Sunteți pe pagina 1din 3

,,Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate”

Konrad Lorenz

1. Descrierea cărții
După părerea mea, cartea ,,Cele opt păcate capitale ale omenirii
civilizate” de Konrad Lorenz, ar trebui să fie printre cărțile de căpătâi ale
omenirii. Pe lângă faptul că prezintă cele mai grave probleme ale
omenirii cum ar fi: suprapopularea, distrugerea mediului și
dezrădăcinarea omului de ecosistemul său natural, competiția umană
înverșunată, atrofierea simțurilor, decăderea genetică, desprinderea de
tradiție, receptivitatea la îndoctrinare și goana după înarmare, autorul le
prezintă într-o scriere ușor digerabilă și accesibilă pentru un număr mare
de oameni de diferite vârste. ,,Ar fi o aroganță să credem că ceea ce noi
înșine știm cu certitudine nu poate fi făcut și pe înțelesul celor mai mulți
oameni. Tot ce am scris în această carte e mult mai ușor de înțeles decât,
să zicem, calculul integral și diferențial, pe care orice elev de liceu
trebuie să le învețe.” 1

2. Tipul de consum
Având în vedere că vorbim despre o carte, este evident că acest produs
cultural poate ajunge doar în mâna consumatorului captiv (individul
consecvent unui anumit tip de produs cultural), și consumatorului fidel
(individul cu un grad ridicat de educație care optează pentru petrecerea
unui timp liber de calitate, optând pentru consumarea diverselor forme
de cultură). Dar dacă scopul este ca această carte să ajungă în mâinile a
cât mai mulți oameni, eforturile de promovare și strategia de marketing
trebuie orientată către celelalte două tipuri de consumatori: consumatorii
accidentali/potențiali (cei care au avut contact cu produsele culturale în
copilărie, adolescență sau care fiind adulți merg la un spectacol din
întâmplare în urma unei invitații sau care citesc o carte pentru că au
primit-o de ziua lor) și non-consumatorii (de regulă sunt păturile sociale
mai precare, cu un nivel scăzut de educație). Astfel în rândurile ce
urmează voi încerca aplicând metoda 4P să propun o strategie de
marketing.

3. a) Produsul
- Carte pe care o putem găsi în limba română tipărită de către editura
Humanitas
- Numărul mic de pagini mai exact 107, nu poate fi decât un atu având
în vedere dorința de a atrage consumatorul potențial și
nonconsumatorul, neobișnuiți cu lecturi lungi.
1
Konrad Lorenz, ,,Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate”, Editura HUMANITAS 2017, București, pag.9
- Limbaj accesibil, inteligibil dar de impact ce nu ne poate lăsa
indiferenți la probleme ce ne vizează pe fiecare în parte.
b) Preț
- În acest moment prețul în librării este de 21 de lei, preț care mi se pare
accesibil pentru primele trei categorii care locuiesc în spațiul urban, dar
nu și pentru non-consumatori, pentru elevi/studenți (având invedere
numărul de cărți pe care trebuie să le procure doar pentru programul
școlar) sau pentru șomeri și persoanele din mediul rural.
- Ca o politica de preț, aș propune ca studenții și elevii să aibă reduceri
de 50% dacă dau la schimb o altă carte. Astfel cărțile luate la schimb de
către librării pot fi donate orfelinatelor, școlilor din mediul rural,
azilurilor, închisorilor etc. în funcție de profilul cărților. Astfel se
contribuie la o culturalizare în masă din care au de câștigat toate părțile
implicate, iar librăria își poate face o întreagă campanie de publicitate în
urma acestei acțiuni.

c) Placement/Distribuție
- Pe lângă librării și mediul online de unde poți procura cartea, propun să
fie făcut și un tiraj destinat bibliotecilor universitare, școlare,
bibliotecilor din mediul rural, sau acolo unde acestea nu există să fie
amenajate spații în cadrul anumitor instituții cum ar fi primăriile, spații
accesibile oricărui cetățean create special pentru lectură și studiu.

d) Promovare
- Pe lângă promovarea din mediul online de pe site-ul librăriei, a
bombardării de newsletter și a postărilor de pe rețelele de socializare,
propun organizarea unor întâlniri lunare de promovare a cărții atât în
cadrul librăriilor cât și în cadrul școlilor, universităților, în spațiile rurale
având ca invitați persoane marcante și cunoscute din mediul cultural
românesc.
- Bineînțeles că aceste întâlniri trebuiesc promovate pe toate canalele
posibile: în mediul online, în mediul offline prin afișe, bannare, flayere;
organizarea unor concursuri la radio și posturi tv unde să se poată
câștiga invitații.
- Înregistrarea și filmarea acelor întâlniri pentru ca mai apoi să fie
difuzate atât la radio cât și la tv.
4. Concluzie
După cum știm, marketingul cultural nu are ca scop final obținerea unui
profit, ci creșterea consumului de cultură, iar acest fenomen este esențial
pentru dezvoltarea sănătoasă și integră a unei societăți.
Bibliografie:

1.Lorenz, Konrad, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Ed. Humanitas, București,
2017.

S-ar putea să vă placă și