Universitatea ”Constantin Brancusi” din Targu Jiu

BAZE DE DATE – curs

Anul I, FB, CIG,

Anul II IE

Prof. univ. dr. Babucea Ana-Gabriela

An universitar 2019-2020 1
 TEMA 3
PROIECTAREA BAZELOR DE DATE -
ETAPELE PROIECTĂRII

Conținuturi:
3.1. Procesul proiectării unei baze de date
3.2. Proiectarea logică a unei baze de date -
continuare
3.3. Proiectarea fizică a unei baze de date
3.2. Proiectarea logică a bazei de date -
continuare

 3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –

notațiile lui P.P. Chen
 Modelul E-A se prezintă sub forma unei diagrame,
pentru a cărei construcție există mai multe sisteme de
notare, care deși similare, au elemente specifice.
 Peter Chen, unul dintre pionierii utilizării conceptelor
entitate și asociere a entităților în modelarea și
proiectarea de software și sisteme informatice a
propus notații și simboluri încă utilizate în construirea
diagramei E-A, considerată o modalitate detaliată de
reprezentare a entităților și a relațiilor.
Universitatea Constantin Brancusi din
Targu Jiu 3
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen

1. Entitățile sunt reprezentate grafic prin dreptunghiuri

în interiorul cărora este înscris numele acestora (tipul de
entitate).
 În cazul entităților dependente (slabe), conturul
dreptunghiului se reprezintă cu linie dublă.
 Numele entităților sunt substantive.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 4
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
Atributele entității se reprezintă prin ovale în interiorul cărora
apare numele atributului.
 Ovalul are conectat un segment de dreaptă cu care se leagă
de entitatea pe care o descrie.
 Numele atributelor sunt substantive adjectivale.
 Pentru diferitele tipuri de atribute
 Atributele de identificare se deosebesc de cele de descriere, prin sublinierea
numelui înscris în interiorul ovalului (vezi Marca din diagrama de pe slide-ul 6)
 Atributul multivaloare este reprezentat de un dublu oval (vezi Telefon din
diagrama),
 Atribut derivat este reprezentat printr-un oval cu linia punctată (vezi atributul
Vârsta din diagrama).
 Atributul compozit va avea conectate atributele subdivizate în același mod în care
un atribut se leagă de o entitate (prin segmentul de conectare).

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 5
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
 Reprezentarea diferitelor categorii de atribute ale entității Angajat

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 6
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
2. Asocierile - sunt reprezentate prin romburi care
conțin numele asocierii, fiind conectate prin segmente
(ramuri) de entitățile asociate.

 Uneori entitățile se asociază cu ele însele. (de

exemplu angajați care coordonează alți angajați)

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 7
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
 Cardinalitatea asocierii se înscrie pe fiecare ramură a
unei asocieri cu caracterele "1", "N" sau "M", plasate de
obicei la capetele relațiilor.
 Numele unei asocieri este un verb.

De exemplu:
a. Asociere “unul-la-unul” (1:1) – Un manager poate conduce un
singur departament, și fiecare departament poate fi condus de un
singur manager.

(Sau: Un detartament este condus de un singur manager.)

Universitatea Constantin Brancusi din
Targu Jiu 8
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
b. Asociere “unul-la-mai mulți” (1:N) – Un furnizor poate
elibera mai multe facturi, dar o factură poate fi eliberată de
un singur furnizor.

c. Asociere “mai mulți-la-unul” (N:1) – Un anume angajat

poate fi cuprins într-un singur departament, dar într-un
departament pot fi cuprinși mai mulți angajați.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 9
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
d. Asociere “mai mulți-la-mai mulți” (M:N) – Un
anume angajat poate lucra în mai multe proiecte, și într-
un proiect pot lucra mai mulți angajați.

 In interiorul rombului numele asocierii este verbul ce

definește relașia dintre cele două tipuri de entități citită
de la stânga la dreapta (angajat lucrează la proiect),
chiar daca aceasta poate fi citită și în sens invers
(proiect este lucrat de angajat)

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 10
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
 Un tip de entitate poate participa într-o
asociere total sau parțial.
 Participarea totală înseamnă că fiecare instanță din
tipul de entitate respectiv este implicată în asociere.
Notațiile lui Chen, pentru acest tip de asociere este
reprezentat ca o linie dublă.
 Participarea parțială înseamnă că nu toate instanțele
din tipul respectiv de entitate sunt implicate în
asociere. În notațiile lui Chen, o participare parțială
este reprezentată de o singură linie.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 11
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
De exemplu:

 Asocierea prezentată în figura de mai sus semnifică faptul că

fiecare proiect, fără excepție, trebuie să fie realizat utilizând cel
puțin un echipament tehnic (asociere obligatorie), dar nu orice
echipament este utilizat într-un proiect, în sensul că nu există
vreun proiect care nu utilizează echipamente, iar pe de altă parte
pot exista echipamente care nu sunt utilizate de niciun proiect
(asociere opțională).

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 12
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen

 O variantă rafinată a Modelului Entitate-Asociere este

Modelul Entitate - Asociere Extins (Enhanced
Entity-Relationship Model)
 EA-Extins permite definirea de sub-tipuri de entități
pentru un tip de entitate.
 Sub-tipul moștenește atributele tipului de entitate pe
care îl extinde (super-tip-ul) având și alte atribute
specifice.
 Definirea tipurilor și a sub-tipurilor de entități creează
ierarhii de tipuri de entități pe mai multe niveluri.
Modelul Entitate-Asociere Extins (E-AE) se reprezintă
de asemenea printr-o diagrama E-A, extinsă.
Universitatea Constantin Brancusi din
Targu Jiu 13
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen

 Definirea sub-tipurilor pornind de la un super-tip de

entitate poartă numele de ”specializarea”, în timp
demersul invers, de definire a unui super-tip de
entitate pornind de la sub-tipurile sale, poartă numele
de ”generalizare”.
 Legătura dintre un super-tip de entități și sub-tipurile
sale se reprezintă printr-o linie care are suprapus un
semicerc îndreptat către super-tip.
 În figura din slide-ul 15 este exemplificat o astfel de
abordare

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 14
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere –
notațiile lui P.P. Chen
 Sunt definite prin
specializare, două sub-tipuri
ale super-tipului de entitate
Angajat, respectiv Angajat
permanent și Angajat
sezonier.
 Ambele tipuri de entități
create prin specializare
prezintă toate atributele
tipului de entitate Angajat și
au pe lângă acestea,
atribute specifice pe baza
cărora s-a definit
specializarea. Universitatea Constantin Brancusi din
Targu Jiu 15
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere – notațiile
lui P.P. Chen

 Astăzi există numeroase

stiluri de reprezentare a
cardinalității unei asocieri
în diagrama E-A, insă
îmbunătățirile aduse
principiilor fundamentale
ale construcției
diagramei lui Chen sunt
minore.

a) notația utilizată de informaticieni, b) notația

propusă de P.P.Chen, c) notația propusă de
C.W. Bachman d) notația propusă de J. Martin

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 16
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere – notațiile
lui P.P. Chen

 Pentru construcția diagramelor E-A (E-AE) există astăzi

numeroase produse software, multe dintre ele
disponibile online, ca de exemplu ClickCharts Diagram &
Flowchart Software produs de compania NCH Software,
downloadabil gratuit la https://www.nchsoftware.com.

 Pe slide-ul următor este redată o diagramă E-A pentru

gestiunea unei biblioteci construită cu ClickCharts
Diagram & Flowchart Software (printscreen)

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 17
3.2.1.b. Diagrama Entitate-Asociere – notațiile
lui P.P. Chen

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 18
3.2.2. Procesul obținerii și validării modelului
de date conceptual

 Obținerea modelului de date conceptual (a schemei

globale și a celor externe de nivel înalt) presupune
efectuarea următoarelor activități:

1) Stabilirea tipurilor de entități relevante activității

modelate;
• Pentru stabilirea tipurilor de entități relevante trebuie
identificate principalele obiecte ce prezintă interes
unor grupuri de utilizatori, a obiectivelor acțiunilor
utilizatorilor asupra acestor obiecte.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 19
3.2.2. Procesul obținerii și validării modelului
de date conceptual

2) Stabilirea tipurilor de asocieri ce se stabilesc între tipurile

de entități identificate;
 Odată stabilite entitățile puternice ale modelului, se stabilesc
dependențele dintre acestea, desemnate prin acțiuni, verbe.
 Astfel, se identifică toate asocierile ce pot să apară între aceste entități,
precum și cele cu eventuale entități slabe/dependente, se determină
raportul de cardinalitate pentru fiecare dintre asocieri precum și
ordinalitatea acestora.
3) Stabilirea atributelor fiecărui tip de entitate și domeniile
de valori;
 După ce s-au stabilit entitățile și asocierile dintre ele se trece la
identificarea atributelor de descriere și a domeniilor lor, în conformitate cu
cerințele utilizatorilor și a domeniilor acestora.
 Domeniul de valori se stabilește în funcție de solicitările utilizatorului.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 20
3.2.2. Procesul obținerii și validării modelului
de date conceptual

4) Stabilirea atributelor de identificare;

 Printre atributele fiecărei entități se identifică atributul/atributele de
identificare.
 Dacă nu există astfel de atribute se optează pentru atribute
surogat.
5) Stabilirea sub-tipurilor de entități (opțional);
 Deși opțională, stabilirea sub-tipurilor de entitate este de cele mai
multe ori necesară.
6) Construirea diagramei E-A
 În baza celor stabilite anterior se poate construi diagrama E-A (E-
AE).

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 21
3.2.2. Procesul obținerii și validării modelului
de date conceptual
7) Validarea modelului de date conceptual prin consultare
cu utilizatorul/ beneficiarul.
 Este ultimul pas al procesului de definire a modelului conceptual de nivel înalt.
 Deoarece modul în care este desenată diagrama reflectă o anumită vedere a
utilizatorului, este util ca modelul conceptual astfel obținut să fie validat de acesta
pentru o garanție în plus că se poate trece la faza următoare a proiectării logice,
modelarea logică.
 În cazul în care, necesitățile utilizatorilor privind cererile de informație se schimbă,
structurarea bazei de date, în această etapă, permite dezvoltarea sa.

Un model de parcurgere a unui astfel de proces și construire a

diagramei E-A va fi încărcat pe platforma UCB online împreună cu cursul
7.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 22
3.2.3. Faza 2 - Modelarea logică

• Modelul de date la nivel înalt obținut în faza 1 este

după cum s-a văzut independent de orice SGBD, nu
face nicio specificație referitoare la detalii de
implementare.
• Pentru aceasta, este nevoie de transpunerea sa într-
unul din modelele de date specializate.
• Această operație face obiectul celei de-a doua faze a
primei etape de elaborare a bazei de date – modelarea
logică.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 23
3.2.3. Faza 2 - Modelarea logică

 Pentru derularea procesului de modelare logică este

esențial ca în prealabil să se aleagă SGBD-ul.
 Modelarea logică are scopul de a crea un model
conceptual local, pentru ”vederile” utilizatorilor finali.
 Pentru aceasta, se specifică structura bazei de date
(colecțiile de date și relațiile dintre ele) într-o formă ce
poate fi folosită pentru crearea bazei de date,
respectiv pentru definirea și întreținerea bazei de date
de către SGBD și pentru formularea de către utilizatori
a cerințelor de regăsire a datelor memorate în baza de
date;

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 24
3.2.3. Faza 2 - Modelarea logică

 Faza logică a proiectării bazei de date se numește și

faza de mapare a modelării datelor.
 Aceasta presupune mai întâi transpunerea schemei
conceptuale de nivel înalt (diagrama EA) în modelul
de date implementat de SGBD-ul ales, dar într-o formă
ce nu implică SGBD-ul propriu-zis
 Ulterior, schema conceptuală și schemele externe
astfel obținute, sunt rafinate prin apelarea la facilitățile
SGBD-ului ales (de exemplu: facilități de generare a
cheilor primare, de definire a constrângerilor, etc.).

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 25
3.2.3. Faza 2 - Modelarea logică
 Ca rezultat al acestei a doua faze de proiectare logică
a bazei de date se obține, schema conceptuală și
schemele externe ale BD, conforme cu SGBD ales și
modelul de date implementat de acesta.
 Baza de date este practic un model de organizare a
datelor pus la dispoziție de SGBD-ul folosit.
 Modelarea logică utilizează în acest sens modele de
date specializate precum:
 modelul ierarhic,
 modelul rețea și
 modelul relațional.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 26
 Aspectele teoretice privind modelele de
baze de date în general și modelul
relațional în special vor face obiectul
Temei 4, în timp ce modalitatea de
transpunere a modelului conceptual de
nivel înalt Entitate-Asociere în model
relațional și rafinarea acestuia pentru
reducerea redundanței datelor vor fi
tratate în Tema 5.
Universitatea Constantin Brancusi din
Targu Jiu 27
3.3. Proiectarea fizică a bazelor de date

 Această ultimă etapă a proiectării unei baze de date

urmărește alegerea acelor structuri de memorare și de
acces la baza de date care asigură cele mai bune
performanțe și permit proiectarea și gestionarea a cât
mai multor aplicații pe baza de date.
 Se au în vedere criterii generale de alegere a
opțiunilor proiectului fizic al a bazei de date.
 Acestea fac referire la definirea modalității efective în
care va fi implementată și exploatată baza de date.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 28
3.3. Proiectarea fizică a bazelor de date

 Astfel de criterii se referă la:

 dimensiunea BD,

 necesarul de memorie pentru suportul de stocare,

 sistemul utilizat pentru gestiunea BD,

 timpul de acces,

 echipamentele necesare, etc.

 Deciziile de proiectare fizică necesită o analiză

prealabilă a aplicațiilor ce urmează a se executa
apelând la datele gestionate de baza de date,
respectiv a interogărilor și tranzacțiilor ce se vor lansa
de acestea.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 29
3.3. Proiectarea fizică a bazelor de date

 Modelarea fizică (la implementare), revine în sarcina

SGBD-ului.
 Modelul fizic descrie modul în care modelul logic al
datelor va fi reprezentat la stocare, în memoria
externă.
 De obicei, acesta este generat automat, de către
SGBD, pornind de la modelul logic.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 30
Urmează Tema 4:

 MODELUL DE DATE RELAȚIONAL ȘI

SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR
DE DATE RELAȚIONALE

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 31
Referințe bibliografice:
 Chen, P.P.S. (1976). - The entity-relationship model - toward a
unified view of data. ACM Transactions on Database Systems
(TODS), 1(1), 9-36, disponibilă digital la
http://extras.springer.com/2002/978-3-642-63970-
8/DVD3/rom/pdf/Chen_hist.pdf.

Universitatea Constantin Brancusi din

Targu Jiu 32