocarea fondurilor necesare plăților

contractelor derulate cu ________________________ s-a arătat că nu s-a dovedit o corelare a
primirii banilor de la inculpatul B___ cu semnarea actelor, iar inculpatul nu a influențat în
vreun fel finanțarea lucrărilor efectuate de această societate.

S-a mai susținut că sentința nu face referire la atribuțiile de serviciu pe care inculpatul le –ar fi
avut în legătură cu atribuirea, derularea sau executarea acelor contracte și că sumele de bani
primite au fost mai mici decât cele reținute, respectiv până la 100.000 lei, iar acestea au
reprezentat sponsorizări ale partidului în perioada campaniilor electorale.

Cu privire la suma de 10.000 lei remisă în martie 2014, aceasta a reprezentat un împrumut
acordat pentru serviciile de asistență juridică contractate pentru asistarea fiului său în cadrul
unui proces penal și nu o sumă pretinsă cu titlu de mită pentru a nu împiedica alocările
bugetare către firmele inculpatului B___ I___, alocări ce nici nu au existat în acea perioadă.

Cu privire la infracțiunile de luare de mită, fals în înscrisuri private și spălare de bani în raport
cu contractul dintre Napocamin SRL și Centrul de Cercetări și Studii calitativ și Cantitative
condus de martorul F___ A_______ M_____, s-a susținut că întreg dosarul cauzei atestă
împrejurarea că singura implicare în această activitate a inculpatului U_______ se limitează la
discuția pe care o are cu coinculpatul B___ privind necesitatea realizării unui studiu de piață,
în realitate o solicitare de sponsorizare a Partidului Național Liberal – Filiala județeană C___
pentru că fiind în ajunul alegerilor se dorea să se cunoască care este situația și pe ce poziție în
sondajul de opinie se situează această formațiune politică.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, s-a arătat că inculpatul B___ a fost de acord
cu sponsorizarea P__ cu un sondaj de opinie, iar această sponsorizare nu a avut nicio legătură
cu atribuțiile sale de serviciu, iar acesta a avut loc după finalizarea procedurilor privind Apron
4, moment de la care inculpatul B___ nu mai avea contracte în derulare cu consiliul județean
sau cu o instituție subordonată, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale
infracțiunii.
Referitor la infracțiunea de complicitate la spălarea de bani s-a arătat în primul rând că,
neexistând infracțiunea de luare de mită, nu poate fi reținută spălarea de bani, iar în al doilea
rând că dacă există luarea de mită în forma pretinderii, se poate reține cel mult o tentativă la
infracțiunea de spălare de bani.

Cu privire la infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, inculpatul

U_______ a susținut că nu a avut nicio implicare, din toate probele dosarului reieșind că toate
discuțiile privind forma contractului s-au purtat între martorii F___ A_______ S________,
R_____ P__, F_____ M______ și inculpatul B___, neputându-se reține existența unei legături
subiective cu aceștia, iar caracterul fals nu îi poate fi imputat, deoarece nu a cunoscut faptul
că în contractul dintre Napocamin SRL și Centrul de Studii si Cercetări urma să fie trecut ca
obiect studiu de piață privind situația locativă.

În legătură cu activitatea infracțională imputată în relația cu inculpații D________ G______

R___ și P_____ I___ s-a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de
luare de mită, dat fiind lipsa laturii obiective ale acestei infracțiuni.

Din probele administrate în cauză se poate trage concluzia că toate discuțiile în legătură cu
remiterea sumei de 20.000 Euro s-au purtat doar între inculpații D________ G______ și
P_____ I___, posibil atât la sediul U__, cât și ulterior acestui moment, iar aceasta reiese din
declarațiile inculpaților. De asemenea, toate interceptările aflate la dosarul cauzei vizează
convorbirile telefonice ori prin sms purtate doar între inculpații D________ G______ și
P_____ I___, fără să existe vreodată vreo trimitere la numele ori la persoana dlui. U_______.

Scopul deplasării la București a inculpatului U_______ la data de 09.04.2014 nu a fost în

niciun caz întâlnirea cu inculpatul D________, ci pentru a participa la Biroul Politic Național.

Așa cum rezultă din declarația sa, singura informație pe care acesta a primit-o a fost de la
inculpatul P_____ la momentul ieșirii acestora din sediul U__, care i-a comunicat că este
posibil să obțină o anumită sponsorizare pentru campania electorală, fără ca mai apoi dl.
U_______ să îi mai ceară vreo informație suplimentară în legătură cu acest subiect.

S-a arătat că instanța de fond și-a fundamentat condamnarea pe o simplă supoziție, aceea prin
care inculpatul P_____ l-ar fi întrebat într-un SMS pe domnul D________ în data de
15.04.2014 dacă se va deplasa la C___-N_____, însă nicio probă nu indică faptul că ar fi
pretins inculpatului D________ vreo sumă de bani.

Pe tot parcursul discuției avute cu inculpatul D________, nu s-a vorbit în niciun moment
despre parcarea de lungă durată de la Aeroport, ci a fost vorba doar despre anumite discuții
generale, de viitor, pe care C________ Județean C___ să le aibă în parteneriat cu societatea
U__, iar din acest punct de vedere sunt relevante declarațiile inculpaților D________ și
P_____ și declarația martorului U________ T______.

În legătură cu remiterea sumei de 5.000 Euro în seara zilei de 17.04.2014, inculpatul

U_______ a arătat că a fost contactat telefonic de către inculpatul P_____ care, în urma
solicitării acestuia de a se întâlni în Piața C______, s-a deplasat în acea zonă a orașului și a
recepționat această sumă de bani, neștiind absolut nimic care este destinația acestora.
U_______ nu a considerat în niciun moment acești bani ca fiind cu titlu de „mită", ci ca fiind
contribuția domnului P_____ pentru campania din 2014.

S-a mai arătat faptul că în cadrul C__________ Județean C___ nu s-a votat vreun proiect în
legătură cu înființarea parcării de lungă durată, acesta fiind scos de pe ordinea de zi chiar la
inițiativa dlui. U_______. Acest aspect a fost confirmat de doamna R____ M______ și de
către martorul I______ Ș_____ care au arătat că proiectul a fost retras de pe ordinea de zi.

Totodată, s-a invocat că U__ nu avea nici un interes în realizarea parcării long-term, iar
inițiativa acestei parcări a aparținut C__________ Județean, ca urmare a nemulțumirilor
venite în special din partea taximetriștilor, însă se punea problema folosirii parcării existente
cu aplicarea unor tarife mai reduse ca urmare a schimbării destinației în parcare long term,
ceea ce ar fi adus U__ profituri mai mici.

Inculpatul U_______ H____ a criticat soluția pronunțată și prin prisma aprecierii probelor,
solicitând înlăturarea declarației martorului P__ R_____, a martorului cu identitate protejată
U______ I__ și a percheziției informatice efectuate în cursul urmăririi penale pentru
următoarele considerente:

S-a arătat că declarațiile martorului P__ R_____ trebuie excluse din materialul probator în
temeiul art. 101 alin. 1 C.Proc.P__., deoarece „explicațiile" date de procuror cu privire la ce
se poate întâmpla dacă nu colaborează, nu pot fi considerate decât o amenințare, în condițiile
în care acesta a fost surprins în flagrant primind suma de 25.000 euro pentru trucarea unei
licitații, a recunoscut fapta, iar soluția pronunțată a fost una de clasare pentru lipsa
elementelor constitutive. Această împrejurare, precum și lipsa vreunei calități, în afară de cea
de martor din prezentul dosar confirmă că la acel moment a existat și o promisiune din partea
procurorului, respectată pe toată durata celor două dosare. Totodată, s-a arătat faptul că
martorul a fost convocat de către procurorul D__ la data de 15 martie 2014, într-o zi de
sâmbătă nelucrătoare, fără o citare sau un proces verbal întocmit, iar după acele discuții s-a
decis să colaboreze.
În același timp, s-a solicitat în baza art.102 alin.2 C.pr.pen. excluderea percheziției
informatice și a declarației martorului U______ I__, arătându-se faptul că acel computer pe
care P__ R_____ susține că l-a folosit pentru a ține evidența sumelor primite și cheltuite de
inculpatul U_______, a fost obținut ilegal de către D__, iar martorul a dat declarații
mincinoase în legătură cu modul în care a ajuns acel laptop la D__, tocmai pentru a ascunde
acea ilegalitate.

Toate împrejurările din care rezultă caracterul neverosimil al declarațiilor lui P__ R_____,
înțelegerea ocultă dintre acesta și procurorul de caz, ascunderea modului în care cea mai
relevantă probă a ajuns la dosar, lipsa oricărei motivări a ordonanței prin care s-a dispus
efectuarea percheziției și a încheierii de încuviințare, conduc la nelegalitatea percheziției
informatice și a probelor obținute prin aceasta.

S-a susținut că declarația martorului U______ I__ referitoare la găsirea laptopului în zona
barajului Florești unde se afla la pescuit și apoi predarea acestuia chiar la D__, nu este
plauzibilă deoarece în zona respectivă și în perioadă de prohibiție nu avea cum să prindă un
pește ce nu crește în acel lac, după cum nici declarația lui P__ R_____ referitoare la aruncarea
și încercarea de distrugere a laptopului nu este credibilă, mai ales că acesta a prezentat
variante diferite, mai întâi susținând că i-a spus inculpatului U_______ că l-a distrus, trecând
cu mașina peste el, iar apoi că a aruncat calculatorul în zona barajului Florești, iar în apel că l-
a aruncat în boscheți.

Chiar și în situația în care nu vor fi excluse aceste probe de la dosar, afirmațiile martorului nu
pot fundamenta o eventuală hotărâre de condamnare, în condițiile în care este evident că
minte și are tot interesul să o facă, iar declarațiile contradictorii pe care le-a dat confirmă acest
aspect.

De exemplu, referitor la destinația sumei de 100.000 lei primită de la inculpatul B___ I___, în
prima declarație susținută în data de 21.03.2014 acesta a afirmat că banii au fost cheltuiți
exclusiv în interesul dlui. U_______, în schimb, în declarațiile susținute în fața instanțelor de
judecată, acesta a afirmat că banii s-au cheltuit de fapt pe diverse materiale publicitare
necesare campaniei. De asemenea, în declarațiile date face afirmații contradictorii referitoare
la dispariția laptopului de pe biroul său din C________ Județean.

În plus, toate declarațiile martorului referitoare la consemnarea aproape zilnică a sumelor

primite de dl. U_______ și cele referitoare la ținerea evidenței pe calculator încă din cursul
anului 2012 sunt infirmate de rapoartele de expertiză întocmite în cauză. Astfel, atât din
raportul de expertiză criminalistică judiciară, cât și din punctul de vedere întocmit de expertul
parte Caramihai M____ rezultă faptul că toate fișierele au fost create în data de 08.07.2013,
din raportul celui din urmă rezultând și faptul că a existat o singură modificare a conținutului
acestora. Având în vedere aceste aspecte, concluzia care se desprinde este faptul că datele
cuprinse în fișiere nu reprezintă ceea ce s-a acreditat de parchet și de P__ R_____.

Aceeași concluzie rezultă și din faptul că toate fișierele au fost create cu Microsoft Office
2013, după cum rezultă din expertiza judiciară întocmită, iar aplicația a fost lansată în cursul
lunii martie a anului 2013. Devine astfel evident că P__ R_____ a mințit când a declarat în
fața instanței de apel că a avut acces la aplicație încă din anul 2012.

În consecință, evidența ținută de P__ R_____ nu poate fi avută în vedere la soluționarea

cauzei, fiind necesar a fi exclusă.

Inculpatul B___ I___ a solicitat ca în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. să se dispună
desființarea sentinței atacate si judecând:

1. Schimbarea încadrării juridice a faptelor care fac obiectul prezentei cauze, după cum
urmează:

- din infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 255 CP 1969 (art. 290 CP) rap. la art. 6 din
Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 CP si art. 5 CP (7 acte materiale) în 3 infracțiuni de
dare de mită, aflate în concurs, respectiv: o infracțiune de dare de mită prev. de art. 255 CP
1969 rap. la art. 6 din Legea 78/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 CP 1969 și art. 5 CP (5 acte
materiale în intervalul octombrie 2012 — octombrie 2013); o infracțiune de dare de mită prev.
de art. 290 CP rap. la art. 6 din Legea 78/2000 (un act material din 6 martie 2014) și o
infracțiune de dare de mită prev. de art. 290 CP rap. la art. 6 din Legea 78/2005 (un act
material din mai 2014)

- din infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit. b din Legea 656/2002 (forma
consumată) în tentativă la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit. b din
Legea 656/2002, cu aplicarea art. 32 CP.

2. Pe fondul cauzei:

2.1.În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 CP 1969 rap. la art.6 din
Legea 78/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 CP 1969 si art. 5 CP (5 acte materiale în intervalul
octombrie 2012 — octombrie 2013), să se dispună în principal, achitarea în temeiul art. 396
al. 5 raportat la art. 16 al.l lit. b teza I-a CPP, în subsidiar, achitarea în temeiul art. 16 al.l lit. h
CPP.
2.2.În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 CP rap. la art. 6 din
Legea 78/2005 (un act material din 6 martie 2014), achitarea în temeiul art. 396 al. 5 CPP
raportat la art. 16 al. 1 lit. b CPP.

2.3.În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 CP rap. la art. 6 din
Legea 78/2005 (un act material din mai 2014), achitarea în temeiul art. 396 al. 5 CPP raportat
la art. 16 al. 1 lit. b CPP.

2.4.În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.
290 CP 1969, în forma participatiei improprii ca instigator, achitarea în temeiul art. 396 al. 5
CPP raportat la art. 16 al. 1 lit. b CPP.

2.5.În ceea ce privește tentativa la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit.
b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 32 CP să se dispună achitarea în temeiul art. 396 al. 5
CPP raportat la art. 16 al. 1 lit.b CPP.

În motivarea apelului s-au arătat următoarele:

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor s-a susținut că situația celor
7 acte materiale ale infracțiunii de dare de mită nu a fost una comună, neputându-se vorbi
despre o rezoluție infracțională unică și implicit despre o unitate infracțională.

Astfel, remiterile de bani către coinculpatul U_______ din perioada octombrie 2012 -
octombrie 2013 (actele materiale 1-5) au fost determinate de constrângerile venite din partea
coinculpatului U_______ materializate în piedicile puse de acesta în legătură cu realizarea
pistei și a spațiilor adiacente (finalizate în octombrie 2013).

Ideea existenței de la bun început a reprezentării activității presupus infracționale,

caracterizate de o rezoluție infracțională unică asumată în octombrie 2012, se poate referi
exclusiv la cele 5 acte materiale din perioada octombrie 2012 — octombrie 2013.

Referitor la remiterea sumei de 10.000 lei din martie 2014, a reieșit din probe că aceasta a fost
un ajutor dat coinculpatului U_______, care avea o nevoie presantă de lichidități pentru a
achita servicii juridice în legătură cu dosarul penal în care era implicat fiul său, fără a avea
vreo legătură cu cele 5 acte materiale, din perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, mai sus
menționate.
Astfel, actele materiale care intră în conținutul infracțiunii continuate, trebuie să întrunească
individual, elementele constitutive ale infracțiunii, astfel încât, în urma analizei individuale a
fiecărui act material se impunea a se constata că acestea, fie au fost săvârșite sub
constrângerea coinculpatului U_______, fie nu întrunesc elementele constitutive ale unei
infracțiuni, lipsindu-le scopul special care intră în componența laturii obiective a infracțiunii
de dare de mită.

În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, se apreciază că starea de fapt descrisă de

către instanța de fond ar constitui tentativa la infracțiunea de spălare de bani și nu forma
consumată a acesteia.

În prezenta cauză, potrivit chiar acuzației, se poate observa că la momentul încheierii

contractului nu existau bunuri sau valori a căror proveniență să fie disimulată sau ascunsă,
întrucât pretinsa infracțiune preexistentă, aptă a produce bunurile sau valorile, nu s-a săvârșit
în modalitatea remiterii unei sume de bani, ci în modalitatea promisiunii. Or, în mod cert nu
poți ascunde sau disimula ceva ce încă nu există.

Cu privire la fondul cauzei și solicitarea de achitare s-a arătat că, în cauză nu s-a dovedit
scopul pentru care s-au remis sumele de bani, că inculpatul U_______, în calitate de
președinte al CJ, nu avea atribuții privind „direcționări de alocări bugetare”, trimiterile la art.
104 din Legea 215/2001 se referă la cu totul alte atribuții ale președintelui CJ, iar din analiza
Legii 273/2006 (legea finanțelor publice locale) precum și a legii 500/2002 (legea finanțelor
publice) rezultă faptul că noțiunea de "direcționare de alocări bugetare" nu există, iar din
probele administrate în cauză nu rezultă că o asemenea direcționare de alocări bugetare să fi
avut loc în realitate.

De asemenea, nici varianta propusă de către coinculpatul U_______, conform căreia

inculpatul B___ ar fi realizat donații voluntare către P__, nu corespunde realității, apelantul
susținând că nu a avut niciodată vreo legătură de durată cu P__ sau cu vreo altă formațiune
politică și nu a făcut decât sponsorizări ocazionale.

S-a menționat că în cursul lunii aprilie 2011, ___________________________ Arc - Icco

System a câștigat licitația organizată pentru realizarea unei noi piste și anexe a RA
A_________ Internațional C___, fiind astfel semnat contractul nr. 146/06.09.2011; în cadrul
asocierii, __________________________ atribuții ce țineau de execuția efectivă a pistei
conform specificațiilor și proiectului care urma să fie realizat de ceilalți asociați.

La câteva luni, ulterior, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatul a devenit acționar majoritar
în cadrul ________________________, fiind din această perspectivă interesat de bunul mers
al tuturor proiectelor în care era implicată societatea și, implicit, de cel referitor la realizarea
pistei RA A_________ Internațional C___, finanțarea lucrării fiind realizată de către
C________ Județean C___, care din această perspectivă era direct interesat de respectivul
proiect, fiind de facto entitatea care exercita controlul asupra unui număr de aspecte esențiale
pentru realizarea proiectului, dintre care cel mai important îl reprezentau alocările financiare.

Este esențial faptul că respectiva lucrare era realizată din resursele proprii ale
_________________________, A_________ Internațional C___ achitând contravaloarea
lucrărilor la diverse intervale de timp, pe măsură ce se finalizau anumite faze ale lucrării. În
acest sens, pentru ca RA A_________ Internațional C___ să deconteze o anumită parte a
lucrării (care se finaliza), era nevoie de întocmirea unei documentații complete, în sensul în
care lucrarea trebuia să fie autorizată, executată și recepționată.

Datorită complexității lucrării și a valorii semnificative a proiectului,

_____________________________ a putea participa la licitație, prin caietul de sarcini a avut
instituită obligația dovedirii sursei de finanțare necesare realizării proiectului, în modalitatea
„credit furnizor" (Anexa I vol.l). Odată ce banii au fost accesați de către
______________________________ datora băncii rate și dobânzi, care curgeau indiferent de
încasările societății. Pentru a se putea menține un echilibru între sumele ce trebuiau restituite
băncii și încasările de la RA A_________ Internațional C___, era esențial ca acesta din urmă
să realizeze plățile către ________________________ timp, conform graficului, pe măsură ce
lucrările se executau. Eventualele întârzieri ale RA A_________ Internațional C___ la
realizarea plăților către __________________________ extrem de împovărătoare pentru
societate, în condițiile în care lucrările avansau și necesitau în continuare finanțare, iar pe de
altă parte, _________________________ nevoită să respecte graficul de rambursare în relația
cu banca, ceea ce presupunea plăți regulate.

De exemplu, simpla modificare a duratei de rambursare de către RA A_________

Internațional C___ de la 3 ani, cum era stabilit inițial prin contractul nr. 146/2011, la 4 ani,
conform actelor adiționale impuse, a determinat o cheltuială suplimentară în sarcina
________________________ 1.950.000 lei cu titlu de dobânzi.

Colaborarea ________________________ C________ Județean C___ a decurs normal și fără

probleme până în luna iunie 2012, când au fost organizate alegeri locale și au fost aleși noii
membri ai C__________ Județean și un nou Președinte al C__________ Județean, în persoana
lui U_______ H____ D____. Pe U_______ H____ D____ l-a cunoscut după ce a devenit
Președinte al CJ C___, pe fondul discuțiilor legate de execuția pistei RA A_________
Internațional C___, existând o nevoie de comunicare și colaborare în legătură cu acest proiect.

Inculpatul B___ I___ a arătat că, în aceste condiții, nu a existat nici un motiv pentru a oferi
mită președintelui C__________ Județean și că a fost silit să remită sumele de bani ca urmare
a multiplelor presiuni și piedici pe care acesta le-a exercitat de-a lungul timpului privind
executarea pistei la A_________ Internațional C___, iar acest aspect rezultă din probele
administrate în cauză.

În legătură cu remiterea sumei de 100.000 lei în octombrie 2012, s-a arătat că anterior acestei
date, inculpatul U_______ H____ a anunțat intenția de a opri lucrările realizate până în acel
moment la aeroport și a dispus efectuarea unei expertize care nu se justifica și în același timp,
au apărut disfuncționalități în realizarea exproprierilor terenurilor necesare executării
lucrărilor de realizare a pistei, aspecte care au determinat ________________ să achiziționeze
două terenuri în zonele esențiale. Totodată C________ Județean C___ trebuia să asigure
devierea a 2 râuri existente în zona Becaș și Murător, dar demersurile necesare au fost
realizate cu greutate și cu mare întârziere.

În acest context, inculpatul B___ a arătat că a fost abordat de inculpatul U_______ care i-a
cerut suna de 50.000 Euro, precizând că sunt pentru „partid” și i-a dat de înțeles pe un ton
imperativ că dacă va remite această sumă relațiile dintre ________________________
C________ Județean C___ se vor derula normal.

Toate aceste piedici ar fi provocat consecințe semnificative, întrucât nerealizarea lucrărilor la

termen ar fi atras penalități semnificative, iar întârzierea plăților către societate ar fi creat
disfuncționalități majore în activitatea _________________________ același timp RA
A_________ Internațional C___ a adus la cunoștința societății că, dacă până în octombrie
2013 nu va fi dată în folosință pista, multe companii aeriene vor retrage zborurile.

Față de aceste presiuni, inculpatul B___ I___ a arătat că a cedat și a achitat suma de 100.000
lei, iar în momentul următor s-a procedat la predarea către ________________________ a
unui amplasament de 20.000 mp esențiali pentru lucrări (29 octombrie 2012).

Referitor la remiterea sumelor de 40.000 lei în martie 2013 și 20.000 Euro în aprilie 2013, s-a
arătat că acestea au fost remise la insistențele repetate ale martorului P__ R_____, în
contextul în care apăruseră din nou disfuncționalități cu privire la achitarea despăgubirilor
aferente exproprierilor și punerea la dispoziție în termen a amplasamentelor necesare
continuării lucrărilor.

Totodată, existând o presiune pentru finalizarea pistei la 15 octombrie 2013, societatea a fost
obligată să lucreze fără autorizații, aspect confirmat de martorii audiați în cauză.

Astfel, la începutul lunii septembrie 2013, inculpatul U_______ H____ l-a contactat și i-a
cerut bani, aducându-i la cunoștință că altfel nu se va emite autorizație, în acest context a
cedat presiunilor și a achitat sumele de 5000 Euro în 8 septembrie 2013 și 20.000 lei în 5
octombrie 2013.

În prealabil solicitărilor sumelor de bani, se acumulaseră plăți ce trebuiau achitate de către

Consiliu Județean C___ către A_________ Internațional C___ și ulterior de către acesta către
________________________.

În concluzie, în primul rând s-a solicitat a se constata că în ceea ce privește cele 5 acte
materiale din intervalul octombrie 2012 - octombrie 2013, remiterile sumelor de bani nu s-au
realizat în legătură cu vreo atribuție de serviciu a Președintelui C________ Județean sau în
subsidiar, să se rețină că aceste remiteri au fost determinate de presiunile venite din partea
coinculpatului U_______, fiind aplicabile dispozițiile art. 290 alin. 2 C.pen.

Cu privire la suma de 10.000 lei, achitate în luna martie 2014, aceasta a fost solicitată de către
inculpatul U_______ H____ ca un ajutor pentru a achita onorariul avocaților fiului său ce
avea probleme juridice și, în consecință, această acțiune nu se circumscrie vreunei infracțiuni,
argumentele aduse de instanța de fond în sensul inexistenței vreunui termen de restituire a
banilor nefiind de natură a convinge că acea conduită ar fi una ilicită.

În legătură cu contractul încheiat între ________________ și ____________ în valoare de

5000 lei s-a susținut că nu s-a vizat coruperea unui funcționar, ci s-a urmărit o sponsorizare a
unui sondaj de opinie, nu s-a realizat o operațiune de disimulare sau ascundere a situației reale
de către inculpatul B___ I___, care nu și-a dat acordul pentru încheierea contractului și nu a
insistat la încheierea acestuia, semnăturile fiind realizate de martorii F___ A________ și
F_____ M______.

Referitor la infracțiunea de spălare de bani, aceasta nu poate fi reținută, deoarece la momentul

încheierii contractului nu au existat bunuri sau valori a căror proveniență să fie disimulată.

Inculpatul P_______ V_____ a solicitat desființarea hotărârii atacate și în principal, achitarea

sa pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 alin, (1) C. pen, 1968 (art. 290 C. pen.) rap.
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 35 alin, (1) C, pen, (promisiunea și 8 acte
materiale de remitere), în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin, (1) lit., a), întrucât fapta nu
există; achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art, 255 alin. (1) C. pen. 1968 (art. 290
C. pen.) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte
materiale), în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin, (1) lit. b), întrucât fapta nu este
prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege, iar în subsidiar,
reducerea cuantumului pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 alin.
(1) C. pen. 1968 (art, 290 C. pen.) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin.
(1) C. pen. și modificarea modalității de executare a pedepsei în sensul dispunerii suspendării
executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare.

În motivarea apelului s-a arătat că soluția instanței de fond nu își găsește o veritabilă ancorare
în materialul probator și prezintă mai degrabă o ________ prezumții și concluzii insuficiente
pentru a conduce la o soluție de condamnare și nu a fost avut în vedere faptul că alocările
bugetare în ce privește OUG nr.28/2013 nu proveneau de la consiliul județean și, de
asemenea, faptul că președintele consiliului județean nu avea nici un fel de atribuții de
serviciu în ce privește alocările bugetare, direcționările acestor fonduri, precum nici în sensul
întocmirii listei cu obiectivele propuse spre finanțare Ministerului Dezvoltării.

Din cele 10 acte materiale reținute în sarcina domnului P_______, s-au recunoscut în mod
punctual de către acesta, două remiteri de bani, este vorba de remiterea din aprilie 2013 în
sumă de 40.000 lei și cea din mai 2014, cea de 20.000 lei.

Celelalte remiteri de bani nu sunt dovedite prin probele administrate și instanța a înțeles să se
bazeze exclusiv pe datele regăsite în fișierul EVB. Argumentele prezentate în sentință, în
sensul că realitatea consemnărilor din evidența tabelară este valorizată și susținută prin
coroborarea cu sumele depuse în contul mamei inculpatului în vederea achitării ratelor
bancare, nu sunt de natură nici măcar de a dovedi proveniența ilicită a acestor sume de bani și
nicidecum sau cu atât mai puțin de a proba actele materiale ale infracțiunii de dare de mită
reținute în sarcina inculpatului.

Sentința fost criticată în sensul că nu au fost redate în concret care sunt actele materiale ale
infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, fiind însușite în totalitate declarația martorului P__
R_____ și datele extrase din fișierul Excel„evb”, deși acestea nu sunt în măsură să constituie
probe.

Cu privire la declarațiile martorului P__ R_____ s-a arătat că acesteia trebuie privire cu
rezerve, întrucât avea un interes în cauză, respectiv absolvirea de răspundere și astfel, cel mai
probabil acesta a redactat și fișierul „EVB”, în care se regăsesc actele materiale ale
infracțiunii reținute în sarcina inculpatului P_______ V_____ și care au fost detaliate în
decalarația dată ulterior formulării denunțului, deși inițial nu au fost menționate.

Referitor la fișierul Excel „EVB” s-a susținut că acesta nu prezintă data redactării sau a
modificării, iar din cele menționate de specialistul IT H____ C_______ rezultă că există
posibilitatea de a falsifica orice asemenea dată informatică fără a lăsa o urmă și de altfel, din
concluziile rapoartelor de expertiză realizate de către experții parte, rezultă că fișierele au fost
alterate.
Totodată, a fost criticată sentința cu privire la confirmarea preexistenței fișierului „evb” și
argumentele aduse în acest sens, arătând că se bazează doar pe prezumții și pe declarațiile
inculpaților care au recunoscut remiterea unor sume de bani, ce se regăsesc, de asemenea, în
acel fișier.

În ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina

inculpatului, s-a arătat în primul rând că lipsește condiția privind îndeplinirea unui act care
intră în atribuțiile de serviciu ale Președintelui C__________ Județean, iar acest aspect este
învederat prin adresa emisă de C________ Județean C___, în care se arată că președintele nu
are atribuții cu privire la alocarea unor fonduri bugetare, nu poate influența modalitatea în
care urmează să fie alocate sumele respective și nu are atribuții de serviciu în sensul
direcționării alocărilor bugetare.

Simplul fapt că președintele C__________ Județean C___ U_______ H____ a semnat o

adresă care emana de la instituția pe care o prezida nu reprezintă decât o banală obligație
funcțională, C________ Județean acționând ca un organ de centralizare și înaintare într-o
manieră organizată a propunerilor ce emană de la primăriile din județ.

În consecință s-a reținut că inculpatul U_______ H____ nu avea atribuțiile reținute în

rechizitoriu, iar aceasta rezultă din probele administrate în cauză.

Referitor la alocările bugetare conform cotei de 20% s-a susținut că realizarea listei de
prioritizare a obiectivelor fiecărei unități administrativ-teritoriale a fost făcută de către
serviciul condus de martorii C____ A________, iar inculpatul U_______ H____ doar a
semnat și votat alături de ceilalți 37 de consilieri județeni aprobarea acestuia și nu a făcut
nicio modificare.

Concluziile instanței cu privire la convorbirile telefonice ale inculpatului U_______ cu

martorii M______ I____, primar al comunei Fizeșul Gherlii și C_____ A____ E___, primar al
comunei Bonțida, nu sunt cele care rezultă din probe, iar sensul dat discuțiilor respective este
unul incorect.

S-a mai susținut că inculpatul P_______ V_____ nu avea nici un interes în remiterea unui
comision de 15 % din valoarea contractului către inculpatul U_______, întrucât profitul firmei
sale era între 5- 8%, iar aceasta pe lângă împrejurarea că inculpatul U_______ nu avea nicio
atribuție de serviciu sau intervenție în alocarea fondurilor, conduce la concluzia lipsei
mobilului infracțional.
În final, s-a arătat că inculpatul nu a avut niciodată reprezentarea că banii oferiți numitului
P__ R_____ ar reprezenta altceva decât simple sponsorizări către Partidul Național Liberal,
iar acest lucru rezultă chiar și din declarațiile martorului P__, prima instanță dând interpretări
greșite fragmentelor din convorbirile inculpatului cu acest martor.

Inculpatul P_____ I___ a solicitat în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. desființarea sentinței
penale atacate și judecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.396 alin.5
coroborat cu art.16 lit.b teza I C.pr.pen., iar în subsidiar, desființarea sentinței atacate și
achitarea în temeiul art.396 alin.5 coroborat cu art.16 lit.c C.pr.pen. și în consecință să se
revoce măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor inculpatului prin Ordonanța
din 17.06.2014 a D__- S.T. C___.

În motivarea apelului s-a arătat că nu există elementul determinant al infracțiunii de luare de

mită, în sensul că acțiunea de pretindere și primire nu este comisă în legătură cu îndeplinirea
atribuțiilor de serviciu.

Astfel din probele administrate în cauză respectiv, adresa emisă de C________ Județean și
depusă la termenul din 17 decembrie 2015 rezultă că inculpatul P_____ I___ nu avea nicio
legătură cu derularea contractului de concesiune privind parcarea la A_________ Otopeni.
Din dispozițiile nr. 583 din 24 august 2010 și nr. 415 din 28 noiembrie 2014 ale Președintelui
C__________ Județean C___ rezultă care era componența comisiilor pentru implementare a
contractului de concesiune nr. 29/2010, iar din acestea nu face parte inculpatul P_____ I___,
însă prima instanță a alăturat nejustificat aceste aspecte.

Faptul că inculpatul P_____ I___ nu avea nicio atribuție concretă de serviciu pentru derularea
contractului de concesiune rezultă și din declarațiile martorilor A______ C____ A________
și I______ Ș_____.

De asemenea societatea și inculpatul D________ nu aveau nici un interes să accelereze

procesul privind aprobarea parcării long term mai ales prin achitarea unor sume.

În viziunea U__, înființarea parcării long term ar fi dus la o scădere a veniturilor, în condițiile
menținerii cheltuielilor la același nivel și implicit scăderea a profitului. Singurul interesat de
proiect și, mai ales, la nivel de imagine, era C__________ Județean, iar în acest sens sunt
declarațiile martorului D_______ A_____.

Contrar celor reținute prin rechizitoriu, C________ Județean, a fost instituția care, la
solicitarea repetată a populației clujene, a pus în discuția Societății U__ Hotel&Parking
Management SRL înființarea unei parcări long-term, tocmai pentru că un astfel de tip de
parcare era un serviciu uzual în cadrul unui aeroport. Împrejurarea este confirmată inclusiv de
materialele din presa locală, cum ar fi, de pildă, articolul din publicația Ziua de C___, depus
la dosarul cauzei în fond, de către inculpatul D________.

De altfel, numitul I______ Ș_____ a întocmit un proiect de hotărâre în vederea votării la

ședința C__________ Județean din data de 27.11.2013. Proiectul a fost retras cu o zi înainte
de ședință, constatându-se de către numita R____ M______ că în planul concesionarului era
greșit identificată suprafața unde urma a fi extinsă parcarea long-term. Cu ocazia recepției
ulterioare a stației de epurare a apei de la Compania de A__ C___, această situație a fost
adusă la cunoștința inculpatului U_______ H____ D____, a inculpatului D________
G______ R___ și a numitului U________ T______ (investitorul care deține societatea U__),
Motivul relatării și a întâlnirii a fost acela că grupul de firme U__ a fost executantul acestei
lucrări - pe lângă multe altele, obținute ca urmare a colaborării cu instituția C__________
Județean C___.

Astfel, discuția din data de 27 11.2013 nu face decât să reitereze o stare de fapt care
radiografia imposibilitatea legală de a răspunde la solicitările C__________ Județean de a
genera transformarea amplasamentului în parcare de lungă durată,

Ulterior acestei date, la debutul lunii martie 2014, numitul S_________ A________ a
prezentat numitei R____ M______ și I______ Ș_____ o nouă propunere pentru înființarea
parcării long-term, discuția a fost reluată în aprilie 2014, dar s-a stabilit că nici în această
manieră nu sunt respectate prevederile contractuale ale actului de concesiune, adoptat
anterior.

Raportat la aceste fapte mai sus prezentate, toți martorii audiați, atât în fața instanței de fond,
cât și în fața instanței de apel, neagă vreo implicare din partea inculpatului P_____, atât
înainte de comiterea celor două acte materiale, cât și după acest moment.

S-a mai susținut că suma de 20.000 euro solicitată inculpatului D________, în virtutea unor
relații de amiciție și datorită calității sale de director de dezvoltare la o societate potentă
financiar, a reprezentat o sponsorizare pentru campania electorală la alegerile parlamentare
din 2014, inculpatul P_____ fiind director de campanie P__ la Organizația municipală.
Totodată, din suma de 10.000 euro primită cu acest titlu la întâlnirea cu D________ din 17
aprilie 2014, a remis inculpatului U_______ 5000 euro, acesta fiind coordonator de campanie,
iar 5000 a depus în fondurile organizației minicipale, fapt confirmat de contractul de donație
nr.1 din 18 aprilie 2014.

Prin motivele de apel, inculpatul P_____ a criticat modul în care instanța de fond a interpretat
sms-urile transmise inculpatului D________, arătând că sumele de bani au fost solicitate
pentru campania electorală și nu într-un alt scop, iar în acest sens este relevantă și conversația
din 27 aprilie 2014, insistențele datorându-se tocmai împrejurării că data alegerilor era
apropiată, iar campania electorală a impus anumite cheltuieli neonorate.

În fine, s-a arătat că probațiunea administrată în cauză este insuficientă pentru a susține o
soluție de condamnare, prezumția de nevinovăție nefiind înlăturată, situație în raport de care
se impune aplicarea principiului in dubio pro reo și pronunțarea unei soluții de achitare.

Inculpatul D________ G______ a solicitat, în principal, în temeiul art.421 pct.2 lit.b C.pr.pen.
rap.la art.6 par.1 și 3 din CEDO desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre
rejudecare la instanța de fond sau în subsidiar, conform art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen.
desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei
din cele două infracțiuni de dare de mită săvârșite în concurs, într-o singură infracțiune de
dare de mită în forma unității naturale prev.de art.290 rap.la art.6 din Legea 78, și în final
achitarea în baza art.396 alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.b C.pr.pen. în ceea ce-l privește pe
P_____ și art.16 lit.c C.pr.pen. în ce-l privește pe U_______.

Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare, pornind de la disp.art.403

C.pr.pen. care prevăd că hotărârea trebuie să fie dată și pronunțată ca urmare a unei analize
judicioase a probelor, deși hotărârea are 88 pagini, 3 file, doar de la filele 71-73 îl vizează pe
inculpatul D________ G______.

S-a arătat că, deși a invocat în probațiune și în concluziile scrise, proba cu înscrisuri, precum
și declarațiile a 6 martori, I______ Ș_____, Ș_________ A________, D_______ A_____,
P__ I_____, D__ G_______, G___ S_____, în hotărâre nu se regăsește nici un răspuns la
probațiunea administrată în faza de judecată, instanța limitându-se la o analiză sumară cu
privire la problema referitoare la amplasamentul din stânga a pavilioanelor și dacă acesta a
fost utilizat ca și parcare, raportându-se doar la două înscrisuri, și anume: procesul verbal de
predare primire încheiat între aeroport și firma U__ (f.252 vol.II) și nota de constatare din 25
mai 2015 încheiată cu ocazia verificării și numărării locurilor de parcare existentă în incinta
aeroportului și la discuția purtată între D________ și P_____ la 28 aprilie 2014, precum și
declarația martorei R____ M______.

Totodată prin hotărâre nu se răspunde apărărilor inculpatului referitoare la solicitarea de

achitare pentru modalitatea de comitere a infracțiunii în forma promisiunii în raport cu
inculpatul P_____ și nu a analizat distinct în fapt și în drept fapta reținută, în relația cu
inculpatul U_______ H____.
În acest sens, inculpatul a invocat încălcarea dispozițiilor interne relative la motivarea
hotărârilor judecătorești, a art.6 CEDO și a jurisprudenței CEDO, cu referire la cauzele
B_____ c/a României, Helle împotriva Finlandei.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice s-a susținut că, raportat la starea de
fapt, nu se poate reține un concurs formal de infracțiuni și comiterea a două infracțiuni
distincte de dare de mită. Fiind vorba de comiterea unei infracțiuni de corupție, obiectul
juridic constă în relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, astfel
că există un unic subiect pasiv și un singur rezultat al infracțiunii, fiind irelevant ca presupusa
mită ar fi fost dată unui număr de două persoane.

Referitor la reținerea infracțiunii de dare de mită sub forma promisiunii se precizează că din
probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul D________ să fi acceptat sau promis
remiterea sumei de 20.000 euro, existând doar o pretindere neurmată de promisiune,
(solicitarea de „20.000 cash și mai vorbim” a rămas fără răspuns) sau cel mult se poate
considera că a fost acceptată până la valoarea de 10.000 lei, din moment ce nu s-a remis mai
mult.

În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită în relația cu coinculpatul P_____ I___, în

motivarea apelului s-a susținut că:

I. suma de xxxxx € remisă inculpatului P_____ I___ la data de 17 aprilie 2017 a fost dată cu
titlu de împrumut în virtutea relațiilor de prietenie dintre aceștia, iar aceasta rezultă din
următoarele: suma a fost remisă din banii personali ai inculpatului D________ G______, în
contextul în care acesta era un simplu angajat U__ Real Estate și nu avea niciun interes în
derularea contractului de concesiune; din declarațiile martorilor D_______ A_____,
U________ T______ rezultă că cel care s-a ocupat de proiect a fost martorul S_________, iar
inculpatul D________ avea alte atribuții. Totodată martorul I_____ M____, în declarația dată
la instanța de apel la 5 aprilie 2017, a susținut că motivul pentru care D________ a mediat
întâlnirea de la sediul U__ cu președintele Consilului Județean (în biroul lui U________) a
fost acela că el îi cunoștea pe cei doi; U__ G___ SA nu este inculpat în cauză, ceea ce
înseamnă că este exclusă comiterea infracțiunii în interesul acestei societăți; comunicarea
dintre inculpatul D________ și inculpatul P_____ infirmă existența infracțiunii; P_____ a fost
cel care a inițiat fiecare convorbire telefonică (SMS) cu D________, iar acest aspect rezultă
din rechizitoriu; în intervalul 23 aprilie - 28 aprilie 2014 P_____ a trimis șase mesaje
inculpatului D________ fără ca acesta să răspundă, mai puțin ultimul în care și-a exprimat
refuzul; din conținutul mesajelor nu se poate reține că este o situație de luare/dare de mită;
atitudinea inculpatului D________ de a-l evita pe inculpatul P_____ rezultă din declarațiile
martorilor S_________ și R____;
II. S-a arătat că ____________________ nu avea niciun interes în înființarea parcării long
term și, în consecință, nu există un mobil al săvârșirii infracțiunii de dare de mită și
cumpărării atribuțiilor celor doi reprezentanți ai C__________ Județean C___, iar aceasta
rezultă din următoarele:

a. Inițiativa amenajării unei parcări long term a aparținut C__________ Județean C___
datorită faptului că la celelalte aeroporturi internaționale exista o astfel de parcare și datorită
nemulțumirii taximetriștilor cu privire la tarifele percepute pentru acces în aeroport.

Acest fapt este confirmat prin declarațiile martorilor D_______ A_____, U________
T______, S_________ A________, I______ Ș_____, R____ M______, G___ S_____ și de
articolul din ziua de C___.

b. U__ a acceptat una din cele două propuneri respectiv, amenajarea unei parcări long term
de 108 locuri pentru a păstra relațiile de colaborare cu C________ Județean.

c. Înființarea parcării urma să se facă nu prin extinderea suprafeței de parcare și suplimentarea

cu 108 locuri (cum greșit s-a înțeles), ci prin convertirea unei suprafețe din suprafața de
parcare deja existentă în parcare long term, prin simpla reducere a tarifelor de taxare pentru
108 locuri.

Astfel, nu corespunde realității că U__ urma să-și suplimenteze veniturile prin extinderea
numărului de parcări cu 108 locuri de parcare cu destinația de parcare long term care ar fi
urmat să fie amplasate în altă zonă decât cea aflată în acel moment în exploatare și faptul că
reprezentanții U__ ar fi făcut nenumărate demersuri în acest sens.

În acest sens s-a arătat că, anterior semnării contractului de concesiune nr.29 din 17 august
2010, pe suprafața de teren destinată construirii parkingului etajat în partea stângă a
aeroportului, exista o parcare auto supraterana exploatată de A_________ C___. În luna
aprilie 2011, U__ a finalizat executarea primului dintre obiectivele contractului de concesiune
inițiat la 17 august 2010 cu C________ Județean, respectiv extinderea parcării auto existente
în incinta aeroportului, iar la 20 aprilie 2011 parcarea a trecut în administrarea U__ care a
început să achite redevență C__________ Județean. Amplasamentul, atât dreapta cât și
stânga, a fost predat către A_________ Internațional C___, deși instanța reține contrariul,
constatând că înscrisul aflat la dosarul cauzei (f.252 vol III, intitulat proces verbal de predare
primire încheiat între Aeroport și firma U__ nu poate susține o reală predare a
amplasamentului în discuție (cel situat în partea stângă a pavilioanelor).
Din înscrisurile depuse la curtea de apel rezultă că nici pentru amplasamentul din partea
dreaptă nu a fost încheiat un proces verbal, iar aceasta rezultă din înscrisurile depuse la
dosarul cauzei. Predarea amplasamentului din partea stângă s-a făcut în aceeași manieră. Din
20 aprilie 2011, U__ plătește redevență pentru exploatarea locurilor de parcare stângă și
dreaptă. Amplasamentul propus de ______________________ long term era suprafața de
teren destinată construirii parkingului etajat și neocupat ocupat de imobilele pavilion ABCD
pe care era deja parcarea auto supraetajată pentru care U__ plătea redevență. U__ nu a
solicitat decât schimbarea și aprobarea noilor tarife, acestea fiind mai reduse decât cele
practicate până în acel moment, adaptate unei parcări long term. S-a arătat că faptul că este
vorba despre convertirea a 108 locuri de parcare deja existente și nu extinderea parcării și
crearea a 108 locuri, este confirmat prin declarațiile martorilor R____, G___, S_________,
D_______, P__ I____, Z___ G______ și inculpatul U_______.

Cu privire la solicitarea de achitare pentru infracțiunea de dare de mită în relația cu inculpatul

U_______, s-a arătat că nu există probe care să susțină această acuzație.

Niciuna din probe nu atestă existența unei înțelegeri între coinculpații D________, P_____ și
U_______ și nu există nicio conversație a inculpatului D________ cu inculpatul U_______.
În niciuna din conversațiile purtate de inculpatul P_____ nu este menționat numele
inculpatului U_______. Este irelevant modul în care inculpatul a folosit acea sumă de bani, nu
există probe din care să rezulte că D________ ar fi cunoscut faptul că P_____ a remis
jumătate din suma primită inculpatului U_______.

În fața instanței de apel au fost administrate următoarele probe: declarațiile inculpaților

P_____ I___ ( f.126-127 vol.II), D________ G______ R___ (f.128-129 vol.II), declarațiile
martorilor D_______ Ș_____ F_____ (f.154-156 vol.II), B____ N______ (f.157-158 vol.II),
I_____ M____ (f.159-160 vol.II), B_______ E______ Laurian (f.161-162 vol.II), I______
Ș_____ E_____ (f.163-165 vol.II), I___ G______ (f.190-191 vol.II), P__ R_____ M_____
(f.229-234 vol.II), declarație martor cu identitate protejată U______ I__ (f.236-237 vol.II),
raport de expertiză criminalistică asupra hard disk-ului marca „Hitachi” cu ______________
capacitate 500 Gb sigilat cu sigiliu tip MI nr.xxxxx, nr.xxxxxx din 28 august 2017, întocmit
de Institutul Național de Expertiză Criminalistică (f.273-287 vol.II), declarația inculpatului
B___ I___ (f.58-61 vol.III), punct de vedere tehnic, obiecțiuni la raportul de expertiză (f.28-
54); „raport de expertiză tehnică” (vol.III f.68-79, întocmit de expert parte S_____ E_____
A________, declarația inculpatului P_______ V_____ (f.81-82 vol.III), înscrisuri în apărare
depuse de inculpați (f.83-322 vol.III).

Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale în faza
de cercetare judecătorească și în apel, Curtea reține că prima instanță a dat o corectă
interpretare întregului material probator și a reținut o stare de fapt conformă cu acesta,
formându-și convingerea asupra existenței vinovăției fiecăruia dintre inculpați sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor imputate acestora, cu trimitere la mijloacele de probă administrate
direct și nemijlocit, înlăturând motivat apărările fiecărui inculpat.

Astfel, în mod judicios s-a reținut de către prima instanță, în esență că inculpatul U_______
H____ D____, în calitate de președinte al C__________ Județean C___ a pretins de la
inculpatul P_______ V_____ suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-
mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit în zece tranșe
suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale
elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b
din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din
bugetul CJ C___ nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr.
28/2013 către unități administrativ teritorial din județul C___, în vederea finanțării
contractelor pe care respectivele entități le aveau cu societatea Sinai Comimpex SRL deținută
de inculpatul P_______ V_____. (10 acte materiale).

În aceeași calitate, inculpatul U_______ H____ a pretins de la inculpatul B___ I___ suma
totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat și în
baza aceleiași rezoluții infracționale a primit în șapte tranșe suma totală de 278.000 lei pentru
ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele
reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b din Legea
215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ
C___ nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de S.C..C N_____ SA deținută de
inculpatul B___ I___ (7 acte materiale).

Totodată, la data de 13 mai 2014, inculpatul U_______ H____ D____ a convenit cu

inculpatul B___ I___ ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr.
18/12.05.xxxxx, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile
deținute de omul de afaceri, respectiv __________________ cu societatea Centrul de
Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de suspectul F___ A_______
F_____ S________, ce atestă în fals o convenție comercială între cele două societăți, acte
folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie
de care a beneficiat președintele C__________ Județean C___, în valoare de 5.000 euro,
încercând astfel să disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu
titlu de mită.

În același timp, inculpatul U_______ H____ D____ la data de 9 aprilie 2014 împreună cu
inculpatul P_____ I___ a pretins de la inculpatul D________ G______ R___ - director de
dezvoltare al ______________ suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei
doi reprezentanți ai C__________ Județean C___, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și
prerogativelor funcției elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a
din Legea 215/2001), să promoveze în cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să emită o
Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății U__ Hotel &
Parking SRL concesiunea unui nou teren în vederea realizării unei parcări long term pentru
108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A____ I____ C___-N_____, sumă din care la
data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

În privința inculpatului B___ I___ s-a reținut corect că în perioada octombrie 2012 - martie
2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a remis inculpatului U_______
H____ D____ suma de 278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în
exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele reglementate
de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b din Legea 215/2001 a administrației
publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ C___ nemijlocit în vederea
plății contractelor derulate de S.C.C. N_____ SA pe care o deținea (7 acte materiale).

La data de 13 mai 2014 acest inculpat a convenit cu inculpatul U_______ H____ D____ să
procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum și a facturii fiscale nr.
34/23.05.2014 între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv
________________ cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL,
reprezentată de suspectul F___ A_______ F_____ S________, ce atestă în fals o convenție
comercială între cele două societăți, acte folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra
unui studiu de piață- sondaj de opinie de care a beneficiat președintele C__________ Județean
C___, acte care au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul F_____
M______, care a acționat fără vinovăție.

Inculpatul P_______ V_____ a promis inculpatului U_______ H____ D____ suma totală de
693.224 lei din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași
rezoluții infracționale a remis în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru ca președintele
C__________ Județean C___, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective
cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a) și alin. 4 lit. a și b din
Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul
CJ C___ nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către
unități administrativ teritorial din județul C___, în vederea finanțării contractelor pe care
respectivele entități le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL deținută de inculpatul
P_______ V_____ (10 acte materiale).

În legătură cu inculpatul P_____ I___, consilier județean în cadrul C__________ Județean

C___, se reține că la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul U_______ H____ D____ a
pretins de la inculpatul D________ G______ R___- director de dezvoltare al
______________ suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi
reprezentanți ai C__________ Județean C___, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și
prerogativelor funcției elective (cu referire la cele reglementate de art. 91 alin. 4 lit. a) și b)
din Legea 215/2001) să promoveze în cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să voteze
favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății U__
Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ C___, realizarea unei
parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A____ I____ C___-
N_____, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

Referitor la inculpatul D________ G______ R___, din probele și actele dosarului a rezultat
că în calitate de director de dezvoltare al ______________, la data de 9 aprilie 2014 a promis
inculpaților P_____ I___, consilier județean în cadrul C__________ Județean C___ și
U_______ H____ D____, președinte al C__________ Județean C___ suma de 20.000 euro,
câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai C__________ Județean C___,
pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective aceștia să promoveze în
cadrul CJ C___ un proiect de hotărâre și să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean,
prin care să se aprobe în favoarea societății U__ Hotel & Parking SRL în cadrul contractului
de concesiune derulat cu CJ C___, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în
incinta Aeroportului Internațional A____ I____ C___-N_____, sumă din care la data de
17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare.

Curtea, analizând expunerea hotărârii atacate, își însușește starea de fapt reținută pe larg,
apreciindu-se că motivarea este conformă cu dispozițiile art.403 C.pr.pen. și jurisprudența
Curții Europene a drepturilor Omului, iar probele administrate în apel nu sunt apte de a o
modifica.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că o instanță de control

judiciar își poate însuși argumentele instanței ierarhic inferioare, precizând acest aspect, în
măsura în care constată și menționează că nu a identificat vreun argument nou pentru a
respinge această motivare (cz. Albina contra României, Hot. nr. 4/2005).

Curtea Europeană a considerat că, respingând o cale de atac, instanța sesizată poate, în
principiu, să își însușească motivele reținute în decizia atacată" (CEDO, Marea Cameră,
hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999, xxxxx/96).

Asupra apelului declarat de inculpatul U_______ H____ D____, Curtea constată următoarele:

Cu privire la cererea formulată de inculpat, de excludere din materialul probator a

declarațiilor martorului P__ R_____, a martorului cu identitate protejată U______ I__ și a
percheziției informatice efectuate în cursul urmăririi penale, în temeiul art.101 alin.1 și
respectiv, art.101 alin.2 C.pr.pen., se reține că:

Potrivit dispozițiilor art. 342 C. proc. pen., obiectul procedurii de cameră preliminară este
descris explicit în cuprinsul acestora, care statuează neechivoc asupra prerogativelor
judecătorului de a verifica, după trimiterea în judecată, competența instanței sesizate prin
rechizitoriu, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea
efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Astfel, Codul de procedură penală reglementează această procedură a camerei preliminare

prin care se verifică legalitatea și loialitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale,
pentru a se verifica incidența sancțiunii excluderii, sancțiune derivată din cea a nulității
conform art. 102 alin. 3 C. proc. pen.

Curtea constată că în prezenta cauză, în procedura camerei preliminare au fost invocate

aspecte de nelegalitate privind percheziția informatică și raportul de constatare tehnico-
științifică, iar judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului C___ s-a pronunțat,
în sensul constatării legalității acestei probe, precum și a tuturor celorlalte probe administrate
în cursul urmăririi penale, statuând în mod definitiv în acest sens, prin încheierea penală nr.27
din 15 ianuarie 2015.

În consecință, reiterarea, în fața instanței de apel, a aceleiași cereri asupra căreia s-a pronunțat
în mod definitiv Judecătorul de cameră preliminară, nu poate conduce, în lipsa altor elemente,
la concluzia că se impune excluderea percheziției informatice și a raportului de constatare
tehnico științifică realizate în cursul urmăririi penale. În acest sens, s-a pronunțat Înalta Curte
de Casație și Justiție prin: decizia penală nr.40/22 februarie 2016, decizia nr.416/27 octombrie
2016, decizia nr.119 din 12 iunie 2017.

Prin folosirea terminologiei de verificare a legalității administrării probelor, legiuitorul a

urmărit să supună controlului judecătorului de cameră preliminară modalitatea, operațiunile
de obținere și folosire a probei, putându-se constata nulitatea procedurii de administrare a
probei, cu consecința excluderii acesteia.

În acest sens este și Decizia nr.383 din 27 mai 2015 a Curții Constituționale, în care se
menționează că o probă nu poate fi obținută nelegal, decât dacă mijlocul de probă sau
procedeul probatoriu din care este obținută proba este nelegal.

De asemenea prin Decizia nr.516 din 2017 a Curții Constituționale se statuează că, în cadrul
procedurii de cameră preliminară este validată legalitatea probelor, urmând ca aspectele ce țin
de temeinicia acestora să fie puse în discuția judecătorului de fond în raport de situația
concretă.

Prin urmare, proba cu percheziția informatică nu poate fi exclusă ca fiind nelegală, iar
aspectele invocate referitoare la modul în care laptop-ul, obiect al acestei percheziții, a intrat
în posesia organului de urmărire penală, raportat la declarația dată în apel de martorul
U______, nu afectează proba în sine și legalitatea acesteia și nu reprezintă chestiuni noi care
ar fi decurs din cercetarea judecătorească efectuată ulterior procedurii de cameră preliminară.

În acest context, declarația martorului U______ I__ apare ca lipsită de relevanță.

Referitor la declarația martorului P__ R_____, se reține în primul rând că, judecătorul de
cameră preliminară a constatat că în cauză nu există nicio încălcare a principiului legalității și
loialității probelor, desigur având în vedere și declarația acestui martor, declarație ce nu a fost
contestată din punct de vedere a loialității în procedura camerei preliminare.

Împrejurarea relevată în fața instanței de apel de către martorul P__ R_____, referitoare la
anumite „explicații date de procuror cu privire la ce se poate întâmpla dacă nu colaborează”,
nu poate fi considerată o promisiune sau amenințare în sensul dispozițiilor art.101 alin.1
C.pr.pen,

De asemenea, nu există nicio dovadă din care să rezulte că mărturisirea a fost obținută prin
utilizarea unor asemenea mijloace care să fie de natură să genereze convingerea că aceasta
nu a fost dată în mod liber sau că a fost dată în circumstanțe de natură a-i afecta credibilitatea.

Faptul că față de martor s-a dispus o soluție de clasare în dosarul în care era cercetat la
momentul depunerii mărturiei sau că, în prezentul dosar, martorul nu a fost cercetat pentru
infracțiuni în legătură cu cele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, nu conduc
automat la concluzia că declarația dată a fost obținută prin promisiuni sau amenințări. Toate
aceste aspecte erau cunoscute la momentul formulării cererilor și excepțiilor în procedura
camerei preliminare.

Este de observat și faptul că prin rechizitoriul din 19 iunie 2014 emis în dosar 4/P/2014 al
D__ S.T. C___ s-a dispus clasarea cauzei privind faptele de luare de mită prev.de art.289
alin.1 C.pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000, șantaj, prev.de art.207 C.pen., abuz în serviciu,
prev.de art.132 din legea 78/2000 rap.la art.297 C.pen. ce a făcut obiectul plângerii formulate
de inculpatul B___ I___ împotriva numitului P__ R_____ M_____, soluție care a fost
menținută prin ordonanța nr.2008/II/2/05.08.2014 dată deprocurorul șef al Secției de
Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din cadrul Parchetului de pe
lângă Î___ – D__, iar prin încheierea penală nr.72 din 24 februarie 2015 a judecătorului de
cameră preliminară din cadrul Tribunalului C___, s-a respins ca tardivă plângerea formulată
de inculpatul B___ I___ împotriva ordonanței de clasare.
Instanța nu poate reține, contrar celor dispuse prin ordonanța de clasare, că martorul ar fi
beneficiat de o soluție favorabilă din alte motive decât cele reținute de procuror, în lipsa unor
probe în acest sens.

În concluzie, instanța de apel a analizat probele a căror legalitate a fost contestată, prin prisma
temeiniciei acestora, a loialității și a valorii lor, în conformitate cu art.103 C.pr.pen., prin
raportare la întreg materialul probator existent în cauză, după cum se va observa și în cele ce
urmează.

Referitor la motivele de apel vizând netemeinicia hotărârii:

1. Cu privire la activitatea infracțională reținută în raport cu inculpatul P_______ V_____,

critica referitoare la împrejurarea că inculpatul U_______ H____ D____, în calitate de
președinte al C__________ Județean nu avea atribuții pentru acordarea finanțărilor potrivit
OUG nr.28/2013, nu este întemeiată.

Din art.9 alin.4 OUG nr.28/2013, rezultă că, în termen de 15 zile de la comunicarea bugetului,
consiliile județene după consultarea autorităților administrației publice locale transmit
Ministerului Dezvoltării Regionale al Administrației Publice propunerile de finanțare detaliate
pe obiective de investiții noi pentru anul în curs, pe baza criteriilor de prioritozare.

De asemenea, din dispozițiile art.104 alin.1 lit.c, alin.3 lit.a, și alin.4 lit.a și b din Legea
nr.215/2001 reiese că președintele consiliului județean îndeplinește atribuții privind bugetul
propriu al județului, exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectul
județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le propune spre aprobare consiliului
județean în condițiile și termenele prevăzute de lege.

Din declarațiile martorilor C______ T_____ (vol.III f.xxxxx dosar fond), C____ A________
S_____ (f.208-2011 dosar fond), a rezultat că alocarea sumelor în baza OUG nr.28/2013 s-a
realizat pe baza unor criterii expres prevăzute în ordonanță, fiind respectată metodologia și
că unitățile administrativ teritroriale trimiteau liste cu propuneri care se înaintau ulterior
Direcției de Dezvoltare și Investiții iar conducerea consiliului județean, în urma analizării
acestora stabilea alocările de fonduri. Totodată martorul C____ A________ arată că a primit
lista cu obiectivele propuse și sumele alocate de conducerea C__________ Județean C___,
precum și faptul că inculpatul U_______ putea influența cuantumul acestor sume și
proiectele.
În același timp martorul P__ R_____ a declarat că a existat o prioritizare în alocarea
resurselor bugetare de către consiliul județean, listele întocmite fiind înaintate Ministerului
Dezvoltării Regionale.

În mod evident, la 31 mai 2013 sub semnătura președintelui U_______ H____ D____,
C________ Județean C___ a trimis Ministerului Drezvoltării adresa nr.100.14/31 mai 2013
privind propunerea de alocare bugetară pentru finanțarea în continuare a unor lucrări prin
OUG nr.28/2013, în listă regăsindu-se și lucrările contractate de S.C. Sinai Comimpex SRL la
comunele Fizeșul Gherli și Cîțcău. Ulterior în luna octombrie 2013 a fost acordată o altă
alocare bugetară, adresa nr.xxxxx/17.10.2013 fiind semnată pentru inculpatul U_______
H____ D____ de vicepreședintele consilului județean O_____, S.C. Sinai Comimpex SRL
fiind din nou vizată pentru proiectele Cîțcâu, Iclod și Fizeșul Gherlii.

Din cele de mai sus rezultă în mod cert că inculpatul, în calitate de președinte al Consilului
Județean C___, avea atribuții directe în selectarea lucrărilor ce urmau să fie incluse pe lista de
propuneri, iar din probele administrate reiese că acesta a pretins și primit sume de bani în
legătură cu îndeplinirea acestor atribuții, fiind întrunite elementele constitutive ale
infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 C.p.

Remiterea unei sume de 40.000 lei în aprilie 2013 rezultă din declarațiile martorului P__
R_____, ale inculpatului P_______ V_____ care a recunoscut că a avut o întâlnire cu
președintele CJ C___ la consiliului județean, iar ulterior a acceptat să-i remită prin
intermediul martorului P__ R_____ suma solicitată (susținând că ar fi fost pentru campania
electorală), dar și din declarația inculpatului U_______ H____ care admite că s-ar fi putut să
primească această sumă de bani, însă era pentru partid.

Totodată în perioada mai 2013 - februarie 2014, inculpatul P_______ V_____ a remis
inculpatului U_______ H____ prin intermediul lui P__ R_____ suma totală de 74.500 lei
astfel: câte 5000 lei la 23 mai, 24 mai și 03 iunie; 4500 lei la 06 iunie 2013, 5000 lei la 5
septembrie 2013 și 30.000 lei la 09 ianuarie 2014; 10.000 lei la 20 ianuarie 2014; 2200 euro la
24 februarie 2014.

La data de 10 mai 2014 s-a mai remis suma de 20.000 lei în parcarea Univers T C___-N_____
sumă pretinsă inculpatului P_______ V_____ la 6 mai 2014, inculpatul U_______ H____
recunoscând primirea acestei sume în declarațiile date.

Cele de mai sus rezultă din declarațiile celor doi inculpați ale martorului P__ R_____, dar și
din evidența extrasă din conținutul laptop-ului aparținând martorului P__ R_____, așa cum s-a
arătat în hotărârea instanței de fond.
Totodată în mod judicios s-a susținut că remiterea sumelor de către inculpatul P_______
V_____ s-a făcut în urma unei înțelegeri cu inculpatul U______ H____ și pentru ca acesta să-
l sprijine în obținerea resurselor bugetare necesare punerii în executare a proiectelor derulate
prin S.C. Sinai Comimpex SRL, având atribuții, după cum s-a arătat, în întocmirea listelor de
propuneri către Ministerul Dezvoltării Regionale.

Această legătură și înțelegere între cei doi, precum și faptul că inculpatul U_______ H____ a
primit sumele de bani cu titlu de mită, că ele s-au stabilit inițial la un procent de 15 % din
valoarea contractelor și că nu au reprezentat donații pentru partid rezultă din următoarele:

Martorul P__ R_____ declară că la sfârșitul anului 2012 inculpatul U_______ i-a comunicat
că s-au achitat arierate pentru comunele Câțcău și Fizeșul Gherlii unde se efectuaseră lucrări
de către inculpatul P_______ și are o înțelegere cu acesta, în sensul remiterii a 15% din
sumele încasate fără TVA.

După achitarea primei tranșe de bani, respectiv suma de 40.000 lei (cea mai consistentă) s-a
emis adresa nr.100.14 /31 mai 2013 cu propunerea de alocare buget pentru finanțare lucrări
S.C. Sinai.

În luna aprilie 2013 nu era în derulare vreo campanie electrorală.

Din discuția purtată de inculpatul P_______ V_____ cu martorul P__ R_____ la data de 21
martie 2014, cel dintâi cere explicații privind felul în care vor avea loc alocările bugetare, se
discută despre remiterea sumei de 10.000 lei în procent de 15%, admițând că este restant la
plata tranșelor.

La 13 mai 2014 în convorbirea telefonică dintre inculpatul U_______ H____ și martorul P__
R_____, inculpatul admite primirea sumei de 20.000 lei și discută despre cât mai are de
încasat. Totodată admite existența fișierului din laptop folosind expresia „să noteze acolo”.

Destinația sumelor de bani rezultă, atât din declarația martorului P__, corelată cu extrasele
bancare aferente chetuielilor casnice, cât și din evidența extrasă din laptopul martorului P__
R_____.

Din declarațiile martorilor M______ I____ primar Fizeșul Gherlii și Cârhaț A____ E___
primar Bonțida rezultă că inculpatul U_______ s-a interesat de proiectele derulate de
societatea inculpatului P_______ V_____.
Din discuția redată în interceptările din 25 aprilie 2014, președintele consiliului județean cere
martorului P__ R_____ date concrete privind sumele primite de la P_______ V_____
admițând că a primit suma de 100.000 lei și mai are de primit suma de 300.000 lei.

În același timp nu există nicio probă din care să rezulte că sumele de bani primite au avut o
altă destinație cum ar fi aceea a finanțării partidului P__ sau utilizării în campania electorală.

Apărările inculpatului U_______ au fost înlăturate în mod justificat raportat la toate cele
menționate mai sus.

Pentru existența infracțiunii de luare de mită prev. de art.289 C.pen., nu prezintă relevanță
dacă au fost sau nu defavorizate alte societăți comerciale sau că firma S.C. Sinai era
îndreptățită sau nu să primesacă alocările bugetare pentru proiectele derulate, fiind suficient
ca primirea sumelor de bani să aibă loc în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea
sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

2. Referitor la motivele de apel în raport de activitatea infracțională imputată în relația cu

inculpatul B___ I___, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, fiind de asemenea
întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru care inculpatul
U_______ a fost trimis în judecată.

În esență, se susține că inculpatul U_______ nu avea atribuții în legătură cu atribuirea,

derularea sau executarea contractelor S.C. C. N_____ S.A, că sumele de bani recunoscute ca
primite au reprezentat sponsorizări ale partidului (cu excepția sumei de 10.000 lei ce a
constituit un împrumut) și că nu există o corelare între achitarea sumelor de bani și semnarea
documentelor pentru alocarea fondurilor necesare plății contractelor derulate cu S.C.
Construcții N_____ S.A.

În legătură cu atribuțiile C__________ Județean C___ și în special al inculpatului U_______

în calitate de președinte cu privire la alocarea fondurilor necesare plății contractelor în
derulare ale S.C. C. N_____ S.A deținută de inculpatul B___ I___, inclusiv a contractului
nr.146/2011, având ca obiect realizarea investiției „Pista de decolare-aterizare de 2100 și
suprafețe de mișcare aferentă „ continuat cu proiectul de execuție platformă de staționare
aeronave „Apron 4” , a rezultat din actele dosarului și declarațiile martorilor audiați (în
special martora Tatomis S_____ C_______ – director general în cadrul Direcției Generale
Buget Finanțe și Resurse Umane din cadrul CJ C___) că această instituție își asumase
obligația finanțării obiectivului vizat de contractul nr.146/2011 încheiat între aeroport și
societatea N_____, constând din alocări de sume din bugetul județean, aceste sume fiind
transferate în perioada 2011-2014 din bugetul C__________ Județean C___ în contul
Aeroportului, pe baza solicitărilor acestuia în funcție de derularea contractului.

Martora T______ S_____ a arătat, de asemenea, că responsabilitatea de a urmări derularea

acestei investiții revenea Aeroportului, inculpatul U_______ președinte al CJ C___ fiind
ordonator de credite și cel care semna documentele.

În consecință, nu se poate susține că inculpatul U_______ nu avea nicio atribuție în derularea

sau executarea contractelor S.C. C. N_____ S.A.

Referitor la achitarea sumelor de bani recunoscute în cea mai mare parte de inculpatul
U_______ și arătate în detaliu de inculpatul B___ I___, dar confirmate și de martorul P__
R_____ este evident că acestea s-au remis în considerarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu
ale președintelui consiliului județean, în speță de finanțări pentru executarea contractelor S.C.
C N_____ S.A ce au avut loc pe parcursul perioadei 2013 – 2014.

În acest sens, susținerea inculpatului U______ H____ că ar fi primit suma de 100.000 lei –
150.000 lei ca sponsorizare pentru partid, nu își găsește explicație și nici nu este susținută de
vreo probă de la dosar.

Chiar dacă inculpatul B___ I___ a afirmat la rândul său că la momentul pretinderii unor sume
de bani, inculpatul U______ H____ ar fi menționat că sunt pentru partid, acesta a arătat clar,
că imediat după remiterea lor se detensiona relația cu consiliul județean.

Pe de altă parte, în perioada remiterii sumelor de bani nu a existat nicio campanie electrorală
și nu există nicio evidență că sumele respective au fost destinate unor cheltuieli aferente
acestei campanii. Dimpotrivă evidența ținută de martorul P__ R_____ atestă utilizarea în
scopuri personale a sumelor primite de inculpatul U_______ și pentru cheltuieli ale familiei.

În acest context, al relațiilor dintre cei doi inculpați, remiterea sumei de 10.000 lei din 2014
pentru achitarea unor servicii juridice ale avocatului fiului inculpatului U_______, nu poate fi
disociată de activitatea infracțională desfășurată și considerată un împrumut. Nu numai că nu
s-a discutat despre un termen de restituire a acestei sume, dar este greu de acceptat că
inculpatul nu avea suma de 10.000 lei în acea perioadă, raportat la veniturile sale, dar și la
celelalte sume de bani primite anterior de la inculpații B___ și P_______.

Prin urmare, și acest act material de luare de mită este dovedit, și se circumscrie activității
infracționale continuate.
Referitor la infracțiunea de fals sub înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani în
raport cu contractul dintre S.C. N_____ Min SRL și Centrul de Cercetări și Studii Calitative și
Cantitative, Curtea apreciază că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt.

Astfel, din declarațiile martorului P__ R_____ rezultă că în primăvara anului 2014 inculpatul
U______ H____ a comandat efectuarea unui sondaj de opinie de către firma aparținând
martorului F___ A_______ F_____, iar inculpatul B___ I___ va achita costul acestuia.

Inculpatul U_______ H____ a declarat în faza de urmărire penală că a încercat să obțină plata
unui sondaj de opinie în perioada campaniei sau anterior, în valoare de 5000 euro, convenind
cu inculpatul B___ I___ să achite studii de piață, contractul urmând a fi încheiat pe una din
firmele inculpatului B___, cu Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative.

Din convorbirea relatată în rechizitoriu la data de 15 mai 2014 rezultă că inculpatul B___ I___
știa că actul trimis de P__ R_____ pe email se referă la un studiu de piață și nu la o
sponsorizare.

Totodată, martora C__ D______ C____ a declarat că a primit pe email un contract de

sponsorizare și i l-a dat lui P__ R____ în biroul lui B___, iar martorul D__ C______ a
informat-o anterior despre primirea acestui contract.

Martorul F___ A_______ a arătat în faza de urmărire penală că pentru a obține plata acelui
sondaj de opinie i s-a solicitat încheierea unui contract cu S.C. N_____ Min iar „domnii de la
construcții” ar fi achitat sondajul.

3. Cu privire la activitatea infracțională imputată inculpatului U_______ în legătură cu

inculpații D________ G______ și P_____ I___ se rețin următoarele:

Din declarațiile martorilor R____ M_____, I______ Ș_____ și S_________ A________ a

rezultat că reprezentații U__ au făcut numeroase demersuri în obținerea parcării long-term și
amplasarea acesteia într-o altă zonă față de cea afectată parcărilor aflate în exploatare.
Martorii, angajați ai consiliului județean au arătat, legat de aceste parcări, că au fost abordați
și de președintele Consilului Județean C___ care s-a arătat interesat de problema respectivă,
discuție la care a participat și inculpatul P_____.
La data de 9 aprilie 2014 a avut loc o întâlnire între inculpații U_______, P_____ și
D________ la sediul U__ din București, confirmată de cei trei. Inculpații U_______ și
P_____ au susținut că atunci s-a discutat cu reprezentanții U__ despre obținerea unei
sponsorizări pentru campania electrorală, deși martorul U________ T______ (finanțatorul
grupului U__) despre care cei doi inculpați au arătat că a asistat la discuții și a fost de acord
cu sponsorizarea, neagă acest lucru în declarațiile date. Martorul susține că a asistat foarte
puțin la discuții și nu s-a vorbit despre vreo sponsorizare și, de altfel, societățile din grupul
U__ nu au acordat niciodată sponsorizări.

Martorii R____ M______ și I______ Ș_____ au declarat că reprezentanții U__ au cerut în

repetate rânduri concesionarea unui teren pentru înființarea parcării long-term.

După întâlnirea din 8 aprilie 2014 inculpatul P_____ I___ a trimis mai multe SMS-uri privind
solicitarea unei sume de bani inculpatului D________ G______ ( „20.000 lei cash și mai
vorbim”).

În data de 17 aprilie 2014 după ce inculpatul P_____ I___ s-a întâlnit cu inculpatul
D________ și a primit suma de 10.000 euro, seara l-a contactat pe inculpatul U_______, s-au
întânit în Piața C______ din C___-N_____ și i-a dat suma de 5000 euro.

Dialogul dintre inculpatul P_____ I___ și D________ relevă că suma de bani solicitată avea
legătură cu rezolvarea problemei parcărilor long-term.

Față de cele de mai sus apărările inculpatului U_______ că suma a reprezentat o sponsorizare
nu sunt plauzibile în acest context probator.

De asemenea, în general, raportat la întreaga activitate infracțională reținută în sarcina

inculpatului U_______ H____, susținerile acestuia că sumele de bani au fost primite ca
sponsorizări ale partidului sau pentru campaniile electorale, nu pot fi acceptate și, relevante în
acest sens, sunt și declarațiile martorilor B_______ E______ și I___ G______, ambii secretari
la filiala C___ a P__ și responsabili de colectarea sumelor pentru campania electrorală, care,
audiați fiind în fața instanței de apel, au arătat că P__ R_____ nu a depus banii obținuți din
donații pentru partid, că a fost o situație când unul din martori a împrumutat pe inculpatul
U_______ H____ cu suma de 8000 lei pentru un panou publicitar, banii fiindu-i restituiți de
acesta.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor :

Corect s-a stabilit de către prima instanță că actele materiale de luare de mită în relația cu
inculpații B___, P_______, D________ și P_____ nu pot fi privite ca fiind comise în baza
aceleiași rezoluții infracționale, chiar dacă au fost săvârșite de inculpat în aceeași calitate, de
președinte al consiliului județean și în realizarea aceluiași scop, al obținerii unor sume de bani
de la diferiți oameni de afaceri, în vederea îndeplinirii sau neîndeplinirii unor atribuții de
serviciu avute în acea calitate.

Raportat la modul în care s-au derulat relațiile cu inculpații B___, P_______ și D________ nu
se poate reține că a existat o rezoluție unică, interesul a fost diferit, modalitatea de comitere
diferită, inculpatului P_______ i s-a solicitat un anumit procent, inculpatului B___ sume
globale, astfel că cererea de schimbare a încadrării juridice urmează a fi respinsă.

În legătură cu solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prev. de

art.13 din Legea nr.78/2000, față de starea de fapt reținută aceasta este exclusă.

Așa cum s-a arătat, faptele nu s-au comis de către inculpat în calitate de lider de partid,
sumele de bani nu s-au dat pentru folosirea influenței sau autorității din această calitate, ci în
considerarea atribuțiilor de serviciu în calitate de președinte al C__________ Județean, fiind
întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen.
cu aplic art.35 alin.1 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

Cu privire la individualizarea pedepselor, se reține că instanța de fond a avut în vedere

numărul actelor materiale ce compun activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului,
sumele de bani pretinse, calitatea în care faptele s-au săvârșit, conduita inculpatului, care a
avut un comportament corespunzător anterior săvârșirii infracțiunilor, nu are antecedente
penale, s-a prezentat la toate termenele de judecată, dar nu și-a recunoscut vinovăția.

Consecințele pe care astfel de infracțiuni le produc în societate, respectiv știrbirea încrederii

în instituțiile statului și încurajarea unor relații întemeiate pe interese materiale în detrimentul
respectării legii în raport cu folosirea banilor publici, justifică aplicarea unor pedepse
corespunzătoare și proporționale cu pericolul pe care infracțiunile de corupție îl determină.

De altfel, pedepsele stabilite de instanța de fond sunt îndreptate spre minimul prevăzut de
lege, dincolo de gravitatea infracțiunilor și pericolul ridicat al acestora.

În consecință se vor menține pedepsele aplicate de prima instanță respectiv: 3 (trei) ani și 7
(șapte) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o
perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea
nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare și
interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea
sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de
mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen.
(10 acte materiale); 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b
C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei
închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material); 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35
al. 1 C.pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

Referitor la infracțiunea de spălare de bani se va aprecia în raport de starea de fapt reținută,

că aceasta nu s-a consumat și se justifică schimbarea încadrării juridice în tentativă la această
infracțiune, întrucât înțelegerea și încheierea convenției între S.C. Napocamin și Centrul de
Cercetări și Studii Cantitative și Calitative, disimularea provenienței și caracterului ilicit al
unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al
infracțiunii de spălare a banilor, activitatea fiind întreruptă datorită intervenției organelor
judiciare.

Din acest punt de vedere, apelul declarat de inculpatul U_______ H____ este întemeiat și în
baza art.386 C.pr.pen. se va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost
trimis în judecată din infracțiunea de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 al. 1
C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracțiune prev.
de art.32 rap.la art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002. și văzând
criteriile de individualizare prev. de art.74 C.pen. va condamna pe inculpat la: 1 an și 6 luni
închisoare pentru această infracțiune.

Curtea apreciază că, raportat la persoana inculpatului și la împrejurarea că în sarcina acestuia

au fost reținute mai multe infracțiuni compuse din acte materiale multiple, desfășurate pe
perioade îndelungate, că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social prin prisma celor
deja arătate, nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante în sensul disp.art.75 alin.2
C.pen, motiv pentru care acestea vor fi înlăturate, ca efect al admiterii apelului declarat de
D__- S________ T_________ C___, în baza art.421 pct.1 lit.a C.pen.

Din motivarea hotărârii primei instanțe rezultă că circumstanțele atenuante s-au reținut fiindcă
inculpații nu ar fi beneficiat de folosul infracțiunii, pe când, în realitate, sondajul fusese
realizat și fusese prezentat inculpatului U_______ H____, ceea ce nu s-a realizat fiind plata
terțului care a favorizat beneficiul.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. se va constata că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului

sunt concurente, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b și art. 45 al. 3 C.pen. se va dispune contopirea
pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7
luni închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2
ani și 9 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de: 6 (șase) ani și 4 (patru)
luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4
ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C.pen. se va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b

C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea
executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie
2015.

Referitor la apelul declarat de inculpatul B___ I___, se reține că în esență s-a solicitat a se
constata că remiterile sumelor de bani nu s-au realizat în legătură cu vreo atribuție a
președintelui C__________ Județean, că inculpatul U_______ a pretins că sunt pentru partid
sau, în subsidiar, să se constate că aceste remiteri au fost determinate de multiplele presiuni și
piedici venite din partea inculpatului U_______ și în acest sens să se dispună achitarea pentru
toate faptele în legătură cu care a fost trimis în judeactă.

În fapt, așa cum s-a reținut și în cazul inculpatului U_______ H____, din probele administrate
în cauză și chiar din declarațiile inculpatului B___ I___ rezultă că remiterile sumelor de bani
au avut loc la datele și în cuantumul precizat în rechizitoriu și, de asemenea, în hotărârea
instanței de fond, iar prin motivele de apel nu au fost contestate.

Cu privire la atribuțiile de serviciu ale inculpatului U_______, în legătură cu derularea și

executarea contractului nr.146/2011 și legătura dintre remiterea sumelor de bani de către
inculpatul B___ I___, în calitate de director la S.C. Construcții N_____ S.A, pe parcursul
anului 2013 și începutul anului 2014, așa cum s-a reținut și în cazul inculpatului U_______,
C________ Județean C___ – prin semnătura președintelului - a făcut plăți pentru contractele
în derulare ale S.C. C N_____ S.A, iar acestea erau în general legate de momentele în care
inculpatul B___ I___ a remis sumele de bani, majoritatea la sediul societății N_____ S.A.

Din dispozițiile art.104 alin.1 lit.c, alin.3 lit.a, și alin.4 lit.a și b din Legea nr.215/2001 reiese
că președintele consiliului județean îndeplinește atribuții privind bugetul propriu al județului,
exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectul județului și contul de
încheiere a exercițiului bugetar și le propune spre aprobare consiliului județean în condițiile și
termenele prevăzute de lege.
În consecință, nu se poate susține că inculpatul U_______ H____ nu avea atribuții de serviciu
în legătură cu alocările bugetare și nici că remiterile sumelor de bani de către inculpatul B___
I___ nu au avut legătură cu aceste atribuții.

De altfel și din declarația martorului D_______ Ș_____ H____ în fața instanței de apel a
rezultat că instituția consilului județean avea obligația de a finanța lucrarea direct către
aeroport, iar aceasta, urmare a alocărilor bugetare care aveau loc la începutul anului pe tot
județul.

Referitor la solicitarea de aplicare a disp. art.290 alin.2 C.pen., Curtea reține că nu sunt
îndeplinite condițiile pentru aplicarea acestui text de lege, deoarece în cauză nu s-a făcut
dovada că faptele au fost săvârșite de inculpat sub imperiul constrângerii.

Potrivit art.25 C.pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită din cauza
unei cosntrângeri morale exercitată prin amenințarea cu un pericol grav pentru persoana
făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod.

În dicționarul explicativ constrângerea este definită cu „a sili pe civeva să facă un lucru pe

care nu l-ar face de bună voie, a forța , a obliga „ .

Din probele administrate în cauză nu a rezultat ca inculpatul U_______ să fi exercitat asupra

inculpatului B___ I___ asemenea presiuni care să nu fi putut fi înlăturate altfel, decât
comițând fapta prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunea de dare de mită reținută în
sarcina sa. De altfel, inculpatul B___ I___ avea posibilitatea de a formula un denunț împotriva
inculpatului U_______ H____ D____ imediat după ce a considerat că acesta face anumite
presiuni asupra sa.

Pe lângă faptul că nu s-a dovedit în mod cert că dificultățile întâmpinate în derularea

contractului nr.146/2011 și anume : exproprierea cu întârziere, ordonarea unei expertize și
intenția de oprire a lucrărilor, necesitarea devierii unor râuri, ar fi imputabile inculpatului, iar
acestea au fost efectuate în scopul obținerii unor sume de bani de la inculpatul B___ I___,
împrejurările respective nu se circumscriu noțiunii de „constrângere” pentru ca inculpatul să
beneficieze de aplicarea disp.art.290 alin.2 C.pen.

Din declarația martorului D_______ Ș_____ H____ a rezultat de altfel că nu au existat șicane
între consiliul județean și Aeroport sau S.C. N_____, că oprirea luctrărilor nu putea avea loc,
iar din declarația martorului B___ N______ a reieșit că lucrările nu puteau fi oprite în scopul
efectuării expertizei și nu are cunoștință să se fi discutat în acest sens. Totodată acest din
urmă martor a arătat că expertiza nu ar fi putut fi considerată o șicană la adresa
constructorului.

În consecință în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de luare
de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

În legătură cu remiterea sumei de 10.000 lei pentru achitarea unor servicii juridice avocatului
fiului inculpatului U_______ H____, se reține aceeași situație de fapt ca și în cazul acestuia
din urmă, argumentele fiind comune, astfel că nu vor mai fi reluate.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulate de inculpatul

B___ I___:

În primul rând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.290 C.pen. rap. la
art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic art.35 alin.1 C.pen., (7 acte materiale) în 3 infracțiuni cu
aceeași încadrare și reținerea unei infracțiuni cu 5 acte materiale în perioada octombrie 2012 –
octombrie 2013, a unei alte infracțiuni cu un act material în martie 2014 și alt act material în
mai 2014, nu poate fi dispusă, mai ales că inculpatul se referă la o altă stare de fapt decât cea
reținută de instanța de fond și apel și anume, comiterea actelor materiale de dare de mită, pe
fondul unei constrângeri sau presiuni.

În concret, rezultă din ceea ce s-a reținut mai sus că remiterile sumelor de bani s-au făcut la
intervale de timp apropiate, în același scop, al derulării în bune condiții a contractului
nr.146/2011 și al plăților aferente lucrărilor executate și, în consecință, în mod judicios s-a
constatat că sunt săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Cu privire la ultimul act material de dare de mită comis în mai 2014 și reprezentând suma de
10.000 lei, pentru aceleași argumente ca și cele prezentate în cazul inculpatului U_______
H____ se constată că și acesta face parte din aceeași activitate infracțională, comisă în baza
unei singure rezoluții.

În legătură cu infracțiunea de spălare de bani se reține că aceasta nu s-a consumat, în

condițiile în care suma de 5000 euro stipulată în contract nu a fost remisă.

Înțelegerea și încheierea convenției, disimularea provenienței și caracterului ilicit al unei

sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al
acțiunii de spălare al banilor, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice din
infracțiunea prev. de art.48 rap. la art. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă
la această infracțiune prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, iar din
acest punct de vedere se justifică admiterea apelului declarat de inculpatul B___ I___.

Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea constată că instanța de fond a avut în vedere

toate criteriile prev. de art.74 C.pen. și a ținut cont de împrejurările care circumstanțiază atât
faptele, cât și persoana inculpatului, stabilind pentru infracțiunea prev. de art.290 C.pen. cu
aplic. art.35 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 precum și pentru infracțiunea
prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participației improprii prev. de
art. 52 al. 3 C.pen pedepse proporționale cu aceste criterii și în măsură să contribuie la
realizarea scopului de prevenție și reeducare, ținându-se cont de modalitatea de comitere a
infracțiunilor, actele repetate de dare de mită, sumele remise, conduita procesuală a
inculpatului și lipsa antecedentelor penale.

Având în vedere schimbarea încadrării juridice, Curtea urmează să individualizeze pedeapsa

pentru infracțiunea prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, în raport cu
toate criteriile menționate, stabilind-o la nivelul minimului special respectiv 1 an și 6 luni
închisoare, însă nu va reține circumstanța atenuantă prev.de art.75 alin.2 C.pen. care nu este
incidentă în cauză, neputându-se ignora întreaga activitate infracțională a inculpatului, chiar
dacă fapta în sine nu este atât de gravă ca și celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa.

Totodată se vor menține pedepsele de 3 ani închisoare și respectiv 6 luni închisoare la care a
fost condamnat inculpatul B___ I___ prin sentința atacată pentru infracțiunile de dare de
mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7
acte materiale)și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art.
35 al. 1 C.pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

Având în vedere criteriile enunțate mai sus, se va aplica inculpatului B___ I___ alături de
pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.
de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de dare de
mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7
acte materiale), apreciind că raportat la gravitatea faptei și persoana inculpatului, aceasta este
justificată, iar apelul parchetului din acest punct de vedere este întemeiat, urmând a fi admis.

Se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., începând cu data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei potrivit
art.65 alin.1 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. se va constata că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza
art. 39 al. 1 lit. b C.pen. se va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acesta,
inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o
treime din totalul celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de: 3
(trei) ani și 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 65 C.pen. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b
C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea
executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al
arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data
de 2 aprilie 2015.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul P_______ V_____:

S-au adus critici referitoare la lipsa de credibilitate a martorului P__ R_____, însă acestea sunt
nefondate. Martorul a confirmat în fața instanței de fond, dar și în fața instanței de apel cele
care au fost declarate în faza de urmărire penală și a descris conduita infracțională a
inculpatului U_______ H____, dar și a celorlalți inculpați, iar declarația sa se coroborează cu
celelalte probe administrate, după cum s-a arătat, atât de către instanța de fond, cât și în
expunerea prezentei decizii.

Prin urmare, declarația martorului P__ R_____ nu poate fi înlăturată. Nu s-a dovedit prin nici
un mijloc de probă că aceasta ar fi fost obținută prin constrângere sau promisiuni. Declarațiile
date de martor au fost constante, menținute și redate în amănunt, atât în faza de cercetare
judecătorească cât și în apel, iar asupra aspectelor relevante nu există inadvertențe.

În practica judiciară, instanțele au arătat că faptul că anumiți martori sunt cercetați penal în
alte cauze, nu reprezintă o încălcare a principiului loialității administrării probelor, dacă nu s-a
dovedit în concret în ce a constat lipsa de loialitate a procurorului la momentul administrării
probei testimoniale și simpla invocare nu este suficientă pentru a conduce la anularea
declarațiilor. (Î___, secția penală, încheiere JCP 908/25.11.2015 nepublicată).

Într-o altă cauză, s-a invocat încălcarea principiului loialității administrării probelor, pe motiv
că probatoriul este compus din denunțuri ale unor persoane cu grave probleme penale, față de
care se luase deja o măsură preventivă, dar judecătorul de cameră preliminară a reținut că
aceste împreurări nu pot conduce la excluderea probelor ca neloial administrate, în lipsa
oricărui indiciu că aceste declarații au fost obținute în vreo formă de constrângere, violență,
amenințare, promisiuni sau îndemnuri ilicite, aprecierea forței probante a a acestor probe
urmând să se facă în cursul soluționării pe fond a cauzei. (Î___, secția penală, încheiere JCP
din 11.10.2016, nepublicată).
Cu privire la susținerile referitoare la conținutul rapoartelor de constatare efectuate în cauză,
în special a percheziției informatice, se constată că niciunul din rapoartele care au fost
întocmite, nici în cursul urmăririi penale, nici în apel sau în cele care conțin opiniile experților
parte, nu conțin concluzii care să determine suspiciunea faptului că asupra fișierelor care sunt
întocmite în format Excel ar fi fost efectuate modificări ulterior începerii cercetării și
demarării anchetei în cauză.

Experții parte au arătat că au existat intervenții asupra conținutului fișierelor supuse expertizei
efectuate, justificate de datele calendaristice diferite în ce privește data creării, accesării și
modificării fișierului, însă este imposibil de stabilit ce anume s-a modificat în conținutul
fișierelor.

Din concluziile formulate reiese că ultima modificare adusă fișierelor a fost la 14. 03. 2014, în
condițiile în care laptopul, obiect al percheziției informatice a ajuns în posesia organului de
urmărire penală la data de 17 martie 2014, dată la care s-a și autorizat percheziția și s-a dispus
întocmirea raportului de constatare tehnico-stiințifică.

Din raportul de expertiză criminalistică și opiniile experților parte a rezultat că nu se poate

stabili trasabilitatea operațiilor efectuate și că, dacă există o simplă vizualizare a fișierului,
aceasta nu este evidențiată ca dată a ultimei modificări.

Cu toate că în raportul de expertiză criminalistică se menționează că pentru crearea fișierelor

care prezintă interes în cauză s-a utilizat programul Microsoft Excel Plus 2013, expertul parte
Caramihai arată că nu se poate stabili cu certitudine versiunea programului Excel folosită la
crearea fiecăruia dintre fișierele identificate, datorită lipsei unei trasabilități certe cu privire la
operațiile efectuate asupra fiecăruia dintre fișiere, iar din acest punct de vedere răspunsul din
expertiză este eronat.

Din declarația martorului P__ R_____ în fața instanței de apel reiese că acesta ar fi lucrat
inițial pe două calculatoare, însă din 2013 a lucrat pe ultimul laptop, programul folosit era cel
din 2012, dar fișierele au fost transferate de pe un laptop pe altul în fișier cu program 2013.

Prin urmare, alegația că fișierul ar fi fost creat după audierea martorului sau că ar fi existat
falsificarea unor date informatice, nu pot fi primite, în lipsa unor probe din care să rezulte că
ar fi existat asemenea alterări și în ce au constat.

Mai mult, chiar din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului U_______ H____
rezultă existența evidenței scrise, deci este ilogică teza că evidența a fost creată ulterior. În
plus, evidența corespunde extraselor bancare aferente cheltuielilor efectuate din sumele
evidențiate.

Pentru aceste considerente și având în vedere că informațiile cuprinse în fișierele analizate au

fost confirmate de martorul P__ R_____, iar în unele situații chiar de către inculpați,
coroborându-se și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, concluziile cuprinse în raportul
de constatare tehnico-științifică nu pot fi înlăturate din materialul probator.

În mod judicios, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de

cercetare judecătorească, completată cu cele administrate în fața instanței de apel, se constată
că instanța de fond a stabilit în mod corespunzător starea de fapt și vinovăția inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.290 C.pen. rap. la art.6 din Legea
nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (10 acte materiale), faptă constând în aceea că în
perioada mai 2013 - februarie 2014, inculpatul P_______ V_____ a remis președintelui CJ
C___ prin intermediul lui P__ R_____ M_____, suma totală de 74.500 lei, după cum
urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei,
în 3 iunie 2013 suma de 5.000 lei, în 6 iunie suma de 4.500 lei, în 5 septembrie 2013 suma de
5.000 lei, în 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, în 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei, în 24
februarie 2014 suma de 2.200 euro, după ce anterior în luna aprilie 2013 remisese suma de
40.000 lei iar mai apoi în mai 2014 a mai dat inculpatului U_______ H____ suma de 20.000
lei, în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu și anume sprijinirea obținerii resurselor
bugetare necesare punerii în executare a proiectelor derulate prin S.C. Sinai Comimpex SRL.

Critica referitoare la neîndeplinirea unui act ce intră în atribuițiile de serviciu ale președintelui
consiliului județean a fost analizată pe larg in apelul inculpatului U______ H____ și având în
vedere că este aceeași argumentație nu va mai fi reluată.

Totodată au fost analizate mai sus probele din care a rezultat remiterea sumelor de bani în
scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către inculpatul U_______ H____ care a semnat
cele două adrese în calitate de președinte a coinsiului județean pentru alocarea bugetară de
finanțare a unor lucrări contractate de S.C. Sinai Comimpex SRL în baza OUG nr.28/2013, și
totodată la data de 28 martie 2014 a avut loc ședința C__________ Județean C___ în care a
fost adoptată Hotărârea CJ 95 privind nominalizarea unor sume constituite din cota de 20%
din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum și din
sumele reținute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor și taxelor locale, pe
unități administrativ-teritoriale, în anul 2014, între sumele votate fiind cuprinsă și suma de
902.497 lei repartizată Unității Administrativ Teritoriale a comunei Bonțida, destinată
finalizării contractului derulat între Sinai Comimpex SRL și Primăria Bonțida, având ca
obiectiv finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” precum și suma de 545.000 lei
repartizată Unității Administrativ Teritoriale a comunei Fizeșul Gherlii, destinată plății
arieratelor pentru contractul de Asfaltare drumuri și străzi comunale-arierate „derulat tot de
_____________________”.
Aspectele relevate în apărarea inculpatului referitoare la lipsa de interes în achitarea unui
procent de 15% din valoarea contractului către inculpatul U_______, întrucât profitul firmei
era între 5%-8% nu sunt de natură a duce la concluzia că sumele de bani ce au fost date
inculpatului aveau o altă destinație, în condițiile în care s-a făcut dovada certă a unei legături
între îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către președintele consiliului județean și remiterea
acelor sume, motiv pentru care soluția de achitare este exclusă.

S-a susținut că nu s-a indicat în concret fiecare act material al infracțiunii de dare de mită
reținut în sarcina inculpatului P_______ V_____, însă după cum se observă din analiza
hotărârii instanței de fond aceasta conține referire la activitatea infracțională a inculpatului
P_______ și implicit descrierea faptelor reținute în sarcina inculpatului U_______ H____ se
face trimitere și la acțiunile de dare de mită.

Totodată cu privire la folosirea unor prezumții în asumarea concluziei de vinovăție a

inculpatului se reține că acestea sunt permise, în condițiile în care există și alte probe cum este
declarația inculpatului P_______ V_____ (care recunoște remiterile sumelor de bani din
aprilie 2013 și mai 2014 ), declarația martorului P__ R_____, procesele verbale de redare a
interceptărilor convorbirilor telefonice și de supraveghere tehnică, raportul de constatare
tehnico-științifică întocmit cu privire la evidența cuprinsă în fișierul Excel Evb, care toate
converg spre soluția pronunțată în cauză.

Se constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost examinată

admisibilitatea chiar și a "prezumțiilor de fapt". Astfel, într-o cauză, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a considerat că, în anumite domenii, utilizarea unor prezumții de fapt
pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că astfel de prezumții sunt admisibile în
măsura în care sunt rezonabile, prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi
răsturnate de către persoana interesată (CEDO, hotărârea Salabiaku versus Franța, 7
octombrie 1988, xxxxx/83); (CEDO, secția I, decizia Falk contra Olanda, 19 octombrie 2004,
xxxxx/01).

Nu se poate reține nici că inculpatul P_______ V_____ a avut reprezentarea că sumele de

bani oferite numitului P__ R_____ pentru inculpatul U______ sunt sponsorizări către P__ în
lipsa unor dovezi concrete în acest sens. Chiar inculpatul a depus la dosar o adresă din partea
partidului P__ Filiala Teritorială C___, din care rezultă că acesta nu apare în evidențele
economice ale P__ C___ ca sponsor legal sau finanțator al campaniilor electrorale sau a altor
actvități ale partidului și în același timp că în perioada anilor 2012 – 2014 din partea
inculpatului U_______ H____ s-a încasat suma de 10.000 lei, iar din partea martorului P__
R_____ suma de 3150 lei, ambele în anul 2012.
În același timp, din evidența păstrată de martorul P__ R_____ rezultă că inculpatul U_______
a dat o altă destinație sumelor de bani primite de la inculpatul P_______ V_____ folosindu-le
în scop personal.

Față de aceste considerente derivate din ansamblul probator administrat în cauză, fapta
inculpatului este dovedită, nefiind vorba de niciun dubiu cu privire la existența acesteia și
autorul infracțiunii.

La individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acestora, Curtea constată că

prima instanță a avut în vdedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74
C.pen. și raportat la gradul de percol social concret al faptei, numărul actelor materiale,
sumele remise cu titlu de mită, atitudinea nesinceră a inculpatului dar și lipsa antecedentelor
penale și conduita procesuală, stabilind o pedeapsă corespunzătoare și proporțională cu toate
acestea.

Având în vedere că natura faptei de dare de mită comisă de inculpat și ansamblul

circumstanțelor personale ale acestuia, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în
exercitarea dreptului de natură electorală prev. de art.66 lit.a și b Cod penal, respectiv
dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice ce presupune
responsabilitate civică și încredere publică, a dreptului de a ocupa o funcție ce implică
exercițiul autorității de stat, se impune interzicerea exercițiului acestor drepturi cu titlu de
pedeapsă complementară și se justifică interzicerea acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă
accesorie pe durata executării pedepsei principale.

În acest sens apelul declarat de D__ – S________ Terirorial C___ este întemeiat, va fi admis
și se va aplica inculpatului P_______ V_____, pe lângă pedeapsa principală de 3 (trei) ani
închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b
C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290
al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

În temeiul art. 65 C.pen. se va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b

C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea
executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al
arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data
de 2 aprilie 2015.
Pentru motivele mai sus expuse și apreciind că, față de gravitatea faptei, consecințele acesteia
și conduita inculpatului, o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia nu
este în măsură să contribuie la realizarea scopului de prevenție și reeducare, în condițiile în
care infracțiunile de corupție sunt tot mai frecvente și au impact deosebit în societate,
destabilizând încrederea cetățenilor în instituțiile statului, apelul declarat de inculpatul
P_______ V_____ este neîntemeiat și va fi respins în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen.

Cu privire la apelul inculpatului D________ G______:

În primul rând, cu referire la cererea de trimitere spre rejudecare pentru nemotivarea

hoptărârii, în temeiul art.6 CEDO, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

În numeroase hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au arătat următoarele: "art.
6 obligă instanțele să își motiveze deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un
răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părți. Întinderea acestei obligații
de motivare poate varia după natura deciziei și nu poate fi analizată decât în lumina
circumstanțelor fiecărei spețe" (CEDO, secția I, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2
februarie 1999, xxxxx/96); " Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante,
hotărârile judecătorești trebuie motivate, astfel încât să indice de o manieră suficientă
motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura
deciziei în cauză și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei.

Din analiza considerentelor hotărârii atacate, rezultă că instanța de fond a luat în analiză
întreaga probațiune administrată în cauză și a făcut referire la aceasta în contextul faptelor
pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D________ G______ R___, prezentând
argumentat de ce înlătură apărările acestuia și care sunt declarațiile martorilor și înscrisurile
care susțin soluția pronunțată.

În aceste condiții, se constată că hotărârea primei instanțe conține toate mențiunile prev. de
art.403 C.pr.pen, și este în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
instanța de apel fiind în măsură să anlizeze criticile formulate prin motivele depuse de
inculpatul D________ G______ astfel că, trimiterea spre rejudecare nu se justifică, nefiind
încălcat dreptul la un proces echitabil reglementat de disp. art.6 din CEDO.

Cu privire la netemeinicia hotărârii pronunțate, raportat și la argumentele prezentate și în

cazul inculpatului U_______ ce nu vor mai fi reluate, se reține că instanța de fond a stabilit în
mod judicios starea de fapt și vinovăția inculpatului pentru infracțiunile în legătură cu care a
fost trimis în judecată, care au fost corect încadrate în drept în disp. art.290 alin.1 rap. la art.6
din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), fapte constând în aceea că la data de 9 aprilie 2014 a
promis inculpaților P_____ I___, consilier județean în cadrul C__________ Județean C___ și
U_______ H____ D____, președinte al aceluiași consiliu județean suma de 20.000 euro (câte
10.000 euro fiecare) pentru ca aceștia să promoveze în cadrul C__________ Județean C___
un proiect de hotărâre și să voteze favorabil o hotărâre de cosniliu județean prin care să
aprobe în favoarea S.C. U__ Hotel & Parcking SRL realizarea unei parcări long term, sumă
din care la data de 17 aprilie 2014 a remis efectiv câte 5000 euro pentru fiecare.

Din declarațiile martorilor R____ M______, I______ S_____ și S_________ A________ a

rezultat că reprezentanții U__ au făcut numeroase demersuri în vederea obținerii amplasării
parcării long term într-o altă zonă decât cea afectată parcărilor aflate în exploatare .

O primă încercare de obținere a suprafeței pentru parcarea long term a venit din partea
martorului S_________ A________ în luna noiembrie 2013 când acesta a purtat discuții cu
martorii R____ M______ și I______ Ș_____ și au continuat cu întocmirea de către I______
Ș_____ a proiectului de hotărâre ce urma a fi dezbătut în ședința de consiliu din 27.11.2013,
proiect ce a fost retras, întrucât s-a constatat că amplasamentul pe care se dorea cosntruirea
parcărilor nu fusese predat.

În același timp este confirmată atât de către inculpați, cât și de martorul U________ T______
și întâlnirea dintre inculpații U_______ și P______ cu inculpatul D________ la sediul U__,
dar și remiterea sumei de 10.000 euro în data de 17 aprilie 2014 către inculpatul P_____
I___, iar apoi mai departe către inculpatul U_______ a sumei de 5000 euro, dialogul dintre
P_____ și D________ atestând totodată interesul inculpatului D________ în ceea ce privește
parcarea long term și elaborarea unui proiect de hotărâre în cadrul consiliului județean în sens
favorabil acestuia.

Împrejurările relevate în motivele de apel de către inculpatul D________ nu sunt de natură a

înlătura răspunderea penală a acestuia și anume faptul că suma ar fi fost remisă din banii
personali ai inculpatului sau că cel care s-a ocupat de proiect a fost martorul S_________, că
inculpatul nu mai era director la S.C. U__, că nu exista nici un interes în extinderea
numărului de parcări cu 108 locuri cu destinația de parcare long term, în condițiile în care s-a
stabilit în mod cert că acesta a remis sume de bani în scopul îndeplinirii unor atribuții de
serviciu de către inculpatul U_______ și D________ în calitățile pe care le aveau.

Chiar dacă s-a susținut că suma de 10.000 euro ar fi fost remisă inculpatului P_____ I___ cu
titlu de împrumut, acesta din urmă arătând că suma a avut o altă conotație și anume aceea de
sponsorizare, contradicțiile dintre cei doi inculpați, dar și celelalte probe administrate, precum
și modalitatea în care inculpatul P_____ I___ a înțeles să insiste în a obține acea sumă
promisă de inculpatul D________ („20.000 cash și mai vorbim”) contactându-l în repetate
rânduri, dialogurile purtate între aceștia referitoare la o anumită „problemă care trebuia
rezolvată” cu trimiteri la persoanele responsabile din cadrul consiliului județean, conduc la
concluzia certă că inculpatul D________ G______ se face vinovat de faptele pentru care a
fost trimis în judedcată și nu se poate dispune achitarea.

Față de starea de fapt reținută, cererea de schimbare a încadrării juridice din două infracțiuni
într-o singură infracțiune prev. de art.290 alin.1 C.pen., cu referire la art.6 din Lgea
nr.78/2000 nu este întemeiată. Din probele administrate rezultă că discuțiile inculpatului
D________ s-au purtat cu ambii inculpați, aceștia aveau atribuții de serviciu în sensul
adoptării unei hotărâri de consiliu județean favorabile U__, iar suma de bani a fost remisă în
considerarea sprijinului oferit de cei doi, context în care inculpații au și împărțit suma de bani.

Cu privire la individualizarea pedepselor, se apreciază că instanța de fond a dat eficiență

criteriilor prev. de art.74 C.pen. și a stabilit pedepse proporționale cu gradul de pericol social
concret al faptelor și făptuitorului, a avut în vedere contribuția efectivă a inculpatului la
activitatea infracțională, împrejurarea că aceasta a fost una restrânsă, că acesta nu are
antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare în cursul procesului, chiar dacă nu a
recunoscut săvârșirea infracțiunilor, astfel că nu se justifică modificarea hotărârii sub aspectul
cuantumului pedepselor și nici a modalității de executare a pedepsei rezultante, existând
suficiente garanții că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție.

Pentru aceste considerente, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen,. se va respinge apelul declarat
de inculpatul D________ G______, iar apelul D__ va fi apreciat ca neîntemeiat sub aspectul
greșitei individualizări a pedepsei și modalității de executare a acesteia.

Apelul inculpatului P_____ I___ nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește lipsa atribuțiilor de serviciu pentru derularea contractului de cesiune,

aceasta nu este relevantă, întrucât atribuțiile de serviciu în considerarea cărora este acuzat
inculpatul că a primit o sumă de bani de la inculpatul D________ sunt legate de adoptarea
unei hotărâri de consiliul județean și votarea proiectului ce viza alocarea suprafeței pentru
parcările long term ori, din disp. art.104 din Legea nr.215/2006 rezultă că inculpatul P_____
I___ avea asemenea atribuții.

De asemenea, nici apărarea inculpatului P_____ I___, în sensul că pretinderea sumei de

20.000 euro și primirea unei părți de 10.000 euro din aceasta ar fi constituit o sponsorizare
pentru campania electorală la alegerile parlamentare din anul 2014 și s-a datorat unor relații
de prietenie cu inculpatul D________, nu poate fi primită, raportat la cele analizate mai sus
în relația cu inculpatul D________ și probele administrate în cauză, precum și insistența cu
care a solicitat suma de bani. De asemenea, considerentele expuse asupra apelului inculpatului
U_______ H____ cu privire la infracțiunea de luare de mită, prev.de art.289 alin.1 C.pen. sunt
valabile și în cazul inculpatului P_____ I___.
Chiar acceptând că inițiativa înființării unei parcări long term ar fi fost a consiliului județean,
prin aceasta câștigând un capital de imagine, răspunderea penală a inculpatului nu poate fi
înlăturată.

Totodată, utilizarea sumei de 5000 euro în scopul declarat de a fi folosiți pentru campania
electorală nu este un element care să absolve pe inculpat de răspundere, în contextul în care
starea de fapt reținută converge înspre întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de
luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 pentru care
instanța de fond a pronunțat o hotărâre de condamnare legală și temeinică, fiind irelevantă
destinația sumei pretinse și primite ca mită.

Referitor la individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că aceasta s-a făcut în mod

corespunzător, s-a ținut cont de calitatea inculpatului, conduita sa procesuală, lipsa
antecedentelor penale, de împrejurările și contextul în care a comis infracțiunea, suma de bani
primită, astfel că din punct de vedere atât al cuantumului pedepsei, cât și a modalității de
executare a acesteia criticile formulate în apelul D__ și al inculpatului nu sunt întemeiate,
urmând a fi respinse.

Verificând și din oficiu hotărârea atacată sub celelalte aspecte de fapt și de drept care nu au
fost contestate, inclusiv cele referitoare la măsurile asiguratorii, Curtea reține că instanța de
fond a dispus în mod judicios și în conformitate cu dispozițiile legale asupra sechestrului
asigurator instituit în cazul fiecărui inculpat, a confiscării sumelor de bani obținute ca urmare
a săvârșirii infracțiunilor, dar și confiscarea extinsă, fiind întrunite toate condițiile legale în
acest sens.

Văzând și disp. art.275 alin.2 și 3 C.pr.pen.,

PEBNTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

I. În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelurile declarate de D__-S________

T_________ C___ și inculpații U_______ H____ D____ și B___ I___
împotriva sentinței penale nr.173 /12 mai 2016 a Tribunalului C___ pe care o desființează cu
privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare și accesorii în cazul inculpaților
B___ I___ și P_______ V_____, a încadrării juridice a faptelor prev. de art.29 al. 1 lit. b din
Legea nr. 656/2002 și respectiv, complicitate la acesta infracțiune, a greșitei rețineri a
circumstanțelor atenuante, pedepsele stabilite, precum și cu privire la pedepsele rezultante ale
inculpaților U_______ H____ D____ și B___ I___ și judecând:

1. În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul
U_______ H____ D____, fiul lui D____ V_______ și R_____ A_____, născut la data de
23.05.1960 în C___-N_____, jud. C___, cetățean român, dom. în C___-N_____,
_____________________________. 10, _________________, fără antecedente penale, CNP
xxxxxxxxxxxxx a fost trimis în judecată din infracțiunea de complicitate la spălare de bani,
prev. de art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la
această infracțiune prev. de art.32 rap.la art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea
nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen. și condamnă pe inculpat la :

- 1 an și 6 luni închisoare pentru această infracțiune.

Menține pedepsele aplicate prin sentința atacată inculpatului, respectiv:

-3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b
C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei
închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),

-3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a și b C.pen.
pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii,
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din
Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale)
-3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o
perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea
nr. 78/2000 (1 act material).

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participației improprii
prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 39
al. 1 lit. b și art. 45 al. 3 C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea,
inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare, la care adaugă un
spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani și 9 luni închisoare, în total
inculpatul executând pedeapsa de:

- 6 (șase) ani și 4 (patru) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.

66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării
pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie
2015.

2. Aplică inculpatului P_______ V_____, fiul lui V_____ și M____, născut la data de
30.10.1968 în _____________________, cetățean român, dom. în __________________,
jud. C___, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, pe lângă pedeapsa principală de 3
(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a
și b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art.
290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării
pedepsei.
În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al arestului
preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 2
aprilie 2015.

3. În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în
judecată inculpatul B___ I___, fiul lui I___ și F______, născut la data de 18.09.1968 în
Huedin, jud. C___, cetățean român, dom. în C___-N_____, ___________________. 28, jud.
C___, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx din infracțiunea de spălare de bani, prev.
de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracțiune prev. de art.32
rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen și
condamnă pe inculpat la:

-1 an și 6 luni închisoare pentru această infracțiune.

Menține pedepsele de 3 ani închisoare și respectiv 6 luni închisoare la care a fost condamnat
inculpatul B___ I___ prin sentința atacată pentru infracțiunile de dare de mită, prev.de art.
290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale)și
fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în
forma participației improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

Aplică inculpatului B___ I___ alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 2
ani pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6
din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),

În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării
pedepsei.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracțiuni sunt concurente iar în baza art. 39
al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând
pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul
celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de:
- 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.,
începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării
pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al

arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data
de 2 aprilie 2015.

Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare în apelurile D__ și a inculpaților U_______ H____ D____ și B___ I___
rămân în sarcina statului.

II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de
inculpații P_______ V_____, D________ G______ R___ și P_____ I___ împotriva aceleiași
sentințe.

Obligă inculpații apelanți la câte 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 31 ianuarie 2018.

PREȘEDINTE JUDECĂTORGREFIER
C______ ILIEȘVALENTIN CHITIDEANDIANA C_____

Jud.fond: A.Ț____

Red.C.I./R.M./26.02.2018

4 ex.

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

ANPC
COPYRIGHT © 2018 ROLII
Wolters Kluwer România
DESPRE NOI
LINKURI UTILE
BAZE DE DATE ÎNRUDITE
CONTRIBUITORI
MEMBRI FONDATORI
ȘTIRI
CONTACT