Doamne Ajuta PDF

Verificare la disciplina Procesoare digitale de semnal
RR
1. De la ce provine abrevierea “DSP”? 2. Cum se realizeaza marirea densitatii de integrare?

a) Digital System Potentiometer a) Prin marirea dimensiunii tranzistoarelor
b) Decimal Source Point b) Prin micsorarea dimensiunii tranzistoarelor
c) Digital Signal Processor c) Prin cresterea frecventei de lucru
d) Digital System Processing d) Prin scaderea numarului de tranzistoare
3. DSP-urile sunt destinate prelucrarii: 4. In raport cu variabila timp, semnalele pot fi:
a) Semnalelor digitale a) Semnale analogice si semnale discrete
b) Semnalelor analogice b) Semnale deterministe si semnale aleatoare
c) Semnalelor periodice c) Semnale continue si semnale discontinue
d) Semnalelor discrete d) discrete si cuantizate
5. Care dintre urmatoarele este un subsistem component 6. Semnalele in cazul prelucrarii numerice de semnal, fata
al unui sistem de calcul? de prelucrarea numerica generala :
a) Subsistemul de control a) provin din lumea reala
b) Subsistem de intrare/iesire b) sunt codificate
c) Subsistemul central c) sunt discontinue
d) Subsistemul de prelucrare d) provin din sisteme de calcul
7. Structura interna a procesoarelor numerice de semnal 8. Semnalele de dialog cu procesorul ale unui convertor
care permite efectuarea mai multor operatii simultan analog-numeric sunt:
este :
a) Secventiala a) SEL si DOUT
b) Partajata b) REF si OSC
c) Paralela c) SOC SI SEL
d) Comuna d) SOC si EOC
9. Filtrarea digitala este realizata de: 10. In functie de tipul aplicatiei, prelucrarea numerica a
semnalelor poate fi:
a) Sistemul de calcul a) On-line si off-line
b) CAN b) Digitala si analogica
c) DSP c) Continua si discontinua
d) Circuite logice d) Software si hardware
11. Un semnal discret se obtine dintr-un semnal analogic 12. De la ce provine abrevierea “PDS”?
prin:
a) esantionare a) Prelucrarea Digitala a Semnalelor
b) filtrare b) Procesor discret de semnal
c) itinerare c) Prelucrarea discreta a semnalelor
d) trunchere d) Prelucrarea discreta a sistemelor
13. Conversia numerica a semnalelor din lumea reala se 14. De la ce provine abrevierea „ADC’’:
realizeaza cu ajutorul unui:
a) CAN a) Analog-to-Digital Converter
b) Filtru capacitiv b) Analogic Digital Character
c) latch c) Analogic Discret Converter
d) watchdog d) Audio Digital Converter
15. Semnalele numerice provenite din lumea reala, 16. Sistemele incorporate sunt:
furnizate de sistemul de prelucrare numerica pot fi:
a) Semnale esantionate a) DSP-uri
b) Semnale discrete sau analogice b) Sisteme specifice aplicatiei
c) Semnale digitale c) Sisteme numerice
d) Semnale discretizate d) Sisteme audio
17. Sistemele incorporate: 18. Notiunea de „embedded system’’ inseamna:
a) Nu permit o fllexibilitat mare a) Sistem fuzionat
b) Permit instructiuni complexe b) Sistem emailat
c) permit aplicatii complexe c) Sistem incorporat
d) Pot rula mai multe tipuri aplicatii d) Sistem complex
19. In procesarea audio, se prelucreaza numeic: 20. Radarul este un acronim de la:
a) Semnale muzicale si voce a) Radio Deficienty And Range
b) Semnale sinusoidale b) Range Distance At Radio
c) Semnale continue c) Radiofrequency Detection And Reception
d) Semnle esantionate d) Radio Detection And Ranging
Generarea vorbirii se poate face: 22 Imaginile au caracteristici speciale, in sensul ca:
21 a) Prin intregistrare digitala si simularea tractului a) Depind de variabila spatiala
vocal
b) Prin programare b) Contin o cantitate mica de informatii
c) Datorita unei aplicatii preinstalate c) Nu depind de variabila spatiala
d) Printr-un filtru analogic d) Contin informatii criptate
23 Imagistica prin rezonanta magnetica foloseste 24 In domeniul spatial, DSP-urile pot imbunatati calitatea
imaginilor prin:
a) Campuri magnetice a) Recunoasterea formelor
b) Campuri electromagnetice b) Amplificarea zgomotului
c) Raze x c) Ajustarea curbei radiatiei culorilor
d) Raze infrarosii d) Eliminarea radiatiilor
25 Arhitectura von Neumann utilizeaza : 26 Arhitectura von Neumann contine
a) O memorie comuna de program si date a) O magistrala interna comuna
b) O memorie DRAM b) O magistrala de date unidirectionala
c) Memorii separate de program si date c) O magistrala interna separata
d) O memorie EEPROM d) O magistrala externa separata
27 Principalul avantaj al Arhitecturii von Neumann este: 28 Arhitectura Harvard utilizeaza:
a) Costul mic a) Memorii separate de program si date
b) Frecventa de lucru mare b) Memorie comuna de program si date
c) Performante ridicate c) Magistrala interna comuna
d) Flexibilitatea d) Magistrala externa comuna
29 In arhitectura Harvard, datele trebuie pastrate in : 30 In arhitectura Harvard ,memoriile de program si date se
acceseaza pe magistrale:
a) Memorie de date de tip RAM a) Comune
b) Memorie de date de tip flash b) Separate
c) Memorie de date de tip ROM c) De instructiuni
d) Memorie de date comuna d) bidirectionale
31 Arhitectura Harvard modificata se obtine prin: 32 Adresa de program ADRP este utilizata cand:
a) Realizarea unei cai hardware intre magistrala de a) Se citesc instructiuni din MP
adrese si cea de externa
b) Realizarea unei cai software intre magistrala de b) Se citesc instructiuni din MD
instructiuni si cea de adrese
c) Realizarea unei cai hardware intre magistrala de c) Se citesc date din MP
instructiuni si cea de date
d) Realizarea unei cai software intre magistrala de d) Se citesc date din memoria flash
interna si cea externa
33 In Arhitectura Harvard modificata, blocurile de date 34 Subsistemul unitatii centrale realizeaza functia de:
curate sunt:
a) Blocuri de date cache a) Prelucrare a informatiilor
b) Blocuri de instructiuni b) Intrare-iesire
c) Blocuri de date care nu se modifica in timpul c) memorare
executiei programului
d) Blocuri de date citite d) Operare
35 Un sistem de calcul este monoprocesor daca: 36 Sistemele digitale de ordinul 3 se obtin prin:
a) Are un singur procesor central a) Realizarea unei bucle de reactie peste un sistem
de ordinul 1
b) Are un DSP b) Realizarea unei bucle de reactie peste un sistem
de ordinul 2
c) Are mai multe procesoare centrale c) Realizarea unei bucle de reactie peste un sistem
incorporat
d) Are procesor central pe 32 biti d) Realizarea unui automat finit
37 O structura de procesare este: 38 Liniile SYNC sunt:
a) Un automat finit a) Perechi de semnale de dialog cu exteriorul
b) Un sistem digital de ordinul 3 b) Perechi de semnale de dialog intre componente
c) Un sistem digital de ordinul 2 c) Magistrale bidirectionale
d) Un sistem digital de ordinul 1 d) Fluxuri de date de iesire
39 Pe fiecare flux de, transferul de informatii este 40 Procesorul central are la baza:
sincronizat cu ajutorul liniilor:
a) SYNC a) O structura de procesare
b) DIN b) Un sistem continuu
c) INSTR c) O bucla de reactie
d) DOUT d) Un automat finit
41 Cate etape contine un ciclu instructiune: 42. Un ciclu instructiune contine unul sau mai multe:
a) 1 a) Fluxuri de date
b) 2 b) Fluxuri masina
c) 3 c) Cicluri masina
d) 4 d) Cicluri citire
43. Abrevierea „CISC” provine de la: 44. Procesoarele CISC contin:
a) Complex Instruction Set Computer a) Un set extins de instructiuni
b) Complete Instructions Set Computer b) Un set redus de instructiuni
c) Complete Instruction Sequence Character c) Seturi separate de instructiuni
d) Complex Instruction Set Character d) 50 Instruciuni
45. Principalul dezavantaj al microprocesoarelir CISC 46. Abrevierea „RISC” provine de la:
este:
a) Executarea instructiunilor dureaza mai mult a) Reduced Instruction Set Computer
b) Contine mai putine instructiuni b) Redundant Instruction Set Computer
c) Instructiunile nu sunt puternice c) Reduced Instruction Set Character
d) Contine prea putine instructiuni d) Reduced Instalation Source Computer
47. Procesoarele Risc contin: 48. Principalul avantaj al procesoarelor RISC:
a) Instructiuni complexe a) Creste viteza de executie
b) 100 instructiuni b) costul
c) Un set redus de instructiuni c) Flexibilitatea
d) Seturi separate de instructiuni d) Contin mai multe instructiuni
49. Adresarea la registru: 50. Adresarea directa:
a) Se utilizeaza când operandul se găseşte într- a) indică faptul că operandul se găseşte în
unul din registrele unităţii centrale memorie
b) Se utilizeaza când operandul se găseşte in b) indică faptul că operandul se găseşte într-un
memorie registru
c) Se utilizeaza când operandul este de tip logic c) indică faptul că operandul este de tip logic
d) Se utilizeaza când operandul are 16 biti d) indică faptul că operandul se găseşte într-un
registru auxiliar
51. Intructiunea ABSF R1 52. Adresarea indirecta:
a) calculează modulul numărului real din a) specifică adresa unui operand din memorie
registrul R1 pe 24 de biti
b) Incrementeaza continutul R1 b) indică faptul că operandul se găseşte într-un
registru
c) Muta continutul lui R1 c) Se utilizeaza când operandul este de tip logic
d) Sterge continutul R1 d) specifică adresa unui operand din memorie
pe 8 de biti
53. Adresarea imediata: 54. Deplasamentul (depl) poate fi dat:
a) se utilizează atunci când valoarea a) printr-un număr întreg fără semn reprezentat
operandului este specificată în câmpul pe 8 biţi
instrucţiunii
b) este folosită în operaţiile de salt b) printr-un număr întreg cu semn
c) Se utilizeaza când operandul se găseşte in c) printr-un număr in virgula fixa
memorie
d) indică faptul că operandul se găseşte într-un d) printr-un număr in virgula mobila
registru
55. Cele doua tipuri de formate pentru reprezentarea 56. Numerele întregi fără semn în format scurt sunt
numerelor in virgula fixa sunt: reprezentate pe:
a) Formatul scurt si formatul simpla precizie a) 16 biti
b) Formatul lung si formatul simpla precizie b) 32 biti
c) Formatul scurt si formatul lung c) 8 biti
d) Formatul extins si formatul simpla precizie d) 64 biti
57. Numerele întregi fara semn în format simplă precizie 58. Numerele reale sunt reprezentate în virgulă mobilă,
sunt reprezentate pe: în formatul:
a) 16 biti a) M·BÊ
b) 32 biti b) M·B
c) 8 biti c) M·E
d) 64 biti d) M·E^B
59. Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul 60. Care sunt formatele de reprezentare a numerelor in
general al numerelor în virgulă mobilă conţine trei virgula mobila pentru procesorul TMS320C32?
câmpuri:
a) câmpul exponent , bitul de semn şi câmpul a) format scurt, precizie simplă sau precizie
fracţie extinsă
b) câmpul exponent , bitul de stop şi câmpul b) format lung, precizie simplă sau precizie
fracţie extinsă
c) câmpul mantisa , bitul de stop şi câmpul fracţie c) format scurt, format lung sau precizie simpla
d) câmpul mantisa , bitul de semn şi câmpul d) Format scurt si format lung
fracţie
61. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format 62. Numarul 9000H este reprezentat in format scurt. Care
scurt? este valoaea exponentului?
a) 16 biti a) 1001
b) 32 biti b) 0101
c) 8 biti c) 1010
d) 64 biti d) 0011
63. Cati biti sunt alocati exponentului in reprezentarea 64. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format
numerelor reale in format scurt? simpla precizie?
a) 2 a) 16 biti
b) 4 b) 32 biti
c) 32 c) 8 biti
d) 16 d) 64 biti
65. Numarul 7F7FFFFFh este reprezentat in format simpla 66. Cati biti sunt alocati exponentului in reprezentarea
precizie. Care este valoaea exponentului? numerelor reale in format simpla precizie?
a) 0111 0000 a) 8
b) 1000 1110 b) 12
c) 0111 1111 c) 16
d) 0101 1010 d) 32
67. Numarul 7F80000000h este reprezentat in format 68. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format
precizie extinsa. Care este valoaea exponentului? precizie extinsa?
a) 0111 0000 a) 16
b) 0101 1010 b) 32
c) 0111 1111 c) 36
d) 1000 1110 d) 40
69. Cati biti sunt alocati fractiei in reprezentarea 70. Instrucţiunile procesorului pot testa indicatorii de
numerelor reale in format precizie extinsa? condiţii, în operaţii cu numere:
a) 16 a) Fara semn sau cu semn
b) 21 b) naturale
c) 31 c) negative
d) 40 d) pozitive
71. Indicatorul C al registrului de stare reprezinta: 72. Indicatorul INT config:
a) Carry flag a) Indica starea pinului PRGW
b) Caution flag b) activează sau dezactivează cache-ul
c) Close flag c) şterge memoria cache
d) Character flag d) Seteaza semnale externe de intrerupere
73. Memoria internă a procesorului conţine unităţi: 74. Memoriile RAM cu acces dual:
a) Optice a) Sunt memorii flash
b) Doar RAM b) permit două accesări într-un singur ciclu
maşină
c) Doar ROM c) permit patru accesări într-un singur ciclu
maşină
d) RAM si ROM d) Pot pastra doar programe
75. Magistralele de program sunt: 76. Memoria cache operează:
a) Bus DATA P şi Bus ADR P a) automat, fara interventia utilizatorului
b) Bus DATA D şi Bus ADR D b) extern
c) Bus DATE DMA şi Bus ADR DMA c) Manual, cu interventia utilizatorului
d) Bus ADR1 D şi Bus ADR2 D d) lent
77. Conceptul de memorie cache: 78. Campul SSA al adresei de memorie reprezinta:
a) Creste numărul de accesări la memoria a) Adresa de start a segmentului
externă procesorului
b) Reduce mult numărul de accesări la b) Numarul cuvantului
memoria externă procesorului
c) Incarca magistralele externe c) Adresa de sincronizare s segmentului
d) Incarca magistralele de adrese d) Memoria cache
79. Fie x şi y doi vectori, atunci suma ponderată cu 80. Ce valori poate lua i in relatia z(i) = k1 · x(i) + k2 ·
numerele k1, şi respectiv k2, este dată de relaţia: y(i)
a) z(i) = k1 + k2 · y(i) a) Reale
b) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i) b) 1...5
c) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i) c) 1...100
d) z(i) = k1 · x(i) · k2 · y(i) d) -5..5
81. Instructiunea ldf @k1,r0 : 82.
Formula defineste pentru

p=2:
a) Incarca in registrul r0 constanta k1 a) distanţa euclidiană
b) Afiseaza rezultatul b) distanţa Hamming
c) Stabileste numarul de repetari c) Distanţa Tanimoto
d) Creeaza o bucla d) Sumarea ponderata
83. Cea mai generală măsură a disimilarităţii definită 84. Instructiunea call SQRT executa :
peste o multime de date X este o metrică, D : X x X
 R care satisface condiţiile:
a) Pozitivitate, simetrie, inegalitatea triunghiului a) apel subrutina ridicare la putere
b) Reflexie, pozitivitate, simetrie b) apel subrutina radical
c) Simetrie, asociativitate, comutativitate c) apel subrutina logaritm
d) inegalitatea unghiului, simetrie, asociativitate d) apel subrutina modulo
85. Conditia D(x,y) = D(y,x) reperezinta conditia de : 86.
Formula generală defineşte
distanţa euclidiană pentru:
a) Simetrie a) p=2
b) Pozitivitate b) p=3
c) Asociativitate c) p=1
d) Reflexie d) p=16
87. Instructiunea c_zero .float 0.0 : 88. Instructiunea mem_addr .set 0900000h
reprezinta :
a) Initializeaza variabila c_zero a) Adresa de început SRAM
b) Ii da variabilei c valoarea 0 b) Initializarea vectorului
c) Sterge variabila c c) Norma euclidiana
d) Sterge variabila c_zero d) dimensiunea vectorului
Norma euclidiană a unui vector XR^n se defineşte90. In cadrul sumei ponderate a 2 vectori, ce dimensiune au
prin relaţia următoare: vectorii?
a) a) 10 elemente
b) b) 5 elemente
c) c) 16 elemente
d) d) 36 elemente
ALDEA
21. Semnalele cu timp continuu sunt numite semnale.. 22. Semnalele cu timp discret sunt numite semnale...
a) digitale a) digitale
b) analogice b) analogice
c) discrete c) discrete
d) esantionate d) esantionate
23. In raport cu variabila timp, semnalele pot fi cu: 24. Prescurtarea in engleza a „Prelucrarea numerica a
semnalelor” este:
a) Timp discontinuu sau continuu a) PDS
b) Timp continuu sau discret b) SMS
c) Timp nediscret sau continuu c) DSP
d) Timp discontinuu sau discret d) ERP
25. Semnalele provenite din lumea reala,pot fi: 26. Prelucrarea numerica a semnalelor este o ramura a:
a) Semnale numerice nediscrete sau analogice a) Prelucrarii digitale
b) Semnale numerice discrete sau analogice b) Prelucrarii analogice
c) Semnale numerice discrete sau digitale c) Prelucrarii numerice
d) Semnale numerice nediscrete sau digitale d) Prelucrarii datelor
27. Ce contin sistemele incorporate? 28. Cum se traduce in engleza „Sisteme incorporate”
a) Procesoare grafice a) SATA Systems
b) Procesoare numerice de semnal b) Dynamic Systems
c) Procesoare octa core c) Embedded Systems
d) Software neinglobat d) Closed System
29. Care dintre acestea NU este sistem incorporat? 30. Tehnicile de generarea si recunoasterea vorbirii sunt
folosite pentru comunicarea cu:
a) Sistem de supraveghere a) Animalele
b) DVD player b) Calculatorul
c) MP3 player c) Telefonul
d) Calculator d) Televizorul
31. Sistemele de recunoastere a vorbirii sunt: 32. Procesoarele numerice abordeaza recunoasterea
vorbirii in:
a) Nelimitate a) 2 pasi
b) Limitate la cateva cuvinte b) 3 pasi
c) Limitate la cateva sute de cuvinte c) 1 pas
d) Limitate la cateva milioane de cuvinte d) 4 pasi
33. Radarul este un acronim de la 34. DSP-urile au revolutionat tehnica radarului in:
a) Radio Detection And Ranging a) 1 directie
b) Radio FM b) 2 directii
c) UEM c) 3 directii
d) Radiography d) 6 directii
35. Sonarul activ emite pulsuri in: 36. Imaginile sunt dependente de o variabila
a) Aer a) De timp
b) Pamant b) Spatiala
c) Apa c) Nominala
d) Foc d) De tip raport
37. Arhitectura von Neumann utilizeaza o: 38. Transferul instructiunilor si datelor,intre UC si
memorie, se face:
a) Memorie separata de program si comuna de date a) Pe magistrala externa comuna
b) Memorie comuna de program si date b) Pe magistrala interna comuna
c) Memorie separata de program si date c) Pe o magistrala externa separata
d) Memorie comuna de program si separata de date d) Pe o magistrala interna separata
39. La arhitectura von Neumann programul este stocat pe 40. Completati fraza: Arhitectura Harvard utilizeaza
memorie de tipul...fiind si mai ieftina decat celelalte. memorii separate de program ... si date ... , accesate pe
magistrale separate.
a) RAM a) MP,MD
b) ROM b) MA,MB
c) EEPROM c) MB,MD
d) DRAM d) MZ,ME
21 Arhitectura Harvard utilizeaza: 22 Memoria de program este citita simultan cu accesul la:
a) Memorii comune de program si separate de date a) MP
b) Memorii comune de program si date b) MD
c) Memorii separate de program si date c) ME
d) Memorii separate de program si comune de date d) MA
23 Arhitectura Harvard modificata se obtine prin: 24 Cand se citesc instructiuni din din MP, pentru a fi
decodificate si executate, memoria este adresata cu
adresa de program:
a) Realizarea unei cai software suplimentare a) ADPR
b) Realizarea unei cai hardware suplimentare b) ADRP
c) Realizarea a doua magistrale magistrale de c) ABPR
instructiuni
d) Realizarea a doua magistrale de date d) ABRP
25 Toate procesoarele realizate in arhitectura Harvard 26 Care este prescurtarea de la unitate centrala?
modificata pot accesa blocurile de date din:
a) MP a) UL
b) MB b) UC
c) MD c) CU
d) ME d) CL
27 Unitatile de prelucrare lucreaza cu valori: 28 Cum se cheama unitatea ce realizeaza functiile de
prelucrare propriu-zisa ale procesorului?
a) Zecimale a) CROM
b) Binare b) ROM
c) Hexazecimale c) RALU
d) Cuaternare d) RAM
29 Cate unitati de control contine procesorul central? 30 Cate etape presupune un ciclu instructiune?
a) 1 a) 1
b) 2 b) 2
c) 3 c) 3
d) 4 d) 4
31 Fiecare etapa a unui ciclu instructiune este executata 32 Cum se traduce CISC?
in:
a) 1 ciclu masina a) Complete Instruction Set Computer
b) 2 cicluri masina b) Complex Instruction Set Computer
c) 3 cicluri masina c) Complex Instruction Set Character
d) 1 sau mai multe cicluri masina d) Complex Index Set Computer
33 Caracterul flexibil al instructiunilor se poate evidentia 34 Instructiunile la procesoarele CISC:
pe:
a) 1 plan a) Au lungime variabila pe unul sau mai multi
octeti
b) 2 planuri b) Au lungime nevariabila pe unul sau mai multi
octeti
c) 3 planuri c) Au lungime nevariabila pe un octet
d) Mai multe planuri. d) Au lungime variabila pe un singur octet
35 Ce inseamna RISC? 36 Fiecare instructiiune a unui procesor RISC contine in
CROM:
a) Reset Instruction-Set Computer a) O singura microinstructiune
b) Reduced Instruction-Set Computer b) Doua microinstructiuni
c) Reduced Instruction-Set Complete c) Trei microinstructiuni
d) Reset Instruction-Set Complete d) Patru microinstructiuni
37 Pentru DSP-urile pe 16 biti,lungimea instructionilor 38 Procesorul de semnal TMS320C32 suporta:
este fixa, de:
a) 8 biti a) 1 mod de adresare
b) 12 biti b) 3 moduri de adresare
c) 24 biti c) 5 moduri de adresare
d) 48 biti d) 9 moduri de adresare
39 Adresarea la registru se utilizeaza in cazul cand 40 Adresarea directa indica faptul ca operandul se gaseste
operandul se gaseste intr-unul din registrele: in memorie, intr-o pagina de date,si specifica adresa
operandului pe:
a) RAM a) 12 biti
b) ROM b) 1 octet
c) Unitatii Centrale c) 24 biti
d) CROM d) 2 octeti
41 Adresarea indirectă specifică adresa unui operand din 61. La operatia adr=(ARn)+depl
memorie pe:
a) 12 biti a) Adresa este calculata prin scadere
b) 1 octet b) Adresa este calculata prin adunare
c) 24 biti c) Adresa este calculata prin adunare, iar apoi se
modifica ARn
d) 2 octeti d) Adresa este calculata prin scadere,iar apoi se
modifica ARn
62. La adresarea imediata, operandul reprezinta o valoare 63. Procesorul de semnal TMS320C32 poate opera cu:
imediata pe:
a) 8 sau 12 biti a) 1 tip de date numerice
b) 2 sau 8 octeti b) 2 tipuri de date numerice
c) 16 sau 24 biti c) 3 tipuri de date numerice
d) 32 sau 48 biti d) 4 tipuri de date numerice
64. Arhitectura procesorului permite realizarea operaţiilor 65. ALU opereaza cu numere:
în virgulă mobilă, la
a) Viteza mai mica fata de cele in virgula mobila a) Zecimale
b) Aceeasi viteza cu cele in virgula mobila b) Binare
c) Viteza mai mare fata de cele in virgula mobila c) Hexazecimale
d) Viteza mult mai mare fata de cele in virgula d) Octale
mobila
66. Mantisa este un număr în: 67. Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul
general al numerelor în virgulă mobilă contine
a) Virgula mobila cu semn a) 1 camp
b) Virgula mobila fara semn b) 2 campuri
c) Virgula fixa cu semn c) 3 campuri
d) Virgula fixa fara semn d) 4 campuri
68. Campul Mantisa este format din: 69. Numerele reale in format scurt sunt reprezentate in
virgula mobila pe:
a) Mantisa+Exponent a) 8 biti in complement fata de 2
b) Bitul de semn+Fractie b) 16 biti in complement fata de 2
c) Exponent+Fractie c) 3 octeti in complement fata de 2
d) Bitul de semn+Mantisa d) 32 biti in complement fata de 4
70. Exponentul este operand cu semn in complement fata 71. Când un operand imediat este indicat în format scurt în
de: câmpul instrucţiunii, el este memorat în registrele
procesorului de
a) 1 a) 8 biti
b) 2 b) 16 biti
c) 4 c) 32 biti
d) 8 d) 48 biti
72. Numerele reale în format simplă precizie sunt 73. Exponentul este operand cu semn în complement faţă
reprezentate în virgulă mobilă pe de 2 pe:
a) 8 biti a) 1 bit
b) 16 biti b) 2 biti
c) 32 biti c) 3 biti
d) 48 biti d) 8 biti
74. Pentru numerele reale in format simpla 75. Numerele reale în format precizie extinsă sunt
precizie,valorile maxime pozitive si negative se obtin reprezentate în virgulă mobilă pe
pentru:
a) E=12 a) 8 biti
b) E=35 b) 16 biti
c) E=127 c) 40 biti
d) E=200 d) 56 biti
76. Valorile maxime pozitive si negative la „Numerele 77. Fracţia la „Numerele reale in format precizie extinsa”
reale in format precizie extinsa” se obtin pentru: este reprezentată pe:
a) E=12 a) 8 biti
b) E=35 b) 12 biti
c) E=127 c) 31 biti
d) E=200 d) 48 biti
78. Registrul de stare (ST) pe ... de biţi conţine informaţii 79. ST vine de la:
globale despre starea UCP
a) 8 biti a) Salt Register
b) 12 biti b) Status Register
c) 32 biti c) Status Reset
d) 84 biti d) Salt Reset
91. La iniţializarea sistemului, registrul ST are valoarea: 92. Procesorul TMS320C32 poate adresa un spaţiu total de
memorie de:
a) 00000032H a) 1 Mcuv
b) 00000002H b) 2 Mcuv
c) 00000000H c) 16 Mcuv
d) 00000001H d) 72 Mcuv
93. Blocurile 1 şi 2 de memorie RAM au fiecare 256 94. Procesorul are ... magistrale interne
cuvinte de 32 de biţi şi permit .... într-un singur ciclu
maşină.
a) 1 accesare a) 1
b) 2 accesari b) 2
c) 3 accesari c) 3
d) 4 accesari d) 7
95. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache 96. Memoria cache operează automat, fără intervenţia
pentru instrucţiuni, de dimensiune ... cuvinte de 32 biti. utilizatorului, folosindu-se un algoritm ... .
a) 20 a) URU
b) 30 b) DUR
c) 64 c) LRU
d) 102 d) TRL
97. Fiecare segment de memorie cache are propriul 98. Controlerul DMA este un periferic programabil,
registru ... pe 19 biţi capabil să transfere blocuri de date fără intervenţia ...
a) ASA a) RAM
b) SSA b) ROM
c) USA c) CPU
d) RSA d) HDD
99. Cele două canale DMA efectuează transferuri pe 70 Fiecare canal DMA are:
magistrala ... .
a) ROM a) 1 registru
b) DMA b) 2 registre
c) RAM c) 3 registre
d) PAD d) 4 registre
71. Sumarea ponderata a doi vectori. In cadrul acestui 72. Se iniţializează valorile vectorilor V_X si V_Y. La
paragraf se prezintă un program în care se determină acest paragraf V_X este:
....ponderată a elementelor a doi vectori.
a) Diferenta a) Vectorul 1
b) Suma b) Vectorul 2
c) Inmultirea c) Vectorul 3
d) Impartirea d) Vectorul 4
73. Pe aceasta linie „Advx .word V_X”: 74. Pe aceasta linie „mem_addr .set 0900000h” este:
a) Se seteaza adresa memoriei a) Adresa unde se depune rezultatul
b) Se seteaza adresa de inceput a vectorului 1 b) Adresa de inceput SRAM
c) Se seteaza adresa de inceput a vectorului 2 c) Dimensiunea vectorului
d) Se încarcă în registrele auxiliare adresele din d) Stocarea rezultatului
memorie
75. Pe aceasta linie „call init”: 76. Pe aceasta linie „and 0h,if”:
a) Se initialeazeaza procesorul TMS320C32 a) Se seteaza bitul corespunzator intr.globale
b) Se incarca in registrul DP b) Se revine din intrerupere
c) Se initializeaza r0 cu zero c) Se sterge registrul if
d) Se stocheaza rezultatul d) Se dezactiveaza toate intreruperile
77. Distanta euclidiana dintre doi vectori. In aceasta fraza 78. Pentru spaţiul vectorial euclidian n-dimensional,
„D(x,y) = D(y,x)” se prezinta: metrica se defineşte ca fiind distanţa generală:
a) Pozitivitate a) Iorgus
b) Simetrie b) Minkovski
c) Inegalitatea triunghiului c) Telini
d) Negativitate d) Jakob
79. Pe aceasta linie „Adv_1 .word V_1” este: 80. Pe aceasta linie „ldp mem_addr,dp”:
a) Adresa de inceput a vectorului doi a) Se initializeaza procesorul
b) Adresa de inceut a vectorului unu b) Se incarca in registrul DP
c) Dimensiunea vectorilor c) Se depune rezultatul in memorie
d) Depunerea rezultatului in memorie d) Se sterge registrul if
ROTARU
1. Ce sunt DSP-urile: 2. Performantele unui DSP se poate masura cu ?
a) Un sistem extins destinat prelucrării a) MFLUPS
complexe a semnalelor digitale
b) Un sistem „single-chip” destinat prelucrării b) MFLOPS
complexe a semnalelor digitale
c) Un sistem „single-chip” destinat prelucrării c) MFLAPS
complexe a semnalelor analogice
d) Un sistem extins destinat prelucrării d) MFLOGS
complexe a semnalelor analogice
3. După natura lor semnalele pot fi: 4. Ce metoda a fost folosita pentru imbunatatirea
procesoarelor de semnal digital:
a) Deterministe sau aleatoare a) Micsorarea densitatii de integrare, prin
micsorarea dimensiunii tranzistoarelor
b) Finite sau infinite b) Nici una din variante
c) În frecvență sau în timp c) Marirea densitatii de integrare, prin marirea
dimensiunii tranzistoarelor
d) Periodice sau aperiodice d) Marirea densitatii de integrare, prin
5. Cum sunt semnalele aleatoare ? 6. Ce este semnalul?
a) Sunt semnale deterministe a) o mărime fizică măsurabilă
dependentă de variabila timp
b) au o evoluție in timp supusă hazardului si b) o mărime fizica măsurabila independentă de
nu pot fi exprimate analitic printr-o functie variabila timp
de timp
c) nu au o evoluție in timp c) o mărime fizica nemăsurabila independentă
predefinita,neafectata de hazard de variabila timp
d) ) au o evoluție in timp supusă hazardului si d) o mărime fizica nemăsurabila dependentă

pot fi exprimate analitic printr-o functie de de variabila timp
timp
7. Un semnal discret se poate obține dintrun semnal 8. Semnalele deterministe au o evolutie:
analogic prin operația de :
a) codificare a) au o evoluție in timp supusă hazardului
b) amplificare b) Sunt semnale aleatoare
c) Filtrare c) nu au o evoluție in timp
predefinita,neafectata de hazard
d) esantionare d) au o evoluție in timp predefinită,neafectată
de hazard
9. Din punct de vedere hardware , sistemele 10. Care din metodele urmatoare a fost folosita
incorporate pentru prelucrarea semnalelor conțin: pentru imbunatatirea procesoarelor de semnal
digital?
a) unitate centrală ,cu procesoare și DPS-uri , a) Marirea densitatii de integrare, prin
memorii ROM ȘI RAM ; circuite integrate; micsorarea dimensiunii tranzistoarelor
b) unități de comunicație b) Marirea densitatii de integrare, prin marirea
dimensiunii tranzistoarelor
c) unități de interfațare analog numerică; c) Micsorarea densitatii de integrare, prin
d) circuite integrate; d) Niciuna dintre variante
11. Cu ce tip de tehnologie sunt realizate 12. Ce inseamna acronimul RADAR?
procesoarele de 32 de biti din gama TMS320C3x
a) XMOS a) Ranging Destructible And Radio
b) CMOS b) Radio Detectibile and Rage
c) DMOS c) Radio Detection and Ranging
d) MMOS d) Range Distribution And Radio
13. Ce inseamna acronimul SONAR? 14. Pe ce tip de memorie sunt stocate programele
procesoarelor de tip „programabile”?
a) Sound optimal navigation and radio a) ROM
b) Secret navigation and ranging b) Nevolatila
c) Standard navigation and retribution c) SO-DRCIMM
d) Sound navigation and ranging d) RAM
15. Ce inseamna UCP (CPU)? 16. Cu ce tip de valori functioneaza unitatile de
prelucrare?
a) Unitatea colosala de precautie a) Binare
b) Unitate centrala de procesare b) Zecimale
c) Unitatea centrala de precautie c) Nu prelucreaza valori
d) Unitatea colosala de procesare d) Hexa
17. La ce este folositor formatul virgulei mobile? 18. Cum sunt reprezentate numerele reale in formatul
virgulei mobile?
a) Pentru viteza de calcul crescuta a) Niciuna dintre cele enumerate
b) Pentru numerele irationale b) Mantisa*Exponent^Baza
c) Pentru numerele complexe c) Baza*Exponent^Mantisa
d) La afisarea de numere foarte mici, cu d) Mantisa * BazaÊxponent
precizie mare, si de numere foarte mari
19. Ce este mantisa? 20. Ce este exponentul?
a) Un numar in virgula fixa cu semn ce poate a) Un numar natural, exprimat in complement
fi reprezentat diferit in functie de formatul fata de 2
folosit
b) Un numar in virgula mobila cu semn ce b) Un numar intreg, cu semn, exprimat in
poate fi reprezentat diferit in functie de complement fata de 2
formatul folosit
c) Un numar irational exprimat in virgulla c) Un numar intreg cu semn, exprimat in
fixa complement fata de 1
d) Un numar irational exprimat in virgula d) Un numar irational cu semn
mobila
1. Definitia Sistemelor incorporate este: 2. Ce asigura compresia datelor?
a) Niciuna a) Asigura transferurile acelorlasi
informatii, la rate mai mici pe
distante mai mari
b) Tehnicile de prelucrare numerica a b) Asigura transferul printr-un canal de
semnalelor sunt implementate pe o comunicatii
clasa de prelucrare numite sisteme
incorporate care sunt sisteme
specifice aplicatiei si contin
procesoare numerice de semnal.
c) Sistemele incorporate sunt memorii c) Asigura indistruia telecomunicatiilor
ROM si RAM.
d) Tehnicile de prelucrare numerica a d) Asigura multiplexarea semnalelor
vibratiilor sunt implementate pe o
clasa de prelucrare numite sisteme
incorporate continue.
3. In orice sistem de calcul, subsistemul UC 4. Unitatea centrala poate fi realizata cu:
realizeaza functia de:
a) Prelucrare a informatiilor, avand a) Cinci procesoare centrale
insa si sarcini suplumentare de
comanda si control
b) Corespunzatoare registrelor speciale b) Trei procesoare centrale
c) Operare la nivel de procesor c) Doua procesoare centrale
d) Niciuna d) Un singur procesor central
5. La ce face referire arhitectura unui 6. Care sunt cele 2 tipuri de arhitecturi ale
sistem de calcul? procesoarelor DSP?
a) La procesoarele de tip DSP a) Arhitectura Harvard , Arhitectura
von Neumann
b) Un sistem b) Arhitectura Deco , Arhitectura Art
Nouveau
c) La un circuit integrat c) Arhitectura Deco , Arhitectura
Neumann
d) La tipul susbsistemelor componente d) Arhitectura Art Nouveau ,
si modul concret de interconectare a Arhitectura Harvard
lor
7. Cum se numeste ecartul dintre nivelurile 8. Cum se obtin sistemele digitale de
de amplitudine constanta? ordinul 3?
a) Supliment a) Prin realizarea unei bucle de reactie
peste un sistem digital de ordinul 2
b) Cuantizare b) Prin realizarea unei bucle de reactie
c) Cuanta c) Prin realizarea unei bucle de reactie
d) Cuantica d) Prin realizarea unei bucle de reactie
9. Ce reprezinta RALU? 10. Ce reprezinta CROM?
a) Un automat de solicitare cu registri a) Un automat de prelucrare cu
memorie ROM
b) Un automat cu registrii de tip b) Un automat de solicitare cu
control memorie ROM
c) Un automat cu registri si unitati c) Un automat de tip aritmetico-logica
aritmetico-logica cu regristre
d) Un automat de control cu memorie d) Un automat de control cu memorie
ROM ROM
11. Care este dezavantajul procesoarelor 12. La microprocesoarele RISC, setul de
CISC? instrunctiuni este:
a) Operatiile asupra fluxlui de a) Prederminata si suficient de mare
instruciuni sunt mai lente pentru a putea fi codificate
b) Operatiile dureaza mai mult la b) Redus si contine doar instrunctiunile
scriere cele mai des folosite in programare
c) Nu sunt permise instructiunile c) Cu o performanta crescuta, unde se
utilizeaza instructiuni intr-o singura
sare de ceas
d) Niciuna d) Niciuna
13. Care este avantajul procesoareleor 14. Microprocesoarele RISC, din punct de
CISC? vedere hardware, au:
a) Operatiile suprasolicita procesorul a) Un paralelism de prelucrare mai
mare
b) Pot fi utilizate cat mai multe b) Un numar mediu de stari de ceas pe
instructiuni in acelasi timp instructiune
c) Ocupa putin spatiu in memorie c) Pot fi utilizate cat mai multe
instructiuni in acelasi timp
d) Operatiile sunt mai lente d) Nicuna
15. Cate canale DMA are procesorul 16. Care este cel mai simnificativ octet al
TMS320C32 care pot lucra independent adresei de inceput SRAM?
pe:
a) 2 canale a) Mem_addrh .set 090h
b) 1 canal b) Mem_addrh .set 0900h
c) 3 canale c) Mem_addrh .set 09000h
d) 4 canale d) Mem_addrh .set 090000h
17. Registrul numarator, al controlerului 18. Registrele de adresa sursa si destinatie:
DMA este construit pe :
a) 24 biti a) Pot fi accesate in paralel
b) 32 biti b) Sunt pe 32 de biti
c) 128biti c) Sunt pe 24 de biti si furnizeaza
adresele de memorie utilizate in
ciclurile de citire / scriere
d) 16 biti d) unt pe 32de biti si furnizeaza
adresele de memorie utilizate in
ciclurile de citire / scriere
19. Ce rol are adresarea la registru: 20. Ce rol are adresarea directa:
a) )Se utilizeaza cand operandul se a) )Se utilizeaza cand operandul se
gaseste intr-unul din registrele gaseste intr-unul din registrele
unitatii centrale unitatii centrale
b) )Specifica adresa unui operand din b) )Specifica adresa unui operand din
memorie pe 24 de biti prin memorie pe 24 de biti prin
continutul unui registru auxiliar continutul unui registru auxiliar
c) )Indica faptul ca operandul se c) Se utilizeaza atunci cand valoarea
gaseste in memorie,intr-o pagina de operandului este specificata in
date, si specifica adresa operandului campul instructiunii
pe 24 de bit
d) Se utilizeaza atunci cand valoarea d) Indica faptul ca operandul se gaseste
operandului este specificata in in memorie,intr-o pagina de date, si
campul instructiunii specifica adresa operandului pe 24
de biti
1. Ce rol are adresarea indirecta: 2. .Ce reprezinta ciclu instructiunea:
a) )Se utilizeaza cand operandul se a) Intervalul de timp in care procesorul
gaseste intr-unul din registrele executa instructiuni,dintr-un
unitatii centrale program aflat intr-o memorie
externa
b) )Specifica adresa unui operand din b) ) Intervalul de timp in care
memorie pe 24 de biti prin procesorul executa
continutul unui registru auxiliar instructiuni,dintr-un proram aflat
intr-o memorie interna
c) Se utilizeaza atunci cand valoarea c) Intervalul de timp in care procesorul
operandului este specificata in preia semnale,dintr-un proram aflat
campul instructiunii intr-o memorie externa
d) Indica faptul ca operandul se d) Intervalul de timp in care procesorul
gaseste in memorie,intr-o pagina de prelucreaza instructiuni,dintr-un
date, si specifica adresa operandului proram aflat intr-o memorie externa
pe 24 de biti
3. Care sunt cele patru magistrale de date 4. Cum se obtin sistemele digitale de
interne ale UCP: ordinul 3:
a) CPU1,CPU2,REG1 si REG2 a) Prin realizarea a doua bucle de
reactie peste un sistem digital de
ordinul 2
b) CPU0,CPU1,CPU2 si REG1 b) Prin conectarea in bucla automata a
unui automat finit(B)
c) CPU0,CPU1,CPU2 si CPU3 c) Prin conectarea in bucla automata a
unui automat finit(C)
d) REG1,REG2,REG3 si REG4 d) Prin realizarea unei bucle de reactie
5. Care este rata de transfer pentru ficare 6. Ce se intelege prin telecomunicatii?
semnal:
a) 1 Mb/s a) transferul informatiilor de la un
emitator la un receptor
b) 256 Kb/s b) convertirea informatiilor din analog
in numeric
c) 32 Kb/s c) Este o operatie realizata de DSP
d) 64 Kb/s d) Presupune introducerea unui filtru
analogic inainte de convertorul
analog-numeric
7. De cate tipuri poate fi filtrarea? 8. Ce reprezinta filtrarea analogica?
a) Analogica sau Digitala a) Presupune introducerea unui filtru
analogic inainte de convertorul
analog-numeric
b) Simpla sau Complexa b) O operatie ce se realizeaza dupa
introducerea semnalului in DSP
c) Constanta sau Variabila c) Presupune introducerea unui filtru
analogic dupa convertorul analog-
numeric
d) Periodica sau Neperiodica d) Este o operatie realizata de DSP
9. Cand are loc filtrarea digitala? 10. De ce semnale dispune convertizorul ce e
in dialog cu procesorul?
a) Dupa convertorul analog-numeric a) SAC si EOC
b) In acelasi timp cu convertorul b) SOC si EAC
analog-numeric
c) Dupa convertorul analog-digita c) SOC si ECO
d) Inainte de convertorul analog- d) SOC si EOC
numeric
11. Operatiile in virgula fixa: 12. La ce se refera segmentul „Arhitectura
unui sistem de calcul”?
a) Sunt realizate de unitati aritmetico- a) Tipul subsistemelor componente si
logice de virgula fixa, UAL modul concret de conectare
interconectare a lor, in vederea
obtinerii ansamblului de functii pe
care subsistemele trebuie sa si le
ofere unul altuia
b) Sunt realizate de unitati aritmetico- b) Nimic, este o denumere falsa
logice de virgula mobila, UAL
c) Sunt realizate de unitati aritmetico- c) Totalitatea elementelor din care este
logice de virgula mobila, ULA compus un UCP
d) Sunt realizate de unitati aritmetice d) Ordinea legaturilor create de
de virgula fixa, UAL magistralele sistemului de calcul
13. Cand se utilizeaza adresarea imediata? 14. Cum se obtine codul complement fata de
2 (c2)?
a) Niciuna a) Negand logic toti biti
b) Atunci cand valoarea operandului b) Inversand ordinea bitilor
este specificată in campul
instructiunii
c) Atunci cand este ne voie de viteza c) Negand logic toti bitii si adaugand 1
maxima de prelucrare
d) Atunci cand este nevoie de precizie d) nversand ordinea bitilor si adaugand
maxima 1
15. Pe cati biti sunt reprezentate numerele 16. Ce reprezinta indicatorul C?
intregi fara semn in format scurt
a) Niciuna a) Clear
b) Pe 8 biti, procesorul utilizeaza 16 b) Este denumirea unui compilator
biti pentru a-l memora
c) Pe 8 biti, procesorul utilizeaza 8 biti c) Nimic
pentru a-l memora
d) Pe 16 biti, procesorul utilizeaza 32 d) Carry Flag – indicator de transport
biti pentru a-l memora si utiliza
17. Ce reprezinta indicatorul GIE? 18. Ce reprezinta indicatorul CC?
a) Global Intrerup Enable a) Cache Clear
b) Global Intrerup Energy b) Cache Cut
c) Global Intersection Enable c) Cut Clear
d) Global Inertia Enablle d) Cut Cache
19. Cate acesari intr-un singur ciclu masina 20. Cate acesari intr-un singur ciclu masina
permite memoria RAM? permite memoria ROM?
a) Infinit a) Infinit
b) Niciunul b) 2
c) 2 c) 4
d) 4 d) 8
1. Unul din principalele avantaje ale 2. Care este modul de lucru cel mai flexibil
sistemelor încorporate cu DSP-uri este: al procesorului, când ne referim la fluxul
de date?
a) Versatilitate a) Patru magistrale diferite: INSTR,
DIN, DOUT, UAL
b) Autocorecție b) Două magistrale diferite: INSTR,
DATA
c) Dinamică c) O magistrală: DATA
d) Complexitate d) Trei magistrale diferite: INSTR,
DIN, DOUT
3. Cum se obține reprezentarea binară în 4. Formula generală de calcul al unui nr.
codul complement față de 1? real reprezentat în formatul specific
procesorului TMS320C32, este:
a) Adunând 1 a) X = F2.SSnegat*2Ê
b) Negând logic toți biții b) X = SnegatS.F2*2Ê
c) Negând logic toți biții și adunând 1 c) X = F2.SnegatS*2Ê
d) Negând logic primii 3 biți d) X = SSnegat.F2*2Ê
5. Ce semnalează indicatorul UF (Under 6. Ce semnalează indicatorul V (Overflow
flow Flag)? Flag)?
a) Faptul că exponentul numărului real a) Faptul că numărul întreg rezultat
rezultat este mai mare sau egal cu - este în afara intervalului de
128 reprezentare sau dacă numărul real
obț
b) Faptul că exponentul numărului real b) Faptul că numărul întreg rezultat
rezultat este mai mare sau egal cu este în afara intervalului de
128 reprezentare sau dacă numărul real
obținut are mantisa mai mare decât
127
c) Faptul că exponentul numărului real c) Faptul că numărul întreg rezultat
rezultat este mai mic sau egal cu - este în afara intervalului de
128. reprezentare sau dacă numărul real
obținut are exponentul mai mare
decât -127
d) Faptul că mantisa numărului real d) Niciuna
rezultat este mai mică sau egală cu -
128
7. Ce rol are boot-loader-ul? 8. Măsura similarității este:
a) Permite încărcarea unui program a) Cu atât mai mare cu cât distanța
sau a unor date după inițializarea dintre cele două puncte este mai
sistemului mică
b) Permite scrierea variabilelor în MD b)
în timpul rulării Cu atât mai mică cu cât distanța
dintre cele două puncte este mai
mică
c) Permite încărcarea unui program c) Cu atât mai mare cu cât distanța
sau a unor date în timpul rulării dintre cele două puncte este mai
mare
d) Permite scrierea datelor către MP d) Niciuna din variantele de mai sus
după inițializarea sistemului
9. Ce rol are instrucțiunea „ ldi 9005h, sp” 10. Cum se initializeaza constantele pentru
? un program scris pentru TMS320C32?
a) Se setează adresa memoriei stivă a) Const k1= 2
b) Se setează adresa memoriei coadă b) K1 .float 2.0
c) Se adaugă adresa memoriei stivă c) K1 .const 2.0
d) Se adaugă adresa memoriei coadă d) K1 .constant 2.0
11. Care este o facilitate a programului 12. Care este avantajul platformei
DSProto32 Debugger? DSProto32?
a) Evidentiaza erorile de sintaxa a) Viteza de compilare este un
aferente superioara fara ce celelalte
platflorme
b) Realizeaza o scanare succesiva a b) Se poate programa prin drag and
programului drop
c) Afiseaza datele din memorie si in c) Se poate afisa programul intr-un
format numar real cu exponent mod mai vizual fara simboluri
d) Realizeaza o scanare succesiva a d) Codul se poate scrie usor
programului
13. Ce inseamna prescurtarea “PDATA 14. Ce inseamana MP?
bus”?
a) Primary data bus a) Memorie Program
b) Positive data b) Memorare Program
c) Program data bus c) Niciuna
d) Pre-data busCe inseaman in d) Mentinere Program
literatura de specialitate MP?
15. Care este regula de negare aritmetica a 16. Pe cate cifre hexa sunt exprimate
oricarui numar negativ? numerele reale in format precizie
extinsa?
a) -(-A)=A a) 9 cifre hexa
b) -(+A)=A b) 12 cifre hexa
c) -(-A)=-A c) 5 cifre hexa
d) +(-A)=A d) 10 cifre hexa
17. Ce rol are instrucțiunea and 0h,ie ? 18. Ce rol are instrucțiunea ldp mem_addr,dp
a) Dezactivează toate întreruperile a) Încarcă în registrul dp valoarea
0900000h
b) Activează toate întreruperile b) Încarcă în registrul mem_addr
valoarea 0900000h
c) Activează memoria cache c) Încarcă în registrul auxiliar valoarea
din dp
d) Niciuna d) ncarcă în registrul auxiliar valoarea
din mem_addr
19. Prin ce se caracterizeaza domeniul 20. Controlul ecoului reprezinta:
medical la nivel de procesor numeric de
semnal?
a) Imagistica de diagnosticare prin a) O sarcina importanta realizata de
ultrasunete, rezonanta magnetica, DSP-uri
gestionarea bazelor de date cu
imagini medicale
b) Compresii video si audio, efecte b) Prevenirea degradarii in urma
speciale video stocarii si manipularii semnalelor
analogice
c) Filtrare digitala si analiza spectrala c) O aplicatie speciala de transfer de la
64
d) Securitatea comunicatiilor si d) Procesul de convertire a semnalelor
procesare sonar
1. Cum sunt impartiti bitii folositi pentru a 2. Ce reprezintă semnalul EOC la CAN?
afisa numerele reale in format scurt in
virgula mobila?
a) 4 biti = Exponent, 1 bit Semn, 16 a) End of Call
biti = Fractie
b) 8 biti = Exponent, 1 bit Semn, 27 b) End of Conversion
biti = Fractie
c) 4 biti = Exponent, 1 bit Semn, 27 c) Entry of call
biti = Fractie
d) 4 biti = Exponent, 1 bit Semn, 11 d) Entry of Conversion
biti = Fractie
3. Ce reprezintă semnalul SOC la CAN? 4. Conform Nyquist, frecvența de
eșantionare trebuie să fie:
a) Start of Call a) >= 2*fmax a semnalului
b) Start of Conversion b) >= 2*fmin a semnalului
c) Stop of Conversion c) >= 4*fmax a semnalului
d) Stop of Call d) Toate
5. Arhitectura Von Neumann utilizează 6. Arhitectura Harvard utilizează
a) Memorie comună de program și a) Acces simultan
date
b) Memorii separate de program și b) Magistrală comună
date
c) Magistrale separate c) Memorii separate de program și date
d) Acces simultan d) Memorie comună de program și date
BANCEANU
Subiectul 1: Procesoare digitale de semnal: definitie, caracterizare generala
Ce sunt PNS/DSP?
Sisteme de calcul programabile de tip „single-chip”
Sisteme de calcul programabile de tip „multi-chip”
Sisteme de calcul neprogramabile de tip „single-chip”
Sisteme de calcul neprogramabile de tip „multi-chip”
Ce functie indeplinesc PNS/DSP?

Prelucrarea simpla a semnalelor digitale
Prelucrarea complexa a semnalelor de tip analog
Prelucrarea complexa a semnalelor digitale
Prelucrarea simpla a semnalelor de tip analog
Care sunt caracteristicile unui PNS/DSP?

Frecvente mari, set complex de instructiuni, executarea a zeci de milioane de operatii
in virgula mobila
Frecvente mici, set complex de instructiuni, executarea a zeci de mii de operatii in
virgula mobila
Frecvente mari, set simplu de instructiuni, executarea a zeci de milioane de operatii
in virgula mobila
Frecvente mici, set simplu de instructiuni, executarea a zeci de mii de operatii in
virgula mobila
Subiectul 2: Semnale numerice pentru reprezentarea si transmisia informatiilor
Ce sunt semnalele numerice?
Marime fizica masurabila, independenta de timp, ce poate fi purtatoare de informatie

si prelucrata sau transmisa la distanta intre doua sisteme
Marime fizica masurabila, dependenta de timp, ce poate fi purtatoare de informatie
si prelucrata sau transmisa la distanta intre doua sisteme
Marime fizica nemasurabila, dependenta de timp, ce nu poate fi purtatoare de
informatie dar poate fi transmisa la distanta intre doua sisteme
Marime fizica masurabila, dependenta de timp ce poate fi purtatoare de informatie dar
nu poate fi prelucrata si transmisa la distanta intre doua sisteme
II: Care sunt tipurile de semnale?

Semnale deterministe care au o evolutie predefinita in timp si semnale aleatoare care au
o evolutie haotica in timp
Semnale aleatoare care au o evolutie in timp predefinita si semnale deterministe care au
o evolutie supusa hazardului
Semnale aleatoare care se pot exprima analitic printr-o functie dependenta de timp
si semnale aleatoare care nu se pot exprima analitic
Semnale deterministe care sunt imprevizibile in timp si semnale aleatoare previzibile
in timp
Cum sunt optimizate PNS/DSP?

Pentru operatii de prelucrare numerica
Pentru operatii de prelucrare analogica
Pentru operatii de orice tip
Pentru operatii de prelucrare numerica si analogica
Subiectul 3: Clasificarea semnalelor in raport cu variabila timp
Ce tipuri de puncte de discontinuitate poate avea un semnal?

In raport cu variabilele timp/amplitudine
In raport cu variabila timp doar
In raport cu variabila amplitudine
In raport cu variabilele tensiune/frecventa
Cum se denumesc semnalele cu timp continuu?

ᜀ Ā ᜀ Ā ᜀ Ā ᜀ
emnale digitale in care variabila timp are o variatie continua
emnale analogice in care variabila timp are o variatie continua
emnale analogice in care variabila timp nu are o variatie continua
emnale digitale in care variabila timp nu are o variatie continua
Cum pot fi semnalele analogice din perspectiva variabilei timp?

Constante in timp (cu componenta continua)
Variabile in timp (cu componenta continua)
Variabile in timp (cu sau fara componenta continua)
Constante si variabile in timp (cu sau fara componenta continua)
Subiectul 4: Clasificarea semnalelor in raport cu variabila amplitudine
Ce tipuri de semnale pot exista considerand discontinuitatea in amplitudine?

Semnale continue
Semnale discontinue
Semnale continue si incomplete
Semnale continue si discontinue
Care sunt caracteristici ale continuitatii unui semnal?

Viteza de variatie finita a amplitudinii semnalului
Viteza de variatie infinita a amplitudinii semnalului
Lipsa vitezei de variatie a amplitudinii semnalului
Variatia brusca a amplitudinii semnalului
Cum poate fi aproximat un semnal continuu?
Printr-un semnal discontinuu, invariabil
Printr-un semnal continuu, invariabil
Printr-un semnal discontinuu, variabil liniar
Printr-un semnal discontinuu, variabil in trepte
Subiectul 5: Prelucrarea numerica a semnalelor
Ce reprezinta prelucrarea numerica a semnalelor?

Ansamblul de metode si tehnici utilizate pentru analiza sau modificarea informatiilor,
reprezentate prin secvente discrete de numere cu ajutorul calculatorului
Ansamblul de metode si tehnici utilizate pentru analiza informatiilor reprezentate
prin secvente discrete de numere cu ajutorul calculatorului
Ansamblul de tehnici utilizate pentru modificarea informatiilor reprezentate prin
secvente discrete de numere
Ansamblul de tehnici utilizate pentru modficicare si analiza informatiilor reprezentate
prin secvente indiscrete de numere cu ajutorul calculatorului
Prin ce se distinge prelucrarea numerica de semnal de cea generala?
Semnalele provin din lumea reala, ceea ce presupune o serie de prelucrari
Semnalele prelucrate sunt discrete, ceea ce inseamna ca informatia dintre esantioane
nu se pierde
Semnalele provin din lumea reala, ceea ce presupune o serie de prelucrari, iar semnalele
prelucrate sunt discrete, ceea ce rezulta ca informatia dintre esantioane se pierde
Semnalele provin din lumea reala, ceea ce nu presupune o serie de prelucrari, iar
semnalele prelucrate nu sunt discrete, ceea ce rezulta ca informatia dintre esantioane
se pierde.
Care sunt limitarile posibile ale tehnicilor de prelucrare numerica?
Viteza de achizitie a semnalelor, independenta de numarul semnalelor analogice
Frecventa maxima a fiecarui semnal
Viteza de prelucrare numerica propriu-zisa si de complexitatea algoritmului de prelucrare
Viteza de achizitie a semnalelor, frecventa maxima a fiecarui semnal, viteza de
prelucrare propriu-zisa si complexitatea algoritmului de prelucrare
Subiectul 6: Sisteme incorporate: definitie, caracteristici, clasificare
Ce sunt sistemele incorporate?

O clasa de sisteme specifice aplicatiei si contin procesoare numerice de semnal
Un grup de sisteme ce contin procesoare analogice de semnal
O clasa de sisteme specifice ce contin procesoare de tip ”desktop”
O clasa de sisteme specifice ce contin procesoare de tip „mobile”
Ce specificatii sunt mai stricte?
Fiabilitate, mentenabilitate, toleranta la defecte
Pret redus
toleranta redusa la defecte
Flexibilitatea aplicatiilor
III: Care sunt principalele avantaje ale sistemelor incorporate cu DSP-uri?
Simplitate, multe probleme putand fi rezolvate mai usor prin sisteme de
prelucrare numerica
Versatilitate, sistemele incorporate putand fi reprogramate pentru alte aplicatii
Repetabilitate, simplitate si versatilitate
Econom, avand un pret redus
Subiectul 7: Aplicatii ale DSP-urilor: generalitati; aplicatii in procesarea audio / echo locatie
De ce sunt DSP-urile cele mai raspandite procesoare?

Datorita pretului scazut
Datorita costului de producere scazu
Datorita performantelor in timp real
Datorita performantelor acceptabile
Cum se poate face generarea vorbirii?

Prin inregistrare digitala si simularea tractului vocal
Prin mesaje audio
Prin simularea de sunete
Prin captarea vibratiilor generate
In ce sisteme de procesare audio/echo locatie se utilizeaza DSP-urile?

Telefoane, sonar
Sonar, radar, seismologie
Camere foto, sateliti
Telescoape
Subiectul 8: Aplicatii le DSP-urilor: generalitati; aplicatii in prelucrarea imaginilor
Ce sunt imaginile?
Semnale cu caracteristici speciale
Semnale de tip analog
Semnale de tip analog cu caracteristici speciale
Semnale simple
Cum functioneaza imagistica prin rezonanta magnetica?
Prin campuri magnetice in conjunctie cu unde radio
Prin campuri electrice in conjunctie cu unde radio
Prin campuri magnetice in conjunctie cu ultrasunete
Prin campuri magnetice
Cum pot imbunatati DSP-urile calitatea imaginilor?
Comparand o serie de poze
Adjustand contrastul, luminozitatea, etc.
Adaugarea de zgomot
Adaugarea de distorsiuni
Subiectul 9: Arhitectura von Neumann in procesoare: definire, caracteristici, avantaje
I: Ce utilizeaza o arhitectura von Neumann?

O memorie proprie de program, o memorie comuna de date, accesate pe o
magistrala interna comuna
O memorie comuna de program, o memorie proprie de date, accesate pe o
magistrala interna proprie
O memorie proprie de program si date, accesate pe o magistrala interna proprie
O memorie comuna de program si data, accesata pe o magistrala interna comuna
Cum se face transferul instructiunilor si datelor intre UC si memorie?

Alternativ pe aceeasi magistrala interna
Unidirectional, pe aceeasi magistrala interna
Alternativ pe magistrale diferite
Unidirectional, pe magistrala externa
Care este principalul avantaj a acestei arhitecturi?
Pretul mic
Fiabilitatea
Costul scazut de productie
Performantele inalte
Subiectul 10: Arhitectura Harvard in procesoare: definire, caracteristici, avantaje si dezavantaje
Ce tipuri de memorii foloseste arhitectura Harvard?

Memorii comune de program si date ( MP si MD)
Memorii serparate de program si date (MP si MD)
Memorie comuna de program si memorie separata de date
Memorie separata de program si memorie comuna de date
Cum pot fi stocate instructiunile/datele?
Instructiunile in memorii de program tip RAM/ROM, iar datele pe memorii de date tip
RAM
Instructiunile in memorii program de tip RAM, iar datele in memorii de tip ROM
Instrunctiunile si datele in memorii de tip ROM
Instructiunile si datele in memorii de tip RAM
Ce caracteristici/ avantaje particularizeaza arhitectura Harvard?
Memoriile de program si date au cai separate de legatura si au asignate spatii de
adrese diferite
Costul redus de productie
Performante superioare fata de arhitectura von Neumann la aproximativ aceleasi preturi
Memoriile de program si date au cai si spatii de adrese asignate comune
Subiectul 11: Arhitectura Harvard modificata: definire, caracteristici, avantaje si dezavantaje
Prin ce difera arhitectura Harvard originala de cea modificata?

Printr-o cale hw suplimentara,de legatura de la magistralele de instructiuni si de date
Printr-o cale sw suplimentara, de legatura de la magistralele de instructiuni si de date
Printr-o frecventa ridicata
Printr-o frecventa miscorata
II: Cum pot fi utilizate blocurile de date curate de catre UC?

Prin tranferul lor din MP in MD si apoi accesul la date din MD sau prin acces direct din
MP
Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul la date din MD
Prin acces direct din MD
Prin access direct din MP
Cum se pot accesa blocurile de date din MP?
Prin intermediul MD
Prin acces direct la MP
Prin intermediul MP, transferand mai intai blocul MP in MD
Prin intermediul MD, transferand mai intai blocul MP in MD
Subiectul 12: Caracterizarea generala a UC; structuri de procesare

Unitatea centrala poate fi realizata cu:
Cu un singur procesor central ( monoprocesor )
Cu mai multe procesoare centrale , cu prioritati diferite
Cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati egale
Cu un singur/mai multe procesoare (cu prioritati egale sau diferite)
Operatiile de prelucrare sunt:

Executate separat, in unitati de prelucrare comune
Executate la comun, in unitati de prelucrare comune
Executate separat, in unitati de prelucrare diferite
Executate la comun, in unitati de prelucrare diferite
DSP-urile au in plus, asa numitul motor DSP, care contine:
Unitati aritmetice (UA)
Unitati aritmetice si logice
Unitati logice (UL)
Nici un raspuns corect
Subiectul 13: Fluxurile de informatii primare ale unui procesor
De cine este gestionat fluxul de informatii?

Magistrala PCI
Magistrala de date
Procesorul de I/E
UC
Cine optimizeaza fluxul de date?
2 clock-uri ale magistralei de instructiuni
Un buffer de 128 bytes
5 buffere ale puntii PCI-PCI
3 buffere ale puntii PCI-I/O
Care din urmatoarele caracteristici nu sunt ale fluxului de date?
Continut
Viteza
Durabilitate
Frecventa
Subiectul 14: Functionarea procesorului central

Ce este procesorul central?
Un sistem digital secvential
Un sistem analog secvential
Un sistem digital automat
Un sistem analogic alternativ
Rularea unui program presupune:
Executia secventiala
Executia succesiva
Executia secventiala sau succesiva, dependenta de tipul procesorului
Executia secventiala sau succesiva, independenta de tipul procesorului
Din ce este formata o instructiune?
Din mai multi octeti si poate avea o lungime fixa/variabila dependenta de
tipul procesorului
Din maxim 8 octeti cu o lungime fixa
Din maxim 8 octeti cu lungime variabila
Din mai multi octeti si cu o lungime fixa
Subiectul 15: Caracteristici ale procesoarelor CISC
De la ce provine denumirea CISC?

Complex Instruction Set Computer
Complete Instruction Set Computer
Current Instruction Set Computer
Complete Instruction Structure Computer
Instructiunile pot avea:

O lungime variabila, pe un octet
O lungime fixa, pe un octet
O lungime variabila pe unul sau mai multi octeti
O lungime variabila pe mai multi octeti
Pe magistrala comuna se poate transfera:

Un cuvant dintr-o instructiune
Un operand necesar executiei
Un cuvant dintr-o instructiune si un operand necesar executiei
Nu se poate realiza transferul
Subiectul 16: Caracteristici ale procesoarelor RISC
Ce inseamna RISC?
Reduced instruction set computer
Reducing instruction set computer
Reduced instruction structure computer
Reducing instrucion structure computer
Care sunt diferentele fata de CISC?
Simplificarea CROM-ului
Scaderea registrelor din RALU
Micsorarea numarului de instructiuni si simplificarea CROM-ului si cresterea registrelor
RALU
Cresterea numarului de instructiuni si simplificarea CROM-ului si cresterea registrelor
RALU
Setul de instructiuni este:
Redus
Redus si contine doar instructiunile rar folosite in programare
Redus si contine doar instructiunile des folosite in programare
Redus si contine toate instructiunile
Subiectul 17: Moduri de adresare ale TMS320C32: adresarea la registru si adresarea direct
la exemple
ȀĀ⸀Ā ᜀ Ā ᜀ Ā ᜀ Ā
and se utilizeaza adresarea la registru?
Cand operandul se gaseste intr-unul din registrele UC
Cand operandul se gaseste intr-unul din registrele din memorie
Cand operandul nu se gaseste intr-unul din registrele UC
Cand operandul nu se gaseste intr-unul din registrele din memorie
De ce este cel mai rapid mod de adresare?
Pentru ca operandul urmeaza sa fie adus in procesor, fiind departe de unitatile
de prelucrare
Pentru ca operandul este deja adus in procesor, fiind aproape de unitatile de prelucrare
Pentru ca operandul este deja adus in memorie, fiind departe de unitatile de prelucrare
Pentru ca operandul este deja adus in memorie, fiind aproape de unitatile de prelucrare
Adresarea directa indica faptul ca:
Operandul nu se gaseste in memorie
Operandul se gaseste in memorie
Operandul este in curs de incarcare in memorie
Operandul urmeaza sa fie incarcat in memorie
Subiectul 18: Moduri de adresare ale TMS320C32: adresarea imediata si adresarea

indirecta; exemple
Adresarea indirecta specifica adresa:

Unui operand din memorie pe 16 biti
Unui operand din memorie pe 20 de biti
Ce reprezinta acest tip de adresare indirecta *ARn++(depl)?
Adresa se calculează prin scădere, iar apoi se modifică şi ARn
Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică ARn prin adunare
Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică ARn circular prin adunare
Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică ARn circular prin scădere
Ce reprezinta acest tip de adresare indirecta *ARn--(depl)?
Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică ARn prin scădere
Adresa se calculează prin adunare, iar apoi se modifică şi Arn
Adresa este calculată prin scădere
Adresa este calculată prin adunare
Subiectul 19: Tipuri de date ale TMS320C32: formate de reprezentare in virgula fixa
I:Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi in formatul scurt?

8
24
32
16
Care este intervalul de reprezentare al numerelor intregi fara semn in format scurt?
16
I1=[0 , 2 -1]
19
I1=[0 , 2 -1]
20
I1=[0 , 2 -1]
15
I1=[0 , 2 -1]
Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi in simpla precizie?

16
8
24
32
Subiectul 20: Reprezentarea numerelor in virgula mobila: caracterizare generala,

operatii, exemple
Care este intervalul de reprezentare a numerelor reale in formatul virgula mobila?

-38 38
[~10 ; ~10 ]
-40 40
[~10 ; ~10 ]
-44 44
[~10 ; ~10 ]
-39 39
[~10 ; ~10 ]
Mantisa este:
Un numar in virgula fixa cu semn, ce poate fi reprezentata diferit, in functie de
formatul de virgula mobila utilizat
Un numar in virgula fixa fara semn, ce poate fi reprezentata diferit, in functie de formatul
de virgula mobila utilizat
Un numar in virgula mobila fara semn
Un numar in virgula mobila cu semn
Valoarea reala (binara) a 7F7FFFFFh in formatul simpla precizie este:

127
01.111111111111111111111112·2
-127
01.000000000000000000000002·2
-127
10.111111111111111111111112·2
127
10.000000000000000000000002·2
Subiectul 21: Formate de reprezentare in virgula mobila ale TMS320C32: formatul

scurt; exemple
I: Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul scurt al numerelor conţine:

1 camp
2 campuri
3 campuri
4 campuri
Care este ordinea formatului general al numerelor?

Exponent; semn, fractie
Semn, exponent, fractie
Fractie, exponent, semn
Exponent, fractie, semn
Exponentul este un operand:

Cu semn in complement fata de 2 pe 6 biti
Subiectul 22: Formate de reprezentare in virgula mobila ale TMS320C32: formatul simpla
precizie
Numerele reale in formatul simpla precizie sunt reprezentate in virgula mobila pe:
32 de biti (8 biti pentru exponent, 1 bit de semn, 23 de biti pentru fractie)
Din ce interval poate lua valori exponentul?

[-127;128]
[-128;127]
[-129;128]
[-126;127]
Valoarea reala (zecimala) a 81FFFFFFh este:

127
01.111111111111111111111112·2
-127
01.000000000000000000000002·2
-127
10.111111111111111111111112·2
-127
10.000000000000000000000002·2
Subiectul 23: Formate de reprezentare in virgula mobila ale TMS320C32: formatul

precizie extinsa
Numerele reale in format precizie extinsa sunt reprezentate in virgula mobila pe:
40 de biti
32 de biti
24 de biti
16 biti
II: Reprezentarea numarului 0.0 in formatul precizie extinsa este:

8000000000h
8000000003h
8000000002h
8000000001h
Care este valoarea maxima negativa pentru virgula mobila in precizie extinsa?
7F7FFFFFFFh
8100000000h
81FFFFFFFFh
7F80000000h
Subiectul 24: Indicatori de conditii din registrul de stare; exemple
Indicatorii de conditii si control fac parte din registrul:

De stare (ST)
De adrese pentru structuri repetitive (RS,RE)
Numarator de program (PC)
Instructiune (IR)
Indicatorii de conditii sunt:

Cei mai putini semnificativi 8 biti
Indicatorul LV:
Este setat de fiecare data cand este setat si indicatorul V
Semnalizeaza faptul ca exponentul numarului real rezultat este mai mic sau egal cu -128
Semnaleaza faptul ca numarul intreg rezultat este in afara intervalului de reprezentare
Este setat de fiecare data cand este setat si indicatorul UF
Subiectul 25: Procesorul de semnal TMS320C32: organizarea memoriei
TMS320C32 poate adresa un spatiu total de memorie de:

21 Mcuv. pe 32 de biti
8 Mcuv. pe 32 de biti
16 Mcuv pe 32 de biti
16 Mcuv pe 40 de biti
ȀĀ⸀Ā ᜀ Ā ᜀ Ā ᜀ Ā
emoria ROM permite:
2 accesari de catre CPU intr-un singur ciclu masina
2 accesari de catre CPU in patru cicluri masina
Procesorul are:
7 magistrale: 2 magistrale de program, 3 magistrale de date si 2 magistrale DMA
5 magistrale: 2 magistrale de program, 2 magistrale de date si o magistrala DMA
Subiectul 26: Procesorul de semnal TMS320C32: memoria cache
Dimensiunea memoriei cache al procesorului TMS320C32 este de:

64 de cuvinte de 32 de biti
32 de cuvinte de 32 de biti
16 cuvinte de 32 de biti
8 cuvinte de 32 de biti
Pe cate cai este organizata memoria cache a DSP TMS320C32?

2 cai
3 cai
4 cai
5 cai
Memoria externa este impartita in:

Segmente de cate 32 de locatii de memorie
Subiectul 27: Controlerul DMA al procesorului de semnal TMS320C32
Controlerul DMA este capabil sa:

Transfere blocuri de date fara interventia CPU
Transfere blocuri de date doar cu interventia CPU
Poata lucra cu memorii externe lente/periferice, dar fluxul de date catre CPU sa fie redus
Nu poate lucra cu memorii externe lente/periferice
TMS320C32 are:
2 canale DMA, care pot lucra independent
Care din urmatoarele operatii este specifica initializarii registrelor canalului DMA?
se încarcă registrul numărător cu numărul de cuvinte care trebuie transferat;
canalul DMA citeşte un cuvânt de la adresa de memorie sursă şi îl memorează într-un
registru temporar intern;
după citire, registrul de adresă sursă se incrementează, se decrementează sau nu
se modifică, în funcţie de biţii INCSRC sau DECSRC ai registrului de control
după operaţia de scriere urmează modificarea registrului destinaţie în conformitate
cu valoarea biţilor INCDST sau DECDST ai registrului de control
Subiectul 28: Aplicatii in calcul vectorial: sumarea ponderata a doi vectori; exemple
Dacă se notează cu x şi y cei doi vectori, atunci suma ponderată cu numerele k1, şi respectiv
k2, este dată de relaţia:
a) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
b) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
c) z(i) = k1 · x(i) · k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
d) z(i) = k1 · x(i) / k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
Dupa incarcarea unui program in SRAM si dupa dezasamblarea acestuia, se obtine:
Acelasi program dar care nu mai contine simboluri
Un program diferit care contine simboluri
Acelasi program care contine simboluri
Un program diferit care nu contine simboluri
Dupa incarcarea unui program in SRAM, toate adresele sunt;
Fizice, iar registrele se incarca cu valori bine precizate, necorelate cu pozitia
programului in spatiul fizic de memorie
Fizice, iar registrele se incarca cu valori bine precizate, corelate cu pozitia programului
in spatiul fizic de memorie
Fizice, iar registrele se incarca cu valori bine precizate, corelate cu
dimensiunea programului in spatiul fizic de memorie
Fizice, iar registrele se incarca cu valori bine precizate, necorelate cu pozitia
programului in spatiul fizic de memorie cache
Subiectul 29: Aplicatii in calcul vectorial: norma euclidiana a unui vector; exemple
I: Relatia care defineste norma euclidiana a unui vector este:

a) ||X|| = √
2
1
+
2
2
+ ⋯ +
2
−1
+
2
b) ||X|| = √ 2 ∗
2
+⋯ +
2
+ 2
1 2 −1
c) ||X|| = √ 2 − 2 +⋯+ 2 + 2
1 2 −1
d) ||X|| = √ 2/ 2
1 2
+⋯+ 2
−1
+ 2
Pentru norma euclidiana, adresa de memorie din registrul ar0 se incrementeaza dupa
fiecare incarcare a date din:
Registru in memoria r0
Memorie in registrul r0
Memorie in registrul r1
Registru in memoria r1
Pentru a calcula norma euclidiana, trebuie sa se calculeze:
Radicalul unui numar pozitiv
Radicalul unui numar negativ
Radicalul unui numar rational
Radicalul unui numar irational
Subiectul 30: Aplicatii in calcul vectorial: distanta euclidiana dintre doi vectori
Dându-se o mulţime de date de intrare X, cea

mai generală măsură a disimilarităţii definită peste X este o metrică, D : X x X -> R care din
urmatoarele conditii sunt satisfacute?
Pozitivitate
Asimetrie
Egalitate
Patrat
Care din urmatoarele relatii reprezinta distanta generala Minkovski?
dM= p
√ ∑ =1
| − |
dM= √∑
| +|
p
=1
dM= √∑ | ∗|
p
=1
dM= √∑
| /|
p
=1
Masura similaritatii este:

mai mare, cu cat distanta dintre cele doua puncte este mai mica
mai mica cu cat distanta dintre cele doua puncte este mai mica
mai mica cu cat distanta dintre cele doua puncte este mai mare
mai mare cu cat distanta dintre cele doua puncte este mai mare
BIBICU
1. Pentru efectuarea unor prelucrări în timp real asupra 2. Creșterea frecvenței interne de lucru a procesoarelor se
datelor: poate face explicit prin:
a) Procesoarele de semnal lucrează la frecvențe a) Îmbunătățirea calitătii tranzistoarelor și
mici și dispun de un set complex de instrucțiuni. implicit prin micșorarea dimensiunii
tranzistoarelor.
b) Procesoarele de semnal lucrează la frecvențe b) Reducerea calitătii tranzistoarelor și implicit prin
mari și dispun de un set redus de instrucțiuni. micșorarea dimensiunii tranzistoarelor.
c) Procesoarele de semnal lucrează la frecvențe c) Îmbunătățirea calitătii tranzistoarelor și implicit
mici și dispun de un set redus de instrucțiuni. prin mărirea dimensiunii tranzistoarelor.
d) Procesoarele de semnal lucrează la frecvențe d) Reducerea calitătii tranzistoarelor și implicit prin
mari și dispun de un set complex de mărirea dimensiunii tranzistoarelor.
instrucțiuni.
3. Procesoarele numerice de semnal (DSP), sunt: 4. În funcție de tipul aplicației, prelucrarea numerică a
semnalelor poate fi:
a) Sisteme de calcul programabile de tip ,,single a) Prelucrare off-line, realizată în timp real, la
-chip”. viteza de acces a datelor.
b) Sisteme de calcul neprogramabile de tip ,,dual- b) Prelucrare on-line, realizată în timp care nu
chip” impune lucrul în timp real.
c) Sisteme de calcul programabile de tip ,,dual- c) Prelucrare on-line, realizată în timp care nu
clip” impune lucrul în timp real.
d) Sisteme de calcul neprogramabile de tip d) Prelucrare on-line, realizată în timp real, la
,,single-chip” viteza de acces a datelor.
5. În funcție de natura lor, semnalele pot fi: 6. Semnalele se clasifică, în funcție de variabila timp, în:
a) Deterministe aleatoare a) Semnale distinctive și instinctive
b) Nedeterministe aleatoare b) Semnale discrete și descriptive
c) Deterministe sau aleatoare c) Semnale concrete și aleatoare
d) Nedeterministe sau nealeatoare d) Semnale continue și discrete
7. Semnalele discrete se pot obține dintr-un semnal 8. Perioada de eșantionare pentru ca un semnal eșantionat
analogic prin operația de: să conțină informația necesară, trebuie să fie:
a) Măsurare a) Suficient de mică
b) Eșantionare b) Suficient de mare
c) Codificare c) Maximă
d) Decodificare d) Foarte mică
9. Pentru o eșantionare corectă pentru fiecare semnal 10. Semnalele eșantionate au variație continuă în
adus la CAN, frecvența de eșantionare trebuie să fie: amplitudine deoarece:
a) Mai mic decât dublul frecvenței maxime a) Eșantioanele au o valoare egală cu
amplitudinea semnalului continuu la
momentul respectiv.
b) Egală cu dublul frecvenței maxime b) Eșantioanele au o valoare mai mică decât
amplitudinea semnalului continuu la momentul
respectiv.
c) Mai mare decât dublul frecvenței maxime. c) Eșantioanele au o valoare mai mare decât
amplitudinea semnalului continuu la momentul
respectiv.
d) De două ori mai mică decât dublul frecvenței d) Eșantioanele au o valoare dublă decât
maxime. amplitudinea semnalului continuu la momentul
respectiv.
11. Punctele de discontinuitate pot fi calculate în funcție 12. În raport cu amplitudinea, semnalele pot fi:
de:
a) Variabila timp a) Continue sau discontinue
b) Variabila timp sau amplitudine b) Cuantizate
c) Variabila amplitudine c) Periodice sau neperiodice
d) Semnalul amplificat d) Discretizate
13. Filtrarea digitală a DSP are loc: 14. O frecvență de eșantionare prea mare în CAN:
a) După convertorul analog-numeric. a) Produce eșantioane insuficiente.
b) Inainte de convertorul analog-numeric. b) Generează eșantioane suplimentare inutile.
c) După convertorul numeric-analog. c) Încetinește eșantionarea semnalului.
d) Inainte de convertorul numeric-analog. d) Oprește eșantionarea semnalului.
15. Față de prelucrarea numerică generală, prelucrarea 16. Sistemele încorporate pentru prelucrarea semnalelor
numerică de semnal se distinge prin: conțin:
a) Proveniența din lumea reală, ceea ce presupune a) Unitate centrală, procesoare și DSP-uri.
măsurarea cuantelor, conversia în format
analogic si prelucrarea în timp real a
semnalelor.
b) Proveniența numerică, în care un semnal b) Unitate DROM, DDRAM și DSP.
numeric este măsurat, cuantizat și convertit în
semnal analogic.
c) Proveniența din lumea reală, ceea ce c) Procesor central, procesor secundar și CAN.
presupune măsurarea semnalelor, conversia
în format numeric si prelucrarea în timp real
a semnalelor.
d) Proveniența numerică, în care un semnal d) Unități de prelucrare analogică, decodificare,
numeric este măsurat, cuantizat și eșantionat în codificare, cuantizare.
semnal analogic.
17. Clasificarea sistemelor încorporate se definește prin: 18. Sistemele încorporate specializate pe prelucrarea
semnalelor au unul din caracteristici:
a) Produse pentru utilizarea în masă și mediul a) Funcționare și specific comportamental pentru
naval. toate aplicațiile.
b) Produse de dimensiuni mari și automate, pentru b) Proiectare optimizată pe formă și cost,
fabrici sau șantiere. conform specificațiilor aplicației.
c) Produse de larg consum, portabile, c) Aplicabilitate vastă, dezvoltare în funcție de
performante și de înaltă calitate. comenzile software.
d) Produse software utilizabile pentru mediul de d) Produse complexe ce rezolvă automatisme din
programare. multiple domenii de utilizare.
19. DSP-urile pot fi folosite în procesarea semnalelor 20. Pentru procesarea radarului navelor, DSP-urile
muzicale prin:: contribuie cu:
a) Creșterea semnalelor acustice și anularea a) Creșterea distanței de operare prin filtrarea
perturbațiilor. semnalului recepționat pentru micșorarea
zgomotului.
b) Generarea ecourilor și reverberațiilor b) Creșterea zgomotului pentru a alunga rechinii.
artificiale pentru mixere în cadrul unor
spectacole.
c) Procesarea mai rapidă a microfoniei. c) Un consum mai redus de combustibil, prin
calculul distanței către țărm și funcționarea
motoarelor la nivel optim..
d) Producerea de perturbații pentru anularea d) Afișarea hărții la display-ul din cabina
zgomotului de fundal. căpitanului.
21. În seismologia de reflexie, DSP-urile contribuie cu: 22. În domeniul medical, principalul scop al DSP-urilor în
prelucrarea imaginilor este:
a) Generarea undelor pentru detecția de metale a) Rezolvarea problemelor majore utilizând
prețioase de pe fundul scoarței terestre. imagistica prin rezonanță magnetică.
b) Numerotarea peștilor mici și stabilirea locației b) Recunoașterea organelor vitale pacientului.
lor.
c) Detectarea intrușilor la trecerea granițelor. c) Simularea in 3D a unui organ dintr-un pacient.
d) Izolarea ecourilor primare de cele secundare d) Găsirea defecțiunilor pacientului prin poziția
pentru detecția zăcămintelor. corpului.
23. În domeniul spațial, principalul scop al prelucrării 24. DSP-urile pot contribui la calitatea imaginilor prin:
imaginilor cu DSP-uri este:
a) Prelucrarea culorilor și percepția mai rapidă a a) Adăugarea de distorsiuni.
acestora.
b) Recunoașterea obiectelor din satelit. b) Aducerea contrastului aproape de zero.
c) Prelucrarea în 3D a unor clădiri și străzi. c) Recunoașterea formelor.
d) Îmbunătățirea calității imaginilor. d) Adăugarea zgomotului.
25. Arhitectura von Neumann utilizează: 26. Principalul avantaj al arhitecturii von Neumann este:
a) O memorie comună de program și date. a) Costul crescut dar performanțe super bune.
b) O memorie proprie de program și date. b) Performanțe scăzute și cost ridicat.
c) Două memorii proprii și o structură de c) Transfer de date rapid la procesoare de înaltă
procesare. performanță.
d) O memorie proprie, structură de procesare d) Costul relativ mic, la un nivel de performanțe
proprie și arhitectură proprie. acceptabil.
27. Arhitectura von Neumann este folosită în: 28. Două locații de memorie a arhitecturii Harvard pot
avea aceeași adresă fizică atat timp cât:
a) Procesoare foarte slabe, care pot face prelucrări a) Ele se găsesc în memorii separate, una în MP
simple și au un cost extrem de redus. și cealaltă în MD.
b) Procesoare puternice, care pot face prelucrări b) Ele organizează grupul de memorie ca fiind doar
complexe și necesită transferuri de date dese și în MP.
rapide.
c) Procesoare de uz general, care pot face c) Ele organizează grupul de memorie ca fiind doar
prelucrări complexe, dar care nu necesită în MD.
transferuri de date dese și rapide.
d) Procesoare slabute, care pot face prelucrări d) Nu sunt organizate adrese în MP sau MD.
simple, au un cost extrem de redus și necesită
29. Pentru evitarea încărcării programului în MP la fiecare 30. Caracteristica de particularizare a arhitecturii Harvard
alimentare a sistemului memoriei Harvard: este:
a) Memoria de program poate fi nevolatilă, de tip a) Memoriile de program și date nu au asignate
RAM. spații de adrese diferite.
b) Memoria de program poate fi volatilă, de tip b) Memoriile de program și date au căi comune de
ROM. legătură cu unitatea centrală.
c) Memoria de program poate fi nevolatilă, de c) Memoriile de program și date nu au asignate
tip ROM. legături comune între adrese diferite.
d) Memoria de program poate fi volatilă, de timp d) Memoriile de program și date au căi separate
RAM. de legătură cu unitatea centrală.
31. Arhitectura Harvard modificată se obține prin: 32. Când se citesc instrucțiuni din MP, pentru a fi
decodificate și executate, memoria este adresată cu
adresa de program:
a) Realizarea unei căi hardware suplimentare, a) ADRP
de legătură între magistrala de instrucțiuni și
magistrala de date.
b) Realizarea unei căi hardware, ce face legătura b) ADPP
între magistrala primară și o magistrală de
memorare.
c) Realizarea a două căi hardware, ce ajută la c) ADMPR
tansportul datelor la o magistrală comună.
d) Realizarea a trei căi hardware, ce permite ca d) APDR
magistrala principală să fie adiacentă cu cea
secundară și una de memorie.
33. Citirea datelor din blocurile curate ale arhitecturii 34. Pentru obținerea unui sistem digital de ordinul 3 a UC,
Harvard modificate și adresarea MP se face cu adresa se poate conecta în buclă:
de date:
a) ADPR a) Un automat finit (A), cu un alt sistem digital,
care are cel mult ordinul 2.
b) ADPS b) Un semi-automat finit (SA), cu un sistem digital,
care are cel mult ordinul 3.
c) APDD c) Un semi-automat finit (SA), care are cel puțin
ordinul 3.
d) ADRD d) Un automat finit (A), cu un sistem analog, care
are cel mult ordinul 2.
35. Sistemele cu buclă inchisă printr-o memorie RAM: 36. O structură de procesare este un sistem digital de
ordinul 3 care se obține prin:
a) Ajută automatul RALU, împreună cu un bistabil a) Conectarea în buclă de reacție a două
K, la trimiterea datelor. automate finite particulare.
b) Ajută la descifrarea memoriei printr-un bistabil b) Saltul funcțtional notabil asupra automatului
K. RALU.
c) Contribuie la rezolvarea erorilor din RALU. c) Ascensiunea dintre automatul RALU și CROM.
d) Permit optimizarea modului de prelucrare a d) Adăugarea unei memorii ROM și un controler cu
stării interne. DROM.
37. Pe fiecare flux, transferul de informații este 38. Controlerul cu ROM (CROM):
sincronizat:
a) Cu un ajutor CL din partea sistemului central de a) Primește comenzile din RALU și le transpune in
informații. secvenște codificate.
b) Prin două sincronizări simultane, cu ajutorul b) Stochează în memoria ROM, un set de
liniilor SYNC1 și SYNC2. instrucțiuni necesare DESYNC.
c) Printr-o comandă SYNC ce ajută la parcurgerea c) Trimite comenzi către RALU sau în exterior
fluxului de informații în sens invers. (pe liniile SYNC).
d) Cu ajutorul unor perechi de semnale de d) Folosește un decodificator pentru a face așezarea
dialog cu exteriorul. informației DESYNC.
39. Automatul RALU este conectat cu exteriorul prin: 40. Procesorul central este un sistem digital secvențial ce
conține:
a) Două fluxuri de date, unul de intrare și unul a) O unitate de execuție, control și decodificare.
de ieșire.
b) Patru fluxuri de intrare și unul de ieșire. b) O unitate de control și una sau mai multe
unități de prelucrare.
c) Un flux principal de intrare și două fluxuri c) O fumcție de sincronizare între RALU și
secundare de ieșire. DRAM.
d) O cale adiacentă ce face legatura între două d) Două secvențe de date binare, interconectate
structuri de date diferite. între ele.
41. Memoria de program este integrată în procesorul 42. Microprocesoarele moderne au:
central pentru:
a) Mărirea ciclului instrucțiune. a) Unități funcționale, ce lucrează în paralel.
b) Crearea de noi instrucțiuni suplimencare b) Unități încorporate, ce lucrează pe rând.
complexe.
c) Micșorarea ciclului instrucțiune. c) Unități paralele, ce lucrează mai întâi execuția și
apoi decodificarea.
d) Salvarea spațiului memoriei procesorului. d) Unități funcționale, ce prelungesc durata ciclului
instrucțiune.
43. La procesoarele CISC operațiile de citire a 44. Operațiile de decodificare a instrucțiunilor în CISC
instrucțiunilor: sunt:
a) Sunt mai putin complexe decât la procesoarele a) Mai lente, deoarece procesorul nu cunoaste
RISC. lungimea instrucțiunilor.
b) Sunt mai lente decât la procesoarele RISC. b) Mai rapide, deoarece procesorul cunoaște
lungimea instrucțiunilor.
c) Sunt egale cu cele ale procesoarelor RISC. c) Mai lente, deoarece procesorul cunoaște
d) Sunt mai rapide decât la procesoarele RISC. d) Mai rapide, deoarece procesorul nu cunoaște
45. Principalul avantaj al procesoarelor CISC îl constituie: 46. Fiecare instrucțiune a unui microprocesor RISC conține
în CROM:
a) Setul de instrucțiuni ce urmează a fi prelucrat a) O singură microinstrucțiune.
este mai slab față de RISC.
b) Executarea instrucțiunilor este mai rapidă față b) Mai multe microinstrucțiuni.
de RISC.
c) Programarea mai ușoară, deoarece se pot c) O macroinstrucțiune.
folosi instrucțiuni complexe la
implementarea algoritmilor.
d) Ocupă mai mult spațiu în memorie și ajută la d) Mai multe macroinstrucțiuni.
simplificarea instrucțiunilor.
47. Setul de instrucțiuni a uni microprocesor RISC trebuie 48. La microprocesoarele RISC:
să fie:
a) Complex, asimetric și cu multe moduri de a) O instrucțiune poate fi atat fixă cât și mobilă.
adresare.
b) Simplu, asimetric și cu multiple moduri b) Lungimea instrucțiunilor trebuie să fie mai de
principale de adresare. două ori mai mare decât dimensiunea
operanzilor.
c) Complex, simetric și cu multiple moduri c) Fiecare instrucțiune are lungime fixă.
secundare de adresare.
d) Simplu, simetric și cu puține moduri de d) O instrucțiune necesită multe moduri de
adresare. adresare.
49. Unul dintre moduri suportate de procesorul de semnal 50. Un mod de adresare suplimentar al procesorului de
TMS320C32 este: semnal TMS320C32 este:
a) Adresare liniară adiacentă. a) Adresare circulară.
b) Adresarea la registru. b) Adresare bipolară.
c) Adresare hexagonală. c) Adresare hexagonală.
d) Adresare bipolară. d) Adresare multipolară.
51. Adresarea la registru pentru TMS320C32 se utilizează 52. Instrucțiunea imediată a TMS320C32 se utilizează
în cazul când: atunci când:
a) Operandul nu se găsește într-unul din registrele a) Valoarea operandului este specificată în
unității centrale. câmpul instrucțiunii.
b) Operandul are două semne concomitente. b) Valoarea operandului este nulă.
c) Operandul este egal cu lungimea instrucțiunii. c) Operandul reprezintă o sumă intre cele două
registre.
d) Operandul se găsește înt-unul din registrele d) Operandul este semnificativ mai mare față de
unității centrale. instrucțiunea propriu-zisă.
53. Adresarea indirectă a TMS320C32: 54. Flexibilitatea adresării indirecte a TSM320C32 se
datorează faptului că:
a) Se realizează prin trei registre suplimentare. a) Unitatea centrală de prelucrare RCIF este strâns
legată cu registrul principal.
b) Specifică adresa unui operand din memorie. b) Unitatea aritmetică se bazează pe înregistrarea
registrilor înaintea prelucrării.
c) Anulează registrul de index. c) Unitățile aritmetice ARAU modifică registrele
principale.
d) Reprezintă o alternativă a unui registru auxiliar. d) Unitățile aritmetice ARAU modifică registrele
auxiliare.
55. În codul complement față de 2, reprezentarea binară a 56. Numerele întregi fără semn în format scurt sunt
unui număr negativ (-A) se obține din reprezentarea: memorate în TMS320C32 pe:
a) Numărului pozitiv A, negând logic toți biții și a) 8 biți
adunând 1.
b) Numărului negativ A, neglijând biții și scăzând b) 16 biți
1.
c) Numărului pozitiv A, negâmd logic toți biții și c) 32 biți
scăzând 1.
d) Numărului negativ A, adunând logic toți biții și d) 64 biți
scăzând 1.
57. Numerele întregi cu semn în format scurt sunt 58. Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul
reprezentate pe: general al numerelor în virgulă mobilă sunt:
a) 16 biți, în complement față de 2. a) Bitul de semn (S), câmpul exponent (E), câmpul
fracție (F).
b) 8 biți, în complement față de 1. b) Câmpul fracție (F), câmpul exponent (E),
câmpul semn (S).
c) 64 biți, în complement față de 2. c) Câmpul fracție (F), câmpul semn (S), bitul de
exponent (E).
d) 32 biți, în complement față de 1. d) Câmpul exponent (E), bitul de semn (S) și
câmpul fracție (F)
59. Procesorul TMS320C32 poate opera numere în virgulă 60. Mantisa (M) reprezintă:
mobilă, în trei tipuri de formate:
a) Format complement față de 2, format scurt, a) Un număr cu semn, în complement față de 2.
format simplă precizie.
b) Format operand întreg cu semn, format b) Un număr fară semn, în complement față de 1.
complement față de 2, format scurt.
c) Format scurt, format precizie simplă, format c) Un număr cu semn, în complement față de 1.
precizie extimsă.
d) Format precizie extinsă, format complement d) Un număr fară semn, în complement față de 2.
față de 2, format scurt.
61. În formatul scurt al TMS320C32, numerele reale sunt 62. La TMS320C32, când un operand imediat este indicat
reprezentate: în format scurt în câmpul instrucțiunii.
a) În virgulă fixă, pe 8 biți, în complement față de a) El exte memorat în complement față de 2, pe
2. pozițiile celor mai semnificativi 8 biți.
b) În virgulă fixă, pe 16 biți, în complement față de b) El este memorat în registrele procesorului pe 8
1. biți, pe pozițiile celor mai semnificativi 16 biți.
c) În virgulă mobilă, pe 16 biți, în complement c) El este memorat în registrele procesorului pe 32
față de 2. biți, pe pozițiile celor mai semnificativi 64 biți.
d) În virgulă mobilă, pe 32 biți, în complement față d) El este memorat în registrele procesorului pe
de 1. 32 biți, pe pozițiile celor mai semnificativi 16
biți.
63. La TMS320C32, exponentul este un: 64. Numerele reale în format simplă precizie sunt
reprezentate în:
a) Operand cu semn, în complement față de 2. a) Virgulă mobilă pe 64 biți.
b) Operand fără semn, în complement față de 1. b) Virgulă fixă pe 32 biți.
c) Operand fără semn, în complement față de 2. c) Virgulă mobilă pe 32 de biți.
d) Operand cu semn, în complement față de 1. d) Virgulă fixă pe 64 biți.
65. Exponentul pentru numerele reale în format simplă 66. Pentru numerele reale în format simplă precizie,
precizie este: valorile maxime pozitive și negative se obțin pentru:
a) Operand cu semn în complement față de 2 pe a) E=128.
8 biți.
b) Operand cu semn în complement față de 2 pe 16 b) E=-127.
biți.
c) Operand cu semn în complement față de 1 pe 8 c) E=127.
biți.
d) Operand cu semn în complement față de 1 pe 16 d) E=-128.
biți.
67. Numerele reale în format precizie extinsă sunt 68. În numerele reale în format precizie extinsă,
reprezentate în: exponentul este un operand:
a) Virgulă fixă pe 20 de biți. a) Cu semn în complement față de 2 pe 8 biți.
b) Virgulă mobilă pe 30 biți. b) Fără semn în complement față de 1 pe 4 biți.
c) Virgulă fixă pe 30 biți. c) Cu semn în complement față de 1 pe 8 biți.
d) Virgulă mobilă pe 40 de biți. d) Fără semn în complement față de 2 pe 4 biți.
69. În numerele reale în format precizie extinsă, valorile 70. Setarea indicatorilor de condiții din registrul de stare se
maxime pozitive si negative se obțin pentru: face și în cazul instrucțiunilor de:
a) E=-127. a) Descărcare în registre și ștergere în memorie.
b) E=127. b) Descărcare în registre și salvare în memorie.
c) E=128. c) Încărcare în registre și de salvare în memorie.
d) E=-128. d) Încărcare în registre și stergerea în memorie.
71. Instrucțiunile procesorului pot testa indicatorii de 72. Sub forma indicatorilor de condiții și control, regostrul
condiții în: de stare conține:
a) Operații cu numere fără semn sau cu semn, a) Informații parțiale despre memoria unității
precum și individual. centrale.
b) Operații fără numere fără semn sau cu semn, b) Doar informațiile importante din unitatea
precum si separat. centrală de memorare.
c) Operații cu numere fixe, cu semn fix, doar c) Unele informații privind starea unității centrale
împreună. de memorare.
d) Operații fără numere fixe, fără semn, doar d) Informații globale despre starea unității
împreună. centrale de prelucrare.
73. Memoria internă a procesorului TMS320C32 conține 74. Memoria RAM cu acces dual (DARAM) al
unități: procesorului TMS320C32:
a) RAM și ROM. a) Permite o singură accesare într-un singur ciclu
mașină.
b) DDRAM și DROM. b) Permite trei accesări într-o secvență de duală.
c) ROM și DRAM. c) Permite două accesări într-un singur ciclu
mașină.
d) DROM și DRAM. d) Modifică ciclul mașină și nu accesează memoria
ROM.
75. Memoria ROM, la fel ca și memoria RAM internă al 76. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache
procesorului TMS320C32 permite: pentru instrucțiuni de dimensiune:
a) Două accesări de către CPU într-un singur a) 64 cuvinte de 32 biți.
ciclu mașină.
b) Trei accesări de către CPU într-un singur ciclu b) 32 cuvinte de 64 biți.
mașină.
c) O accesare de către CPU într-un singur ciclu c) 16 cuvinte de 64 biți.
mașină.
d) Nu permite accesări de către CPU în cicluri d) 8 cuvinte de 32 biți.
mașină.
77. Memoria cache a procesorului TMS320C32, pentru 78. Memoria cache a procesorului TMS320C32:
actualizarea conținutului ei, folosește un algoritm:
a) PWS (Program Width Status) a) Reduce numărul de accesări la memoria
externă a procesorului.
b) RMF (Repeat Mode Flag) b) Mărește capacitatea memoriei ROM.
c) LRU (Least Recently Used) c) Încarcă mai lent informația după ce sunt salvate
datele.
d) LUF (Latched Underflow Flag) d) Este facută sa stocheze mai mult decât memoria
ROM.
79. O caracteristică în controlerul DMA al procesorului 80. Controlerul DMA al procesorului TMS320C32:
TMS320C32 este:
a) Funcționează doar cu ajutorul CPU. a) Are magistrale diferite față de CPU.
b) Fluxul de date către CPU este aglomerat când b) Are registre comune pentru adresele sursă și
funcționează concomitent. destinație.
c) Oferă posibilitatea transferului de date c) Nu poate lucra independent față de CPU.
oriunde în memoria fizică a procesorului.
d) Lucrează doar cu memorie proprie. d) Lucrează doar cu memorie proprie.

81. Dacă CPU și DMA al procesorului TMS320C32 82. După încărcarea programului în memoria SRAM a
accesează aceeasi locație de memorie, atunci: platformei DSProto32:
a) Accesul se face în ordinea stabilită a a) Programul rulează doar la stabilirea lui CLOCK.
priorităților.
b) Accesul nu se mai realizează decât dacă cele b) Acesta nu mai conține simboluri.
două unități sunt resetate.
c) Accesul se realizează doar în cazul resetării c) Instrucțiunile nu mai pot fi citite de către
DMA. utilizator.
d) Accesul este permis doar de către CPU, iar d) Fiecare instrucțiune conține delay de 1000 ms.
DMA schimbă instrucțiunile.
83. După încărcarea programului în memoria SRAM a 84. În zona de memorie 4 a sumării ponderate sunt:
platformei DSProto32:
a) Adresele pot fi atât fizice, cât și binare. a) Salvate adresele de sfârșit ale blocurilor de
memorie.
b) Registrele nu sunt valori bine precizate și nu au b) Salvate doar două adrese principale ale unui
corelare cu poziția programului. singur bloc de memorie.
c) Registrele se încarcă cu valori bine precizate, c) Salvate doar trei adrese principale ale unui
corelate cu poziția programului în spațiul singur bloc de memorie.
fizic de memorie.
d) Registrele obțin o pauză de încărcare pentru a d) Salvate adresele de început ale blocurillor de
nu suprasolicita programul. memorie.
85. Pentru a calcula norma euclidiană a unui vector, 86. Elementele vectorului normei euclidiene sunt accesate
trebuie să se calculeze și: prin intermediul indicelui aflat în registrul:
a) Radicalul unui număr pozitiv. a) ArN.
b) Pătratul unui număr pozitiv. b) ArM.
c) Radicalul unui număr negativ. c) Ar0.
d) Pătratul unui număr negativ. d) ArT.
87. Adresa de memorie din registrul ar0 se incrementează 88. O principală măsură a disimilarității distanței
după fiecare încărcare a datei din memorie în: euclidiene este:
a) R1. a) Pozitivitatea.
b) R0. b) Disimilitatea.
c) RN. c) Diosimetria.
d) RT. d) Absoluditatea.
89. Pentru spațiul vectorial euclidian n-dimensional, 90. Pentru spațiul vectorial euclidian, formula generală
metrica se definește ca fiind: definește distanța euclidiană ca fiind:
a) Parcurgerea vectorului bidimensional. a) P=2.
b) Asimilaritatea absolută statică. b) P=0.
c) Complexitatea structurii de disimetrie. c) P=1.
d) Distanța generală Minkovski. d) P=3.
Coseru
pds; definitie, caracterizare
1.1 Cu ce lucreaza PDS?
frecvente mici
frecvente mari x
amplitudine mare
inductie
1.2 Ce inseamna PDS?
Dual-Signal Processor
Digital Signal Process
Direct Signal Process
Digital Signal Processor x
1.3 PDS sunt sisteme de calcul de tip:
Single-chip x
Dual-chip
Multi-chip
Multi Core
semnale numerice pentru reprezentarea si transmiterea informatiilor
2.1 Dupa naturalor, semnalele pot
fi: deterministe si aleatoare x
deterministe si fixe
fixe si aleatoare
configurabile si aleatoare
2.2 Semnalele sunt dependente de variabila:
Numarul de biti
Amplitudine
Timp x
Pulsatie
2.3 Ce constante nu apartin unui semnal ?
ω (pulsatie)
T (perioada)
A (amplitudine)
Ri (rezistenta interna) x
Clasificarea semnalelor in raport cu variabila timp
3.1 Semnalul cu timp constant este notat cu:
x(p)
x(t) x
x(k)
x(c)
3.2 Semnalele cu timp continuu sunt numite semnale:
analogice x
digitale
esantionate
discrete
3.3 x(t) apartine intervalului:
[T1,T2]
[Xmin,Xmax] x
[-Xmin,Xmax]
[T1-1, T2-1]
Clasificarea semnalelor in raport cu variabila amplitudine
4.1 Semnalele in raport cu variabila amplitudine pot
fi: fixe si discontinue
continue si finite doar
continue continue si
discontinue x
4.2 Fiecare nivel de amplitudine este caracterizat printr-un numar natural
de: cuante x
waves (valuri)
perioade diferite
esantioane si cuante
4.3 Semnalul digital binare are un interval de
: 1 valoare
2 valori x
4 valori
>4 valori
Prelucrarea numerica a semnalelor
5.1 Ce caracteristici nu apartin prelucrarii numerice
semnalele provin din lumea reala reprezentata
prin secvente discrete de numere
ansamblu de metode si tehnici
ansamblu de algoritmi x
5.2 Frecventa de esantionare trebuie sa fie:
Fmax
mai mica decat dublul Fmax
mai mare decat dublul Fmax x
[Fmax,2Fmax]
5.3 Majoritatea DSP au un convertor:
analog-numeric x
numeric-analog
CC-CC
CC-CA
6) Sisteme incorporate
6.1 Pot contine componente electromecanice pentru:
Performanta sistemelor
Conditii agresive de mediu x
Functionarea corecta a sistemelor
Detectarea rapida a erorilor
6.2 Ce NU reprezinta o categorie a sistemelor incorporate:
produse cu DSP detasabil x
produse de larg consum cu DSP
produse portabile cu DSP
produse de inalta performanta cu DSP
6.3 Alege o caracteristica a sistemului incorporat cu DSP:
depind de toleranta componentelor
programele se porteaza greu pe alte sisteme
este asemanator cu sistemele analogice
pot fi reprogramate pentru alte aplicatii x
aplicatii ale dsp. aplicatii in procesarea audio/echo locatie
7.1 Generarea vorbirii se realizeaza prin:
O metoda
2 metode x
3 metode
4 metode
7.2 Ecourile pot sa difere in functie de variabila timp?
Da x
Nu
Doar intr-un interval fix
Prin introducerea unui generator de zgomot alb
7.3 Ce aplicatie NU poate fi folosita cu echo-locatie?
Sonar
Seismologia de
reflexie Radar
Detectare termica x
8. aplicatii cu dsp. Prelucrarea imaginii
8.1 Imaginile sunt semnale dependente de
variabila Timp
Spatiu x
Amplitudine
Frecventa
8.2 De cata memorie este nevoie pentru a memora 1 secunda de transmisie
? 10 MO x
15 MO
1 MO
1024 KO
8.3 Procesarea imaginii necesita:
Rata mica de transfer
Rata mare de transfer x
Doar rata de citire mare
Doar rata de citire mica
9. arhitectura von neumann. Definire. Caracteristici si avantaje
9.1 arhi von neumann
utilizeaza O memorie de date
O memorie de program
Memorii de program si data separate
Memorie comunca de program si date
x 9.2 avantajul arh neumann
Cost relativ mic x
Performanta inalta
Memorie foarte mare
Transfer de date foarte dese si rapide
9.3 operatiile de transfer din magistrala interna se realizeaza
Simultan
Alternativ x
Prima data citire, apoi scriere
Prima data scriere, apoi citire
arhitectura harvard. Def. caract. Avantaje si dezavantaje
10.1 Arhitectura Harvard foloseste:
O memorie comuna de program si de
date Doar o memorie de program
Doar o memorie de date
Memorii separate de program si de date
x 10.2 care este un dezavantaj al
harvard? Performanta scazuta
Cost ridicat de productie x
Incompatibilitate cu anumite magistrale
Rata mica de transfer
10.3 care este un avantaj al
harvard? Performanta ridicata x
Cost scazut de productie
Operatii de transfer alternative
O singura magistrala de date
arh Harvard modificata
11.1 Arh harvard modificata se obtine printr-o cale hardware suplimentara intre:
Memoria de program si memoria de date
Magistrala de instructiuni si magistrala de date
x Magistrala de date si memoria de data
Magistrala de instructiuni si memoria RAM
11.2 Avantajul arh. Harvard modif. Il constituie:
Blocuri de date sub forma valorilor constante x
Blocuri de date separate, ce functioneaza
alternativ Viteza mare de transfer intre magistrale
Comunicarea simultana intre magistrale si memorii
11.3 Cele doua magistrale comunica intre ele prin:
Memoria de date
Conectori interni
Latch x
CLK
12) caracterizarea generala UC
12.1 Cate memorii de date poate avea UC din DSP?
memorie
memorii
memorii x
memorii
2 Care este numarul minim de procesoare centrale cu care poate fi alcatuita UC
PC x
PC
PC
4 PC
12.3 In UC, operatiile de virgula fixa sunt realizate de:
PCU
Magistrala de instructiuni
Memorii
ALU x
13. fluxul informatii primare
13.1 fluxul de informatii este gestionat de:
Magistrala de date
Magistrala PCI
Placa de retea
Procesorul de I/E x
13.2 Fluxul de date este optimizat de:
5 buffere ale puntii PCI-PCI x
3 buffere ale puntii PCI-I/O
2 CLK ale magistralei de instructiuni
Un buffer cu 128 Byte
13.3 Prin ce NU este caracterizat fluxul de date?
Frecventa
Continut
Viteza
Durabilitate x
functionarea procesorului central
14.1 procesorul central este un sistem
Analogic alternativ
Digital secvential x
Digital automat
Secvential programabil
14.2 Principalele sarcini ale procesorului central
sunt: Sa execute comenzile
Sa citeasca instructiuni
Sa citeasca instructiuni din exterior si sa le execute
x Sa execute etape de citire a informatiilor
14.3 Etapei de citire I se pot impune restrictii
pentru: Scurtarea duratei x
Siguranta citirii corecte
Marirea performantei
Scaderea consumului electric
procesoare CISC
15.1 CISC este utilizat in sisteme cu arhitectura:
von Neumann x
Harvard
Intel
Harvard modificata
15.2 un dezavantaj al P. CISC este
Magistrala unica. Nu sunt premise instructiuni care utilizeaza 2 operanzi x
In timpul procesului, datele din magistrala comuna nu se pot transfera
Operatiile de decodificare a instructiunilor nu pot fi mascate
Instructiunile scurte nu sunt compacte
15.3 CISC este caracterizat de seturi de instructiuni:

Complexe
Flexibile si complexe x
Flexibile
Compacte si rapide
16. procesoare RISC

16.1 procesoarele RISC contin:
Arhitectura Harvard modificata si set complex de instructiuni
Arhitectura von Neumann si set redus de instructiuni
Arhitectura Harvard si set complex de instructiuni
Arhitectura Harvard si set redus de instructiuni x
16.2 instructiunile din procesoarele RISC au lungime:

Fixa x
Variabila
Fixa intr-un interval
Binara
16.3 Comparativ cu CISC, instructiunile RISC sunt in numar :

Mai Mic
mai Mare x
Poate varia
De 2 ori mai mic
27) DMA
27.1 DMA permite executarea in parallel a:
Operatiilor de citire si transferuri pe canale de
comunicare Operatii de citire/scriere
Operatii de extragere cod instructiuni citire/scriere si transferuri pe canale DMA
x Operatii de extragere cod instructiuni scriere si transferuri pe canale DMA
27.2 Controlerul DMA ajuta la eliminarea necesitatii:

Memoriilor cache pentru date x
Memoriilor ROM in plus pentru date
Memoriilor RAM foarte rapide
Memoriilor cache
27.3 Controlerul DMA comunica prin intermediul unui MUX cu

Blocurile de memorii RAM
Memoria ROM
Interfata cu memoria externa x
CPU
Formate de reprezentare in virgule mobile ale TMS320C32: formatul simpla

precizie. S.22
22.1 In formatul simpla precizie, precizati numarul de biti ale elementelor componente.
Exponent- 15 biti; Semn- 1 bit; Mantisa- 64 biti;
Exponent- 8 biti; Semn- 1 bit; Mantisa- 7 biti;
Exponent- 11 biti; Semn- 2 biti; Mantisa- 51 biti;
Exponent- 8 biti; Semn- 1 bit; Mantisa- 23 biti; x
22.2 In formatul simpla precizie, exponentul decalat apartine
intervalului: (Emin=-126, Emax=127) x
(Emin=0, Emax=127)
(Emin=-255, Emax=127)
(Emin=-255, Emax=256)
22.3 In simpla precizie, 9854h este egal cu:

1001100001111100
1001100001010100 x
1001100001010111
1001100000000000
Botnari
91. Procesoarele numerice de semnal repreyintă: 92. Semnalele aleatoare...

a) Sisteme de calcul programabile de tip single chip a) au o evoluție în timp predefinită neafectată de
optimizat pentru procesare continuă rapidă hazard
b) sisteme reconfigurabile de calcul cu blocuri b) Sunt previzibile pe un interval de timp nelimitat

logice reprogramabile
c) structuri electronice destinate executării unui set c) au o evoluție în timp supusă hazardului
redus de instrucțiuni
d) structuri cu arhitectură de magistrale de date cu d) nu sunt purtătoare de informație

spații separate de adrese și date
93. DSP-urile lucrează cu numere în virgulă fixă pe 94. Operația de discretizare în timp se numește
a) 14 biți a) cuantizare
b) 32 biți b) eșantionare
c) 8 biți c) multiplexare
d) 42biți d) filtrare
95. Semnalele eșantionate au variație continuă în 96. Numim semnal:
amplitudine deoarece:
a) eșantioanele au o valoare egală cu amplitudinea a) mărime fizică măsurabilă dependentă de
semnalului continuu la momentul respectiv. timp,purtătoare de informație
b) eșantioanele au o valoare egale cu perioada b) mărime fizică măsurabilă dependentă în timp

semnalului continuu. care poate fi prelucrată
c) eşantioanele au o valoare mai mare în raport cu c) mărime fizică măsurabilă care poate fi transmisă
amplitudinea.
d) eşantioanele au o valoare egala cu amplitudinea d) mărime fizică măsurabilă dependentă în timp
semnalului discontinuu. care poate fi prelucrată sau transmisă la distanță
între două sisteme
97. Semnalele analogice pot fi 98. Un semnal discret se poate obține dintr-un semnal
analogic prin operația de discretizare în timp numită
a) constante în timp cu componentă continuă a) cuantizare
b) variabile în timp fară componentă continuă b) eșantionare
c) constante sau variabile în timp cu sau fără c) multiplexare

componentă continuă
d) variabile în timp cu componentă continuă d) conversie numerică

99. Frecvența de eșantionare trebuie sa fie 100. Filtrarea analogică presupune:
a) mai mare decât dublul frecvenței maxime a) introducerea unui filtru analogic înainte de
convertorul analog-numeric
b) mai mică decât dublul frecvenței maxime b) introducere unui convertor analog numeric
înaintea unui filtru analogic
c) egală cu frecveței maxime c) introducere unui convertor analogic după

introducerea semnalului în DSP
d) mai mare decât frecvența maximă d) introducerea unui filtru analogic înainte de
convertorul numeric-analog
101. O frecvenţă de eşantionare prea mare... 102. După natura lor semnalele pot fi..
a) generează eșantioane suplimentare utile a) periodice sau neperiodice
prelucrării numerice
b) nu generează eșantioane suplimentare b) în frecvență sau timp
c) generează eșantioane suplimentare inutile c) finite sau infinite
d) nici una din varinate d) deterministe sau aleatoare
103. Filtrarea semnalelor poate fi 104. Ce semnale are un convertizor în dialog cu procesorul?
a) Numai analogică a) SAC și EOC
b) Digitală b) SOC și ECO
c) Analogică sau digitală c) SOC și EAC
d) Numai digitală d) SOC și EOC
105. Când are loc filtrarea digitală? 106. Care este tehnologia de realizare a procesoarelor de
semnal TMS320Cx (Texas Instruments)?
a) Înainte de CNA a) TTL
b) Dupa CAN b) JFET
c) Înainte de CAN c) DCTL
d) După CNA d) CMOS
107. DSP-urile pot îmbunătăți calitatea imaginilor în 108. Ce reprezintă un sistem încorporat?
condiții nefavorabile prin:
a) Ajustarea contrastului și luminozității a) Sisteme specifice aplicației care conțin
procesoare numerice de semnal folosite pentru
implementarea tehnicilor de prelucrare numerică
b) Recunoașterea formelor b) Sisteme pentru prelucrare numerică
c) Reducerea zgomotului c) Sisteme de uz general folosite pentru
implementarea tehnicilor de prelucrare numerică
d) Toate cele enumerate d) Nici una din cele enumerate
109. Cum se clasifică sistemele incorcporate? 110. Sistemele încorporate au:
a) Sisteme care conțin procesoare numerice de a) Proiectare optimizată pe formă și cost conform
semnal folosite pentru implementarea tehnicilor specificațiilor aplicației
de prelucrare numerică
b) Sisteme de diferite dimensiuni b) Răspuns comportamental autonom aplicației
c) Produse de larg consum,portabile,de înaltă c) Funcționare independentă de specificațiile
performanță aplicației
d) Sisteme de uz general d) Reacții impredictibile la stimuli de timp real
Multiplexarea canalelor: Compresia datelor :

Permite transmiterea pe un singur mediu de Asigura transferurile a mai multor informatii la
comuncatie a mai multor convorbiri telefonice, rate mai mici si implicit pe distante mai mici
ceea ce duce la micsorarea costurilor de
comunicatie
b) Permite transmiterea pe un singur mediu de b) Asigura transferurile aceloraşi informaţii, la rate
comunicatie a unei singure convorbiri mai mici si implicit, pe distante mai mari
telefonice, cee ace duce la o micsorare a
costurilor de comunicatie
c) Permite transmiterea pe un singur mediu de c) Asigura transferurile acelorasi informatii, la rate
comunicatie a mai multor convorbiri telefonice, mai mari si implicit, pe distante mai mari
cee ace duce la o crestere a costurilor de
comunicatie
d) Permite transmiterea pe mai multe medii de d) Asigura transferurile acelorasi informatii, la rate
comunicatie a mai multor convorbiri telefonice, mai mici si implicit pe distante medii
cee ace duce la micsorarea costurilor de
comunicatie
23. Cea mai mare rata de copresie care este folosită în 24. Procesoarele numerice de semnal pot anula ecoul prin:
comunicaţiile subacvatice?
a) 8 Kb/s a) Măsurarea semnalului transmis și generarea unui
semnal repetat
b) 16 Kb/s b) Măsurarea semnalului de întoarcere și generarea
unui antisemnal
c) 4 Kb/s c) Compresia de rata înaltă
d) 2 Kb/s d) Multiplexarea canalelor
25. Generarea vorbirii se poate face prin: 26. DSP-urile au revoluționat tehnica radarului:
a) Generarea reverberațiilor artificiale a) Prin comprimarea semnalului
b) Adăugarea ecourilor și mixare b) Prin filtrarea semnalului recepționat pentru
micșorarea zgomotului
c) Adăugarea canalelor instrumentale c) Decomprimarea pulsului
d) Înregistrare digitală și simulare a tactului vocal d) Tăierea frecvențelor joase
27. Arhitectura unnui sistem de calcul: 28. Caracteristica arhitecturii von Neumann
a) Precizează tipul subsistemelor componente și a) Are o memorie comună de date și program
modul concret de inconectare a lor
b) Precizează transferul instrucțiunilor b) Memoria RAM lipsește
c) Descrie performanțele în raport cu c) Necesită schimbarea memoriilor dupa folosire
componentele folosite îndelungată
d) Nici una din cele enumerate d) Are memorii separate de date și program
29. Avantejele arhitecturii von Neumann 30. Domeniul de folosire a arhitecturii von Neumann:
a) Performanțe ridicate a) Industria spatială
b) Viteze de procesare rapide b) Procesoare de uz general,pentru prelucrări
complexe
c) Costul mic de producere c) Structuri de comandă avansată
d) Simplitate în programare d) Domeniul medical
31. Cum se compensează pierderea de performanțe în 32. Arhitecturii Harvard îi sunt caracteristice:
cadrul arhitecturii von Neumann
a) Se adaugă încă o memorie de program și date a) Memoriile de program și date au căi separate de
legătura cu UC
b) UC are caracteristici specifice b) Citirea instrucțiunilor din MP prin introducerea
memoriilor cache
c) Se diminuează numărul de magistrale c) Memoriile de program și date au asignate spații
de adrese identice
d) Transferul simultan de informații d) Nici una din cele de mai sus
33. Memoria de date program al arhitecturii Harvard 34. Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard
a) Memoria de program și date este separată pe a) Nu necesită mecanisme suolimentare ca sa
aceiași magistrală permită încărcarea programului în MP și a
dateloro inițiale în MD înainte de înainte de
începerea execuției programului
b) Memoria de program și date este comună pe b) Necesită mecanisme suplimentare ca să permită
magistrale diferite încărcare programului în MP și a datelor inițiale
în MD înainte de începerea execuției
programului
c) Memoria de program și date este separată c) Necesita mecaniste suplimentare ca sa permita
incartcarea programului in MP si a datelor finale
in MD inainte de inceperea executiei
programulu
d) Memoria de program și date este comună d) Necesita mecaniste suplimentare ca sa permita
incarcarea programului in MP si a datelor initiale
in MD inainte de inceperea executiei
programului
35. Ce reprezintă arhitectura Harvard modificată? 36. Avantajul arhitecturii harvard modificată?
a) Arhitectura Harvard modificată seobține prin a) Avantajul îl constituie blocurile de date
realizarea unei căi software suplimentare, de curate,sub forma valorilor constante,plasate în
legăturăîntre magistrala de instrucțiuni și MP în zone distincte de cele de cod.
magistrala de program.
b) Arhitectura Harvard modificată se obține prin b) Avantajul îl constituie blocurile de date
realizarea unei căi software suplimentare,de curate,sub forma valorilor variabile,plasate în
legătură între magistrala de instrucțiuni și MP în zone distincte de cele cod.
magistrala de date
c) Arhitectura Harvard modificată seobține prin c) Avantajul îl constituie blocurile de date curate,
realizarea unei căi hardware suplimentare, de sub forma valorilor constante ,plasate în MD în
legătură între magistrala de instrucțiuni și zonele distincte de cele de cod.
magistrala de date (eventual prin intermediul
unui latch L)
d) Arhitectura Harvard modificată se obține prin d) Avantajul îl constituie blocurile de date
realizarea unei căi hardware suplimentare,de modificate sub forma valorilor variabile,plasate
legătură între magistrala de instrucțiuni ți în MP în zone de cod.
magistrala de program
37. Unitatea centrală poate fi realizată minim: 38. Blocurile de date curate pot fi utilizate de
UC in doua moduri
a) Două procesoare centrale a) Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul
la datele MD sau prin accesul lor direct din MP
b) Un procesor central b) Prin transferul lor din MD in MP si apoi accesul
la datele MD
c) O memorie ROM c) Sunt accesate direct in MD fara nici un transfer
d) O memoriea RAM d) Nu sunt accesate
39. Blocurile 1 și 2 de memorie RAM au fiecare: 40. Funcția de prelucrare se execută sub controlul
a) 256 de cuvinte de 16 biți și permit două a) Componentei software
accesări într-un singur ciclu mașină
b) 256 de cuvinte de 32 de biți și permit două b) Software și hardware
accesări într-un ciclu mașină
c) 64 cuvinte de 8 biți și permit două accesări într- c) Componentei hardware
un singur singur ciclu mașină
d) 128 de cuvinte de 16 biți și permit două accesări d) Nici una din cele de mai sus
într-un singur ciclu mașină
41. Ce avantaj oferă compresia datelor? 42. Subsistemul UC realizează funcția de?
a) Asigură transferurile acelorlași informații,la rute a) Prelucrare a informațiilor având și sarcini
mai mici pe distanțe mai mari suplimentare de comandă și control
b) Asigură transferul datelor printr-un canal de b) Limitare a fluxului de date pe magistrale
comunicații
c) Asigură multiplicarea datelor c) Memorarea datelor și depozitarea pentru
procesare
d) Nici una din variante d) Generarea semnalelor de ceas
43. Adresa la registru a lui TMS320C32 se utilizează: 44. Adresarea indirectă a TMS320C32 specifică:
a) Când operandul se găsește într-unul din a) Adresa unui operand din memoria de 32 de biți
registrele unității
b) Când instrucțiunile se găsesc într-unul din b) Adresa unui operand din memoria de 16 biți
c) Când operandul nu se găsește într-unul din c) Nici una din varinate
d) Când instrucțiunile nu pot fi găsite într-unul din d) Adresa unui operand din memoria de 8 biți
45. Care din arhitecturi,folosesc unitățile centrale CISC? 46. Dezavantajul procesoarelor CISC?
a) Arhitectura von Neumann a) Operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
mai lente
b) Arhitectura Harvard b) Setul de instrucțiuni este redus
c) Arhitectura Moore c) Suprasolicită memoria RAM
d) Nici una din cele enumerate d) Instrucțiunile complicate dau eroare
47. Avantajul procesoarelor CISC? 48. Procesoarele RISC au:
a) Ocupă puțin spațiu în memorie a) Un paralelism de prelucrare mai mare
b) Pot fi utilizate multiple instrucțiuni simultan b) O procesare a informației mai mare
c) Are set de instrucțiuni redus c) Instrucțiuni fixe predeterminate ocupând mai
multe cuvinte
d) Nici una din cele de mai sus d) Lungimea instrucțiunilor mai mică decât
dimensiunea operanzilor
49. Instrucțiunile procesoarelor RISC: 50. Ce prevede aresarea indireactă?
a) Au o lungime fixă,predeterminată ocupând un a) Specifică adresa unui operand din memorie de
singur cuvând în memoria de program 24 de biți, prin conținutul unui singur registru
auxiliar
b) Au o lungime variabilă,predeterminată ocupând b) Specifică adresa unui operand din memorie pe
un singur cuvânt în memoria de program 16 biți,prin conținutul unui registru auxiliar
c) Au o lungime fixă,predeterminată ocupând c) Specifică adresa unui operand pe 24 de biți prin
câteva cuvinte în memoria de program conținutul memoriei
d) Au o lunigme variabilă, nedeterminată ocupând d) Specifică adresa unui operand din memorie pe
caâteva cuvinte în memoria de program 64 de biți,prin conținutul memoriei
51. Câte canale DMA are procesorul TMS320C32 care pot 52. Cand este utilizată adresa imediată?
lucra independent?
a) Două canale a) Atunci când este nevoie de precizie maximă
b) Unul singur b) Atunci când este nevoie de viteză maximă de
prelucrare
c) Trei canale c) Atunci când valoarea operandului este
specificată în câmpul instrucțiunii
d) Patru canale d) Atunci când folosim instrucțiuni speciale
53. Cum se obține codul complement față de 2? 54. Controler-ul DMA este?
a) Negând logic toți biții și adăugând 1 a) Un periferic programabil ,capabil sa transfere
blocuri de date doar cu intervenția CPU
b) Negând logic toți biții b) Un periferic programabil,care nu este capabil sa
transfere blocuri de date
c) Negând logic toți biții și adăugând o c) Un periferic programabil,capabil să transfere
blocuri de date fara intervenția CPU
d) Nici una din variante d) Un periferic ce nu poate fi programat
55. Ce reprezintă exponentul? 56. Rolul virgulei mobile?
a) Un număr întreg cu semn exprimat în a) Pentru afișarea numerelor foarte mici,cu precizie
complement față de 2 mare
b) Un număr ăntreg cu semn exprimat în b) Pentru a face calculele mai simple
complement față de 1
c) Un număr natural exprimat în complement față c) Pentru adunarea numerelor mari
de 2
d) Un număr natural exprimat în complement față d) Pentru o viteză de calcul mai sporită
de 1
57. Numerele reale în format scurt sunt reprezentate în 58. Numim mantisa?
virgulă mobilă pe ?
a) 40 biți a) Un numar în virgula fixă cu semn ce poate fi
reprezentat diferit în funcție de formatul folosit
b) 32 biți b) Un numar în virgula mobilă cu semn ce poate fi
reprezentat diferit în funcție de formatul folosit
c) 16 biți c) Un număr sub formă de fracție
d) 8 biți d) Un numar exprimat în complement față de 1
59. Numerele reale în format simplă precizie sunt 60. Numerele reale în format precizie extinsă sunt
reprezentate în virgulă mobilă pe ? reprezentate în virgulă mobilă pe ?
a) 32 biți a) 16 biți
b) 40 biți b) 8 biți
c) 16biți c) 32 biți
d) 8 biți d) 40 biți
Ce dimensiune are memoria cache pentru instrucțiuni a Care este formatul general al numerelor specific
procesorului TMS320C32 TMS320C32?
a) 16 cuvinte pe 8 biți a) S negat S F*2Ê
b) 32 cuvinte pe 16 biți b) S S negat.F*2Ê
c) 64 cuvinte pe 32 biți c) F S negat *2Ê
d) 64 cuvinte pe 40 biți d) S negat E*2^F
63. Dați definiție procesorului central (CPU)? 64. Fiecare canal DMA are?
a) Sistem digital secvențial,care are la bază o a) 8 registre
structură de procesare
b) Sistem digital nesecvențial,care are la bază o b) 6 registre
c) Sistem digital secvențial care care are la bază o c) 4 registre
un set de instrucțiuni
d) Sistem digital nesecvențial carea are la bază o d) 2 registre
arhitectură
65. Câte magistrale interne are procesorul TMS320C32? 66. Registrul numărător al controlerului DMA este pe?
a) 4 a) 24 biți
b) 6 b) 16 biți
c) 8 c) 32 biți
d) 7 d) 40 biți
67. În câte segmente va fi împărțită Memoria externă? 68. Asupra registrului de stare se pot efectua operații de?
a) 4 locații de memorie a) Doar salvare
b) 8 locații de memorie b) Doar restaurare
c) 16 locații de memorie c) Ștergere ți restaurare
d) 32 locații de memorie d) Salvare și restaurare
69. Regstrul de stare conține informații: 70. În câte cicluri se realizează operații paralele de
înmulțire/adunare/scădere?
a) Globale despre starea unității centrale de a) Două
prelucrare
b) Globale despre memoria RAM b) Trei
c) Locale despre starea memoriei ROM c) Patru
d) Locale despre starea memoriei RAM d) Un singur ciclu
71. Stergerea memoriei cache abreviat? 72. Memoria cache operează
a) CE a) În funcție de instrucțiuni
b) CC b) Manual
c) OE c) Manual folosind instrucțiuni
d) CS d) Automat folosind un algoritm pentru
actualizarea conținutului
73. În reprezentare virgulă mobilă format simplă precizie 74. Memoria de date MDX este folosită:
câmpul pentru fracție are?
a) 16 biți a) Pentru transferul de date ca MD ca la arhitectura
Harvard modificată
b) 32 biți b) Pentru transferul datelor în registru
c) 19 biți c) Pentru salvarea variabilelor din memoria de date
d) 23 biți d) Pentru transferul de date MD ca la arhitectura
von Neumann
75. Pentru transferul din MP în MD si invers procesoarele 76. Cum se numește memoria nevolatilă a dsPIC
Microchip PIC 24FJ64 pe 16 biți conțin două
instrucțiuni:
a) TBLPTR și TABLAT (Table Pointer ți Table a) EEPROM
Lateh)
b) TBLRD șiTBLWT (Table Read și Table Write) b) EPROM
c) Clear Cache și Return c) ESROM
d) DATAX și DATAY d) EAROM
77. Ce reprezintă RALU? 78. Care sunt cele două memorii de date a procesorului
dsPIC4011?
a) Unitate de prelucrere a funcțiilor ale a) DATAX și DATAY
procesorului
b) O unitate care controlează fluxul de date din b) MDX și MDY
memoria ROM
c) O unitate care care primește comenzi c) TBLPTR și TABLAT
d) Tip de arhitectură d) MD și MP
79. Cum se reprezintă numărul real 0.0 în virgulă mobilă 80. Ce rol are instrucțiunea bss rez.5 în calculul sumei
format simplă precizie? ponderate a doi vectori?
a) E=-128, S=F=1 a) Se șterg 5 elemente
b) E=-64, S=F=1 b) Se rezervă spațiu de memorie de 5 elemente
c) E=-64. S=F=0 c) Se adaugă spațiu de memorie de 5 elemente
d) E=-128, S=F=0 d) Se adună 5 elemente
Lepadatu
Cum se numesc PNS-urile in literature de specialitate?
DSP
DPS
PDS
PSD
Ce fel de tip sunt sistemele de calcul programabile?
Single chip
Multi chip
Dual chip
Single chip fizic cu mai multe chipuri virtuale
Cate operatii in virgula mobile pot efectua PNS-urile?
MFLOPS
TFLOPS
HFLOPS
TFLOPS
De ce factor a fost conditionate evolutia procesoarelor de semnal?
Tehnologia de fabricatie a circuitelor integrale digitale
Tehnologia de fabricare in masa a microcipurilor
Tehnologia de extractive a materiilor prime necesare
Tehnologia de distributie a circuitelor integrale digitale fabricate
In ce clase pot fi impartite PDS-urile din familia TMS320?
Virgula fixa si mobila
Virgula alternanta
Virgula speciala
D. Pseudo virgula
Ce tehnologie are la baza PDS-ul TMS320C3x?
CMOS
CMOP
CTOS
CNNOS
Care este definitia semnalului?
O marime fizica masurabila dependenta de timp, care poate fi purtatoare de

informatie si care poate fi prelucrata sau transmisa la distanta intre doua sisteme
O marime fizica nemasurabila dependenta de timp, care poate fi purtatoare de

O marime fizica nemasurabila nedependenta de timp, care poate fi purtatoare de

O marime fizica masurabila independenta de timp, care poate fi puratoare de

current de informatie si care poate fi prelucrata sau transmisa la distanta intre
doua sisteme
Caracteristicile unui semnal determinist:
Au o evolutie in timp predefinita, neafectata de hazard, care poate fi exprimata

analitic printr-o functie de timp de forma x(t)
Au o evolutie in timp nepredificina, afectata de hazard, care poate fi exprimata

analitic printr-o functie de timp de forma x(t)
Au o evolutie in timp predefinita, afectata de hazard, care poate fi exprimata
analitic printr-o functie de eroare de forma x(t)
Au o evolutie de timp predefinita, neafectata de hazard, care poate fi exprimata

analitic printr-o functie de timp de forma x(y)
Caracteristicile unui semnal aleatory:
Au o evolutie in timp supusa hazardului si nu pot fi exprimate

analitic printr-o functie de timp
Au o evolutie in timp nesupusa hazardului si pot fi exprimate analitic prin fuctia

de timp x(t)
Au o evolutie in timp supusa hazardului si pot fi exprimate analitic prin

functia de timp x(t)
Au o evolutie in timp supusa hazardului si timpului ce pot fi exprimate analitic

prin multiple functii
Din ce sunt alcatuite semnalele cu timp discret?
Stari discrete, ordonate in timp sub forma unei serii de stari, numita generic serie
de timp
Stari nediscrete, ordonate in timp si spatiu sub forma unei serii de stari numita
generic serie de timp
Stari discrete, ordonate in timp sub forma unor serii de stare, numita
Stari discrete, neordonate in timp, sub forma unei serii de stari, numita
Ce sunt semnalele numerice sau cele digitale?
A. Semnale obtinute din semnale cuatizate reprezentate codificat prin valori
numerice dintr-un interval de numere intregi predefinit
Semnate obtinute din semnale necuatizate prin valori numerice dintr-un

interval de numere reale predefinit
Semnale obtinute prin semnale cuatizate prin valori numerice dintr-un

interval de numere reale predefinit
Semnale obtinute prin semnale sursa prin valori numerice dintr-un interval de
numere intregi nepredifine
Ce fel de variatie au semnalele esantionate?
Continua in amplitudine, deoarece esantioanele au o valoare egala cu

amplitudinea semnalului continuu la momentul respectiv
Continua in latitudine, deoarece esantioanele au o valoare inegala cu

amplitudinea semnalului continuu la momentul respective
Discontinua in amplitudine, deoarece esantioanele au o valoare inegala cu

Continua in amplitudine, deoarece esantioanele au o valoare variata cu

De ce semnale dispune convertizorul ce e in dialog cu procesorul?
SOC si EOC
SAC si EOC
SOC si ECO
D. SOC si EAC
Ce presupune filtrarea analogica?
Introducerea unui filtru analogic inainte de convertorul analog-numeric
Introducerea unor filtre digitale inainte de convertorul analog-numeric
Introducerea unui filtru analog dupa convertorul analog-numeric
Introducerea convertorului analog-numeric dupa filtrele digitale
Caracteristicile unui sistem de prelucrare numerica
Repetabilitatea, adaptabilitatea, reprogramabilitatea, stabilitatea,

sensibilitatea redusa
Repetabilitatea, adaptabilitatea, stabilitatea
Nerepetabilitatea, accesibilitatea, rezistenta, sensibilitatea crescuta
Repetabilitatea, adaptabilitatea, reprogramabilitatea, stabilitatea,

sensibilitatea crescuta, rezistenta redusa, accesibilitatea, reciclabilitatea
Procesorul numeric de semnal este:
Microprocesorul specializat cu o arhitectura proiectata special pentru diverse

aplicatii cu operatii intensive de calcul numeric necesare sistemelor de timp real
pentru prelucrarea semnalelor
Microprocesorul general cu o arhitectura banala proiectata special pentru diverse

aplicatii cu operatii intensive de calcul numeric necesare sistemelor de timp real
pentru prelucrarea semnalelor
C. Microprocesorul specializat cu o arhitectura generala de 42 de biti special
pentru diverse aplicatii cu operatii intensive de calcul numeric necesare
sistemelor de timp real pentru prelucrarea semnelor
D. Microprocesorul specializat cu o arhitectura proiectata special ca sa reziste

diferitelor medii de exploatare cu operatii intensive de calcul numeric necesare
sistemelor de timp si spatiu real pentru preculrarea semnalelor
Multiplexarea canalelor:
Permite transmiterea pe un singur mediu de comuncatie a mai multor convorbiri

telefonice, ceea ce duce la micsorarea costurilor de comunicatie
Permite transmiterea pe mai multe medii de comunicatie a mai multor convorbiri

telefonice, cee ace duce la micsorarea costurilor de comunicatie
Permite transmiterea pe un singur mediu de comunicatie a unei singure

convorbiri telefonice, cee ace duce la o micsorare a costurilor de comunicatie
Permite transmiterea pe un singur mediu de comunicatie a mai multor

convorbiri telefonice, cee ace duce la o crestere a costurilor de comunicatie
Compresia datelor:
Asigura transferurile acelorasi informatii, la rate mai mici si implicit, pe

distante mai mari
Asigura transferurile a mai multor informatii la rate mai mici si implicit pe

distante mai mici
Asigura transferurile acelorasi informatii, la rate mai mari si implicit, pe

distante mai mari
D. Asigura transferurile acelorasi informatii, la rate mai mici si implicit pe distante
medii
Controlul ecoului este:
O sarcina importanta realizata de DSP-uri in conexiunile telefonice pe

distante mari, ecoul devine o problema serioasa
O sarcina tolerabila realizata de DSP-uri in conexiunile telefonice pe distante

medii, ecoul nu mai este o problema
O sarcina importanta realizata de PLC-uri in conexiunile telefonice pe

distante mari, ecoul devine o problema serioasa
O sarcina neglijabila realizata de DSP-uri in conexiunile telefonice pe

distante variate, ecoul nu exista
Ce este Radarul?
Un emitator ce transmite pulsuri de unde radio, printr-o antena puternic

directionala. Obiectele aflate in calea undelor de radio reflecta inapoi o
mica parte din energia undei care este receptionata de o alta antena
Un emitator ce permite politistilor sa detecteze viteza de deplasare a unui

autovehicul si sanctionarea conducatorului acelui vehicul in cazul in care a
depasit limita legala stabilita pe acel segment de drum

directionala. Obiectele aflate in calea undelor de radio reflecta inapoi o mare
parte din energia undei care este receptionata de aceeasi antena

directionala. Obiectele si fiintele vii aflate in
calea undelor de radio reflecta inapoi o mica parte din energia undei care
este receptionata de o alta antena
Sonarul activ:
Emite pulsuri in apa cu frecvente 2KHz … 40KHz si analizeaza ecourile

receptionate. Sonarul activ este folosit la detectia si localizarea corpurilor
submerse, navigatie, comunicatie, realizarea hartilor fundului marii.
Emite unde electrice in apa cu frecventa de 2KHz … 40KHz si analizeaza

ecourile receptionate. Sonarul activ este folosit la detectia si localizarea
corpurilor submerse, navigatie, comunicatie, realizarea hartilor fundului marii.
Emite pulsuri in apa cu frecvente de 2KHz … 40KHzsi analizeaza ecourile

receptionate. Sonarul activ este folosit la detectia si localizarea corpurilor
submersive si plutitoare, navigatie, comunicatie, realizarea hartilor fundului
marii.
Emite pulsuri electrice in apa cu frecvente de 2KHz … 40KHz si analizeaza

ecourile receptionate. Sonarul active este folosit in detectia si localizarea
corpurilor submersive, plutitoare si aeriene, navigatie, comunicatie, realizarea
hartilor fundului marii
Sonarul pasiv:
Asculta sunetele subacvatice, ce pot include: turbulente naturale, vietati

marine, zgomote mecanice. Sonarul pasiv nu emite energie, fiind practic
invizibil
Asculta sunetele subacvatice ce pot include: turbulente naturale, vietati

marine, zgomote mecanice. Sonarul pasiv emite energie electrica ceea ce il
face practic invizibil
C. Asculta si transmite sunetele subacvatice ce pot include: turbulente naturale,
vietati marine, zgomote mecanice. Sonarul pasiv nu emite energie, fiind
practic invizibil
Asculta sunetele subacvatice dar si acvatice ce pot include: turbulente naturale,

vietati marine, zgomote mecanice, ambarcatiuni plutitoare. Sonarul pasiv nu
emite energie, fiind practic, vizibil
Aspectele luate in vedere a firmelor producatoare de DSP-
uri:
Game largi de produse si solutii complete cu DSP-uri, adaptandu-se

permanent la cerintele pietei
Game de nisa, restranse, de produse si solutii complete cu DSP-uri,

adaptandu-se permanent la cerintele pietei
Game largi de produse cu DSP-uri, adaptandu-se periodic la cerintele pietei
Game largi de produse si solutii complete cu PLC-uri, adaptandu-se

permanent la cerintele pietei
Din punct de vedere hardware, sistemele incorporate pentru prelucrarea semnalelor

contin:
Unitate centrala cu procesoare si DSP-uri, memorii RAM si ROM, unitati de

comunicatie, unitati de interfatare analog-numerica si circuite integrate specific
aplicatiei
Unitate centrala cu procesoare si DSP-uri, memorii Ram, unitati de

comunicatie, unitati te interfatare analogice si circuite integrate specific
aplicatiei
Unitate centrala cu procesoare si PLC-uri, memorii RAM si ROM, unitati de
aplicatiei
Unitate centrala cu procesoare si DSP-uri, unitati de comunicatie, unitati
de itnerfatare analog-numerica si circuite integrate specific aplicatiei
Ce utilizeaza arhitectura von Neumann?
O memorie comuna de program si date, accesata pe o magistrala interna

comuna
O memorie unica de program si date, accesata pe una sau mai multe

magistrane interne commune
O memorie comuna de program si date, accesata pe mai multe magistrale

interne commune
O memorie comuna de doar program, accesata pe o magistrala

externa comuna
Ce sunt sistemele single-chip?
Sisteme programate, nu programabile, executand tot timpul, un acelasi program
Sisteme programate si reprogramabile, executand tot timpul, un acelasi

program
Sisteme programate, nu programabile, executand uneori acelasi program
Sisteme programate, nu programabile, executand tot timpul, mai multe programe
Arhitectura Harvard
Utilizeaza memorii separate de program (MP) si date (MD), accesate pe

magistrale separate.
B. Utilizeaza memorii grupate de program (MP) si date (MD), accesate pe
magistrale separate
C. Utilizeaza memorii separate de program (RAM si ROM) si date (MD),
accesate pe magistralele separate
D. Utilizeaza memorii separate de program (MP) si date (MD), accesate pe

magistrale commune
Caracteristici arhitectura Harvard 1:
Memoriile de program si date au cai separate de legatura cu unitatea centrala,

permitand citirea instructiunilor din MP simultan cu accesul datelor in MD, fara
introducerea unor structuri mai complexe, cum sunt memoriile cache
Memoriile de program si date au cai comune de legatura de legatura cu unitatea

centrala, permitand citirea instructiunilor din MP simultan cu accesul datelor in
MD, cu introducerea unor structuri mai complexe, cum sunt memoriile cache

permitand citirea instructiunilor din MP separat cu accesul datelor in MD, cu
introducerea unor structuri mai complexe, cum sunt memoriile cache

permitand citirea instructiunilor din MP separat cu accesul datelor in MD, cu
introducerea unor structuri simple, cum sunt memoriile cache
Caracteristici arhitectura Harvard 2:
Memoriile de program si date au asignate spatii de adrese diferite, ceea ce duce la

modificarea modului de programare
Memoriile de program si date au asignate spatii de adrese comune, ceea ce

duce la modificarea modului de programare
Memoriile de program si date au asignate spatii de adrese comune, ceea ce
duce la nemodificarea modului de programare
Memoriile de program si date au asignate spatii de adrese diferite, ceea ce

duce la o nemodificarea modului de programare
Dezavantajul principal al arhitecturii Harvard
Necesita mecanisme suplimentare, care sa permita incarcarea programului

in MP si a datelor initiale in MD, inainte de inceperea executiei
programului
Nu necesita mecanisme suplimentare, care sa permita incarcarea

programului in MP si a datelor initiale in MD, inainte de inceperea
Necesita mecanisme suplimentare, care sa nu permita incarcarea

programului in MP si a datelor initiale in MD, inainte de inceperea
Necesita mecanisme suplimentare care sa permita incarcarea programului

in MD si a datelor initiale in MP, inainte de inceperea executiei
programului
Blocurile de date curente pot fi ulitizate de UC in doua moduri:
Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul la aceste date din MD si

prin accesul lor direct din MP
Prin transferul lor din MD in MP si apoi accesul la aceste date din MP si

prin accesul lor direct din MD
Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul la aceste date din MP si

prin accesul lor direct din MP
D. Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul la aceste date din MD si
prin accesul lor indirect din MP
Unitatea centrala poate fi realizata:
Cu un singur procesor central (Pc), caz in care sistemul de calcul se numeste

monoprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati egale sau
diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocesor

multiprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati egale sau
diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocesor

monoprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati egale,
rezultand un sistem de calcul multiprocesor

monoprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati egale,
rezultand un sistem de calcul multiprocesor
Operanzii binari pot avea semniticatii:
Diferite, in fuctie de interpretarea lor de catre utilizator, prin programul aflat in

executie
Asemanatoare, in functie de interpretarea lor de catre utilizator, prin

programul aflat in executie
Neimportante, in functie de interpretarea lor de catre utilizator, prin

Diferite, in functie de interpretarea lor de catre unitatea centrala, prin

Operanzii binari pot fi:
Operanzi binari cu semn sau fara semn, valori, zecimale, codificate binar prin cod
BCD, impachetat sau neimpachetat, siruri de caractere, etc
Operanzi zecimali cu semn sau fara semn, valori, zecimale, codificate zecimal
prin cod BCD, impachetat sau neimpachetat, siruri de caractere, etc
BDC, impachetat sau neimpachetat, siruri de caractere speciale, etc
BCC, impachetat sau neimpachetat, siruri de caractere, etc
Cum lucreaza unitatile de prelucrare?
Cu valori binare si efectueaza operatii binare, intr-un mod algoritmic, fara sa

cunoasca tipul operandului
Cu valori zecimale si efectueaza operatii in baza 10, intr-un mod algoritmic,

fara sa cunoasca tipul operandului
Cu valori binare si efectueaza operatii binare, intr-un mod algoritmic dar sa

Cu valori binare si efectueaza operatii binare, intr-un mod algebric si sa

Operatiile de prelucrare sunt:
Executate separat, in unitati de prelucrare diferite, in functie de modul de

reprezentare a operanzilor in virgula fixa, respectiv in virgula mobila
Executate impreuna, in unitati de prelucrare diferite, in functie de modul de
reprezentare a operanzilor in virgula fixa, respectiv virgula mobile
Executa separat in unitati comune de prelucrare, in functie de modul de

reprezentare a operanzilor in virgula doar fixa
Executa separat in unitati de prelucrare diferite, in functie de modul de

reprezentare a operanzilor in virgula fixa si doar fixa
Operatiile in virgula fixa:
Sunt realizate de unitati aritmetico-logice de virgula fixa,
UAL
Sunt realizate de unitati aritmetico-logice de virgula mobila,
UAL
Sunt realizate de unitati aritmetico-logice de virgula mobila,
ULA
Sunt realizate de unitati aritmetice de virgula fixa, UAL
Pentru a creste performantele in virgula fixa:
Procesoarele numerice de semnal au in plus, asa numitul motor DSP, care

contine unitati aritmetice si logice, rapide si de precizie marita, capabile sa
functioneze in paralel, pentru realizarea unor operatii specifice de prelucrare
numerica
Procesoarele numerice de semnal au in plus, asa numitul motor DPS, care

contine unitati aritmetice si logice, lente si cu mici erori, capabile sa
functioneze in paralel, pentru realizarea unor operatii specifice de prelucrare
numerica
Procesoarele numerice de semnal au in plus, asa numitul motor DSP, care contine
unitati aritmetice si logice, rapide si
de precizie marita, capabiel sa functioneze in comun, pentru realizarea unor
operatii specifice de prelucrare numerica
D. Procesoarele numerice de semnal au in plus, asa numitul motor PLC, care

contine unitati logice, rapide si capabile sa functioneze in comun pentru
realizarea unor operatii specifice de prelucrare numerica
In motorul DSP, rezultatele temporare:
Se utilizeaza in operatiile urmatoare, cu intreaga lor precizie, astfel ca rezultatul

final este mult mai precis decat daca s-ar trunchia fiecare rezultat temporar
Se utilizeaza in operatile urmatoare, cu intreaga lor precizie astfel ca rezultatul

final este mai imprecis decat daca s-ar trunchia fiecare rezultat temporar
Se utilizeaza in operatiile urmatoare, cu intreaga lor imprecizie astfel ca

rezultatul final este mai precis decat daca s-ar trunchia fiecare rezultat
temporar
Se utilieaza in operatiile urmatoare, cu intreaga lor precizie, astfel ca rezultatul

final este mult mai precis decat daca s-ar trunchia fiecare rezultat permanent
Operanzii utilizati in unitatile de prelucrare trebie sa:
Fie accesati usor si rapid de catre UC, pentru a nu mari artificial in timpul de
prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii operanzilor in unitatile de
prelucrare sau pentru scrierea rezultatului la destinatie
Fie accesati usor si rapid de catre PLC, pentru a nu mari aritificial in tompul
de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii operanzilor in unitatile
de prelucrare sau pentru scrierea rezultatului la destinatie
C. Fie accesati usor si rapid de catre UC, pentru a mari artificial timpul de
prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii operanzilor in unitatile de
prelucrare
Fie accesati mai greu si mai lent de catre UC, pentru a nu mari artificial timpul
de prelucrare, cu timpli suplimentari, necesari aducerii operanzilor in unitatile
de prelucrare sau pentru scrierea rezultatului in destinatie
Sistemele digitale de orginul 3
Se obtin prin realizarea unei bucle de reactie peste un sistem digital de ordinul 2,
de tip automat finit
Se obtin prin realizarea unei bucle de reactie sub un sistem digital de ordinul 2,
de tip automat infinit
O structura de procesare este un sistem:
Digital de ordinul 3, care se obtine prin conectarea in bucla de reactie a doua

automate finite particulare


sau mai multe automate finite particulare

automate infinite particulare
43. Pe fiecare flux, transferul de informatii este
Sincronizat cu ajutorul unor perechi de semnale de dialog cu exteriorul, pe liniile
SYNC
Asincronizat cu ajutorul unor perechi de semnale de dialog cu exteriorul, pe

liniile SYNC
Sincronizat cu ajutorul unor perechi de semnale de dialog cu exteriorul, pe liniile

SCYN
Sincronizat cu ajutorul unor perechi de semnale de dialog cu interiorul, pe liniile

SYNC
Controlerul cu ROM (CROM)
Are stocat in memoria ROM setul de instructiuni al procesorului

respectiv
Are stocat in memoria RAM setul de instructiuni al procesorului

respectiv
Are stocat in memoria HDD setul de instructiuni al procesorului

respectiv
Are stocat in memoria Cache setul de instructiuni al procesorului

respectiv
Unitatea RALU
Realizeaza functiile de prelucrare propriu-zisa ale procesorului, cuprinse in

setul de instructiuni ale acestuia
Realizeaza functiile de prelucrare propriu-zisa ale procesorului, cuprinse in

setul de instructiuni din program
Realizeaza functiile de prelucrare propriu-zisa ale procesorului, cuprinse in setul
de instructiuni de la utilizator
Realizeaza functiile de prelucrare propriu-zisa ale unitatii centrale, cuprinse

in setul de instructiuni ale acestuia
Procesorul central este:

Un sistem digital secvential ce are la baza o structura de procesoare
Un sistem analog secvential ce are la baza o structura de procesoare
Un sistem digital secvential ce are la baza o structura de memorii RAM
Un sistem digital secvential ce are la baza o structura de microprocesoare
Unitatea de control:
Genereaza semnale de comanda, atat pentru unitatile de prelucrare interne

cat si pentru unitati aflate in exteriorul procesorului
Genereaza semnale de comanda, atat pentru initatile de prelucrare interne cat si

pentru PNS-urile aflate in exteriorul procesorului
Genereaza semnale de comanda atat pentru unitatile de prelucrare externe cat

si pentru unitati aflate in exteriorul procesorului
Nu genereaza semnale de comanda atat pentru unitatile de prelucrare externe

cat si pentru unitati aflate in exteriorul procesorului
Principala sarcina a unui procesor central este
Sa citeasca intructiuni din exterior si sa le execute
Sa transmita instructiuni din exterior si sa le transmita mai departe
Sa citeasca instructiuni din interior si sa le execute
Sa citeasca instructiuni din exterior si sa le converteasca
Rularea programului presupune:

A. Executia secventiala a instructiunilor, nu neaparat succesiva. Rezulta ca,
indiferent de tipul procesorului, acesta afecteaza permanent secvente de cicluri
instructiune
Executia secventiala a instructiunilor, neaparat succesiva. Rezulta ca, indiferent

de tipul procesorului, acesta afecteaza temporar secvente de cicluri instructiune
Executia secventiala a instructiunilor, nu neaparat succesiva. Rezulta ca

indiferent de tipul procesorului, acesta nu afecteaza secvente de cicluri
instructiune
Executia secventiala instructiunilor, doar succesiva. Rezulta ca, indiferent de

tipul procesorului, acesta nu afecteaza temporar secvente de cicluri instructiune
Fiecare etapa a unui ciclu instructiune este:
Executata in unul sau mai multe cicluri masina, in functie de instructiune si de

tipul procesorului
Executat in mai multe cicluri masina, in functie de instructiune si

de tipul procesorului
Executa in un ciclu masina, in functie de instructiune si de tipul procesorului
Executa in unul sau mai multe cicluri masina, independent de instructiune dar
in functie de tipul procesorului
Procesoarele CISC sunt caracterizate de:
Un set extins de instructiuni, flexibile si complexe
Mai multe seturi extinse de instructiuni, flexibile si complexe
Un set extins de instructiuni, rigide si complexe

Un set restrans de instructiuni, flexibile si complexe
In CROM, microprogramarea:
A. Pune accent pe realizarea secventiala a operatiilor si, de aceea, executarea
instructiunilor dureaza mai mult
Pune accent pe realizarea secventiala a operatiilor si, de aceea, executarea

instructiunilor dureaza mai putin
Pune accent pe realizarea nesecventiala a operatiilor si, de aceea, executarea


instructiunilor genereaza erori ce face ca procesul sa dureze mai mult
Principalele dezavantaje ale procesoarelor CISC sunt:
Intr-un ciclu de instructiune, operatiile asupra fluxului de instructiuni (citire si

decodificare) sunt mai lente (dureaza mai multe stari de ceas)

decodificare) sunt mai rapide (dureaza mai putine stari de ceas)

decodificare) sunt mai lente (dureaza mai putine stari de ceas)

decodificare) sunt imprecise (dureaza mai multe stari de ceas)
Lungimea instructiunilor trebuie sa fie:
Mai mare decat dimensiunea operanzilor cu care lucreaza procesorul

respectiv
Mai mica decat dimensiunea operanzilor cu care lucreaza procesorul

respectiv
C. Mai mare sau egala cu dimensiunea operanzilor cu care lucreaza
procesorul respectiv
D. Mai mica sau egala cu dimensiunea operanzilor cu care lucreaza

procesorul respectiv
Fiecare instructiune are:
Lungimea fixa, predeterminata, ocupand un singur cuvant in memoria de

program
Lungimea variata, nedeterminata, ocupand un singur cuvant in memoria de

program
Lungimea fixa, predeterminata, ocupand mai multe cuvinte in memoria de

program
Lungimea fixa, nedeterminata, ocupand mai multe cuvinte in memoria de

program
La microprocesoarele RISC, setul de instructiuni este:
Redus si contine doar instructiunile cele mai des folosite in programe
Extins si contine doar instructiunile cele mai des folosite in programe
Redus si contine toate instructiunile folosite in programe
Extins si contine doar instructiunile cele mai des folosite si restul, folosite in
programare
Procesoarele cu arhitectura Harvard au unitati centrale de tip RISC ce au:

A. Un set redus de instructiuni simple si nu folosesc conceptul de
microprogramare
B. Un set extins de instructiuni simple si nu folosesc conceptul de

microprogramare
Un set redus de instructiuni complexe si nu folosesc conceptul de
microprogramare
Un set redus de instructiuni simple si folosesc conceptul de microprogramare
Conceptul RISC a aparut:
La sfarsitul anilor 70
La inceputul anilor 70
Hardware, CROM-ul unui CISC necesita:
Mai multe unitati functionale pentru rularea microprogramelor,

ocupandu-se o arie mare, din chip, pentru blocurile de control
Mai putine unitati functionare pentru rularea microprogramelor, ocupandu-se

o arie mai mare, din chip, pentru blocurile de control
Mai multe unitati functionale pentru rularea microprogramelor,

ocupandu-se o arie mica, din chip, pentru blocurile de control
Mai putine unitati functionale pentru rularea microprogramelor,

ocupandu-se o arie mica, din chip, pentru blocurile de control
La microprocesoarele CISC:
Memoria ROM din CROM are dimensiuni mari, fiind mult mai mare decat
memoria cache interna de nivel 1
B. Memoria RAM din CROM are dimensiuni mari, fiind mult mai mare decat
memoria cache interna de nivel 1
C. Memoria ROM din CROM are dimensiuni mici, fiind mult mai mica decat
memoria cache interne de nivel 1
Memoria ROM din CROM are dimensiuni mari, fiind mult mai mare decat
memoria cache interna de nivel 1 dar mai mica decat memoria cache interna
de nivel 2
In CROM, microprogramarea:


Nu pune accent pe realizarea secventiala a operatiilor si, de aceea, executarea

Nu pune accent pe realizarea secventiala a operatiilor si, de aceea, executarea

Cracterul flexibil al instructiunilor:
Instructiunile pot transfera si prelucra mai multe tipuri de operanzi de

dimensiuni diferite, ce pot fi organizati pe cuvant sau in structuri complexe
Instructiunile pot transfera si prelucra un tip de operanzi de dimensiuni diferite,

ce pot fi organizati pe cuvant sau in structuri complexe
Instructiunile pot transfera si prelucra mai multe tipuri de operanzi de

aceleasi dimensiuni, ce pot fi organizati pe cuvant sau in structuri complexe
Intructiunile pot transfera si prelucra mai multe tipuri de operanzi de

dimensiuni diferite, ce pot fi organizati pe cuvant sau in structuri simple
Procesoarele CISC sunt caracterizate de
Un set extins de instructiuni, flexibile si complexe
Un set restrans de instructiuni, flexibile si complexe
Un set extins de instructiuni, robuste si simple
Un set extins de instructiuni, flexibile si simple
Daca etapele unui ciclu instructiune sunt efectuate de unitati functionale separate ale
procesorului,
Atunci un nou ciclu de instructiune poate incepe, inainte de terminarea ciclului

anterior
Atunci un nou ciclu de instruciune poate incepe, dupa terminarea

cliclului anterior
Atunci un nou ciclu de instructiune nu poate incepe, inainte de terminarea

ciclului anterior
Atunci nu se poate porni un nou ciclu de instructiune
In DSP-uri, pentru micsorarea ciclului instructiune, memoria de program este integrata

in procesor. Ca urmare:
Se micsoreaza etapa de citire a instructiunii insa se restrictioneaza

dimensiunea maxima a programului
Creste etapa de citire a instructiunii insa se restrictioneaza dimensiunea

maxima a programului
Se micsoreaza etapa de citire a instructiunii insa nu se restrictioneaza

Se mareste etapa de citire a instructiunii insa nu se restrictioneaza
Daca procesorul lucreaza in exterior cu o memorie comuna de program si date

El poate citi instructiunile pe aceeasi magistrala bidirectionala
de date, partajata intre fluxuri
El poate citi intructiunile de pe mai multe magistrale bidirectionale de

date, partajate intre fluxuri
El nu poate citi instructiunile de pe aceeasi magistrala bidirectionala de

date, partajata intre fluxuri
El poate citi instructiunile de pe mai multe magistrale diferite

bidirectionale de date ce nu sunt partajate intre fluxuri
Daca memoria de date este de tip multiport
Se pot transfera doi operanzi cu memoria intr-o singura stare de ceas, dar
la momente de timp diferite
Nu se pot transfera doi operanzi cu memoria intr-o singura stare de ceas, dar la
momente de timp diferite
Se pot transfera doi sau mai multi operanzi cu memoria intr-o singura stare de
ceas, dar la momente de timp diferite
Se pot transfera doi operanzi cu memoria intr-o singura stare de ceas, la

momente de timp identice
Automatul RALU utilizeaza:
Acelasi semnal de ceas cu cel al structurii de procesare
Alt semnal de ceas cu cel al structurii de procesoare
Aceleasi semnale de ceas cu cele al structurii de procesare

Diferite semnale de ceas cu cele al structurii de procesare
Cu cat microprogramele au mai putine microinstructiuni, cu
atat:
Atat executia instructiunii este mai rapida, insa CROM-ul trebuie sa genereze
simultan mai multe comenzi catre RALU sau in exterior
Atat executia instructiunii este mai lenta, insa CROM-ul trebuie sa genereze
Atat executia instructiunii este mai rapida, insa CROM-ul nu trebuie sa genereze
Atat executia instructiunii este mai lenta, insa CROM-ul nu trebuie sa genereze
In general, instructiunile unui procesor sunt:
Flexibile, putand fi folosite cu mai multe tipuri de operanzi
Neflexibile, ce nu se pot folosi cu mai multe tipuri de operanzi
Neflexibile, putand fi folosite numai cu un tip de operazi
Flexibile, putand fi folosite cu mai putine tipuri de operanzi
Adresarea la registru:
Se utilizeaza in cazul cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii

centrale
Nu se utilizeaza in cazul cand operandul se gaseste intr-unul din registrele

unitatii centrale
Se utilizeaza in cazul cand operatorul nu se gaseste intr-unul din registrele

unitatii centrale
Se utilizeaza in cazul cand operandul se gaseste in mai multe registre ale unitatii
centrale
Adresa directa indica:
Faptul ca operandul se gaseste in memorie, intr-o pagina de date, si specifica

adresa operandului pe 24 de biti, pentru accesul in mod pagina
Faptul ca operandul nu se gaseste in memorie, intr-o pagina de date, si nu se

specifica adresa operandului pe 24 de biti, pentru accesul in mod pagina
Faptul ca operandul se gaseste in memorie, in mai multe pagini de date, si

Faptul ca operandul se gaseste in memoria RAM, intr-o pagina de date, si

Adresa indirecta:
Specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti, prin continutul unui
registru auxiliar, eventual impreuna cu un deplasament, ce poate fi specificat in
campul instructiunii sau printr-un registru de index
Specifica adresa unui operand in memorie de 24 de biti, prin continutul unui

registru principal, eventual impreuna cu un deplasament, ce poate fi specificat in
campul instructiunii sau printr-un registru de index
Specifica adresa unui operand in memorie pe 24 de biti, prin continutul unui

registru auxiliar, eventual impreuna cu un deplasament, ce nu poate fi specificat
in campul instructiunii sau printr-un registru de index
Adresa imediata se utilizeaza atunci cand:

A. Valoarea operandului este specificata in campul instructiunii. In acest caz,
operandul reprezinta o valoare imediata pe 16 biti sau 24 de biti, continuta in
cei mai putin semnificativi biti ai cuvantului instructiune.
Valoarea operandului nu este specificata in campul instructiunii. In acest

caz, operandul reprezinta o valoare imediata pe 16 sau 24 de biti, continuta
in cei mai putin semnificativi biti ai cuvantului instructiune.
Valoarea operandului este specificata in campul instructiunii, In acest caz,

operandul nu reprezinta o valoare imediata pe 16 sau 24 de biti, continuta in cei
mai putin semnificativi biti ai cuvantului instructiune
Valoarea operandului nu este specificata in campul instructiunii, In acest caz

operandul nu reprezinta o valoare imediata pe 16 biti sau 24 de biti, continuta in
cei mai putin semnificativi biti ai cuvantului instructiune.
Adresa relativa la registrul PC este folosita in:
Operatiile de salt, prin care se modifica registrul PC. In acest caz, se aduna
deplasamentul dat de cei 16 sau 24 de biti mai putin semnificativi ai instructiunii,
la registrul PC.
Operatiile de salt prin care nu se modifica registrul PC. In acest caz, se aduna
deplasamentul dat de cei 16 sau 24 de biti mai putin semnificativi ai
instructiunii, la registrul PC.
Operatiile de salt prin care se modifica registrul PC. In acest caz, nu se aduna
deplasamentul dat de cei 16 sau 24 de biti mai putin semnificativi ai
instructiunii, la registrul PC
Operatiile de stop, prin care se modifica registrul PC. In acest caz, se aduna
deplasamentul dat de cei 16 sau 24 de biti mai putin semnificativi ai instructiunii,
la registrul PC.
Adresa circulara este utilizata de:
Algoritmii de prelucrare digitala a semnalelor, cum ar fi convolutia si corelatia,

ce necesita un buffer de memorie circular. Locatia curenta in buffer este data de
un indicator.
Algoritmii de prelucrare digitala a semnalelor, cum ar fi convolutia si corelatia,

ce necesita mai multi bufferi de memorie circulari. Locatia curenta in bufferi nu
este data de un indicator
Algoritmii de prelucrare digitala a semnalelor cum ar fi convolutia si corelatia

ce nu necesita un buffer de memorie circular. Locatia curenta in buffer este data
de un indicator
Algoritmii de localizare digitala a semnalelor cum ar fi convolutia si corelatia,

ce necesita un buffer de memorie circular. Locatia curenta in buffer este data de
un indicator.
Circuitul CS4218 este realizat in:
Tehnologie CMOS si ulitizat in domeniul procesoarelor multimedia si in

aplicatii audio dedicate. Acest circuit contine cate 2 convertoare A/D si D/A
performante pe 16 biti, avand o rata de conversie de pana la 54kHz pentru
fiecare canal.
Tehnologie CMOS si ulitizata in domeniul procesoarelor multimedia si in

aplicatii audio si video dedicate. Acest circuit contine cate 2 convertizoare A/D
si D/A performante de 16 biti, avand o rata de conversie pana la 54kHz pentru
fiecare canal.
Tehnologie CMOS si utilizat in domeniul procesoarelor multimedia si in

aplicatii audio dedicate. Acest circuit contine cate 1 convertor A/D si D/A
performante pe 16 biti,
avand o rata de conversie de pana la 54kHz pentru fiecare canal.
D. Tehnologie CMOS si utilizat in domeniul procesoarelor multimedia si in

aplicatii audio dedicate. Acest circuit nu contine convertoare.
In general, realizarea unui program in limbaj de asamblare pentru un anumit procesor

presupune:
Cunostinte aprofundate de hardware si software, atat despre procesorul

propriu-zis, cat si despre sistemul de calcul in care acesta este utilizat.
Cunostinte aprofundate de hardware, atat despre procesorul propriu-zis, cat

si despre sistemul de calcul in care acesta este utilizat.
Cunostinte profundate de software, atat despre procesorul propriu-zis, cat si

despre sistemul de calcul in care acesta este utilizat.
Cunostinte de hardware si software despre sistemul de calcul in care

acesta este utilizat.
In general, instructiunile unui procesor sunt:
Flexibile, putand fi folosite cu mai multe tipuri de operanzi.
Neflexibile, putand fi folosite cu mai multe tipuri de operanzi.
Flexibile, putand fi folosite cu doar un tip de operanzi.
Neflexibile, putand fi folosite cu doar un tip de operanzi.
Adresarea la registru:
Se utilizeaza in cazul cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii

centrale.
Se utilizeaza in cazul cand operandul nu se gaseste intr-unul din registrele
unitatii centrale.
Se utilizeaza in cazul cand operandul se gaseste in toate din registrele unitatii

centrale
Adresarea directa:
Indica faptul ca operandul se gaseste in memorie, intr-o pagina de date, si

specifica adresa operandului pe 24 de biti, pentru accesul in mod pagina.
Indica faptul ca operandul se gaseste in memorie, intr-o magistrala de RAM, si

Nu indica faptul ca operandul se gaseste in memorie.
Indica faptul ca operandul se gaseste in memorie, in mai multe pagini de date,

si specifica adresa operandului pe 24 de biti, pentru accesul in mod memorie.
Realizarea aplicaţiilor complexe presupune:
Utilizarea unor simboluri globale care ss reprezinte aceeasi marime pentru mai
multe module de program. De asemenea, este util sa se defineasca o unitate de
program numita macro care apoi sa fie utilizata asemenea unei functii.
Utilizarea unor simboluri locale care sa reprezinte aceeasi marime pentru mai
multe module de program. De asemenea, este util sa se defineasca o unitate de
program macro care apoi sa fie utilizata semenea unei functii
Utilizarea unor simboluri globale care sa reprezinte marimi diferite pentru mai
multe module de program, de
asemenea, este util sa se defineasca o unitate de program numita macro care apoi
sa fie utilizata semenea unei functii.
D. Utilizarea unor simboluri globale care sa reprezinte aceeasi marime pentrumai

multe module de program. De asemenea, nu este util sa se defineasca o unitate
de program.
Utilizarea şi programarea canalelor DMA:
Nu necesita un efort major, deoarece maniera de abordare este similara

transferului unui bloc de date dintr-o zona de memorie într-o alta zona de
memorie, utilizand tehnici software.
Necesita un efort major, deoarece maniera de abordare este similara transferului

unui bloc de date dintr-o zona de memorie intr-o alta zone de memorie, utilizand
tehnici software
Nu necesita un efort major, deoarece maniera de abordare este similara

transferului unui bloc de date dintr-o zona de memorie intr-o alta zona de
memorie, utilizand tehnici hardware.
Nu necesita un efort major, deoarece maniera de abordare nu este similara

transferului unui bloc de date dintr-o zona de memoria intr-o alta zona de
memorie.
Normalizarea pe o hipersfera de dimensiune n este:
Cea mai simpla operatie de normalizare, fiind utilizata pentru limitarea

amplitudinilor vectorilor de intrare si consta în proiectarea spatiului de intrare n
dimensional pe hipersfera n dimensionala, centrata in origine si de raza r
Cea mai complexa operatie de normalizare, fiind utilizata pentru limitarea

amplitudinilor vectorilor de intrare si
consta in proiectarea spatiului de intrare n dimensional pe hipersfera n
dimensionala, centrata in origine si de raza r
C. Cea mai simpla oeratie de normalizare, fiind utilizata pentru extinderea

amplitudinilor vectorilor de intrare si consta in proiectarea spatiului de intrare n
dimensional pe hipersfera n dimensionala, centrata in origine si de raza r
Recunoasterea globala a cuvintelor sau chiar a unor propozitii intregi:
O asemenea functiune utilizeaza metode clasice de recunoastere a formelor, care

presupun: esantionare, cuantificare, codificare si analiza în vederea extragerii
trasaturilor necesare recunoasterii cuvintelor
O asemenea functie utilizeaza metode sofisticate de recunoastere a formelor, care

presupun: esantionare, cuantificare, codificare si analiza in vederea extragerii
trasaturilor necesare recunoasterii cuvintelor
O asemenea functie utilizeaza metode clasice de recunoastere a formelor, care

presupun: esantionare, cuantificare, codificare si analiza in vederea extragerii
trasaturilor necesare recunoasterii semnalelor
O asemenea functie utilizeaza metode clasice de recunoastere a formelor, care

presupun: esantionarea, recunoasterea, codificarea si introducerea in vederea
extragerii trasaturilor necesare recunoasterii semnalelor
O problema în cazul metodei Parsen de estimare parametrica este:
Cea referitoare la alegerea volumelor VI. Daca VI este prea mic, atunci multe din
volumele calculate vor fi goale, iar estimatia nu este statistic stabila (estimatorul are
scapari).
B. Cea referitoare la alegerea volumelor VI. Daca VI este prea mare, atunci multe din
volumele calculate vor fi goale, iar estimatia nu este static stabila (estimatorul are
scapari).
Cea referitoare la alegerea volumelor VI. Daca VI este prea mic, atunci multe din
volumele calculate vor fi pline, iar estimatia nu este static stabila (estimatorul are
scapari).
Cea referitoare la alegerea volumelor VI. Daca VI este prea mare, atunci putine volume
calculate vor fi goale, iar estimatia este static stabila (estimatorul nu are scapari).
Ce este un semnal?
O marime fizica, masurabila, dependenta de timp, care poate fi purtatoare de

informatii
O marime fizica, nemasurabila invariabila in timp, care poate fi purtatoare de

informatii
O marime digitala, masurabila, dependenta de timp, care poate fi purtatoare de

informatii
O marime digitala, nemasurabila, invariabila in timp, care poate fi purtatoare de

informatii.
Un semnal aleator are:
O evolutie in timp supusa hazarului, ce nu poate fi exprimata analitic printr-o

functie de timp
O evolutie in timp predefinita, ce poate fi exprimata analitic printr-o functie de

timp.
O evolutie in timp supusa hazardului, ce poate fi exprimata analitic printr-o

functie de timp.
O evolutie in timp predefinita, ce nu poate fi exprimata analitic printr-o functie de
timp.
Pentu a fi eficienta esantionarea, frecventa de esantionare trebuie sa fie:

A. Mai mare decat dublul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN.
B. Mai mic decat dublul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN.
C. Mai mare decat triplul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN.
D. Mai mic decat frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN.
Fata de prelucrarea numerica generala, prelucrarea numerica de semnal se distinge prin

doua caracteristici:
Semnalele provin din lumea reala si sunt discret
Semnalele provin din mediul digital si sunt continue in timp

Semnalele provin din mediul digital si sunt discrete
Semnalele provin din lumea reala si sunt continue in timp
Semnalele esantionate au o variatie continua in amplitudine deoarece:
Esantioanele au o valoare egala cu amplitudinea semnalului continuu la momentul

respectiv
Esantioanele nu au o valoare egala cu amplitudinea semnalului continuu la

momentul respectiv
Esantioanele au o valoare egala cu amplitudinea semnalului discretizat la

momentul respectiv
Esantioanele nu au o valoare egala cu amplitudinea semnalului discretizat la

momentul respectiv
Dupa natura lui, un semnal poate fi si :

Determinist
Nedeterminist
Singular
Nesingular
Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică
Departamentul de Electronică şi Telecomunicaţii
Specializarea: IV EA, IV AIA An universitar: 2019 - 2020
In sistemele de prelucrare si transmisie a semnalelor, selmnalul este o marime dependenta

de:
Timp
Curent
Tensiune
Amplitudine
Albu
1. Prelucrând în timp real DSP-ul poate executa ... 2. Cresterea frecvenței interne de lucru a procesoarelor
este datorată
a)X Zeci de milioane de operații în virgula mobilă a) Schimbării tensiunii de alimentare
pe secundă
b) Mii de operații pe oră b)X Îmbunătățirii calității tranzistoarelor și
micșorarea dimensiunii lor
c) Doar operații în virgulă fixă c) Măririi memoriei RAM
d) Simultan nu mai mult de 2 operații d) Îmbunătățirii calității tranzistoarelor și măririi
dimensiunii lor
3. Procesoarele numerice de semnal 4. În sistemele de prelucrare și transmisie a
semnalelor,semnalul :
a) Sunt doar de un singur tip a)X Este o mărime dependentă de variabila timp
b) Sunt produse de un singur producator b) Nu poate fi prelucrat
c)X Sunt sisteme de calcul programabile „single- c) Nu poate fi transmis la distanță
chip”
d) Nu au nevoie de componenta software d) Nu poate fi purtător de informație
5. Semnalele deterministe 6. Semnalele aleatoare
a)X Nu sunt purtătoare de informație a)X Pot fi apreciate probabilistic
b) Au o evoluție în timp afectată de hazard b) Au evoluție în timp predefinită
c) Nu sunt previzibile c) Nu sunt purtătoare de informații
d) Nu pot fi exprimate analitic d) Sunt previzibile pe un interval de timp nelimitat
7. Unui sistem de prelucrare numerică îi este caracteristic 8. Avantajul utilizării unui sistem de prelucrare numerică
a semnalelor este
a)X Repetabilitate,adaptibilitatea a)X Lipsa filtrelor de ordin mare
b) Sensibilitate sporită b) Imunitatea redusă la zgomot a semnalelor
numerice
c) Instabilitate c) Algoritmul poate fi scris doar o singură dată
d) Programarea realizabilă doar o singură dată d) Stocarea informației se face pe bandă
magnetică
9. Prima operație de prelucrare a semnalului este 10. In funție de performanțe și cost sistemele încorporate se
pot clasifica în
a)X Filtrarea a) 2 categorii

b) Eșantionarea b) 4 categorii
c) Multiplexarea c) 8 categorii
d) Modularea d) 10 categorii
11. Față de calculatoarele de uz general ,sistemele 12. Unul din principalele avantaje ale sistemelor
încorporate încorporate cu DSP este
a)X Sunt mai fiabile ,mentenabile a) Dependența de factori ai mediului
b) Nu au memorii RAM b) Procesoare pe 4 biți
c) Nu pot fi folosite în condiții agresive de mediu c) Prețul redus
d) Permit o flexibilitate mai mare a mediilor de d)X Versalitatea
programare
13. Unde se pune problema pentru a economisi memorie și 14. Câte componente are sistemul de calcul „single-chip”
magistrale se utilizeaza arhitectura
a) Harvard modificată a)X 8
b) Harvard b) 16
c)X von Neumann c) 32
d) Harward modificată cu magistrale multiple de d) 14
date
15. Principalul avantaj al arhitecturii von Neumann este 16. Caracteristici exclusiv a arhitecturii Harvard sunt
a) Magistrale separate a)X Memorii de program și date ce au căi separate
de legăture cu unitatea centrală
b) Programele sunt stocate în memorii comune b) Magistrale comune
c)X Prețul redus c) Performanțe mai reduse decât la arhitectura von
Neumann
d) Legătura cu exteriorul nu este posibilă d) Folosește 4 tipuri de memorii.
17. Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard 18. Funcția de prelucrare se execută
a)X Necesită mecanisme suplimentare care permite a) Sub controlul utilizatorului
încărcarea programului in MP și a datelor în
MD.
b) Costuri ridicate b) Sub controlul componentei hardware
c) Magistrale comune c)X Sub controlul componentei software
d) Programare este inacceptabil de dificilă d) Nu se execută
19. Pentru creșterea performanțelor în virgulă fixă 20. Care sunt registrele speciale al UC de adresare a
procesoarele numerice de semnal au în plus operanzilor în memorie
a) Memorie RAM a)X Offset(pointer,intex)
b)X Motor DSP b) MP
c) Sistem de răcire c) BCD,Cache
d) Nu au nimic în plus d) CISC
21 În raport cu variabila de timp semnalele pot fi: 22 Care sunt categoriile in care se impart semnalele in
functie de natura lor?
a) Constante sau variabile a) Semnale simple si semnale mixte
b)X Cu timp continuu sau discret b) Semnale uni-modale si semnale multi-modale
c) Imperfecte sau perfecte c) Semnale periodice si semnale neperiodice
d) Independente de timp d)X Semnale deterministe si semnale aleatoare
23 Care sunt semnalele de dialog de care dispune CAN in 24 Considerand discontinuitatea in amplitudine, semnalele
comunicarea cu procesorul? pot fi:
a)X SOC(Start of Conversation) si EOC(end of a) Discontinue si aproximate
conversation)
b) SOC (Start of Conversation) b) Nu putem considera discontinuitatea în
amplitudine
c) EOC(End of conversation) c)X Continue sau discontinue
d) CAN nu comunica cu procesorul d) Continue si aproximate
25 Valorile diferite ale perioadei de esantionare genereaza 26 Selectati afirmatia corecta privind semnalele aleatoare
semnale esantionate diferite?
a) Nici una din cele de mai jos. a) Perturbatiile nu afecteaza sistemele de
transmitere
si prelucrare a informatiilor
b)X In perioada de esantionare nu se genereaza b) Au o evolutie in timp, neafectata de hazard;
semnale esantionate.
c) Nu c)X Perturbatiile sunt exemple de semnale aleatoare
d) Da d) Pot fi exprimate analitic, printr-o functie de
timp
27 DSP-urile sunt importante in prelucrarea semnalelor 28 Procesoarele numerice convertesc semnalele vocale in :
muzicale deoarece:
a)X Ofera functii noi in procesul de mixarea a a)X Serii de date digitale
canalelor
b) Nu permit generararea reverberatilor artificiale b) Biti
c) Accelereaza degradarea c) Semnale esantionate
d) Nu permit generarea ecourilor d) Serii de date analogice
29 Ce este echo-locația? 30 Imaginile sunt semnale dependente de ?
a) Echo-locația este o metodă deosebită de a a) Nici o variabila
obține informații de la un obiect aflat la
distanță, prin
emiterea unor unde continue către obiect și
recepția , analiza datelor reflectate de acesta.
b) Echo-locația este o metodă comună de a obține b)X Variabila spatiala
semnale de la un obiect aflat în apropiere, prin
emiterea unor unde incidete către obiect și
c)X Echo-locația este o metodă comună de a obține c) Variabila timp
informații de la un obiect aflat la distanță, prin
emiterea unor unde incidete către obiect și
d) Echo-locația este o metodă comună de a obține d) Variabila audio
informații de la un obiect aflat la distanță, prin
trimitere a unor semnale eșantionate către
obiect și recepția , analiza sinusoidelor
reflectate de
acesta.
31 In domeniul medical, imagistica a permis investigarea 32 Care din aceste probleme despre imagistica cu raze X
corpului uman incepand cu descoperirea razelor X in: sunt corecte:
a) 1958 a) Expunerea la raze X poate duce la aparitia
cancerului
b)X 1895 b) Radiografiile arata anatomia si nu fiziologia
c) 1985 c)X Toate cele 3 variante sunt corecte
d) 1899 d) In radiografie organale apareau suprapuse,
ascunzandu-se unele in spatele altora
33 Sistemele foto si video comerciale care beneficiaza de 34 Cum se obține arhitectura Harvard modificată?
avantajele folosirii DSP-urilor si tehnicilor de
prelucrare numerica sunt:
a) Video telefoane, dvd player, televiziune a)X Prin utilizarea unei memorii comune de
digitala, program și date
camera video, camera foto digitala, tastatura
b)X Dvd player, televiziune digitala, camera video, b) Se obține prin intermediul unor circuite de
camera foto digitala interfață pe magistrala internă
c) Ecran telefon, dvd player, televiziune digitala, c) Prin accesul alternativ la memorii diferite
camera video, camera foto digitala, mouse
d) Scanner, dvd player, televiziune digitala, d) Se obține prin realizarea unei căi hardware
camera suplimentare de legătură cu magistrala de
video, camera foto digitala instrucțiuni
35 Care este principalul avantaj al arhitecturii Harvard 36 Cum pot fi utilizate blocurile de date curate de UC, in
modificata? arhitectura Harvard modificata?
a)X Principalul avantaj il constituie blocurile de a) Prin accesul lor direct din MD sau prin
date curate, sub forma valorilor constant transferul lor din MP in MD si apoi accesul la
aceste date din MD
b) Chiar daca are costuri de realizare mai mari, b) Prin accesul lor direct din MD sau prin
principalul avantaj este ca are performante transferul lor din MD in MP si apoi accesul la
superioare aceste date din MP
c) Principalul avantaj este costul relativ mare, la c) Prin accesul lor direct din MP sau prin
un nivel de performante acceptabil. transferul lor din MD in MP si apoi accesul la
aceste date din MP
d) Principalul avantaj este costul relativ mic, la d)X Prin accesul lor direct din MP sau prin
un nivel de performante acceptabil. transferul lor din MP in MD si apoi accesul la
aceste date din MD
37 Caracteristici ale CROM 38 In ce conditii poate fi modificat setul de instructiuni
dintr-un automat de control cu memorie ROM
a)X Fiecare microinstructiune reprezinta o stare a) Cu ajutorul unu CAN
b) Are memorie limitata b) Folosindu-se o placa de achizitie
c) Poate opera o singura data la fiecare ms c)X Cand memoria ROM este inlocuita cu memorie
RAM
d) Foloseste memorii flash d) Cand este folosit un IDE special
39 Unde sunt prelucrate operatiile? 40 Cu ce tip de valori lucrează unitățile de prelucrare?
a) În unitatea de memorie interna a) Zecimale
b)X In unitati diferite, dupa modul de reprezentare b) Octale
c) In magistrala de date c) Hexazecimale
d) Pe placa de baza d)X Binare
41 Ce este procesorul central? 42 Care sunt avantajele și dezavantajele integrării

memoriei de program în procesor?
a) Procesorul central este un sistem digital a)X Se micșorează etapa de citire a instrucțiunii,
paralel ce are la bază o structură de
procesare.
b) Procesorul central este un sistem digital b) Se micșorează etapa de execuție a
secvențial ce are la bază o structură de instrucțiunii, însă se restricționează
transmitere de date. dimensiunea maximă a programului.
c)X Procesorul central este un sistem digital c) Se micșorează etapa de citire a instrucțiunii,
secvențial ce are la bază o structură de însă se restricționează dimensiunea minimă a
procesare. programului.
d) Procesorul central este un sistem analogic d) Se micșorează etapa de decodificare a
secvențial ce are la bază o structură de instrucțiunii, însă se restricționează
procesare. dimensiunea maximă a programului.
b) Citire, execuție b) Se micșorează etapa de
citire a instrucțiunii,
43 Care sunt etapele unui ciclu instrucțiune? 44 Principalul avantaj al procesoarelor CISC
il constitue
a) Citire, execuție a) programarea mai grea deoarece nu
se pot folosi instructiuni complexe
b) Citire, decodificare, execuție, codificare b)X programarea mai usoara deoarece
se pot folosi instructiuni mai
complexe
c) Citire, decodificare c) nu poate avea instructiuni
complexe
d)X Citire, decodificare, execuție d) programarea mai usoara deoarece
nu se pot folosi instructiuni
complexe
45 Unul din dezavantajele procesoarelor 46 Procesoarele CISC sunt caracterizate de
CISC este
a) nici una din variante a) un set scăzut de instrucțiuni
b) intr-un ciclu instructiune operatiile b)X un set extins de instrucțiuni
asupra fluxului de instructiuni sunt
mai lente
c)X intr-un ciclu instructiune operatiile c) cateva milioane de instructiuni
asupra fluxului de instructiuni sunt
mai rapide
d) in orice moment de timp pe d) maxim 10 instructiuni
magistrala comuna se poate
transfera mai multe cuvinte sau
mai multi operanzi
47 Caracterizati procesoarele de tip RISC. 48 Care ar fi un avantaj al microprocesoarelor de tip
RISC?
a) Procesoarele de tip RISC prezinta un set mare a) La microprocesoarele RISC, setul de
de instructiuni este mare si contine doar
instructiuni simple(zeci de mii) si nu folosesc instructiunele cele mai des folosite in
conceptul de microprogramare. programare, astfel se simplifica munca de
compilare si creste viteza de executie.
b) Procesoarele de tip RISC prezinta un set redus b)X La microprocesoarele RISC, setul de
de instructiuni simple( cateva zeci) si folosesc instructiuni este redus si contine doar
conceptul de microprogramare. instructiunile cele mai des folosite in
programare, astfel se simplifica munca de
compilare si creste viteza de executie.
c)X Procesoarele de tip RISC prezinta un set redus c) Setul de instructiuni este complex si cu multe
de instructiuni simple(cateva zeci) si nu moduri de adresare.
folosesc
conceptul de microprogramare.
d) Procesoarele de tip RISC prezinta un set redus d) O instructiune ocupa mai multe cuvinte in
de instructiuni complexe(cateva zeci) si nu memoria de program.
folosesc conceptul de microprogramare.
49 Caracterizati programele care sunt accesate utilizand 50 Tipurile de date mobile cu care poate opera Procesorul
procesoarele de tip RISC. de semnal TMS320C32 sunt
a) Programele ocupa un spatiu mic de memorie, a)X Unsigned integer, signed integer, floating-point
datorita numarului mic de instructiuni.
b) Programele ruleaza cu o viteza redusa. b) Unsigned integer, singed integer, fixed point,
foating-point
c) Programele ocupa un spatiu mare de memorie, c) Unsigned integer, signed integer, fixed point
datorita numarului mai mare de instructiuni,
cat
si faptul ca instructiunile au o lungime
variabila,
mica.
d)X Programele ocupa un spatiu mare de memorie, d) Signed integer, fixed point, floating-point
datorita numarului mai mare de instructiu, cat
si
faptul ca instructiunile au o lungime
fixa,mare.
51 Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul 52 Procesorul TMS320C32 poate adresa un spatiu total de
general al numerelor in virgula mobila este in memorie de:
ordinea:
a)X ESF: exponent, bit de semn, campul fractie a) 8 Mcuv pe 16 de biti
b) SFE: bit de semn, campul fractie, exponent b)X 16 Mcuv pe 32 de biti
c) FSE: campul fractie, bitul de semn, exponent c) 32 Mcuv pe 64 de biti
d) MESF: mantisa, exponent, bit de semn, camul d) 64 Mcuv pe 128 de biti
fractie
53 Cate moduri de adresare suporta procesorul de semnal 54 Cand se foloseste adresarea directa a TMS320C32
TMS320C32?
a) 3 a)X Atunci cand operandul se gaseste in memorie
b)X 5 + 2 moduri suplimentare. b) Atunci cand operandul se gaseste intr-unul
dintre registre
c) 9 c) Atunci cand operandul se gaseste intr-unul din
registrele externe
d) 14 d) Atunci cand operandul este introdus de
utilizator
55 Cand se utilizeaza adresarea imediata a TMS320C32? 56 TMS320C32 poate opera cu numere in virgula fixa pe
cate tipuri de formate
a)X Se utilizeaza atunci cand valoarea operandului a) Format scurt(8 biti),forma simpla precizie(32
este specificata in campul instructiunii. biti)
b) Se utilizeaza atunci cand valoarea operandului b)X Format scurt(16 biti),forma simpla precizie(32
este specificata in registru. biti)
c) Se utilizeaza atunci cand operandul se gaseste c) Format scurt(32 biti),forma simpla precizie(64
in biti)
memorie
d) Se utilizeaza atunci cand valoarea operandului d) Format scurt(10 biti),forma simpla precizie(20
este introdusa de utilizator. biti)
57 Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul 58 Care sunt tipurile de formate cu care procesorul
general al numerelor in virgula mobila TMS320C32 poate opera cu numere în virgulă
contine: mobilă?
a) Patru campuri a) Format scurt, format simplă precizie, format
dublă precizie
b) Doua campuri b) Format scurt, format simplă precizie, format
precizie extinsă, format întreg
c)X Trei campuri c)X Format scurt, format simplă precizie, format
precizie extinsă
d) Un Camp d) Format mică precizie, format simplă
precizie, format precizie extinsă
59 Câți biți sunt necesari pentru reprezentarea unui 60 Cum sunt reprezentate numerele reale in
număr real în virgulă mobilă formatul scurt și câți formatul virgulei mobile?
biți sunt alocați fiecărei parte componentă?
a) 16 de biți: 2 pentru Exponent, 2 bit de semn a) Baza*Exponent^Mantisa
și 12 de biți pentru fracție
b) 16 de biți: 4 pentru Exponent, 2 biți de b)X Mantisa * BazaÊxponent
semn și 10 de biți pentru fracție
c) 16 de biți: 4 pentru Exponent, 1 bit de semn c) Mantisa*Exponent^Baza
d)X 16 de biți: 4 pentru Exponent, 1 bit de semn d) Niciuna dintre cele enumerate
61 In ce fel de format poate opera procesorul de semnal 62 Cand creste masura similaritatii?
TMS320C32?
a)X Format scurt (16 biti) sau format simpla a) Atunci cand distanta dintre cele doua puncte
precizie (32 biti) creste
b) Format scurt (16 biti) b) Atunci cand punctele coincid
c) Format simpla precizie (32 biti) c)X Atunci cand distanta dintre cele doua puncte
scade
d) Format scurt (16 biti) sau format precizie d) Atunci cand distanta ramane constanta
exstinsa (32 biti)
63 Ce forma ia distanta Manhattan pentru date binare? 64 Cum se apeleaza subrutina de calcul al radicalului?
a) Forma distanţei Hamming a) ldi SQRT
b)X Forma distanţei Hamming sau a celei b) rptb SQRT
Tanimoto
c) Forma distanţei euclidiene c) addf SQRT
d) Forma distanţei Tanimoto d)X call SQRT
65 Cum se acceseaza elementele vectorului? 66 Care este secventa ce realzeazza suma patratelor?
a)X Sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în a) addf r1,r0
registrul ar0, iar adresa de memorie din ldf *ar0++,r1
registrul mpyf r1,r1
ar0 se incrementează după fiecare încărcare a alfa: rptb alfa
datei din memorie în registrul r1.
b) Sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în b)X rptb alfa
registrul r1, iar adresa de memorie din registrul ldf *ar0++,r1
ar0 se incrementează după fiecare încărcare a mpyf r1,r1
datei din memorie în registrul r1 alfa: addf r1,r0
c) Sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în c) rptb alfa
registrul ar0, iar adresa de memorie din mpyf r1,r1
registrul ldf *ar0++,r1
r1 se incrementează după fiecare încărcare a alfa: addf r1,r0
datei
din memorie în registrul r1
d) Sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în d) rptb alfa
registrul r1, iar adresa de memorie din registrul addf r1,r0
r1
67 Ce face instructiunea ldf @k1,r0 ? 68 Ce este registrul numarator?
a) Incarcă în registrul k1 constanta r0 a)X Este pe 24 de biţi şi conţine numărul de
cuvinte ce trebuie transferat pe canalul DMA
respectiv.
b) Se iniţializează constantele b) Este pe 32 de biţi şi conţine numărul de
cuvinte ce trebuie transferat pe registru
temporar respectiv.
c)X Incarcă în registrul r0 constanta k1 c) Este pe 32 de biţi şi conţine numărul de
cuvinte ce trebuie transferat pe canalul DMA
respectiv.
d) Se setează adresa memoriei d) Este pe 24 de biţi şi conţine numărul de
cuvinte ce trebuie transferat pe registru
temporar respectiv.
69 In ce ordine sa poate face accesul daca CPU si DMA 70 Care din urmatoarele NU este o caracteristica a unui
acceseaza aceeasi locatie de memorie? controller DMA?
a) CPU are totdeauna prioritate faţă de DMA a)X Nu are registre separate pentru adresele sursă
şi destinaţie
b)X Toate variantele de raspuns b) Posibilitatea transferului de date oriunde în
memoria fizică a procesorului
c) DMA are totdeauna prioritate faţă de CPU c) Sincronizarea transferului de date utilizând
întreruperi externe sau interne
d) In schema de priorităţi rotative d) Posibilitatea transferurilor paralele ale
CPU şi
DMA, cu aceleaşi rate de transfer, datorită
magistralelor interne separate ale acestora
71 Ce dimensiune are registrul SSA? 72 Ce inseamna SSA?
a) 32 a) Start segment address
b) 31 b)X Segment start address
c) 24 c) Simple segment address
d)X 19 d) Short segment address
73 Care din variante NU este adevarata? 74 Cum pot efectua canalele DMA transferuri?
a)X Are dimensiune 32 cuvinte de 64 biti a)X Folosind magistrala de adrese pe 24 de biţi şi
magistrala de date pe 32 de biţiX
b) Memoria cache operează automat, fără b) Folosind magistrala de adrese pe 24 de biţi şi
intervenţia utilizatorului magistrala DMA pe 32 de biţi
c) Reduce mult numărul de accesări la memoria c) Folosind magistrala DMA pe 24 de biţi şi
externă procesorului magistrala de date pe 32 de biţi
d) Eliberează magistralele externe, ce pot fi astfel d) Folosind magistrala DMA pe 24 de biţi şi
folosite de către canalele DMA, pentru magistrala de adrese pe 32 de biţi
transferuri de date
75 Care din variante NU este o magistrala de date? 76 Ce este un boot-loader?
a) Bus DATE D a) Permite încărcarea unui program sau a unor
date după iniţializarea sistemului, de la un port
serial sau de la o memorie externă organizată
pe 1, 2, 4, 8, 16 sau 32 de biţi
b) Bus ADR2 D b) Permite încărcarea unui program sau a unor
date după iniţializarea sistemului, doar de la
un port serial.
c)X Bus DATE DMA c) Permite încărcarea unui program sau a unor
date după iniţializarea sistemului, doar de la o
memorie externă organizată pe 1, 2, 4, 8, 16
sau 32 de biţi
d) Bus ADR1 D d) Permite încărcarea unui program sau a unor
date după iniţializarea sistemului, de la un port
serial sau de la o memorie externă organizată
pe 16 sau 32 de biţi.
77 Ce valoare se scrie la initializarea sistemului in 78 Care este semnificatia indicatorului CE?
registru
ST?
a) 000000H a) Sterge memoria cache.
b) 00000000F b)X Activează sau dezactivează memoria cache de
instrucţiuni
c) 000000F c) Activează sau dezactivează cache-ul de
instrucţiuni.
d)X 00000000H d) Indicator de transport
79 Care din indicatori sunt ai registrului de stare? 80 De ce numerele in format precizie extinsa au o precizie
mai mare decat cele in format simpla precizie?
a) Repeat Mode Flag – Dacă RM=1, atunci a)X Deoarece câmpul fracţie are dimensiune mai
registrul mare
PC este modificat de instrucţiunile de repetare
bloc sau repetare instrucţiune
b) Latched Underflow Flag- indicator care este b) Deoarece câmpul fracţie are dimensiune mai
setat mica
de fiecare dată când este setat şi indicatorul
UF.
c) Zero Flag – indicator de zero. c) Deoarece câmpul exponent are dimensiune
mai mare
d)X Toate variantele de raspuns. d) Deoarece câmpul exponent are dimensiune mai
mica
81 Câte blocuri de memorie RAM are procesorul 82 Ce este memoria cache și care este dimensiunea
TMS320C32 și care este dimensiunea acestora? acesteia pentru procesorul TMS320C32?
a) Procesorul are patru blocuri RAM fiecare a) Memoria cache este o memorie foarte rapidă
de 256 cuvinte de 32 biți în care se stochează date. Dimensiunea ei
este 128 cuvinte de 32 de biți
b)X Procesorul are două blocuri RAM fiecare de b)X Memoria cache este o memorie foarte rapidă
256 cuvinte de 32 biți în care se stochează instrucțiuni.
Dimensiunea ei este 64 cuvinte de 32 de biți
c) Procesorul are două blocuri RAM fiecare de c) Memoria cache este o memorie foarte rapidă
256 cuvinte de 64 biți în care se stochează date și adrese.
Dimensiunea ei este 64 cuvinte de 32 de biți
d) Procesorul are patru blocuri RAM fiecare d) Memoria cache este o memorie foarte rapidă
de 256 cuvinte de 65 biți în care se stochează adrese. Dimensiunea ei
este 128 cuvinte de 32 de biți
83 Cum operează memoria cache și ce algoritm 84 Relatia sumei ponderate dintre 2 elemente din vectorii
folosește? x si y este :
a) Memoria cache operează prin folosirea a)X Z(i) = k1 ·x(i)+k2·y(i) ; i=1... 5
comenzii CSH și folosește algoritmul LRU
b) Memoria cache operează automat folosind b) Z(i)=k1 + x(i) · k2 +y(i) ; i=1...5
algoritmul LRA
c)X Memoria cache operează automat folosind c) Z(i)=k1 + x(i) + k2+y(i) ; i=1 ...5
algoritmul LRU
d) Memoria cache operează prin folosirea d) Toate variantele sunt corecte
comenzii CSH și folosește algoritmul LRA
85 d(X,Y) [( x y )T * C ( x y )]^(1/2) , 86 Retsu este o instructiune folosita pentru :
defineste:
a) Distanta Minkovski a) A iesi dintr-o bucla infinita
b) Declararea constantelor X si Y b)X A reveni dintr-o intrerupere
c)X Distanta Mahalanobis c) A reseta valorile registrilor
d) Nici o varianta nu este corecta d) Toate variantele sunt corecte
87 Adresarea la registru se utilizeaza cand : 88 Adresarea directa se calculeaza prin:
a)X Operandul se gaseste intr-unul din registrele a) Concatenarea celor mai semnificativi 8 biti ai
U.C registrului indicator , cu cei mai semnificativi
16
biti ai cuvantului instructiune
b) Operandul se gaseste intr-unul din registrele b)X Concatenarea celor mai putini semnificativi 8
procesorului biti ai registrului indicator, cu cei mai putini
semnificativi 16 biti ai cuvantului instructiune
c) Operandul se gaseste intr-una din magistrale c) Adunarea in sistem binar ale adreselor
operanzilor
d) Toate variantele sunt corecte d) Toate variantele sunt corecte
89 Cum se obtine un sistem digital de ordinul 3 90 Care este rata de transfer pentru ficare semnal
a) Prin conectarea in bucla de reactie a unui a) 1 Mb/s
singur automat finit particular
b)X Prin conectarea in bucla de reactie a doua b) 256 kb/s
c) Prin conectarea in bucla de reactie a trei c) 32 kb/s
d) Prin conectarea in bucla de reactie a patru d)X 64 kb/s
Nastase
111 DSP-ul TMS320C3x poate executa 112 Procesor numeric de semnal , pe
maxim virgula mobila este:
a) 40MFLOPS a) TMS320C24x
b) 80 MFLOPS b) TMS320C67x
c) 100 MFLOPS c) TMS320C62x
d) 60 MFLOPS d) TMS320C3x
113 Procesoarele TMS320C3x lucreaza 114 DSP-urile au unitati de prelucrare:
cu numere in virgula mobila pe:
a) 8 biti a) serie
b) 16 biti b) paralele
c) 32 biti c) incrucisate
d) 64 biti d) eliptice
115 Alege o caracteristica ce nu este 116 Semnalele digitale se pot obtine din
specifica semnalelor deterministe: semnale analogice prin:
a) pot fi exprimate analitic a) cuantizare
b) nu sunt purtatoare de informatie b) esantionare si cuantizare
c) au o evolutie in timp predefinita c) discretizare si esantionare
d) sunt afectate de hazard d) esantionare
117 Alege o caracteristica a semnalelor 118 Frecventa de esantionare trebuie sa
aleatoare: fie:
a) nu sunt purtatoare de informatie a) egala cu frecventa maxima a
semnalelor aduse convertorului
b) sunt afectate de hazard b) mai mica decat dublul frecventei
maxime a semnalelor aduse
convertorului
c) nu sunt afectate de hazard c) egala cu dublul frecventei
maxime a semnalelor aduse
convertorului
d) poate fi exprimata analitic sub d) mai mare decat dublul frecventei
forma x(t). maxime a semnalelor aduse
convertorului
119 Filtrarea digitala: 120 Alege varianta gresita:
a) are loc inainte de convertorul a) Repetabilitatea este o
analog-numeric caracteristica a unui sistem de
prelucrare numerica
b) este realizata de convertor b) Sensibilitatea redusa la perturbatii
este o caracteristica a unui sistem
de prelucrare numerica
c) are loc dupa convertorul analog- c) Stocarea neperformanta a datelor
numeric este un dezavantaj al utilizarii
unui sistem de prelucrare
numerica
d) este mai putin eficienta decat d) Adaptabilitatea este un avantaj al
filtrarea analogica utilizarii unui sistem de prelucrare
numerica
121 Din punct de vedere hardware, 122 Ce varianta nu reprezinta o categorie a

sistemele incorporate nu contin: sistemelor încorporate?
a) unitate centrala a) produse de larg consum cu DSP-

uri
b) unitati de comunicatie b) produse portabile cu DSP
c) programe de control c) produse performante cu DSP-uri

d) circuite integrate d) produse portabile fara DSP-uri
123 Care nu este un avantaj a sistemelor 124 Aplicatiile procesoarelor de semnal din
incorporate cu DSP-uri din domeniul graficii si imaginii sunt:
urmtoarele?
a) simplitate a) filtrare digitala
b) versatilitate b) scanare cod de bare
c) complexitate c) generare de semnale
d) repetabilitate d) voice mail
125 Aplicatiile procesoarelor de semnal 126 Aplicatiile procesoarelor de semnal in
din domeniul militar sunt: domeniul medical sunt:
a) recunoastere de forme a) echipamente de diagnostic
b) monitorizare pacienti b) sinteza vocala
c) procesare sonar c) recunoastere vocala
d) simulari seismice d) ghidare rachete
127 Generarea vorbirii se poate face prin: 128 Radarul este un acronim de la:
a) inregistrare digitala a) Ratio Direction And Ranging
b) demodulare b) Radio Diflexion And Rage
c) inregistrare digitala si simularea c) Radio Detection And Ranging
tractului vocal
d) simularea tractului vocal d) Radio Detection And Reflexion

129 Intervalul de operare tipic al sonarului 130 Imaginile sunt semnale dependente de:
activ este:
a) 200....300Km a) o variabila de timp
b) 10....50Km b) calitatea ecranului
c) 500...1000Km c) variabila spatiala
d) 10...100Km d) calitatea pinilor DSP-ului
131 In domeniul medical, imagistica cu 132 DSP-urile nu pot imbunatatii calitatea
raze X a avut urmatoarea problema: imaginilor prin:
a) in radiografie organele apar a) ajustarea volumului
individuale
b) se poate face diferenta intre b) ajustarea contrastului si a

tesuturi luminozitatii
c) radiografia arata fizilogia si nu c) recunoasterea formelor
anatomia
d) expunerea la raze X poate duce la d) reducerea zgomotului
cancer
133 Arhitectura von Neumann utilizeaza o 134 Structura arhitecturii von Neumann
memorie: este:
a) separata de program si date a) simpla dar scumpa
b) comuna de program si date b) complexa si scumpa
c) memoria este fragmentata in 3 c) simpla si ieftina
d) nu are memorie d) complexa si ieftina
135 Arhitectura von Neumann utilizeaza 136 Arhitectura Harvard utilizeaza
procesoare cu unitati centrale de tip: memorii:
a) RISC a) comune de program si date
b) ALU b) ROM de program si date
c) RALU c) DSP
d) CISC d) separate de program si date
137 Capactatea de memorare a memoriei 138 Arhitectura Harvard permite:
program este:
a) mai mica decat a memorie de a) citirea pe rand a memoriilor de

date program si date
b) egala cu a memoriei de date b) citirea doar a memoriei program
c) mult mai mare decat a memoriei c) citirea simultana a memoriei de
de date program si date
d) infima d) nu permite citirea memoriei
program
139 La citirea instructiunilot din MP, 140 Cand se citesc datele din blocurile
memoria este adresata cu adresa: curate, adresarea MP se face cu:
a) ADRP a) ADRT
b) ADRD b) ADRC
c) ADRC c) ADRP
d) ADRT d) ADRD
141 DSP-urile pot accesa datele curate din: 142 Majoritar, DSP-urile sunt unitati
centrale de tip:
a) MD a) Multiprocesor
b) direct din MP b) Monoprocesor
c) ALU c) Dulaprocesor
d) CISC d) Cvasiprocesor
143 Este un sistem digital de ordinul 3 : 144 Structura de procesare este conectata
prin urmatorul flux:
a) Sisteme cu bucla de reactie a) Un flux de iesire de instructiuni
deschisa prin CLC
b) Siteme cu bucla de reactie b) Un flux de date de iesire
deschisa printr-o memorie RAM
c) Sisteme cu bucla de reactie c) Un flux de date de intrare
inchisa printr-o memorie RAM
d) Sisteme cu bucla de reactie d) Un flux de intrare de instructiuni
inchisa printr-o memorie ROM
145 Pentru cresterea performantelor in 146 Procesorul elementar citeste
virgula fixa, procesoarele de semnal instructiuni din:
au:
a) Motor DSP a) Dintr-o memorie de program
interna
b) Motor Process b) Dintr-o memorie de date interna
c) Motor RISC c) Dintr-o memorie de program
externa
d) Motor ALU d) Dintr-o memorie de date externa
147 DSP-urile performante au intern 148 Procesorul central este:
arhitectura:
a) Von Neumann a) Sistem analogic
b) Harvard b) Sistem digital nonsecvential
c) Stanford c) Sistem digital secvential
d) Oxford d) Sistem analogic secvential
149 Procesorul executa instructiuni dintr- 150 Ciclurile masina dureaza:
un program aflat:
a) Intr-o memorie interna a) Dublul starilor de ceas
b) Intr-o memorie de date b) Un numar intreg de stari de ceas
c) Intr-o memorie externa c) O singura stare de aceas
d) Nu executa instructiuni d) Este instant
151 Procesoarele CISC au: 152 In CROM operatiile se realizeaza:
a) Set restrans de instructiuni a) secvential
b) Instructiuni simple b) Toate odata
c) Set extins de instructiuni c) Nu se realizeaza operatii
d) Instructiuni fragmentate d) Procesoarele CISC nu contin
CROM
153 Avantajele procesoarelor CISC sunt: 154 Procesoarele RISC sunt
a) Operatiile sunt lente a) Mai performante decat CISC
b) Nu permit instructiuni care sa b) Mai putin performante decat
utilizeze 2 operanzi CISC
c) Programare complexa c) La fel de performante ca cele
CISC
d) Programare usoara d) Cu set extins de instructiuni
155 Setul de instructiuni nu trebuie sa fie 156 Lungimea instructiunilor trebuie sa fie
a) Simplu a) Mai mica decat dimensiunea
operanzilor
b) Complex b) Mai mare decat dimensiunea
operanzilor
c) Simetric c) Egala cu dimensiunea operanzilor
d) Cu putine moduri de adresare d) De 2 biti
157 Procesorul TMS320C32 suporta: 158 Adresarea la registru este cea mai
rapida deoarece:
a) 1 mod de adresare a) Operandul se afla deja adus in
procesor
b) 3 moduri de adresare b) Operandul se afla in afara
procesorului
c) 5 moduri de adresare c) Operandul se afla la iesirea din
procesor
d) 2 moduri de adresare d) Operandul nu trebuie sa ajunga in
procesor
159 Adresarea directa indica adresa 160 Cui se datoreaza flexibilitatea adresarii
operandului pe : indirecte:
a) 8 biti a) Unitatile aritmetice ARAU
modifica registrele auxiliare in
paralel cu operatiile efectuate de
CPU
b) 16 biti b) Unitatile aritmetice ARAU
modifica registrele auxiliare dupa
efectuarea operatiilor de CPU
c) 24 biti c) Unitatile aritmetice RAU
CPU
d) 32 biti d) Unitatile aritmetice ANAU
CPU
161 Adresarea indirecta specifica adresa 162 Cand se utilizeaza adresarea imediata
unui operand prin:
a) Continutul unui registru auxiliar a) Cand valoarea operandului nu
este specificata
b) Continutul registrului princila b) Cand valoarea operandului este
specificata in campul instructiunii
c) Continutul magistralei c) Cand nu exista operand
d) Datele de la tastatura d) Cand operandul e nedefinit
163 Numerele intregisunt reprezentate in 164 Numerele intregi in format simpla
virgula fixa in format: precizie sunt reprezentate pe:
a) Simpla precizie si precizie a) 8 biti
extinsa
b) Precizie extinsa b) 16 biti
c) Format simplu si precizie extinsa c) 24 biti
d) Formati simplu si simpla precizie d) 32 biti
165 Intervalul de reprezentare a numerelor 166 Numerele reale sunt reprezentate in
intregi cu semna in format scurt este: virgula mobila in formatul:
16 16 B
a) I2=[-2 , 2 -1] a) ExM
15 16 E
b) I2=[-2 , 2 -1] b) BxM
15 15 M
c) I2=[-2 , 2 -1] c) BxE
16 E
d) I2=[-1, 2 -1] d) MxB
167 Pentru procesorul TMS320C32 168 Procesorul TMS320C32 poate opera
formatul de virgula mobila contine 3 cu numere in virgula mobila in:
campuri in urmatoarea ordine:
a) Exponent, Semn, Fractie a) Format scurt
b) Semn, Fractie, Exponent b) Precizie simpla
c) Exponent, Fractie, Semn c) Precizie extinsa
d) Mantisa Fractie d) Format scurt, Precizie simpla,
Precizie extinsa
169 Numerele reale in format scurt sunt 170 Exponentul este operand cu semna pe
reprezentate pe: 4 biti, cu valori in intervalul:
a) 8 biti a) [-7,8]
b) 10 biti b) [-8,8]
c) 32 biti c) [-10,10]
d) 16 biti d) [-8,7]
171 Campul fractie pentru formatul scurt 172 Exponentul numerelor reale in simpla
contine: precizie are intervalul
a) 10 biti a) [-8,7]
b) 8 biti b) [-100,99]
c) 16 biti c) [-128,127]
d) 11 biti d) [-127, 130]
173 Campul fractie pentru formatul simpla 174 Numarul real 0.0 in simpla precizie e
precizie are reprezentat astfel:
a) 20 biti a) 80000000h
b) 30 biti b) 8000h
c) 32 biti c) 800000h
d) 23 biti d) 800000000000000h
175 Numerele reale in precizie extinsa sunt 176 Reprezentarea numarului 0.0 in
reprezentate pe precizie extinsa este
a) 50 biti a) 80000000h
b) 60 biti b) 800000000h
c) 30 biti c) 8000000000h
d) 40 biti d) 80000h
177 Campul fractie pentru formatul 178 Indicatorul UF semnalizeaza
precizie extinsa contine
a) 30 biti a) Ca exponentul este mai mare
decat -128
b) 20 biti b) Ca exponentul este mai mic decat
-128
c) 15 biti c) Ca fractia este mai mare decat
128
d) 31 biti d) Ca exponentul este mai mic sau
egal cu -128
179 Indicatorul CC 180 Indicatorul GIE
a) Sterge memoria cache a) Activeaza intreruperile
procesorului
b) Dubleaza memoria cache b) Dezactiveaza intreruperile
procesorului
c) Compileaza memoria cache c) Activeaza si dezactiveaza
intreruperile procesorului
d) Compune memoria cache d) Inchide tot procesul
181 Procesorul TMS320C32 poate adresa 182 Memoriile DARAM pot pastra
un spatiu de memorie de
a) 10 Mcuv a) Programe
b) 12Mcuv b) Date
c) 16Mcuv c) Bitul de semn
d) 30Mcuv d) Si programe si date
183 Canalele DMA pot efectua transferuri 184 Procesorul TMS320C32 dispune de
folosin magistrala de adrese pe memorie cache pentru instructiuni de
dimensiuni
a) 20 si 35 biti a) 60 cuvinte de 32 biti
b) 24 si 32 biti b) 50 cuvinte pe 30 biti
c) 15 si 20 biti c) 64 cuvinte pe 32 biti
d) O singura magistrala de 32 biti d) 10 cuvinte pe 40 biti
185 Memoria cache opereaza automat 186 Fiecare segment de memorie cache are
folosind un agoritm cate un registru SSA pe
a) CSED a) 32 biti
b) CISCO b) 19 biti
c) LRU c) 20 biti
d) RLU d) 8 biti
187 Procesorul TMS320C32 are 188 Transferurile paralele ale CPU si DMA
au aceleasi rate de transfer datorita
a) Un canal DMA a) Magistralelor externe
b) 3 canale DMA ce lucreaza b) Magistralelor externe separate
independent
c) 2 canale DMA ce pot lucra c) Magistralelor interne separate
independent
d) Zeci de canale DMA d) Magistralelor interne comune
189 O caracteristica a controlerelor DMA 190 Suma ponderata este data de relatia
este sincronizarea transferului de date
utilizand
a) Doar intreruperi interne a) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i
=1...5.
b) Doar intreruperi externe b) z(i) = k3 · x(j) + k2 · y(i), unde i
=1...5.
c) Intreruperi lente c) z(i) = k-1 · x(i) + k2 · y(i), unde i
=1...5.
d) Intreruperi interne sau externe d) z(i) = k+1 · x(i) + k2 · y(i), unde i
=1...5.
191 In cadrul programului la sumarea 192 dupa incarcarea programului in SRAM
ponderata prin intermediul registrelor si dupa dezasamblare se obtine
auxiliare se exemplifica
a) Adresarea directa a) Un program nou
b) Adresarea indirecta b) Un program diferit
c) Adresarea imediata c) Un program eronat
d) Adresarea pe registru d) Acelasi program
193 194
Secventa Sintaxa
realizeaza reprezinta
a) Suma cubului a) Suma patratelor
b) Suma patratelor b) Norma euclidiana
c) Diferenta patratelor c) Norma fixa
d) Puterea patratelor d) Norma flexibila
195 Elementele vectorului sunt accesate 196 Adresa de memorie din registrul ar0 se
prin indecele aflat in registrul incrementeaza dupa fiecare incarcare a
datei din memorie in registrul
a) Ar0 a) R0
b) Ar1 b) R1
c) Ar2 c) R2
d) Ar3 d) R3
197 198 Inlocuind p din formula distantei lui
Minkovski cu valoarea 2 obtinem
Formula
reprezinta
a) Distanta mendeleev a) Distanta Hamming
b) Distanta mare b) Distanta Tanimoto
c) Dimensiune maxima c) Distanta Manhattan
d) Distanta Minkolski d) Distanta euclidiana
199 Formula 200 Masura similaritatii este cu atat mai
reprezinta mare cu cat:
a) Distanta Hamming a) Distanta dintre cele doua puncte
este mai mare
b) Distanta Mahalanobis b) Distanta dintre cele doua puncte
este egala
c) Distanta Mnhattan c) Distanta dintre cele doua puncte
este mai mare sau egala
d) Distanta euclidiana d) Distanta dintre cele doua puncte
este mai mica
Ursu
Ce reprezintă procesoarele numerice de semnal?

Sunt sisteme de calcul programabile de tip „single-chip” . destinate prelucrării
complexe a semnelor digitale.
b)
c)
d)
Datorită cărui aspect, procesoarele de semnal pot executa zeci de milioane de operații în
virgulă mobilă pe secundă?
Datorită frecvenței mari la care lucrează și setului complex de instrucțiuni de care

dispun.
c)
d)
Ce fenomen a stat la baza evoluției în timp aprocesoarelor de semnal?
Dezvoltarea tehnologiei de fabricație a circuitelor integrale digitale.
De ce depind performanțele obținute de un procesor de semnal ?

a)
b)
c)
Acestea depind esențial de componentele software oferite de fabricant.
Ce este un semnal?
Mărimea fizică măsurabilă dependentă de timp, care poate fi purtătoare de informație
și care poate fi prelucrată sau transmisă la distanță între două sisteme.
b)
c)
d)
Ce tipuri de semnal există, după natura lor?
Semnale deterministe și aleatoare
Ce tipuri de semnale sunt utilizate ca suport al informației?

În general, sunt utilizate semnalele deterministe.
b)
c)
d)
Ce este vital pentru recuperarea corectă a informațiilor?
a)
b)
Metoda de codificare a informațiilor în semnal trebuie să fie cât mai robustă
la semnale perturbatoare.
d)
Cum pot fi semnalele analogice?
Constante sau variabile în timp (cu sau fără componentă continuă).

Din ce este alcătuit un semnal discret?
Stări discrete, ordonate în timp sub forma unei serii de stări, numită generic serie de
timp.
b)
c)
d)
Cum poate fi obținut un semnal discret?
Se obține dintr-un semnal analogic, prin operația de discretizare în timp, numită

eșantionare.
d)
Ce reprezintă o cuantă?
Ecartul dintre nivelurile de amplitudine constantă.
Din ce cauză semnalele eșantionate au variație continuă în amplitudine?
Deoarece eșantioanele au o valoare egală cu amplitudinea semnalului continuu la

momentul respectiv.
Ce este prelucrarea numerică?
a)
Ansamblul de metode și tehnici utilizate pentru analiza sau modificarea
informațiilor, reprezentate prin secvențe discrete de numere, cu ajutorul
calculatorului.
c)
d)
Ce este prelucrarea numerică a semnalelor?
a)
O ramură a prelucrării numerice, care include metode și tehnici specifice
prelucrării semnalelor, utilizând procesoare specializate.
c)
d)
Care este utilizarea convertorului analog-numeric?
a)
b)
c)
Conversia mai multor semnale, prin multiplexare analogică.
Ce presupune filtrarea analogică?
Introducerea unui filtru analogic înainte de convertorul analog-numeric.
Ce este filtrarea digitală?

Aceasta are loc după convertorul analog-numeric, fiind o operație realizată de DSP.
Cum poate fi prelucrarea numerică în funcție de tipul aplicației?

a)
Prelucrare on-line și off-line.
Ce caracteristici trebuie să îndeplinească un sistem de prelucrare?

Repetabilitate, adaptabilitate, reprogramabilitate, stabilitate, sensibilitate.
Definiți sistemele încoroporate.

a)
b)
Clasa de sisteme de prelucrare numerică pe care sunt implementate tehnicile
de prelucrare numerică a semnalelor.
d)
Care sunt cele mai importante domenii în care sunt utilizate DSP-urile?
Telcomunicații, comercial, militar, industrial, medical, spațial, științific.
Ce se înțelege prin noțiunea de telecomunicații?

a)
b)
Transferul de informații de la un emițător la un receptor, indiferent de tipul
informațiilor și suportul acestora.
d)
Ce reprezintă controlul ecoului?
O sarcină importantă a DSP-urilor.
Pentru ce sunt utilizate tehnicile de generare și recunoaștere a vorbirii?

Pentru comunicarea cu calculatorul.
b)
c)
d)
Definiți echo-locația.
a)
b)
c)
O metodă comună de a obține informații de la un obiect aflat la distanță, prin emiterea
unor incidente către obiect și rcepția și analiza undelor reflectate de acesta.
Cum este calculata distanța radar-obiect?
a)
Este calculată pe baza timpului scurs de la transmiterea pulsului până la
recepția ecoului.
c)
d)
Ce tipuri de sonar există?
a)
Activ și pasiv
Care este obiectul de studiu al seismologiei cu reflexie?
Studiază reflexia undelor în scoarța terestră.

d)
Ce permite utilizarea DSP-urilor în seismografele de reflexie?
Permite izolarea ecourilor primare de cele secundare și prospecțiuni în locuri mult
mai dificile cum sunt zonele submarine.
b)
c)
d)
Care este rolul conceptului de arhitectură și structurii unui sistem de calcul?
a)
Permit caracterizare în ansamblu a sistemului respectiv și descrierea amănunțită
a subsistemelor componente.
c)
d)
Care este rolul arhitecturii unui sistem de calcul?
Aceasta precizează tipul subsistemelor componente și modul concret de

interconectare a lor, în vederea obținerii ansamblului de funcții pe care
subsistemele trebuie să și le ofere unul altuia.
d)
Ce tipuri de arhitectură a procesoarelor sunt?
Arhitectura von Neumann și arhitectura Harvard.
Cum are loc legătura cu exteriorul în cazul arhitecturii von Neumann?
Legătura se face prin intermediul circuitelor de interfață, pe o magistrală externă,

tot comună.
Care este principalul avantaj al arhitecturii von Neumann?
Costul relativ mic, la un nivel de performanțe acceptabil.
b)
c)
d)
Unde se folosește cel mai des arhitectura Harvard?
Se folosește acolo unde performanța unui procesor este importantă și nu se pot utiliza
memorii cache, iar dificultatea de programare este acceptabilă.
c)
d)
Care este principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard?
a)
b)
Necesită mecanisme suplimentare, care să permită încărcarea programului în MP și
a datelor inițiale în MD, înainte de începerea execuției programului.
d)
Care este funcția subsistemului unității centrale?
Prelucrarea informațiilor, având și sarcini suplimentare de comandă și control

a celorlalte subsisteme.
Ce este un monoprocesor?
Cazul în care unitatea centrală poate fi realizată cu un singur procesor central.
Cum se execută funcția de prelucrare?

a)
Se execută sub controlul componentei software și se referă la operații specifice
efectuate asupra operării sub formă de date numerice sau nenumerice.
c)
d)
Dacă operandul este considerat o valoare binară fără semn, atunci el reprezintă numărul
zecimal:
+147
+29
+148
+149
Dacă operandul este o valoare binară cu semn exprimată în codul complement față de 2,
atunci el reprezintă numărul zecimal:
-109
-110
-111
-120
Dacă operandul este o valoare BCD împachetat, atunci el reprezintă numărul zecimal:
80
84
89
93
Cu ce tipuri de valori lucrează unitățile de prelucrare?
Valori binare
b)
c)
d)
Cu ce tipuri de operații lucrează unitățile de prelucrare?
a)
b)
Operații binare
Cum sunt executate operațiile de prelucrare?
Separat, în unități de prelucrare diferite, în funcție de modul de reprezentare a

operanzilor în virgulă fixă și virgulă mobilă.
c)
d)
De ce este nevoie pentru creșterea performanțelor în virgulă fixă?
a)
b)
Procesoarele numerice de semnal să aibă în plus motorul DSP, care conține
unități aritmetice și logice, rapide și de precizie mărită.
d)
Cum se exprimă un număr în virgulă mobilă?
Ca o pereche de numere în virgulă fixă, numite mantisă și exponent.
De ce operațiile în virgulă mobilă se reduc la o serie de operații în virgulă fizică?
Deoarece necesită registre de dimensiuni mai mari.

d)
Care unități necesită o precizie mărită a calculelor?
Unitățile de virgulă fixă din motorul DSP și unitățile de virgulă mobilă.
Pentru ce se ajustează rezultatul cu precizie mărită, în unitățile de virgulă mobilă?
Pentru a aduce cifrele semnificative ale mantisei lângă lângă virgulă și apoi rezultatul
este trunchiat la dimensiunea registrelor procesorului.
d)
Cum trebuie să fie operanzii utilizați în unitățile de prelucrare?
a)
Trebuie să fie accesați ușor și rapid pentru a nu mări artificial timpul de prelucrare
cu timpi suplimentari.
c)
d)
Unde se pot afla operanzii unui program?
În registre de date, în câmpul instrucțiunii sau în memoria de program sau de date.

Cum se obțin sistemele digitale de ordinul 3?
Prin realizarea unei bucle de reacție peste un sistem digital de ordinul 2, de tip
automat finit.
b)
c)
d)
Ce tipuri de sisteme de ordinul 3 rezultă în funcție de tipul sistemului digital conectat în

buclă cu automatul A?
Sisteme cu buclă de reacție închisă printr-un CLC, sisteme cu buclă de reacție

închisă printr-o memorie RAM, sisteme obținute prin interconectarea în buclă de
reacție a două automate finite.
c)
d)
Ce tipuri de comportament poate avea structura obținută în funcție de tipul automatului
finit?
Comportare de automat finit, sau comportamente noi.

Ce reprezintă o structură de procesare?
Reprezintă un sistem digital de ordinul 3 care se obține prin conectarea în buclă
de reacție a 2 automate finite particulare.
b)
c)
d)
Pe câte fluxuri de informații este conectată structura de procesare cu exteriorul?
2
3
5
6
Cum este sincronizat transferul de informații pe fiecare flux?
a)
Cu ajutorul unor perechi de semnale de dialog cu exteriorul pe liniile SYNC.
În ce caz o structură se numește procesor strict inițial?

a)
b)
Când fluxul de instrucțiuni lipsește, iar CROM-ul execută un microprogram aflat
în propria memorie ROM.
d)
În ce caz o structură se numește procesor elementar?
Când se citesc instrucțiunidintr-o memorie de program externă.
Unde este stocat setul de instrucțiuni al procesorului CROM?

În memoria ROM
b)
c)
d)
Ce reprezintă o microinstrucțiune?
a)
b)
O stare în spațiul stărilor automatului finit de tip CROM executată într-o satre
de ceas.
d)
Ce primește CROM-ul de la unitatea de prelucrare RALU?
Indicatori pe liniile IND, rezultați în urma prelucrării, pe care îi poate testa și în

funcție de care poate evolua diferit în timpul execuției instrucțiunii.
c)
d)
Care este dependența dintre microprograme și execuția instrucțiunii?
a)
b)
Cu cât microprogramele au mai puține instrucțiuni, cu atât execuția instrucțiunii
este mai rapidă.
d)
Cum este setul de instrucțiuni în memoria ROM din automatul de control?
Predefinit și nu poate fi modificat de utilizator.

Ce se întâmplă dacă controlerul are o memorie RAM în loc de ROM?
a)
Setul de instrucțiuni poate fi modificat de utilizator, conform specificului aplicației.
Ce funcție are unitatea RALU?

Prelucrarea propriu-zisă a procesorului.
b)
c)
d)
Prin ce este conectat automatul RALU cu exteriorul?
Prin două fluxuri de date : unul de intrare și unul de ieșire.
Care este rolul liniilor DIN pentru automatul RALU?

Primesc operanzi din exterior.
b)
c)
d)
Care este rolul liniilor DOUT pentru automatul RALU?
a)
b)
Transmite rezultate în exterior.
Ce fel de semnal utilizează automatul RALU?
Același semnal de ceas cu cel al structurii de procesare.

d)
Din ce cauză unitățile aritmetico-logice au la intrare registre temporare de operanzi?
a)
Pentru a evita buclele de reacție nedorite de CLC.
Ce oferă separarea magistralelor?

a)
b)
Permite prelucrarea în paralel a celor 3 fluxuri de informații.
Ce poate realiza procesorul având în continuare memorii separate de program și date?

Poate realiza în paralel citirea unei noi instrucțiuni și executarea alteia.
b)
c)
d)
Ce se întâmplă atunci când memoria de date este de tip multiport?
Se pot transfera doi operanzi cu memoria într-o singură stare de ceas, dar la
momente de timp diferite.
d)
Ce se întâmplă în momentul în care procesorul lucrează în exterior cu o memorie comună de
program și date?
Procesorul poate citi instrucțiunile pe aceeași magistrală bidirecțională de

date, partajată între fluxuri.
c)
d
Ce reprezintă procesorul central?
Un sistem digital secvențial ce are la bază o structură de procesare.
Care este rolul unității de control?

a)
b)
Generează semnale de comandă atât pentru unitățile de prelucrare internă, cât
și pentru unități aflate în exteriorul procesorului.
d)
Ce definește tipul unității de control?
Tipul procesorului cu set complex de instrucțiuni sau cu set redus de instrucțiuni.
Care este sarcina principală a unui procesor central?

a)
b)
c)
Să citească instrucțiuni din exterior și să le execute.
Care sunt etapele ciclului instrucțiune?
a)
b)
Citirea, decodificarea și execuția.
Ce presupune rularea programului?

a)
Execuția secvențială a instrucțiunilor, nu neapărat succesivă.
Din ce este formată o instrucțiune, în general?

Este formată din mai mulți octeți și poate avea lungime fixă sau variabilă.
Ce presupune operația de citire?

a)
b)
c)
Transferul octeților instrucțiunii în procesor.
Cum poate fi scurtată etapa de citire a instrucțiunii?
Utilizând mecanisme hardware suplimentare, sau impunând anumite restricții.
Ce trebuie întreprins pentru micșorarea etapei de execuție a instrucțiunilor din DSP-uri?
Memoria de date trebuie integrată în procesor.

d)
Care este caracteristica procesoarelor RISC?
Au un set redus de instrucțiuni și nu folosesc conceptul de microprogramare.
Cum trebuie să fie formatul instrucțiunilor în cazul procesorului RISC?

Suficient de mare pentru a permite codificarea tutror instrucțiunilor.
b)
c)
d)
Cum sunt instrucțiunile la microprocesoarele RISC?
a)
b)
Setul de instrucțiuni este redus și conține doar instrucțiunile cele mai des folosite în
programare.
d)
Ivanov
1. Ce conțin sistemele încorporate ? 2. Ce fel de programe utilizează sistemele încorporate ?
a) Memorii ROM/RAM a) Programe de control
b) DSP-uri, unitate centrală, ASIC-uri, memorii b) Programe specifice aplicației, programe de
ROM/RAM, unități de interfață analog- control, programe de diagnostic, programe de
numerică, procesoare, unități de comunicație dezvoltare a aplicațiilor
c) Unitate centrală, procesoare, ASIC-uri c) Programe de diagnostic, programe de dezvoltare
a aplicațiilor
d) ASIC-uri și DSP-uri d) Programe specifice aplicației, programe de
diagnostic
3. Avantaje ale sistemelor încorporate cu DSP: 4. Domenii de utilizare a DSP-urilor :
a) Simplitatea, versatilitatea, repetabilitatea a) Telecomunicații, militar, comercial, industrial,
medical, spațial, științific
b) Repetabilitatea b) Militar, spațial
c) Versatilitatea c) Științific, spațial
d) Simplitatea d) Medical, științific
5. Exemple de aplicații cu procesoare de semnal: 6. Ce permite multiplexarea canalelor ?
a) Filtrarea adaptivă a) Transmiterea pe un singur mediu de comunicații
a mai multor convorbiri telefonice
b) Scanare cod de bare b) Transmiterea pe un singur mediu de comunicații
a unei singure convorbiri telefonice
c) Ghidare rachete c) Transmiterea pe mai multe medii de comunicații
a mai multor convorbiri telefonice
d) Toate cele de mai sus d) Transmiterea pe mai multe medii de comunicații
a unei singure convorbiri telefonice
7. Ce asigură compresia datelor ? 8. Când devine sesizabil ecoul ?
a) Asigură transferul informațiilor diferite la rate a) Când distanța este mare
mai mici
b) Asigură transferul acelorași informații la rate b) Când distanța este mică
mai mici și pe distanțe scurte
c) Asigură transferul acelorași informații la rate c) În ambele situații
mai mici și pe distanțe mai mari
d) Asigură transferul acelorași informații la rate d) Niciodată
mai mari și pe distanțe mai mari
9. Ce funcții oferă DSP-urile pentru mixarea canalelor ? 10. Cum se poate realiza generarea vorbirii ?
a) Filtrare a) Prin simularea tractului vocal
b) Adunarea și scăderea semnalelor muzicale b) Prin înregistrarea vorbirii
c) Editarea semnalelor c) Atât prin înregistrarea digitală a vorbirii cât și
prin simularea tractului vocal
d) Toate cele de mai sus d) Prin reproducerea corzilor vocale
11. Cum au revoluționat DSP-urile radarul ? 12. Cum au revoluționat DSP-urile sonarul ?
a) Generarea unor semnale de joasă frecvență a) Prin generarea și comprimarea pulsurilor,
filtrarea semnalelor detectate
b) Prin filtrarea pulsurilor detectate și amplificarea b) Comprimarea semnalelor detectate
acestora
c) Prin comprimarea pulsului, filtrarea semnalului c) Generarea de semnale și filtrarea pulsurilor
recepționat, selecția rapidă
d) Prin Comprimarea semnalului după recepția d) Filtrarea semnalelor detectate și comprimarea
acestuia pulsurilor
13. Ce sunt imaginile ? 14. De ce utilizarea DSP-urilor este mai bună decât
utilizarea razelor X ?
a) Semnale ce depind de variabila timp a) Toate răspunsurile
b) Semnale ce depind de variabila spațială b) Se pot distinge țesuturile similare
c) O mulțime de pixeli c) Permiteau diagnosticarea și tratarea mai rapidă a
pacienților
d) Capturi de ecran d) Se pot distinge organele ce se suprapun
15. Care din următoarele variante poate fi considerat un 16. Ce soluție adus DSP-urile în domeniul video de larg
beneficiu al utilizării DSP-urilor în domeniul spațial ? consum ?
a) Determinarea componentelor chimice din a) Comprimarea imaginii utilizând DSP-uri,
diferite corpuri cerești rezultând o utilizare redusă de biți pentru
reprezentarea unei imagini
b) Scanarea spațiului pe o suprafață mai mare b) Reglarea clarității
c) Corecția imaginii cu distorsiuni spațiale c) Reglarea contrastului
d) Compresarea imaginilor ample d) Mărirea biților pentru reprezentarea imaginii
17. Ce fel de memorie utilizează arhitectura von 18. Care din următoarele variante reprezintă avantaje ale
Neumann? arhitecturii von Neumann ?
a) Memorie comună a) Costuri scăzute și performanță acceptabilă
b) Memorie ROM b) Dimensiuni reduse
c) Memorie RAM independentă c) Utilizarea redusă de memorie
d) Memorie ROM de capacități mici d) Utilizarea redusă de energie
19. Ce reprezintă arhitectura von Neumann ? 20. Ce reprezintă arhitectura Harvard ?
a) O utilizare a memoriei de programare comună, a) O utilizare a memoriei de programare comună,
accesată pe o magistrală comună accesată pe o magistrală comună
b) O utilizare scăzută de memorie b) Utilizarea de magistrale comune
c) O utilizare scăzută de energie c) Utilizarea de magistrale separate pentru
accesarea MP și MD
d) Un tip de memorie d) Un tip de memorie
21. Ce caracteristici particularizează arhitectura Harvard 22. Dezavantaje ale arhitecturii Harvard :
de alte tipuri de arhitectură ?
a) MP și MD au adrese de date comune a) Necesita mecanisme suplimentare pentru
încărcarea programului în MP
b) MP și MD au adrese de date diferite iar legătura b) Consum mare de energie
cu unitatea centrală este separată
c) MP este mai mare decât MD c) Volum scăzut de informații ce pot fi procesate
simultan
d) MD este mai mare decât MP d) Utilizare ridicată de memorie RAM
23. Cum se obține arhitectura Harvard modificată ? 24. În ce moduri pot utiliza UC blocurile de date curate ?
a) Prin utilizarea unei căi comune de date a) Prin accesul lor din MD și transferul ulterior în
MD
b) Prin utilizarea unui program software avansat b) Prin accesul lor simultan în MD și MP
c) Prin adăugarea încă uni procesor c) Prin accesul lor direct în MP sau prin transferul
lor din MP în MD
d) Prin realizarea unei căi suplimentare de legătură d) Utilizând o magistrală comună pentru accesul
între magistrale de instrucțiuni și magistrala de simultan din MD și MC
date
25. Care din următoarele variante îl reprezintă un avantaj 26. Ce reprezintă UCP ?
al arhitecturii Harvard modificată ?
a) Costul de producere redu a) Unitatea centrală de procesare
b) Consumul redus de energie b) Unitatea centrală de prezentare
c) Instrucțiunile pentru MP și MD nu necesită c) Unitatea comună de procesare
decodare
d) Blocurile de date curate d) Unitatea comună de prezentare
27. Ce tip de valori utilizează unitățile de prelucrare ? 28. Ce reprezintă UAL ?
a) Binare a) Unitate algoritmică logică
b) Zecimale b) Unitate aritmetică logică
c) Hexa c) Unitate adițională logică
d) Finite d) Unitate aritmetică de procesare
29. Care din următoarele variante reprezintă un tip de 30. Unde are CROM-ul stocat setul de instrucțiuni :
sistem de ordinul 3 ?
a) Sistem de buclă cu reacție închisă a) În ROM
b) Sisteme cu buclă închisă b) În RAM
c) Sisteme obținute prin interconectarea a două c) În CPU
automate finite
d) Toate variantele d) În UAL
31. Care sunt fluxurile de informații conectate din exterior 32. Ce conține RALU ?
cu structura de procesare ?
a) DIN, DOUT, COM a) O uniate aritmetico-logică
b) INSTR, DIN, DOUT b) Un set de registre utilizator
c) COM, INSTR, DIN ,DOUT c) O uniate aritmetico-logică și un set de registre
utilizator
d) IND, COM, DOUT d) O uniate algoritmico-logică și un set de registre
utilizator
33. Ce este procesorul central ? 34. Ce sarcină de bază îndeplinește procesorul central ?
a) O componentă a CPU a) Citește instrucțiuni din interior
b) Un sistem analogic ce are la bază o structură de b) Citește instrucțiuni din exterior și le execută
procesare
c) Un sistem numeric ce are la bază o structură de c) Execută instrucțiuni digitale
procesare
d) Un sistem digital ce are la bază o structură de d) Decodifică semnalele
procesare
35. Când poate începe un nou ciclu de instrucțiune ? 36. Ce tip de arhitectură utilizează unitățile centrale CISC ?
a) Dacă instrucțiunile sunt efectuate de unități a) Harvard
funcționale diferite
b) Dacă instrucțiunile sunt efectuate de aceleași b) Von Neumann
unități funcționale
c) Doar după terminarea celui anterior c) Harvard modificată
d) După eliberarea memoriei d) Micro-arhitectură
37. Ce poate caracteriza procesoarele CISC ? 38. Ce putem face pentru creșterea performanțelor
procesorului CISC ?
a) Caracterul flexibil al instrucțiunilor ce pot a) Instrucțiunile trebuie memorate mai aproape de
prelucra mai multe tipuri de operanzi ce se află unitatea centrală
în locații diverse de memorie
b) Caracterul fix al instrucțiunilor ce pot prelucra b) Utilizarea unei memorii de program interne
mai multe tipuri de operanzi ce se află în aceiași
locați de memorie
c) Caracterul complex ce face procesorul să c) Utilizarea de memorii cache de nivel 1 și 2
execute o singură operație
d) Caracterul flexibil al instrucțiunilor ce pot d) Toate răspunsurile sunt corecte
prelucra mai multe tipuri de operanzi ce se află
în aceiași locați de memorie
39. Când a apărut conceptul de RISC ? 40. Ce fel de instrucțiuni au procesoarele RISC ?
a) La sfârșitul anilor 70 după apariția CISC a) Set complex de instrucțiuni
b) Înainte de CISC b) Set redus de instrucțiuni ce conțin instrucțiunile
utilizate cel mai des în programare
c) La începutul anilor 80 c) Set mare de instrucțiuni
d) Toate variantele sunt greșite d) Set de 10 instrucțiuni de bază
41. Ce lungime trebuie sa aibă instrucțiunile ? 42. Câte moduri de adresare ale TMS320C32 sunt ?
a) Mai mică decât dimensiunea operanzilor a) 2 suplimentare
b) Egală cu dimensiunea operanzilor b) 5
c) Mai mare decât dimensiunea operanzilor c) 3 de bază
d) Mai mare sau egală cu dimensiunea operanzilor d) 5+2 suplimentare
43. Care este cel mai rapid mod de adresare ? 44. Ce indică adresarea directă ?
a) Adresarea la registru a) Faptul că operandul se găsește în procesor
b) Adresarea directă b) Același lucru ca adresarea la registru
c) Adresarea indirectă c) Faptul că operandul se găsește în memorie
d) Adresarea imediată d) Faptul că operandul a rămas fără memorie
45. Ce memorie îi este specifică adresării indirectă ? 46. Ce tip de adresare indirectă este corect ?
a) 8 de biți a) *+ARn(depl)
b) 64 de biți b) *+ARn(dxpl)
c) 254 de biți c) +*ARn(depl)
d) 24 de biți d) *ARn%(depl)
47. În adresarea imediată operandul poate fi: 48. Cu ce tipuri de date poate opera TMS320C32 ?
a) Număr întreg cu semn a) Numere întregi fără semn, Numere întregi
b) Număr întreg fără semn b) Numere reale în virgulă fixă, Numere întregi fără
semn
c) Număr real în virgulă mobilă c) Numere întregi, Numere reale în virgulă mobilă
d) Toate variantele d) Numere întregi, Numere întregi fără semn,
Numere reale în virgulă mobilă
49. La ce viteză permite TMS320C32 realizarea operațiilor 50. Adresarea în ordine inversă trebuie să îndeplinească
în virgulă mobilă ? condiția:
a) Aceeași viteză cu cele în virgulă fixă a) Dimensiunile tabelei FFT trebuie să fie mai mică
de 8 biți
b) Viteză mai mare decât cele în virgulă fixă b) Dimensiunile tabelei FFT trebuie să fie mai mare
de 64 biți
c) Viteză mai mică decât cele în virgulă fixă c) Dimensiunile tabelei FFT trebuie să fie mai mică
sau egală cu 16 biți
d) Nici una dintre variante d) Dimensiunile tabelei FFT trebuie să fie mai mare
de 16 biți
51. Caracteristici comune ale codurilor operanzilor întregi 52. Care din următoarele reprezintă un avantaj al codului
cu semn : complement față de 2 ?
a) Semnul (S) prezintă bitul cel mai nesemnificativ a) Rezultatele operațiilor aritmetice simple se obțin
indirect
b) Numerele negative au aceeași reprezentare în b) Rezultatele operațiilor aritmetice complexe se
toate codurile obțin direct
c) Numerele negative sunt reprezentate diferit c) Intervalul de reprezentare este mai mare cu 2, în
zona numerelor negative
d) Nici una dintre variante d) Folosește mai puțină memorie
53. Pe câți biți sunt reprezentate numerele întregi fără 54. Pe câți biți sunt reprezentate numerele întregi cu semn
semn ? ?
c) 64 biți c) 254 biți
55. Pe câți biți sunt reprezentate numerele întregi în format 56. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format
simplă precizie ? scurt?
Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format58. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format
simplă precizie? precizie extinsă ?
59. Ce conține un CPU ? 60. Câți biți se folosesc dacă operanzii sunt numere întregi
?
a) ARAU a) 32 biți
b) ALU b) 64 biți
c) Magistrale interne c) 254 biți
d) Toate variantele sunt corecte d) 8 biți
61. Ce operații se pot efectua asupra registrului de stare ? 62. Câte magistrale interne are procesorul TMS320C32
a) De restabilizare a) 5
b) De rememorare și citire b) 10
c) De salvare și restaurare c) 7
d) De adunare și înmulțire d) 4
63. Ce mărime are spațiul de adresare al TMS329C32 ? 64. Ce permit magistralele interne multiple ale
TMS320C32 ?
a) 16Mcuv a) Paralelism de prelucrare ridicat
b) 5Mcuv b) Paralelismul în citire
c) 9Mcuv c) Paralelismul în execuție
d) 10000Mcuv d) Paralelism de prelucrare scăzut
65. În câte segmente se împarte memoria externa ? 66. Ce dimensiune are memoria cache pentru instrucțiuni a
TMS320C32 ?
a) 32 a) 128 de cuvinte de 32 de biți
b) 42 b) 8 cuvinte de 16 de biți
c) 62 c) 55 de cuvinte de 16 de biți
d) 89 d) 64 de cuvinte de 32 de biți
67. Ce rol joacă câmpul SSA ? 68. Selectează caracteristica corectă a controlerului DMA
a) De comparator a) Posibilitatea transferului de date doar din
memoria externă
b) De etichetă b) Are aceleași registre pentru adresele sursă și
destinație
c) De sumator c) posibilitatea transferurilor paralele ale CPU şi
DMA
d) De scăzător d) procesorul TMS320C32 are trei canale DMA
69. Câte canale DMA are procesorul TMS320C32 ? 70. Ce operații presupune inițializarea registrelor canalului
DMA ?
a) 1 a) se scrie registrul de control cu modul de
funcţionare dorit pentru sincronizarea sau nu a
transferurilor cu întreruperi
b) 2 b) se încarcă în registrul de adresă destinaţie al
canalului DMA adresa locaţiei de memorie unde
se scriu datele
c) 3 c) se încarcă registrul numărător cu numărul de
cuvinte care trebuie transferat
d) 4 d) Toate răspunsurile sunt corecte
71. Care este relația corectă pentru suma ponderată a doi 72. Care instrucțiune activează memoria cache ?
vectori
a) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i), unde i = 1 ... 5 a) or 0700h,st
b) z(i) = k1 · x(i) + k2 + y(i), unde i = 1 ... 5 b) or 0800b,st
c) z(i) = k1 · x(i) - k2 - y(i), unde i = 1 ... 5 c) or 0800h,st
d) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5 d) or 02000h,st
73. Ce instrucțiune încarcă registrul r0 ? 74. Prin ce este definită distanța metrică ?
P -1 1/2
a) ltf @k1,r0 a) d(X,Y)=[(x-y) *C (x-y)]
T -2 1/2
b) lmf @k1,r0 b) d(X,Y)=[(x-y) *C (x-y)]
T -1 1*2
c) lvf @k1,r0 c) d(X,Y)=[(x-y) *C (x-y)]
T -1 1/2
d) ldf @k1,r0 d) d(X,Y)=[(x-y) *C (x-y)]
75. Ce relație definește măsuri ale similarității ? 76. Cum este definită metrica pentru spațiul euclidian ?
a) ( , ) a)
( , )= 1+
= √∑ −
=1
b) ( , ) b)
( , )=
=√∑| + |
=1
c) ( , ) c)
( , )= 1−
=√∑| ∗ |
=1
d) ( , ) d)
( , )= 1−
=√∑| − |
=1
77. Ce comandă dezactivează toate întreruperile ? 78. Prin ce relație se definește norma euclidiană a unui
vector ?
a) and 0h,ie a) ‖ ‖ = √ 2+ 2 +⋯+ 2 + 2
1 2 −1
b) and 0h,if b) ‖ ‖ = √ 2− 2 −⋯− 2 − 2
1 2 −1
c) or ar0,if c) = √ 2+ 2 +⋯+ 2 + 2
1 2 −1
d) lsh 24,ar0 d) 1
‖ ‖ = 2+ 2 +⋯+ 2
2 −1
+ 2
79. Pentru a afla norma euclidiană trebuie calculat : 80. În ce registru se află indicele pentru accesarea
elementelor vectorului ?
a) Radicalul unui număr impar a) ar0
b) Radicalul unui număr negativ b) r0
c) Radicalul unui număr pozitiv c) ar1
d) Radicalul unui număr par d) R1
Margian
1.Procesoarele de semnal din gama TMS320C3x, sunt produse de firma
a)Texas Instruments
b)Intel
c)IBM
d)Altera
2.Cu ce tip de tegnologie sunt realizate procesoarele de 32 de biti din gama TMS320C3x
a)DMOS
b)MMO
c)XMOS
d)CMOS
3.Procesoarele numerice de semnal sunt

a)Structuri electronice destinate controlului unui process.
b)Sisteme de calcul portabile de tip “single-chip”
Sisteme de calcul portabile de tip “dual-chip”
d)Automate de comanda si reglare.
4.Ce reprezinta semnalul

a)O marime fizica scalara
O marime fizica vectoriala
O marime fizica electrica
O marime fizica masurabila
5.Dupa natura lor, semnalele pot fi

a)Deterministe sau Aleatoare
b)Analogice sau Digitale
c)Constante sau Variabile
d)Periodice sau Neperiodice
6.Un semnal aleatoriu are:
O evolutie in timp supusa hazarului, ce nu poate fi exprimata analitic printr-o functie de timp
O evolutie in timp predefinita, ce poate fi exprimata analitic printr-o functie de timp
O evolutie in timp supusa hazardului, ce poate fi exprimata analitic printr-o functie de timp
O evolutie in timp predefinita, ce nu poate fi exprimata analitic printr-o functie de timp
7.De ce semnalele esantionate au o variatie continua in amplitudine

a)Esantioanele nu au o valoare egala cu amplitudinea semnalului discretizat la momentul
respectiv
b)Esantioanele au o valoare egala cu amplitudinea semnalului continuu la momentul
respectiv
c)Esantioanele nu au o valoare egala cu amplitudinea semnalului discretizat la momentul
respectiv
d)Esantioanele au o valoare egala cu amplitudinea semnalului discretizat la momentul respectiv
Semnalele digitale pot fi generate de echipamente numerice sau se pot obtine din:
a) Semnale analogice prin operatii succesive de esantionare, cuantizare, codificare prin
numere in tregi si reprezentare binara
b) Semnale analogice prin operatii predefinite de esantionare, maximizare, codificare prin
numere in tregi si reprezentare binar
c) Semnale analogice prin operatii predefinite de esantionare, maximizare, codificare prin
numere in tregi si reprezentare zecimala
d) Semnale analogice prin operatii predefinite de esantionare, cuantizare, codificare prin
numere in reale si reprezentare zecimala
9.Cum trebuie sa fie frecventa de esantionare pentru o esantionare eficienta

Mai mic decat frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN
Mai mare decat dublul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN
Mai mare decat triplul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN
Mai mic decat dublul frecventei maxime, pentru fiecare semnal adus la CAN
Fata de prelucrarea numerica generala, prelucrarea numerica de semnal se distinge prin

doua caracteristici
a) Semnalele provin din lumea reala si sunt discrete
b) Semnalele provin din mediul digital si sunt continue in timp
c) Semnalele provin din mediul digital si sunt discrete
d) Semnalele provin din lumea reala si sunt continue in timp
11.In sistemele de prelucrare si transmisie,selmnalul este o marime dependenta de

a)Curent
b)Tensiune
c)Timp
d)Amplitudine
12.Ce este prelucrarea numerica

a)Ansamblu de metode si tehnici utilizate pentru analiza sau modificarea informatiilor
b)Un sir de valori binare
c)Un convertor analog-numeric care este utilizat pentru conversia mai multor semnale
d)O operatie de filtrare a semnalelor
13.In ce consta marirea densitatii procesoarelor

a)Micsorarea dimensiunii tranzistoarelor si crestrea numarului acestora
b)Cresterea frecventei interne de lucru
c)Micsorarea consumului energetic si puterii disipate
d)Pastrarea compatibilitatii software
14.Care este dezavantajul maririi densitatii procesoarelor

a)Marirea consumului energetic si a puterii disipate
b)Determina o robustete mai mica si o sensibilitate marita fata de perturbatiile externe
c)Creeaza o incopatibilitate software cu modelele anterioare din aceeasi familie de procesoare
d)Marirea cuvintelor prelucrate si memorate
15.Care este criteriul obtinerii unei valori optime a raportului perfomata/cost

a)Structura interna a unui DSP trebuie adaptata specificului aplicatiei in care este utilizat
b)Crearea suportului software pentru dezvoltarea aplicatiilr cu DSP-uri c)Cresterea
frecventei interne a procesorului
d)Marirea densitatii procesorului
16.Care sunt cele doua clase in care pot fi impartite procesoarele din familia TMS320
a)Procesoare de virgura fixa si virgula mobila
b)Procesoare cu 2 si 4 nuclee
c)Procesoare pe 32 si 64 de biti
d)Procesoare cu frecventa de 2GHz si procesoare cu frecventa de 4GHz
17.Care sunt cele doua tipuri de semnale in raport cu variabila timp

a)Cu timp continuu sau cu timp discret
b)Analogice sau Digitale
Constante sau Variabile
Deterministe sau Aleatoare
18.Arhitectura si structura unui sistem de calcul

a)Permit caracterizarea in ansamblu a sistemului si descrierea subsistemelor
componente b)Defineste performantele unui sistem de calcul c)Defineste tipul
microprocesorului
d)Foloseste magistrale separate pentru transferul simultan de instructiuni sau date
19.Cum poate fi definit tipul Arhitecturii unui sistem de

calcul a)Dupa modul in care sunt interconectate
componentele b)Dupa tipul componentelor
c)Dupa modul de operare al sistemului de calcul
d)Dupa firma producatoare al sistemului de calcul
20.Care sunt cele 2 tipuri de arhitecturi ale unui sistem de

calcul a)Arhitectura von Neumann si Arhitectura Harvard
b)Arhitectura ARM si Arhitectura SPARC c)Arhitectura dataflow
si Arhitectura RISC
d)Arhitectura 32-bit si Arhitectura 64-bit
21.Arhitectura von Neumann

a)Foloseste o magistrala comuna pentru transferul alternativ de instructiuni sau date
b)Foloseste magistrale separate pentru transferul simultan de instructiuni sau date
c)Foloseste atat magistrale comune cat si magistrale separate pentru transferul simultan
d)Foloseste atat magistrale comune cat si magistrale separate pentru transferul alternativ
22.Arhitectura Harvard
a)Foloseste o magistrala comuna pentru transferul alternativ de instructiuni sau date
b)Foloseste magistrale separate pentru transferul simultan de instructiuni sau date
c)Foloseste atat magistrale comune cat si magistrale separate pentru transferul simultan
d)Foloseste atat magistrale comune cat si magistrale separate pentru transferul alternativ
23.Componente ale unui sistem "single-chip"

a)Unitate de calcul
b)Monitor,tastatura,mouse
c)Memorie program,Memorie date,Circuite interfata
d)Memorie RAM,Memorie ROM,Procesor
24.Cum pot fi utilizate blocurile de date curate de catre UC

a)prin accesul lor direct din MP
b)prin accesul lor direct din MD
c)prin transferul lor din MD in MP
d)nu pot fi utilizate de catre UC
25.Cum poate fi obtinuta arhitectura Harvard modificata

a)prin realizarea unei cai hardware suplimentare b)prin
realizarea unei cai sofware suplimentare c)prin
separarea memoriilor MP si MD
d)prin transferul alternativ al instructiunilor intre UC si memorie
26.Care este avantajul real al arhitecturii Harvard modificata

a)blocurile de date curate
b)adresa de date ADRD
c)magistrala de instructiuni
d)magistrala de date
27.Ce tip de arhitectura are procesorul TMS 320C32 pe 32 de biti

a)SPARC
b)Harvard
c)von Neumann
d)Harvard modificata
28.Care este firma producatoare al procesorului TMS 320C32

a)Atmel
b)Intel
c)Texas Instruments
d)Cyrix
29.Cate cuvinte pe 32 de biti au memoriile de date Blocuk

0 a)256
b)128
c)64
d)32
30.Cate cuvinte pe 32 de biti au memoriile de date Blocuk 1

a)256
b)128
c)64
d)32
31.Care este firma producatoare al procesorului dsPIC 30F4011

a)Texas Instruments
b)AMD
c)Microchip
d)IBM
32.Care sunt cele doua memorii de date ale procesorului dsPIC 30F4011
a)MDX si MDY
b)DATAX si DATAY
c)TBLRD si TBKWT
d)STRB0 si STRB1
33.Pentru ce este folosita memoria de date MDX

a)pentru stocarea datelor
b)pentru a accesa o locatie de memorie
c)pentru transferul de date cu MP
d)pentru transferul de date cu MD
34.Cum se face transferul intre MDX si data EEPROM

a)prin intermediul instructiunilor TBLRD si TBLWT
b)doar prin intermediul instructiunii TBLRD c)prin
intermediul magistralelor DATAX si DATAY
d)nu se poate face trasnferul intre MDX si data EEPROM
35.Cum se numeste memoria nevolatila a dsPIC

a)TMS
b)TBLWT
c)TBLRD
d)EEPROM
36.Care este principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard

a)Necesita mecanism suplimentare,care sa permita incarcarea programului in MP
b)Nu permite incarcarea programului in MP
c)Consuma mai multe resurse decat arhitectura von Neumann
d)Nu are niciun dezavantaj
37.Ce reprezinta prelucrarea numerica

a)Un ansamblu de metode si tehnici utilizate pentru analiza sau modificarea informatiilor
b)Un ansamblu de metode si tehnici utilizate pentru generarea de noi informatii
Un ansamblu de metode si tehnici utilizate pentru storea de informatii
Un ansamblu de metode si tehnici utilizate pentru transferul informatiilor
38.Prin ce este reprezentata prelucrarea numerica generala a informatiilor

a)Prin secvente discrete de numere
b)Prin virgula mobila
c)Printr-un converot analog/numeric (CAN)
d)Prin intermediul valorilor de referinta
39.Ce este prelucrarea numerica a semnalelor

a)Este o ramura a prelucrarii ce include metode si tehnici specifice prelucarii semnalelor
b)Este o ramura a prelucrarii ce permite generarea de noi semnale
c)Este o ramura a prelucrarii ce permite numerotarea semnalelor
d) Este o ramura a prelucrarii ce permite transmiterea semnalelor
40.Prin ce se caracterizeaza prelucrarea numerica de semnal

a)Informatia dintre esantionare nu se pierde b)Prelucrarea
se face treptat
c)Semnalele provin din lumea reala
d)Semnalele prelucrate sunt analogice
41.Care sunt cele doua tipuri de semnale provenite din lumea reala
a)Digitale sau Analogice
b)Zecimale sau Hexazecimale
c)Simple sau Complexe
d)Discrete sau Analogice
42.Sub ce forma sunt preluate semnalele analogice din lumea reala

a)Sub forma analogica
b)Sub forma digitala
c)Sub forma numerica
d)Sub forma binara
43.Cum trebuie convertite semnalele analogice pentru a putea fi ulterior prelucrate

a)Semnalele analogice pot fi prelucrate sub forma lor initiala
b)Pentru a putea fi prelucrate, semnalele analogice trebuie convertite numeric
c)Pentru a putea fi prelucrate, semnalele analogice trebuie convertite digital
d)Pentru a putea fi prelucrate, semnalele analogice trebuie convertite analogic
44.De cate tipuri poate fi filtrarea

a)Constanta sau Variabila
b)Simpla sau Complexa
c)Analogica sau Digitala
d)Periodica sau Neperiodica
45.Ce reprezinta filtrarea analogica

a)O operatie ce se realizeaza dupa introducerea semnalului in DSP b)Presupune
introducerea unui filtru analogic dupa convertorul analog-numeric c)Este o
operatie realizata de DSP
d)Presupune introducerea unui filtru analogic inainte de convertorul analog-numeric
46.Cand are loc filtrarea digitala

a)Dupa convertorul analog-numeric
b)Inainte de convertorul analog-numeric
c)In acelasi timp cu convertorul analog-numeric
d)Dupa convertorul analog-digital
47.In functie de tipul aplicatiei,de cate tipuri poate fi prelucrarea numerica a semnalelor
a)Periodica sau Neperiodica
b)Prelucrare on-line sau prelucrare off-line
c)Constanta sau Variabila
d)Simpla sau Complexa
48.Principanele avantaje ale sistemelor incorporate cu DSP-uri

a)Rezistenta redusa,sensibilitate crescuta,accesibilitate
b)Reprogramabilitate,rezistenta,accesibilitate
c)Simplitate,versatilitate,repetabilitate
d)Adaptabilitate,stabilitate,repetabilitate
49.Ce este procesorul numeric de semnal

Este un microprocesor cu o arhitectura proiectata special pentru diverse aplicatii cu operatii
intensive de calcul paralel
Este un microprocesor cu o arhitectura proiectata special pentru diverse aplicatii cu
operatii intensive de calcul digital
Este un microprocesor cu o arhitectura proiectata special pentru diverse aplicatii cu operatii
intensive de calcul analogic
d)Este un microprocesor cu o arhitectura proiectata special pentru diverse aplicatii cu operatii
intensive de calcul numeric
50.Ce se intelege prin telecomunicatii

a)transferul informatiilor de la un emitator la un
receptor b)convertirea informatiilor din analog in
numeric c)Este o operatie realizata de DSP
d)Presupune introducerea unui filtru analogic inainte de convertorul analog-numeric
51.Ce rol are multiplexarea canalelor

a)Permite transmiterea pe un singur mediu de comicatie a unei singure convorbiri telefonice
b)Permite transmiterea pe un singur mediu de comicatie a mai multor convorbiri telefonice
c)Permite transmiterea pe mai multe medii de comicatie a mai multor convorbiri telefonice
d)Permite transmiterea pe mai multe medii de comicatie a unei singure convorbiri telefonice
52.Cate semnale vocale poate transmite simultan standardul de telefonie T-carrier

a)2
b)12
c)24
d)36
53.Care este rata de transfer pentru ficare semnal

a)1 Mb/s
b)256 Kb/s
c)32 Kb/s
d)64 Kb/s
54) Ce rol are compresia datelor

a)Asigura transferul acelorasi informatii, la rate mai mici, si implicit,pe distante mai mari
Asigura transferul aclorasi informatii, la rate mai mari, si implicit,pe distante mai mici
Asigura transferul mai multor informatii, la rate mai mici, si implicit,pe distante mai mari
Asigura transferul mai multor informatii, la rate mai mari, si implicit,pe distante mai mici
55.Ce impact are reducerea ratei de transfer de la 64Kb/s la 32Kb/s asupra

sunetului? a)Afecteaza calitatea sunetului
b)Nu are niciun impact,aceasta nu afecteaza calitatea sunetului
c)Sunetul este puternic distorsionat
d)Nu se poate folosi sunetul in telecomunicatii
56.In ce consta controlul ecoului

a)Reducerea zgomotului ambiental prin generarea analogica a unui semnal antizgomot
b)Propagarea semnalului vocal pe linie
c)Reducerea ecoului in conexiunile telefonice
d) Reducerea ecoului in conexiunile telefonice pe distante mari
57.Care este rolul subsistemului unitatii centrale?

a)Realizeaza functia de prelucrare a informatiilor
b)Realizeaza functia de citire a informatiilor
c)Realizeaza functia de stocare a informatiilor
d)Realizeaza functia de scanare a informatiilor
58.Cate procesoare centrale contine TMS320C80?

a)2 procesoare pe 32 biti de virgula fixa
b)4 procesoare pe 32 biti de virgula fixa
c)2 procesoare pe 64 biti de virgula fixa
d)4 procesoare pe 64 biti de virgula fixa
59.In ce consta functia de prelucrare?

a)Operatii aritmetice,logice,de deplasare si rotire
b)Operatii de control
c)Operatii de stocare de date
d)Operatii de transfer de date
60.Sub ce forma poate fi efectuata functia de prelucrare?

a)date numerice sau nenumerice
b)doar date numerice
c)doar date nenumerice
d)cod binar
61.De cate tipuri pot fi operanzii binari

a)In virgula fixa sau mobila
b)Cu semn sau fara semn
c)Analogici sau digitali
d)Numerici sau nenumerici
62.Cum se obtin sistemele digitale de ordinul 3

a)Prin realizarea unei bucle de reactie peste un sistem digital de ordinul 2
b)Prin realizarea a doua bucle de reactie peste un sistem digital de ordinul
2 c)Prin conectarea in bucla automata a unui automat finit(B) d)Prin
conectarea in bucla automata a unui automat finit(C)
63.Care sunt cele 3 tipuri de sisteme de ordinul 3 rezultate in urma conectarii cu automatul A
b)Sisteme cu bucla de reactie inchisa printr-un CLC,sisteme cu bucla inchis printr-o memorie
RAM,sisteme obtinute prin interconectarea in bucla de reactie a unui singur automat finit
RAM,sisteme obtinute prin interconectarea in bucla de reactie a doua automate finite
RAM,sisteme obtinute prin interconectarea in bucla de reactie a trei automate finite
RAM,sisteme obtinute prin interconectarea in bucla de reactie a patru automate finite
64.Ce este o structura de procesare

a)Este un sistem digital de ordinul 1
b)Este un sistem digital de ordinul 2
c)Este un sistem digital de ordinul 3
d)Este un sistem digital de ordinul 4
65.Cum se obtine un sistem digital de ordinul 3

a)Prin conectarea in bucla de reactie a unui singur automat finit particular
b)Prin conectarea in bucla de reactie a doua automate finite particulare
c)Prin conectarea in bucla de reactie a trei automate finite particulare
d)Prin conectarea in bucla de reactie a patru automate finite particulare
66.Care sunt cele 2 automate finite care prin interconectarea lor, se obtine un sistem digital de
ordinul 3
a)Un automat de distributie si un automat de numerotare
b)Un automat de distributie si un automat de prelucrare
c)Un automat de control si un automat de numerotare
d)Un automat de control si un automat de prelucrare
67.Cum este conectata structura de procesare cu exteriorul

a)Pe un sigur flux de informatii b)Pe doua fluxuri de
informatii
c)Pe trei fluxuri de informatii
d)Pe patru fluxuri de informatii
68.Care sunt cele trei fluxuri de informatii prin intermediul carora, structura de procesare este
conectata cu exteriorul
a)un flux de intrare de instructiuni,un flux de date de intrare,un flux de date de iesire
b)un flux de procesare de instructiuni,un flux de date de intrare,un flux de date de iesire
c)un flux de transfer de instructiuni,un flux de date de intrare,un flux de date de iesire
d)un flux de stocare de instructiuni,un flux de date de intrare,un flux de date de iesire
69.Ce rol are fluxul de intrare de instructiuni(INSTR)

a)Permite procesorului sa citeasca instructiunile din exterior, in mod
secvential b)Permite procesorului sa citeasca instructiunile din interior, in mod
secvential c)Transmite in exterior,rezultatul unei operatii de prelucrare
d)Permite aducerea unor operanzi din exterior,in vederea prelucrarii
70.Ce rol are fluxul de date de intrare(DIN)
a)Transmite in exterior,rezultatul unei operatii de prelucrare b)Permite
aducerea unor operanzi din exterior,in vederea prelucrarii c)Permite
procesorului sa citeasca instructiunile din interior, in mod secvential d)Permite
procesorului sa citeasca instructiunile din exterior, in mod secvential
71.Ce rol are fluxul de date de iesire(DOUT)

a)Permite procesorului sa citeasca instructiunile din interior, in mod secvential
b)Permite procesorului sa citeasca instructiunile din exterior, in mod secvential
c)Permite aducerea unor operanzi din exterior,in vederea prelucrarii
d)Transmite in exterior,rezultatul unei operatii de prelucrare
72.Ce reprezinta controlerul cu ROM(CROM)

a)Este un controler ce are stocat in memoria ROM,setul de instructiuni al
procesorului respectiv
b)Este un controler ce are stocat in memoria RAM,setul de instructiuni al procesorului
respectiv c)Este un controler care permite aducerea unor operanzi din exterior,in vederea
prelucrarii
Este un controler care permite procesorului sa citeasca instructiunile din interior, in mod
Secvential
73.Ce este unitatea RALU

a)Este o unitate ce realizeaza functiile de prelucrare propriu-zisa ale procesorului
b)Este un controler ce are stocat in memoria ROM,setul de instructiuni al procesorului respectiv
c)Este o unitate care genereaza simultan mai multe comenzi catre exterior d)Reprezinta o
stare,in spatiul starilor automatului finit de tip CROM
74.Ce este procesorul central

a)Este un controler care permite aducerea unor operanzi din exterior,in vederea prelucrarii
b)Un sistem digital secvential, ce are la baza o structura de procesare
c)Este o unitate care genereaza simultan mai multe comenzi catre exterior
d)Este un sistem digital de ordinul 3
75.Ce contine procesorul central din punct de vedere

functional a)O unitate de tip control si o unitate de prelucrare
b)Doua unitati de tip control si una sau mai multe unitati de prelucrare
c)O unitate de tip control si una sau mai multe unitati de prelucrare
d)Doua unitati de tip control si doua unitati de prelucrare
76.Care este rolul unitatii de control

Genereaza semnale de prelucrare, atat pentru unitatile de prelucrare externe,cat si pentru
unitatile aflate in exteriorul procesorului
Genereaza semnale de comanda, atat pentru unitatile de prelucrare externe,cat si pentru
Genereaza semnale de comanda, atat pentru unitatile de prelucrare interne,cat si pentru
unitatile aflate in interiorul procesorului
d)Genereaza semnale de comanda, atat pentru unitatile de prelucrare interne,cat si pentru
77.Care este principala sarcina a unui procesor central

a)Sa citeasca instructiuni din exterior si sa le execute
Sa citeasca instructiuni din exterior si sa le prelucreze
Sa citeasca instructiuni din interior si sa le execute
Sa citeasca instructiuni din interior si sa le prelucreze
78.Care sunt etapele unui ciclu instructiune executate de catre procesor

a)citirea,codificarea si prelucrarea
b)citirea,decodificarea si executia
c)citirea,scrierea si procesarea
d)prelucrarea,modificarea si executia
79.Ce reprezinta ciclu instructiunea

Intervalul de timp in care procesorul prelucreaza instructiuni,dintr-un proram aflat intr-o
memorie externa
Intervalul de timp in care procesorul preia semnale,dintr-un proram aflat intr-o memorie
externa
c)Intervalul de timp in care procesorul executa instructiuni,dintr-un program aflat intr-o
memorie externa
Intervalul de timp in care procesorul executa instructiuni,dintr-un proram aflat intr-o
memorie interna
80.Care sunt etapele care necesita transferuri de informatii cu exteriorul

procesorului a)Prelucrarea instructiunii si executia propriu-zisa b)Citirea instructiunii
si executia propriu-zisa
c)Scriere instructiunii si executia propriu-zisa
d)Citirea instructiunii si executia propriu-zisa
81.Ce tip de arhitectura utilizeaza unitatile centrale CISC

a)Von Neumann
b)Harvard
c)ARM
d)Dataflow
82.Care este principalul avantaj al procesoarelor CISC

a)Viteza de transfer mai mare
b)Programare mai usoara
c)Arhitectura von Neumann
d)Frecventa procesorului
83.Ce tip de arhitectura utilizeaza unitatile centrale de tip RISC

a)Von Neumann
b)Harvard
c)ARM
d)Dataflow
84.Care sunt cele patru magistrale de date interne ale UCP

a)REG1,REG2,REG3 si REG4
b)CPU0,CPU1,CPU2 si CPU3
c)CPU1,CPU2,REG1 si REG2
d)CPU0,CPU1,CPU2 si REG1
85.Ce dimensiune are memoria cache pentru instructiuni a procesorului TMS320C32

a)32 de cuvinte pe 32 de biti
b)32 de cuvinte pe 64 de biti
c)64 de cuvinte pe 32 de biti
d)64 de cuvinte pe 64 de biti
86.Ce este controlerul DMA

a)Este un periferic programabil, capabil să transfere blocuri de date fără intervenţia CPU
b)Este un periferic programabil, capabil să transfere blocuri de date cu ajutorul CPU
c)Este un sistem digital secvential, ce are la baza o structura de procesare d) Este o
unitate care genereaza simultan mai multe comenzi catre exterior
87.Care sunt cele trei tipuri de operatori cu care poate opera procesorul de semnal TMS320C32
numere intregi fara semn, numere intregi cu semn, numere reale reprezentate in virgula fixa
numere intregi fara semn, numere intregi cu semn, numere reale reprezentate in virgula
mobila
c)operatori binari,aritmetici si logici
d)operatori intregi,binari si logici
88.Ce rol are adresarea la registru

a)Se utilizeaza cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii centrale
b)Specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti prin continutul unui registru auxiliar
c)Indica faptul ca operandul se gaseste in memorie,intr-o pagina de date, si specifica adresa
operandului pe 24 de biti
d)Se utilizeaza atunci cand valoarea operandului este specificata in campul instructiunii
89.Ce rol are adresarea directa

b)Specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti prin continutul unui registru auxiliar
90.Ce rol are adresarea indirecta

b)Specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti prin continutul unui registru
auxiliar
maxian
1)Ce permit sistemele incorporate fata de calculatoarele de uz general?
a)Permit o flexibilitate mare de programare.
b)Permit interactiuni complexe cu utilizatorul.
c)Permit o flexibilitate mare de aplicatii rulate.
d)Permit interactiuni simple prin intermediul meniurilor aplicatiei.
2)Principalul avantaj ale sistemelor incorporate cu DSP-uri este:
a)Complexe ,multe problem pot fi rezolvate greu prin sisteme de prelucare numerica.
b)Nu pot fi reprogramate pentru alte aplicatii.
c)Depind puternic de tolerantele componentelor
d)Sistemel incorporate pot fi reprogramate pentru alte aplicatii,iar programele pot fi portate usor
pe alte sisteme.
3)Caracteristici ale unui processor de semnal digital
a)Doar procesare in serie ,cu multitasking.
b)Memoriile nu trebuie sa fie separate pentru date si pentru programe.
c)Instructiuni special pentru operatii SIMD(Single instruction,multiple data).
DSP-ul nu este obligat sa efectueze operatii de prelucrare intr-un timp bine stabilit.
4)Ce intelegem prin multiplexarea canalelor
a)Transmite pe mai multe medii de comunicatii mai multe convorbiri telefonice.
b)Procesoarele numerice convertesc semnale vocale,in parel de date analogice.
c)Esantioanele sunt converite pe 24 de biti.
d)Permit transmiterea pe un singur mediu de comunicatie ,a mai multor convorbiri
telefonice. 5)Ce rol au DSP-urile in telecomunicatii?
a)Marirea ecoului.
b) Micsorarea distantei intre emitator si receptor.
c)Marirea ratei de transfer pentru a converti semnale de voce digitizate.
d)Anuleazea ecoul ,prin masurarea semnalui de intoarcere si generarea unui antisemnal.
6)Ce influenta a avut dsp-urile asupra radarului?

a)Dinstanta de operare a radarului s-a micsorat.
b)Nivelul de zgomot a crescut.
c)O selectie mai grea si generarea aceluiasi puls.
d)Filtrarea semnalului receptionat pentru micsorarea zgomotului ,ceea ce duce la cresterea
distantei de operare.
7)Diferenta dintre sonarul active si pasiv.
a)Frecventa folosita la sonarul active este mai joaca decat la cel pasiv.
b)Sonarul pasiv emite energie.
c)Sonarul pasiv are un interval de operare de 10-100 km insa cel active are un interval de detective
la mii de km.
d)Cel pasiv nu emite energie iar cel active emite pulsuri in apa cu frecvente 2KHz…4KHz.
8)Diferente dintre sonar si radar.
a)Radarul este multicanal iar sonar este monocanal.
b)Sonarul este mai greu de implementat fata de radar.
c)Sonarul lucreaza la frecvente mult mai mari mari decat radarul.
d)Radarul presupune semnale monocanal iar sonoarul multicanal.
9)Ce studiaza seismologia de reflexive?
a)Folosit pentru detectia si localizarea corpurilor submerse.
b)Ascultarea sunetelor subacvatice.
c)Calcularea distantei dintre 2 obiecte.
d)Studiaza reflexia undelor in scoarta terestra.
10)Ce a permis utilizarea DSP-urilor in seismografele de reflexie?
a)Producerea ecourilor multiple.
b)Localizarea zacamintelor de petrol.
c)Receptia ecourilor la distante mici.
d)Izolarea ecourilor primare de cele secundare.
11)Caracteristici ale imaginii
a)Sunt dependente de o variabila timp.
b)Contin o cantitate mica de informatie.
c)Are o cantitate mai mica de memorie decat transmisia radio.
d)Sunt dependente de o varbiala continuie.
12)Caracteristici ale razelor X
a) Dozele de radiatie au un risc scazut de cancer.
b)Lungimea de unde cu raze X sunt mai lungi decat cele ale razelor UV.
c)Razele X nu pot traversa obiecte relative groase.
d)Expunerea la raze X poate duce la aparitia cancerului.
13)O problema a imagisticii cu raze X aparuta pana in anii 70.
a) Portiuni din inima puteau fi vizualizate.
b)Putea sa se distinge o tumoare de tesutul ficatului.
c)Expunerea la raze X nu ducea la aparitia cancerului.
d)Problema suprapunerii organelor,ascunzandu-se unele in spatele altora.
14)Rolul DSP-urile in domeniul spatial?
a)Informatia sa fie vizualizata doar intr-un mod.
b)Marirea zgomotului.
c)Combinarea mai multor imagini in mai multe baze de date. d)DSP-urile
imbunatesc calitatea imaginilor,prin ajustarea contrastului si a
luminozitatii,recunoasterea formelor si reducerea zgomotului.
15)Cum se face comunicarea prin magistrale a arhitecturii von Neumann?
a)Comunicarea cu exteriorul se face cu circuite de interfata pe o magistrala interna.
b)Transferul de datelor,intre UC si memorie se face printr-o magistrala externa.
c)Transferul de data se face printr-o magistrala comuna ce transmite instructiuni catre UC.
d)Transferul instructiunilor si datelor,intre UC si memorie se face alternative,pe aceeasi magistrala
interna.
16)Avantajul arhitecturii von Neumann.

a)Costul ridicat.
b)Performanta foarte ridicata.
c)Transfera date des si rapid.
d)Costul relatic mic,la un nivel de performante acceptabil.
17)Principii Arhitecturei von Neumann :

a)Sisteme multi-chip.
b)Sisteme la care programele sunt sisteme programabile,executand diferite programe.
c)Accesul la date si programare se face prin magistrale diferite.
d)Sistem single-chip,ce sunt programate si executa tot timpul,un acelasi program.
18)Avantajul arhitecturei Harvard.

a)Utilizeaza aceleasi memorii de programe si date.
b)Memoria de program nu este citita simultan cu accesul la date(MD).
c)Performantele ale UC cresc deoarece transferul de date si programe nu are loc simultan.
d)Memoria de program este citita simultan cu accesul la MD,in citire sau scriere,permitand
cresterea performantelor unitatii central.
19)Diferenta dintre memoria ROM si RAM.

a)RAM este o memorie nevolatila iar ROM volatila.
b)Memoria ROM poate fi citita ori scrisa in mod aleator.
c)Memoria ROM este o memorie cu viteza de acces foarte mare.
d)Memoria RAM este mai rapida decat memoria ROM.
20)Ce avantaj au memoriile ROM si RAM in arhitectura Harvard?

a)Datele sunt pastrate doar in memorii de tip ROM.
b)Timpul de acces a instructiunilor este mai mare.
c)Capacitatea de memorare a memoriei de program este mai mica decat a memorieii de date.
d)Instructiunile pot fi stocate in memorii de program de tip ROM sau RAM,pe cand datele trebuie
pastrate in memorii de date de tip RAM sa poate fi citite si scrie.
21)Ce avantaj a avut separarea memoriilor MP si MD?

a)Datele si programele sunt accesate separate.
b)Performante scazute .
c)Doua locatii de memorie au 2 adrese fizice diferite.
d)O adresa de memorie nu mai identifica in mod unic o locatie de memorie.
22)Dezavantajul folosirii memoriei cache in arhitectura Harvard.

a)Costul redus.
b)Simplitate de executie a programelor.
c)Se folosesc atunci cand performantele unui processor nu este importanta.
d)Costul ridicat si executia dificila a programelor.
23)Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard.

a)Nu necesita mecanisme suplimentare,pentru incarcarea programului in MP si a datelor in MD.
b)Memoriile de program si date au cai separate de legatura cu unitatea central.
c)Memoriile de program si date au asignate spatii de adrese diferite.
d)Necesita mecanisme suplimentare,care sa permita incarcarea programului in MP si a datelor
initiale in MD.
24)Cum se face selectia adreselor la arhitectura Harvard modificata?

a)Selectia adreselor se face printr-un demultiplexor.
b)Selectia se face prin magistrala de instructiuni.
c)Selectia se face in blocurile curate.
d)Selectia adreselor se face printr-un multiplexor.
25)Utilizarea blocurilor de date curate de catre UC.

a)Prin transferul lor din MD in MP,si apoi accesul la aceste date din MD.
b)Prin accesul direct din MD.
c)Prin accesul indirect prin magistrala de date.
d)Prin transferul lor din MP in MD si apoi accesul la aceste date din MD.
26)Unde se pot afla operanzii unui program?

a)In unitatea aritmetica si logica(UAL).
b)In magistralele de instructiuni.
c)In interconexiunile din cadrul UCP.
d)In registre de date.
27)In functie de tipul sistemului digital conectat in bucla cu automatul A,cate timpuri de sisteme
de oridunul 3 rezulta?
a)Un sistem de ordinul 3.
b)Cinci sisteme de ordinul 3.
c)Patru sisteme de ordinul 3.
d)Trei sisteme de ordinul 3.
28)Din ce este formata o structura de procesoare?

a)Prin conectarea a trei automate finite.
b)Dintr-un automat de control cu memorie RAM.
c)Din doua automate finite,unul de executie a instructiunilor si altul de control.
d)Prin conectarea in bucla de reactie a doua automate finite,un automat de control cu memorie
ROM si un automat de prelucrare.
29)Ce functie are CROM-ul?

a)Realizeaza functii de prelucrare ale procesorlui.
b)Transmite rezultate in exterior.
c)Primeste comenzi de la RALU pentru executia instructiunilor din microprogram.
d)Primeste din exterior o instructiunie si o executa,trimitand comenzi catre RALU sau in exterior.
30)Avantajul separarii magistralelor.

a)Prelucrarea in serie a citirii unei instructiuni,citirea unui operand,prelucrarea rezultatului.
b)Mai putine legaturi cu exteriorul.
c)Poate transfera doi operanzi cu memoria intr-o singura stare de ceas,la momente diferite de timp.
d)Permite prelucrarea in paralela a citirii unei instructiuni dintr-o memorie de program,cititrea unui
operand dintr-o memorie ,scrierea unui rezultat.
31)Etapele unui ciclu de instructiune?

a)Citirea si apoi transmiterea instructiunii catre exterior.
b)Decodificarea instructiunii si executia acesteia.
c)Primirea instructiunii din exterior si executia acesteia.
d)Citirea,decodificarea si executia propriu zisa a instructiunii.
32)Unde este amplasata memorie de program a unui DSP?

a)Este externa.
b)Este integrate pe procesorul central.
c)Este amplasata in unitatea control.
d)Este integrate in processor,dar este externa procesorului central.
33)In DSP-uri de ce avem nevoie pentru micsorarea ciclului instructiune?

a)Prin implementarea memoriei cache.
b)Operanzii sa se gaseasca in memoria externa procesorului.
c)Ca instructiunile sa fie foarte scurte.
d)Memoria de program este integrata in processor.
34)Prin ce sunt caracterizate procesoarele CISC?

a)Au un set redus de instructiuni.
b)Nu folosesc conceptul de microprogramare.
c)Au o performanta marita asupra programelor scrise in limbaje de nivel inalt.
d)Sunt caracterizate de un set extins de instructiuni,flexibile si complexe.
35)Ce intelegem prin caracterul complex al procesoarelor CISC?

a)In timpul executarii instructiunii,microprocesorul efectuiaza mai putine operatii.
b)Rezolva mai putine sarcini.
c)Instructiunile au lungime fixa.
d)Microprocesorul rezolva mai multe operatii,rezolvand mai multe sarcini.
36)Pentru procesoarele CISC,decodificarea instructiunilor este?

a)Mai simpla.
b)Consuma mai putin timp.
c)Dureaza doar un ciclu masina.
d)Este mai dificila si consuma mai mult timp.
37)Principalul avantaj al procesoarelor CISC?

a)Operatiile de citire si decodificare sunt mai lente.
b)Datorita magistralei unice ,nu sunt premise instructiuni care sa utilizeze 2 operanzi din memorie.
c)Pe magistrala comuna se poate transfera,fie un cuvant dintr-o instructiune,fie un operand necesar
executiei unei instructiuni.
d)Programarea mai usoara,deoarece se pot folo instructiuni complexe.
38)In ce arhitectura au unitati central de tip RISC?

a)Arhitectura cu memorie partajata. b)Arhitectura
von Neumann.
c)Arhitectura dataflow.
d)Arhitectura Harvard.
39)Prin ce se caracterizeaza procesoarele RISC?

a)Au un set extins de instructiuni complexe.
b)Folosesc conceptul de microprogramare.
c)Sunt mai lente decat procesoarele CISC.
d)Au un set redus de instructiuni simple.
40)Din punct de vedere hardware si software pentru procesoarele RISC,avem nevoie de:
a)Complexitatea CROM-ului.
b)Micsorarea registrelelor din RALU.
c)Marirea numarul de instructiuni din setul de instructiuni.
d)Micsorarea numarului de instructiuni si cresterea registrelor din RALU.
41)Cat timp necesita executia instructiunilor pentru procesoarele RISC?

a)Doua stari de ceas.
b)Foarte multe stari de ceas.
c)O stare de ceas.
d)Nici o stare de ceas.
42)Diferenta dintre procesoarele RISC si CISC?

a)Procesoarele CISC au un set redus de instructiuni simple pe cand RISC au un set de instructiuni
complexe.
b)Programele la RISC au mai putine instructiuni pentru implementarea aceleasi functii fata de
procesoarele CISC.
c)Pentru CISC programele ocupa un spatiu mare de memorie fata de procesoarele RISC.
d)Performantele generale sunt superioare la procesoarele RISC fata de procesoarele CISC.
43)Unde se poate afla un operand?

a)In CROM.
b)Intr-o locatie din memoria externa.
c)Pe magistrala de date.
Intr-un registru al procesorului, în câmpul instrucţiunii sau într-o locaţie de memorie.
44)Cate moduri de adresare suporta procesorul de semnal TMS320C32?

a)Doua moduri, adresarea la registru si adresarea direct.
b)Un mod , adresarea relativă la registrul PC.
c)Nu suporta nici un mod de adresare.
d)Cinci moduri: adresarea la registru, adresarea directă, cea indirectă, imediată şi
respectiv adresarea relativă la registrul PC.
45)In ce caz se utilizeaza adresarea la registru?

a)In cazul cand operandul se gaseste in memoria externa.
b)Cand operandul este in CROM.
c)In cazul cand este nevoie de a apela la date din memoria externa.
d)In cazul cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii central.
46)Ce intelegem prin sintaxa @expr?

a)Adresarea indirect ce este indicate in campul instructiunilor.
b)Accesare unui spatiu de memorie externa.
c)Specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti,prin continutul unui registru auxiliar.
Adresarea directă se indică în câmpul instrucţiunii,unde sintaxa data reprezinta deplasamentul
in interiorul paginii.
47)Ce intelegem prin operatia : adr=(ARn) (ARn)=(ARn)+depl?

a)Adresa se calculeaza prin adunare,iar apoi se modifica si ARn.
b)Adresa este calculta prin adunare.
c)Adresa este data de ARn,iar apoi se modifica AR prin scadere.
d) Adresa este data de ARn,iar apoi se modifica AR prin adunare.
49)Cand se utilizeaza adresarea imediata?

a)Cand este specificat adresa unui operand din memorie pe 24 biti,prin contiutul uui registru
auxiliar.
b)Cand operandul se gaseste in memorie,intr-o pagina de date.
c)Cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii centrale.
Se utilizează atunci când valoarea operandului este specificată în câmpul instrucţiunii.
50)Daca operatie de salt este de tip intarziat (delayed branch),cu ce este egal
deplasamentul? a)[eticheta-(adresa instructiunii +1)]
[eticheta-(adresa instructiunii +4)]
51)Ce este deplasamentul?

a)Este un numar intreg fara semn reprezentat pe 8 biti.
b)Este o instructiune pe 32 de biti.
c)Un operand din memorie pe 24 de biti.
d)Este un numar intreg cu semn pe 16 sau 24 de biti.
52)La adresarea circular,campul index la ce se refera?

a)Reprezinta valoarea care se aduna sau se scade din valoare registrului auxiliary.
b)Se refera la bitul cel mai semnificativ.
c)Se refera la bitul cel mai putin semnificativ.
d)Se refera la numarul K de biti 0 ai registrului auxiliar utilizat.
53)Care sunt codurile de reprezentare a numerelor negative?

a)Codul marime si semn.
b)Codul binar-zecimal.
c)Reprezentare in exces sau cunoscuta si sub numele de reprezentare deplasata.
Codul semn-magnitudine, codul complement faţă de 1 sau codul complement faţă de 2.
54)Caracteristica de reprezentare a operanzilor intregi cu semn.

a)Numerele negative au aceeasi reprezentare in toate codurile.
b)Numerele positive sunt reprezentate diferit.
c)Semnul (S) reprezinta bitul cel mai putin semnificativ din combinatia binara.
Numerele negative sunt reprezentate diferit, însă codurile trebuie să respecte regula de
negare aritmetică a oricărui număr A.
55)Avantajul codului complement fata de 2.

a)Rezultatul operatiilor aritmetie se obtine mai greu.
b)Sunt efectuate corectii in urma procesarii operatiilor.
c)Intervalul de reprezentare este mai mic ca la complement fata de 1,in zona numerelor negative.
Rezultatul operaţiilor aritmetice simple se obţine direct, fără a fi necesare alte corecţii efectuate
asupra sa.
56) Pentru codul complement faţă de 2, intervalul de reprezentare pe N biţi a numerelor întregi
cu semn este:
[−3 −2 ,2 −1 -2]
[−1 −2, 3 −2-1]
[−3 −2, 2 −2-1]
[−2 −1, 2 −1-1]
57)Unde sunt realizate operatiile cu numere in virgula fixa?

a)In unitatea CROM.
b)Int-o memorie externa. c)Pe
magistrala de comanda. d)In
unitatea aritmetico-logica.
58)Pentru N=8,care este intervalul de reprezentare a numerelor in virgule fix ape 8 biti?
= [0, 300], respectiv = [- 120, 119].
1 2
1 = [0, 250], respectiv 2 = [- 127, 12 6].
1 = [0, 254], respectiv 2 = [- 127, 12 7].
1 = [0, 255], respectiv 2 = [- 128, 12 7].
59)Tipuri de formate de reprezentare a procesorului de semnal TMS320C32 ce opereaza cu

numere in virgula fixa.
a)Formatul scurt,in care numerele sunt reprezentare pe 32 biti(N=32).
b)Formatul lung.
c)Formatul simpla precizie ,unde numerele sunt reprezentate pe 16 biti(N=16).
Formatul scurt, în care numerele sunt reprezentate pe 16 biţi (N = 16), respectiv formatul
simplă precizie, în care numerele sunt reprezentate pe 32 biţi (N = 32).
60)Care este intervalul de reprezentare pentru numerele intregi cu semn in format scurt?
2 = [−214 ,214 -1].
2 = [−315, 315-1].
2 = [−2 15, 2 15].
2 = [−215 ,215 -1].
61)Ce este Mantisa?

a)Este un numar in virgule mobile cu semn.
b)Este un numar in virgule fixa fara semn.
c)Este un numar cu semn in complement fata de 1.
d)Este un numar in virgule fixa cu semn.
62)Pentru procesorul de semnal TMS320C32,care este formatul general al numerelor in
virgula mobila.
a)Campul exponent (E) si bitul de semn (S).
b)Bitul de semn(S) si campul fractiei(F).
c)Campul exponenet(E) si campul fractie(F).
d) Câmpul exponent (E), bitul de semn (S) şi câmpul fracţie (F).
Formula generală de calcul al unui număr real x, reprezentat în virgulă mobilă în formatul
specific procesorului TMS320C32, este?
̅
a)x=S . 2* 3 .
b) x= .̅ 2*2 .
c) x=S .̅ 2.
̅
x=S . * .
22
65)Intervalul de reprezentare a exponentului pentru numerele reale in format scurt in virgula

mobila.
a)[-10 , 8]
b)[8, 24]
c)[-3, 5]
d) [-8, 7]
66)Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale în format simplă precizie in virgule mobila?
a)16 biţi.
b)8 biţi.
c)40 biţi.
d)32 biţi.
67)Cati biti pentru campul fractie sunt pentru numerele reale în format precizie extinsă în virgulă
mobile?
23 de biţi.
11 biţi.
4 biţi.
d)31 biţi.
68)Principiul de functionare a unitatii de inmultire.

a)Efectuează, într-un singur ciclu maşină, operaţii cu numere întregi reprezentate pe 32 de biţi,
operaţii logice cu numere binare reprezentate pe 32 de biţi şi cu numere reale reprezentate pe 40 de
biţi.
Intr-un singur ciclu maşină înmulţiri cu numere întregi reprezentate pe 48 de biţi şi cu numere
reale reprezentate pe 24 de biţi.
Intr-un singur ciclu maşină adunare cu numere întregi reprezentate pe 32 de biţi.
D)Intr-un singur ciclu maşină înmulţiri cu numere întregi reprezentate pe 24 de biţi şi cu numere
reale reprezentate pe 32 de biţi.
69)De cate registre dispune procesorul TMS320C32?
a)24 de registre primare.
b)40 de registre primare.
c)30 de registre primare.
d)28 de registre primare.
70)Pentru ce sunt utilizate cele opt registre de precizie marita?
Pot fi folosite ca registre generale pentru operaţii cu numere întregi pe 32 de
biţi. b)Sunt utilizate ca registre logice.
c)Sunt utilizate pentru funcţii de sistem: adresare, managementul stivei, memorarea
stărilor procesorului, întreruperi, adrese şi contor pentru bucle.
d)Se pot utiliza la păstrarea rezultatului în virgulă mobilă cu precizie mărită.
71)Ce semnificatie are 31 pentru registrele de precizie mărită? a)Este exponentul (E).
b)Reprezinta fractia(F).
c)Este bitul de paritate.
d)Este bit de semn (S).
72)Care sunt registrele care nu apartin unitatii central de prelucrare,ci unitatii de control.
Registrele de adrese pentru structuri repetitive (RS, RE).
Registrul indicatorilor de întreruperi (IF) si Registrele auxiliare (AR7  AR0).
Registrul de stare (ST) si Registrul indicator de stivă (SP).
Registrul numărător de program (PC) si registrul instrucţiune (IR).
Ce intelegem prin indicatorul GIE a registrului de stare.
a) Indicator de zero.
b) Indicator ce semnalează faptul că exponentul numărului real rezultat este mai mic sau egal cu –
128.
c) Activează sau dezactivează cache-ul de instrucţiuni. d)
Activează sau dezactivează întreruperile procesorului.
Cate magistrale interne are procesorul?
a)4 magistrale:2 magistrale de program si 2 magistrale DMA.
b)2 magistrale:o magistrala de program si o magistrala de date.
c)8 magistrale:3 magistrale de program,3 magistrale de date si 4 magistrale DMA.
d)are 7 magistrale interne: : 2 magistrale de program, 3 magistrale de date şi 2 magistrale DMA.
Pentru ce este utilizata memoria cache la TMS320C32.
a)Pentru marirea ciclului de executare a instructiunilor.
b)Pentru a mari numarul de accesari la memoria externa procesorului.
c)Pentru a nu folosi memorii externe.
d)Pentru a reduce mult numărul de accesări la memoria externă procesorului, care durează mai
multe stări de ceas.
76)In cate segmente de locatii va fi impartita memoria externa?

a)12 locaţii de memorie.
b)50 locaţii de memorie.
c)2 locaţii de memorie.
d)32 locaţii de memorie.
77)Caracteristica controlerului DMA la TMS320C32.
a)Posibilitatea transferului de date doar in memoria externa.
b)Posibilitatea transferului in serie ale CPU si DMA.
c)Procesorul TMS320C32 are un canal DMA.
d) Posibilitatea transferului de date oriunde în memoria fizică a procesorului.
78)Ce presupune iniţializarea registrelor canalului DMA?

Canalul DMA citeşte un cuvânt de la adresa de memorie sursă şi îl memorează într-un
registru temporar intern.
Execuţia completă a operaţiei de citire.
valoarea registrului numărător se decrementează până când acesta ajunge la zero.
Se încarcă în registrul de adresă sursă al canalului DMA adresa locaţiei de memorie de unde
se citesc datele.
79)Ce intelegem prin comanda .bss rez,5?

a)Adresa de inceput SRAM,pe 3 octeti.
Cel mai semnificativ octet al adresei de început SRAM.
Se setează adresa memoriei.
Se rezervă spaţiu de memorie pentru vectorul rezultat.
80)Ce semnificatie are comanda 0800h,st ?

Se şterge registrul if.
se setează bitul corespunzător într. Globale.
Se iniţializează r0 cu zero.
Activare memorie cache
81)Dsp-urile sunt sisteme de calcul programabile de tip:
System-on-Chip
Single chip
single-board computer
Multi-chip module
82)Creșterea frecvenței interne de lucru a procesoare se face prin?

Mărirea distanțelor dintre tranzistoare.
b)Mărirea dimensiunilor tranzistoarelor.
Micșorarea distanțelor dintre tranzistoare.
d)Mărirea temperaturii interne a procesorului.
83)În ce tehnologie sunt realizate procesoarele de semnal din gama TMS320C3x?
Tehnologia CMOS.
b)MOS c)MOSFET
d)Nic unul dintre variante.
84)În sisteme de prelucrare și transmisie a semnnalelor,semnalul ?

a)Nu este dependent de variabila timp.
b)Nu poate fi prelucrat.
c)Nu poate fi transmis la distanțe mari.
d)Care poate fi prelucrat sau transmis la distațe între doua sisteme.
85)Semnalele deterministe sunt?

a)Afectate de hazard.
b)Purtătoare de informație.
Exprimate analitic printr-o funcție de timp de forma x (t)
Nu pot fi exprimate analitic printr-o funcție de timp.
86)În raport cu variabila timp,semnalele pot fi?

Deterministe.
b)Aleatoare.
c)Discontinue
Cu timp continuu și cu timp discret.
87)Prin ce este caracterizată continuitatea semnalelor?

a)Printr-o variație bruscă a amplitudinii.
b)Conțin un număr infinit de niveluri de amplitudine constantă.
c)Caracterizat de o viteza de variație finita a amplitudinii semnalului.
d)Nu sunt echidistante între valoarea minima și cea maximă.
88)Semnalele eșantionate:
a)Nu au o variație continuă în amplitudine.
b)Nu pot fi reprezentate codificat prin valori numerice întregi.
c)Pot fi aproximate prin operația de cuantizare.
d)Eșantioanele nu au o valoare egală cu amplitudinea.
89)Semnalele provenite din lumea reală furnizate de SPN sunt:

a)Semnale analogice
b)Semnale continue
c)Semnale eșantionate
d)Semnale discrete sau analogice
90)Avantajele utilizării unui sistem de prelucrare numerică a semnalelor față de

sistemele analogice:
a)Algoritmii nu pot fi modificați.
b)Stocarea datelor se face cu o densitate mică.
c)O gamă larga de probleme rezolvate prin prelucrare numerică.
d)Nu permite reprogramarea algoritmului de prelucrare numerică.
Ce semnificație are UF indicatorul registrului de stare .
a)Indicator ce semnalează faptul că exponentul numărului real rezultat este mai mic sau egal cu –128.
b)Activează sau dezactivează memoria cache de instrucţiuni
Setează semnalele externe de întrerupere INT3-INT0 pentru activare pe palier sau pe front
Șterge memoria cache.
Pentru ce este utilizat registrul indicator pagină de date?
a)Pentru a specifica adresa vârfului stivei.
b) Este utilizat la formarea adresei fizice de memorie
c) Pentru a genera adrese pe 24 de biţi.
d) Pentru a controla funcţiile pinilor externi: XF0 şi XF1
Ibanescu
1. DSPurile sunt sisteme de calcul programabile de tip 2. Structura internă paralelă permite
a) Nici una dintre variante a) Prelucrarea a maxim două operații în același timp
b) Half – chip b) Efectuarea simultană a mai multor operații
c) Multi - chip c) Comunicarea cu alți senzori din exterior
d) Single – chip d) Consumul redus de energie
3. Evoluția în timp a PDSurile a fost condiționată de 4. Semnalul este o mărime fizică măsurabilă
a) Cererea scăzută din piață a) dependentă de timp și purtătoare de informarții
b) Inexistența produselor software b) Independentă de timp și purtătoare de informații
c) Dezvoltarea tehnologiei circuitelor integrate digitale c) Dependentă de timp și nepurtătoare de informații
d) Costul uriaș de fabricație d) Este o mărime nemăsurabilă
5. Semnalele deterministe au următoarea caracteristică 6. Semnalele aleatoare au o evoluție în timp
a) Ondulatorie pe întreaga durată de existență a) Supusă hazardului și nu pot fi exprimate analitic
b) Au o evoluție în timp predefinită b) Continuă
c) Pot fi apreciate probabilistic c) Constrânsă de valoarea amplitudinii
d) Sunt supuse hazardului d) In funcție necesitatea acestora
7. Semnalele cu timp continuu(analogice) pot fi 8. Valori diferite a perioadei de eșantionare generează
a) Constante si variabile in timp a) semnale eșantionate diferit
b) Constante pe o durata scurta b) Zgomot
c) Variabile in raport cu timpul c) Semnale egale in timp
d) Constante sau variabile in timp d) Semnale digitale ce nu pot fi prelucrate
9. Semnalele digitale sunt alcătuite din 10. Convertorul analog – numeric
a) Stări discrete neordonate in timp a) Primește la intrare un semnal digital
b) Stări continue ordonate in timp b) Eșantionează si codifica binar eșantioanele
c) Stări discrete ordonate in timp c) Prelucrează semnale digitale
d) stări continue neordonate in timp d) Codifică binar eșantioanele apoi le eșantionează
11. Semnalele eșantionate 12. Ca valoarea a unei cuante se alege
a) Au o variație continua in amplitudine a) Un număr negativ
b) Pot avea eșantioane discontinue b) Un număr natura cu cat mai multe zecimate
c) Au o variație discontinua a amplitudinii c) Un număr rațional cu cat mai multe zecimale
d) Pot avea eșantioane generatoare de zgomot d) Un număr rațional cu puține zecimale
13. Conversia mai multor semnale se realizează prin 14. Frecventa de eșantionare trebuie sa fie
a) Multiplexare analogica a) Mai mica decât frecventa maxima
b) Multiplexarea stărilor discrete b) Mai mare decât dublul frecventei maxime
c) Multiplexarea digitala c) Cel puțin jumătate din frecventa maxima
d) Multiplexare analogica si digitala d) Nici una dintre variante
15. Filtrarea analogica presupune adăugarea 16. Tehnicile de prelucra numerica sunt implementate
a) unui filtru analogic după CNA a) In dispozitive ce nu au in construcția lor dsp-uri
b) unui filtru digital după CAN b) In arhitectura sistmelor fără procesor
c) unui filtru analogic înaintea CAN c) Doar hardware in structura unui dsp
d) unui filtru analogic înaintea CNA d) In sisteme specifice numite sisteme incorporate
17. Componenta software a unui sistem incorporat 18. Nu este o componenta obligatorie a unui sistem incorporat
a) Conține programe specifice aplicației dar si programe a) Memoria RAM si ROM
utilitare
b) Conține doar programul specific aplicației b) Unitatea hard-disk
c) Conține programe specifice mai multor aplicații c) Unitățile de comunicație
d) Conține doar programe utilitare pentru aplicație d) Unitatea centrală
19. În înregistrarea digitală, vocea umană este 20. Sonarul este un dispozitiv ce poate fi de tip
a) Digitizată și memorată într-o formă extinsă a) Pasiv
b) Digitizată și memorată în formate scurte b) activ

c) Digitizată și memorată în formate precise c) Pasiv și activ
d) Digitizată și memorată într-o formă comprimată d) Niciuna dintre variante
21. Distanța de operare a radarului depinde de 22. In domeniul spațial, dsp-urile îmbunătățesc calitatea imaginilor prin
a) nivelul de zgomot al receptorului a) Ajustarea contrastului și a luminozității
b) energia pulsului la transmitere b) Ajustarea reflexiei
c) Distanța dintre receptor și unitatea de prelucare c) Ajustarea nivelului de zgomot
d) Energia pulsului inițial și nivelul de zgomot al d) Ajustarea nivelului de contrast
receptorului radio
23. In domeniul bunurilor de larg consum, o soluție în 24. Comprimarea imaginilor este o tehnică ce se bazează pe
prelucrarea imaginilor este utilizarea
a) Unor camere cu mulți pixeli a) Observarea unor obiecte bine definite
b) Tehnicilor mai puțin performante b) Observarea imaginilor ce conțin o cantitate mare de
informație redundantă
c) Dsp-urilor pentru comprimarea imaginilor c) Observarea cat mai clară a obiectelor
d) Unor algoritmi bine optimizați d) Observarea obiectelor de culoare diferită
25. Memoria von Neumann utilizează o memorie 26. In cazul arhitecturii von Neumann, magistrala internă comună
limitează
a) Cache pentru stocarea programului a) Capacitatea de stocare în memorare
b) Comună pentru datele cele mai utilizate b) Performanțele structurii în transferul de date
c) Nedistribuită pentru date c) Comunicarea cu exteriorul
d) Comună pentru program și date d) Numărul tactelor de ceas
27. In sistemele cu arhitectură von Neumann, accesul și 28. In cazul arhitecturii Harvard, datele trebuie să fie stocate în memorii
transferul de date se face RAM pentru
a) Alternativ a) A se putea scrie
b) Simultan b) A se putea citi
c) Simultan, în funcție de gradul prioritate c) A putea fi șterse
d) În funcție de gradul de prioritate d) A se putea citi și scrie
29. In cazul unei arhitecturi Harvard, cele două tipuri de 30. In cazul unei arhitecturi Harvard, memoriile de program și de date
memorii
a) Au rol de a face prelucrări asupra datelor a) Sunt nesincronizate cu un semnal de ceas
b) Pot fi și externe (hdd) b) Au căi separate de legătură cu unitatea centrală
c) Au spații de adresare distincte c) Pot fi stocate extern
d) Folosesc același spațiu de adresare d) Pot folosi o cale comună spre unitatea centrală
31. In cazul unei arhitecturi Harvard modificate, memoria 32. In cazul unei arhitecturi Harvard modificate, în timpul execuției
de date poate fi unui program
a) Inițializată la începutul programului a) Nu se pot face operații asupra datelor
b) Întreruptă la cererea memoriei externe b) Se pot dezactiva unele spații de memorie
c) Sincronizată cu o memorie cache c) Se poate reduce consumul de energie
d) Sincronizată cu o memorie externă d) Se pot citi date curate din MP
33. In cazul unei arhitecturi Harvard modificate, 34. Funcția de prelucrare a unei unități centrale se referă la
procesoarele conțin memorii cache
a) Pentru a mări timpul de execuție a) Modificarea unor date
b) Pentru a aduce în avans instrucțini necesare b) Transferul datelor către o memorie externă
c) Pentru schimba parametrii sitemului c) Transferul datelor între memorii
d) Pentru a avea acces extern d) Operații specifice efectuate asupra unor operanzi
35. Unitățile de prelucrare ale unei unități centrale 36. In cazul unității centrale, operațiile de prelucrare sunt
a) Lucrează cu valori și operații binare a) Executate într-un timp predefinit
b) Lucrează cu valori hexa și operații binare b) Executate cu ajutorul unor întârzieri specifice
c) Lucrează cu valori binare și operații hexa c) Executate separat în funcție de modul de reprezentare al
operanzilor
d) Lucrează cu valori hexa și operații hexa d) Executate în același spațiu de memorie
37. Structura de procesare este conectată cu exteriorul 38. Pe fiecare flux, transferul de informații este
a) Cu ajutorul unor dispozitive specializate a) Securizat
b) Prin trei fluxuri de informații b) Desincronizat cu semnalul de ceas
c) Printr-un flux de informații tridirecțional c) Sincronizat cu ajutorul unor dispozitive specifice
d) Prin doua fluxuri de informații d) Sincronizat prin intermediul unor perechi de semnale
39. Fluxul de date de intrare are rolul de a 40. Ciclul instrucțiune al unui procesor este
a) Facilita aducerea operanzilor din exterior pentru a) Intervalul de timp necesar procesorului pentru a trasmite
prelucrare rezultatele prelucrării
b) Transfera operanzii către alte fluxul de intrare b) Intervalul de timp necesar procesorului pentru a executa
instrucțiuni dintr-un program
c) Prelucra operanzii primiți de la procesor c) Responsabil pentru memorarea datelor
d) Transfera operanzii către o memorie d) Intervalul de timp necesar memorării rezultatelor in urma
prelucrării
41. O instrucțiune poate fi formată 42. Etapele unui ciclu instrucțiune sunt
a) Cu un număr limitat de octeți și lungime fixă a) Decodificare, citire, execuție
b) Număr nelimitat de octeți și lungime fixă b) Execuție, decodificare, citire
c) Din număr limitat de octeți și lungime variabilă c) Citire, decodificare, execuție
d) Din mai mulți octeți și poate avea lungime fixă d) Niciuna din variante
sau variabilă
43. In cadrul procesoarelor CISC 44. Dezavantajele unui procesor CISC sunt
a) Instrucțiunile pot transfera și prelucra mai multe a) Operații mult prea rapide și folosirea de magistrale mult prea
tipuri de operanzi de dimensiuni diferite complexe
b) Instrucțiunile nu pot transfera operanzi b) Operațiile mult prea rapide și magistrala unică
c) Operanzii au lungimi fixe c) Operațiile lente și magistrala complexă
d) Instrucțiunile pot doar să transfere operanzi d) Operațiile mai lente, folosirea unei magistrale comune și
nepermiterea unei instrucțiuni care să utilizeze doi operanzi
din memorie
45. Avantajele procesorului CISC sunt 46. Procesoarele RISC au un
a) Programarea greoaie prin instrucțiuni simple a) Set de instrucțiuni complex
b) Programarea ușoară prin folosirea de b) Set de instrucțiuni redus și conține cele mai folosite
instrucțiuni complexe instrucțiuni în programare
c) Programarea ușoara prin folosirea c) Set de instrucțiuni redus și conține o multitudine de
instrucțiunilor predefinite instrucțiuni
d) Consumul reduc de energie d) Set de instrucțiuni redus ce poate fi îmbunătățit
47. Setul de instrucțiuni al unui procesor RISC trebuie 48. Intr-un procesor RISC, instrucțiunea are
a) Complex și nesimetric a) O lungime fixă predeterminată
b) Complex b) O lungime variabilă
c) Să fie simplu, simetric și cu puține moduri de c) O lungime variabilă nedeterminată
adresare la memorie
d) Simplu și cu puține moduri de adresare d) O lungime fixă cât și variabilă
49. Adresarea la registru este utilizată când operandul 50. In adresarea directă, operandul este situat
a) Se află în memoria primară a) În memorie, într-o pagina de date
b) Se află în memoria cache b) În spațiul unei memorii externe
c) Se află în memoria externă c) În cadrul unui registru
d) Se află în registrele unității centrale d) În registrul unei memorii cache
51. Adresarea directă și la registru folosesc 52. Adresarea indirectă specifică adresa unui operand
a) Aceleași moduri pentru localizarea operanzilor a) Din memoria cache printr-un registru al uP
b) Moduri diferite, în cazul localizării operanzilor b) Din memoria externă printr-un registru al UC
c) Moduri diferite dar aceleași locații al operanzilo c) Din memorie, cu ajutorul unui registru auxiliar
d) Nu folosesc moduri de adresare d) Din memoria ROM.
53. Adresarea imediată este utilizată atunci când 54. Adresarea imediată și cea indirectă
a) Operandul este liber pentru a fi prelucrat a) Nu folosesc același mod de adresare
b) Operandul specificat se află în memoria ROM b) folosesc același mod de adresare al memoriei
c) Operandul nu există în câmpul instrucțiunii c) Folosesc simultan același spațiu de memorie
d) Operandul există în câmpul instrucțiunii d) Folosesc același spațiu de memorie în funcție de gradul de
prioritizare al operațiilor
55. In reprezentarea virgulă fixă, codurile de reprezentare 56. In reprezentarea virgulă fixă, semnul este reprezentat de
a operanzilor întregi cu semn
a) Nu sunt aceleeași pentru fiecare operand a) Ultimul bit al combinației binare
b) Sunt aceleași pentru fiecare operand b) Bitul cel mai semnificativ din combinația binară
c) Au o serie de caracteristici independente c) Bitul de mai puțin semnificativ al șirului
d) Au o serie de caracteristici comune d) Al doilea bit al combinației binare
57. In virgulă fixă, numerele pozitive 58. In reprezentarea virgulă mobilă, mantisa este
a) Au aceeași reprezentare în toate codurile a) Un număr in virgulă fixă cu semn
b) Au reprezentări diferite în toate codurile b) Un număr in virgulă mobilă cu semn
c) Au reprezentări diferite în coduri diferite c) Un număr in virgulă fixă fără semn
d) Au doar aceeași reprezentare d) Un număr in virgulă mobilă fără semn
59. Formatul de reprezentare in virgulă mobilă permite 60. In majoritatea uP, exponentul este
a) Controlul mai ușor asupra operanzilor a) Intreg conținutul de informații al bitului de date
b) Reprezentarea numerolor foare mici sau mari b) Componenta utilizată la finalul unui bit de date
c) O distribuire eficientă a memoriei c) O valoare ce este reprezentată maxim pe 8 biți
d) Reprezentarea numerelor foarte mici d) O valoare binară ce nu poate fi reprezentată zecimal
61. Formatul scurt de reprezentare în virugulă mobilă 62. In formatul scurt de reprezentare în virugulă mobilă, un operand
permite este
a) Reprezentarea numerelor naturale a) Memorat în registrele memoriei primare
b) Doar reprezentarea numerelor pozitive pe 8 biți b) Memorat în registrele memoriei de instrucțiuni
c) Doar reprezentarea numerelor negative c) Memorat în registrele memoriei externe
d) Reprezentarea numerelor reale pe 16 biți în d) Memorat în registre procesorului, pe pozițiile celor mai
complement față de 2. semnificativi 16 biți.
63. In formatul scurt de reprezentare în virugula mobilă, 64. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format simplă
un exponentul este precizie sunt reprezentate
a) Un operand reprezentat în C2 pe 4 biți a) Numere reale pe 32 biți
b) Un operand reprezentat în SM pe 6 biți b) Numere iraționale pe 32 biți
c) Un operand liber ce poate fi prelucrat c) Numere complexe pe 32 biți
d) Un operand reprezentat în C1 pe 4 biți d) Numere raționale pe 32 biți
65. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format 66. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format simplă
simplă precizie, câmpului fracție îi sunt atribuiți precizie, exponentul este
a) 3 mega biți a) Un operand cu fără semn în C2 pe 8 biți
b) 23 biți b) Un operand cu semn în C2 pe 8 biți
c) 5 octeți c) Un operand liber pentru prelucare
d) 1 kilo octet d) Un operand cu semn în SM pe 8 biți
67. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format 68. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format precizie
precizie extinsă, informații sunt reprezentate extinsă, câmpului facție îi sunt atribuiți
a) Pe 32 de biți a) 40 de biți
b) Pe 4 Mega biți b) 1 Mega-octet
c) Pe 8 biți c) 15 biți
d) Pe 40 de biți d) 31 de biți
69. In reprezentarea numerelor în virgulă mobilă, în format 70. Carry flag este un
precizie extinsă, exponentul este
a) Similar formatului simplă precizie a) Indicator de transport
b) Un câmp ce cuprinde toată informația b) Semafor hardware
c) Similar formatului dublă precizie c) Indicator pentru identificarea porturilor i/o
d) Întotdeauna un număr rațional d) Semafor software
71. Latched Overflow Flag (LV) este un indicator 72. Indicatorul de stare INT(interrupt) config
a) Ce monitorizează starea latch-ului intern a) Semnalizează apariția de întreruperi interne
b) Setat înainte setării indicatorului Overflow flag b) Semnalizeaza apariția unui transport exterior
c) Cu rol de întârziere pentru indicatorul Overflow c) Setează semnale externe de întrerupere
d) Setat odată cu indicatorul Overflow flag d) Setează semnale intermediare de întrerupere
73. Spațiul total de memorie poate fi utilizat 74. In memoria internă a uP informațiile sunt stocate
a) Pentru memorarea datelor, programelor și a a) Sub sub formă de date și instrucțiuni
informațiilor despre unitățile intrare/ieșire
b) Doar pentru memorarea datelor si a b) Sub formă de varibile și constante
instructiunilor
c) Doar pentru memorarea instructiunilor c) Ca numere reale și imaginare
d) Doar pentru memorarea rezultatelor operațiilor d) Sub formă de tabele și coeficienți
75. Boot-loaderul este un 76. In cadrul memoriei cache, adresa de memorie este
a) Program pentru verificarea stării sistemului a) Spațiu de stocare al datelor mai puțin utilizate
b) Program încărcător de programe b) împărțită în trei segmente egale
c) Program specializat pentru verficarea datelor c) împărțită în două câmpuri
d) Program pentru diagnosticarea erorilor d) Circuit hardware specializat
77. Un avantaj al memoriei cache este acela că 78. Câmpul adresă de start a segmentului are rolul de
a) Lucrează la o frecvență scăzută a) A inițializa o instrucțiune
b) Poate face transfer de informatii cu unități b) Etichetă în arhitectura memoriei cache
externe
c) Este ușor fabricat având un cost mic c) A stoca informațiile variabilelor
d) Reduce numărul de accesări la memoria externă d) Semnaliza informațiile unei instrucțiuni
a procesorului
79. Controlerul DMA este un periferic 80. Structura controlerului DMA folosește
a) Ce realizează transferul de date a) Registre separate pentru adresele sursă și destinație
b) Capabil să transfere blocuri de date fără b) Întreruperi externe pentru transferul datelor
intervenția CPU.
c) Ce realizează transferul de instrucțiuni c) Două tipuri de registre specifice
d) Ce realizează transferul de instrucțiuni și date d) Semafoare hardware pentru transferul datelor
81. Controlerul DMA folosește un transfer de date 82. Suma ponderată a doi vectori este dată de ralația
a) Sincronizat doar cu întreruperea externă a) Z=K(1)*X+K(2)*Y
b) Nesincronizat cu semnalul de ceas b) Z=K(1)+X+K(2)*Y
c) Sincronizat utilizând întreruperi interne și c) Z=K(1)*X+K(2)+Y
externe
d) Sincronizat doar cu întreruperea internă d) Z=K(1)+X*K(2)+Y
83. La începutul unui program se inițializează 84. Instrucțiunea memadr .set 0900000h
a) Variabilele constante a) Este folosită pentru declararea unei funcții
b) Funcțiile de rutină b) Este folosită pentru declararea unei variabile
c) librăriile / configurațiile subsistemului c) Reprezintă setarea unei operații de adunare
d) Variabilele locale d) Reprezintă ștergerea unei zone de memorie
85. Norma euclidiană utilizeză elemente 86. In primul corp al unui program
a) Din mulțimea numerelor strict pozitive a) Se delacară variabilele
b) Din mulțimea numerelor naturale b) Se inițializează variabilele
c) Din mulțimea numerelor reale c) Se inițializează funcțiile speciale
d) Din mulțimea numerelor negative d) Se inițializează funcțiile secundare
87. Variabilele unui program pot fi 88. In spațiul vectorial euclidian, metrica se definește
a) Actualizate o singură dată a) Ca fiind o valoare fixă
b) Nu pot fi folosite de către instrucțiuni b) Ca fiind o distanță
c) Locale sau globale c) Ca fiind o valoare variabilă
d) Nu pot fi actualizate în timpul execuției d) Ca fiind distanța dintre doua lacații de memorie
89. In a treia parte a unui program se pot 90. In corpul programul principal
a) Se pot declara constantele a) Nu se scriu instrucțiuni de întârziere
b) Se pot defini funcțiile pentru diverse rutini b) Sunt scrise doar instrucțiuni de întârziere
c) Defini funcțiile speciale c) Sunt scrise instrucțiunile necesare programului
d) Inițializa valorile variabilelor d) Nu se pot declara și inițializa variabile
Agheluta
201. Ce reprezinta DSP? 202. Dezvolarea tehnologica a DSP are in vedere:

a) Sistem de calcul neprogramabil de tip single a) Marirea densitatii de integrare.
chip destinat prelucrarii complexe a semnalelor
digitale.
b) Sistem de calcul programabil de tip multi chip b) Micsorarea frecventei interne de lucru a
destinat prelucrarii complexe a semnalelor procesoarelor.
analogice.
c) Sistem de calcul programabil de tip single c) Marirea consumului energetic si a puterii
chip destinat prelucrarii complexe a disipate.
semnalelor digitale.
d) Sistem de calcul neprogramabil de tip multi chip d) Micsorarea densitatii de integrare.
destinat prelucrarii complexe a semnalelor
digitale.
203. Ce trebuie sa ia in calcul producatorii pentru un raport 204. La ce tipuri de frecvente lucreaza PS si de ce tip de set
performanta/pret bun la producerea DSP? de instructiuni dispune?
a) Cerintele pietei, cresterea suportului pentru a) Frecvente joase, dispune de un set complex de
dezvoltarea software. instructiuni.
b) Cresterea pretului produsului. b) Frecvente ridicate, dispune de un set complex
de instructiuni.
c) Posibilitatile extinderii pietei produsului. c) Frecvente ridicate, dispune de un set simplu de
instructiuni.
d) Dezvoltarea software pe plan local. d) Frecvente joase, dispune de un set simplu de
instructiuni.
205. Ce reprezinta semnalul? 206. Pentru recuperarea corecta a informatiilor, metoda de
codificare a informatiilor in semnal trebuie sa fie:
a) Marime fizica masurabila, dependenta de a) Cat mai precisa.
timp, care poate fi purtatoare de informatie si
poate fi prelucrata si transmisa la distanta.
b) Marime fizica nemasurabila, dependenta de b) Cat mai simplificata.
timp, care nu poate fi purtatoare de informatie si
c) Marime fizica masurabila, nedependenta de c) Cat mai complexa.
timp, care poate fi purtatoare de informatie si nu
d) Marime fizica masurabila, dependenta de timp, d) Cat mai robusta la perturbatii.
care nu poate fi purtatoare de informatie si poate
fi prelucrata si transmisa la distanta.
207. Semnalele aleatoare: 208. Semnalele deterministe:
a) Au o evolutie in timp predefinita, neexprimate a) Au o evolutie in timp predefinita, exprimate
analitic printr-o functie de timp x(t), neafectate analitic printr-o functie de timp x(t),
de hazard. neafectate de hazard.
b) Au o evolutie in timp predefinita, exprimate b) Au o evolutie in timp supusa hazardului si nu
analitic printr-o functie de timp x(t), neafectate sunt exprimate analitic printr-o functie de timp.
de hazard.
c) Au o evolutie in timp supusa hazardului si nu c) Au o evolutie in timp predefinita, neexprimate
sunt exprimate analitic printr-o functie de analitic printr-o functie de timp x(t), neafectate
timp. de hazard.
d) Au o evolutie in timp supusa hazardului si sunt d) Au o evolutie in timp supusa hazardului si sunt
exprimate analitic printr-o functie de timp x(t). exprimate analitic printr-o functie de timp x(t).
209. Clasificarea semnalelor in raport cu variabila timp este 210. Semnalele analogice (timp continuu):
de doua feluri:
a) Semnale analogice, semnale discrete. a) Pot avea doar o singura valoare diferita.
b) Semnale aleatoare, semnale deterministe. b) Pot avea orice valoare dintr-un interval finit,
la orice momen t x(t) ∈ [Xmin, Xmax].
c) Semnale digitale, semnale discrete. c) Pot avea orice valoare dintr-un interval finit, la
orice moment x(k) ∈ [Xmin, Xmax].
d) Semnale aleatoare, semnale discrete. d) Pot fi alcatuite dintr-o serie de timp

211. Semnalele discrete (timp discret): 212. Intr-o perioada de timp, variatia periodica poate fi:
a) Pot fi alcatuite dintr-o serie de timp (stari a) Alcatuita dintr-o serie de timp.
discrete in timp).
b) Pot avea orice valoare dintr-un interval finit, la b) Oarecare(caracter aleator), cunoscuta(tip
orice moment x(t) ∈ [Xmin, Xmax]. determinist).
c) Se pot obtine dintr-un semnal digital prin c) Oarecare(tip determinist), cunoscuta(caracter
esantionare. aleator).
d) Pot avea doar o singura valoare diferita. d) Orice valoare dintr-un interval finit, la orice
moment x(k) ∈ [Xmin, Xmax].
213. Un semnal continuu poate fi aproximat prin: 214. Ce contine semnalul cuantizat?
a) Un semnal continuu variabil in trepte. a) Un numar finit de niveluri de amplitudine,
intre o valoare maxima si una minima.
b) Un semnal discontinuu nevariabil. b) Un numar infinit de niveluri de amplitudine, intre
o valoare maxima si una minima.
c) Un semnal discontinuu variabil in trepte. c) Un numar infinit de niveluri de amplitudine, intre
o valoare maxima.
d) Un semnal continuu variabil. d) Un numar finit de niveluri de amplitudine, intre o
valoare minima.
215. Cum se numeste semnalul cuantizat si codificat? 216. Cum se poate obtine un semnal numeric discret?
a) Semnal digital binar. a) Prin codificarea semnalului.
b) Semnal continuu. b) Prin decodificarea semnalului.
c) Semnal aleatoriu. c) Semnalul esantionat se cuantizeaza.
d) Semnal numeric. d) Se alege un nivel de referinta, dupa care putem
numara in cuante distanta dintre referinta si alte
nivele, in + sau -.
217. In functie de tipul aplicatiei, prelucrarea numerica a 218. Avantaj la sistemul de prelucrare numeric al semnalului
semnalelor poate fi: fata de cel analogic:
a) Online, inregistrarea datelor intr-o memorie. a) Imunitate scazuta la zgomot.
b) Offline, in timp real, la viteza de acces a datelor. b) Reprogramarea algoritmului este imposibila.
c) Online si offline. c) Stocarea datelor mai lenta.
d) Offline, inregistrarea datelor intr-o memorie. d) O gama mai larga de probleme rezolvate.
219. Unde se introduce filtrul analogic? 220. Unde se introduce filtrul digital?
a) Inaintea CAN. a) Inainte de sursa.
b) Dupa CAN. b) Inaintea CAN.
c) Inainte de sursa. c) Dupa CAN.
d) Dupa sursa. d) Dupa sursa.
21. Ce reprezinta sistemele incorporate? 22. Avantaj al sistemului incorporat cu DSP:
a) Sisteme in care softul contine programul specific a) Costul de productie.
dar si programul pentru control.
b) Sisteme specifice aplicatiei, contin procesoare b) Versabilitate, sistemul putand fi reprogramat.
numerice de semnal.
c) Sisteme specifice aplicatiei, nu contin c) Stabilitate.
procesoare numerice de semnal.
d) Sisteme in care softul nu contine programul d) Componente mecanice.
specific dar si programul pentru control.
23. Avantaj al sistemului incorporat cu DSP: 24. Avantaj al sistemului incorporat cu DSP:
a) Simplitate, rezolvate mai usor digital decat a) Costul de productie.
analogic.
b) Costul de productie. b) Componente mecanice.
c) Componente mecanice. c) Stabilitate.
d) Stabilitate. d) Resetabilitate, usor duplicate.
25. Cate semnale vocale poate transmite standardul T- 26. Cu ce frecventa este fiecare semnal din standardul T-
carrier? carrier esantionat?
a) 24 a) 16 khz
b) 8 b) 8 kHz
c) 16 c) 32 kHz
d) 32 d) 1 kHz
27. Ce viteza se foloseste la comunicatii subacvatice? 28. Multiplexarea canalelor permite:
a) 16 kb/s a) Transmiterea pe un singur canal a unui singure
convorbiri telefonice.
b) 32 kb/s b) Compresia datelor
c) 8 kb/s c) Transmiterea pe mai multe canale a mai multor
d) 128 kb/s d) Transmiterea pe un singur canal a mai multor
29. Ce dimensiune are o ora de inregistrare a vocii in 30. In prelucrarea semnalelor muzicale, ecoul poate fi
tehnica de generare si recunoastere a vorbirii? generat:
a) 128 MB a) Utilizand DSP.
b) 3 MB b) Utilizand latch.
c) 512 MB c) Utilizand memoria cache.
d) 55 MB d) Utilizand standardul T-carrier.
31. Cum recunoaste DSP vorbirea? 32. Cum se realizeaza simularea tractului vocal( simularea
vorbirii umane)?
a) Utilizand standardul T-carrier. a) Prin trecerea unui semnal excitator prin
diverse filtre digitale cu rezonante similare.
b) Prin extragerea trasaturilor si potrivirea lor. b) Utilizand standardul T-carrier.
c) Prin trecerea unui semnal excitator prin diverse c) Prin extragerea trasaturilor si potrivirea lor.
filtre digitale.
d) Prin codificarea semnalului. d) Prin emiterea unor unde incidente si
receptionarea undelor reflectate.
33. Cum se realizeaza echolocatia? 34. RADAR reprezinta acronimul pentru:
a) Prin emiterea unor unde incidente si a) Radio detector and ranging.
receptionarea undelor reflectate.
b) Prin receptionarea unor unde incidente si b) Radio detection and ranging.
emiterea undelor reflectate.
c) Prin extragerea trasaturilor si potrivirea lor. c) Radio detecting and range.
d) Prin trecerea unui semnal excitor prin diverse d) Radio detector and range.
filtre digitale cu rezonante similare.
35. Frecventa pulsurilor sonarului poate fi intre: 36. Seismologia de reflexie este folosita pentru:
a) 10 kz...60kHz a) Depistarea zacamintelor de petrol si a
depozitelor minerale
b) 5 kHz...80 kHz b) Navigatie, comunicatie, harti ale fundului marii.
c) 22 kHz...40kHz c) Ascultarea sunetelor subacvatice.
d) 2 kHz...40 kHz d) Comunicarea cu PC.
37. Ce dimensiune are o secunda de transmisie TV? 38. Cum imbunatateste DSP calitatea inaginilor in
domeniul spatial?
a) 5 MB a) Ajusteaza contrastul si luminozitatea.
b) 1 MB b) Prin extragerea trasaturilor si potrivirea lor.
c) 10 MB c) Prin comprimare.
d) 8 MB d) Prin trecerea unui semnal excitor prin diverse
filtre digitale cu rezonante similare.
39. In ce an a aparut tomograful? 40. In ce an a descoperit Röntgen razele X?
a) 1899 a) 1823
b) 1923 b) 1895
c) 1971 c) 1903
d) 1955 d) 1911
41. Avantaj al arhitecturii von Neumann: 42. Dezavantaj al arhitecturii von Neumann:
a) Folosita in procesoare de uz general, la a) Cost mic, microprocesorul este de tip CISC.
prelucrari complexe ce nu necesita
transferuri dese si rapide cu datele.
b) Performante mici b) Transferul instructiunilor si datelor se face
alternativ.
c) Transferul instructiunilor si datelor se face c) Transferul instructiunilor si datelor nu se face
alternativ alternativ.
d) Costul ridicat. d) Folosita in procesoare de uz general, la prelucrari
complexe ce nu necesita transferuri dese si rapide
cu datele.
43. In memoria cache se regasesc: 44. Arhitectura von Neumann:
a) Instructiuni a) Utilizeaza o memorie de program.
b) Date b) Utilizeaza o memorie de date.
c) Instructiuni si date c) Utilizeaza o memorie RAM.
d) Semnale aleatoare d) Utilizeaza o memorie comuna de program si
date.
45. Avantaj al arhitecturii Harvard: 46. Dezavantaj al arhitecturii Harvard
a) Memoria de program si memoria de date au a) Memoria de program si memoria de date au
spatii de adrese diferite, elimina riscul in spatii de adrese diferite, elimina riscul in
programare. programare.
b) Necesita incarcarea programului in memoria de b) Necesita incarcarea programului in memoria
date si in memoria de program inaintea inceperii de date si in memoria de program inaintea
executiei programului. inceperii executiei programului.
c) Necesita incarcarea programului in memoria de c) Necesita incarcarea programului in memoria de
date inaintea inceperii executiei programului. program inaintea inceperii executiei programului.
d) Necesita incarcarea programului in memoria de d) Necesita incarcarea programului in memoria de
program inaintea inceperii executiei date inaintea inceperii executiei programului.
programului.
47. Memoria cache se foloseste in structura Harvard in: 48. Diferenta dintre arhitectura Von Neumann si arhitectura
Harvard:
a) Tehnologia de implementare. a) Locatia de memorie nu mai este identica cu
adresa de memorie.
b) Structura de adrese. b) Tehnologia de implementare.
c) Memoria cache nu este folosita in structura c) Transferul instructiunilor si datelor se face
Harvard. alternativ
d) Ciclul de acces. d) Structura de adrese.
49. Selectia adresei la arhitectura Harvard modificata se 50. Cand se citesc instructiunile din memoria de program in
face prin: arhitectura Harvard modificata, memoria este adresata
cu :
a) BUS instructiuni a) ADRD
b) BUS date b) ADRP
c) Latch c) Latch
d) MUX d) MUX
51. Cand se citesc date din memoria de program in 52. Arhitectura Harvard modificata se obtine prin:
arhitectura Harvard modificata, memoria este adresata
cu:
a) ADRP a) Realizarea unei conexiuni intre BUS de
instrumente si BUS de date.
b) ADRD b) Spatii de adrese distincte.
c) MUX c) Citirea datelor din memoria de program/
d) Latch d) Utilizarea memoriei cache.
53. Pentru cresterea performantelor in caracterizarea 54. In caracteristica generala a microprocesorului, unitatile
generala a microprocesoarelor se utilizeaza: de prelucrare lucreaza:
a) Registre mai mici pentru a lucra la precizie a) Cunoscand tipul operandului.
mare.
b) Unitati de prelugrare in virgula fixa si mobila. b) Unitati de prelucrare in virgula fixa si mobila.
c) Mai multe unitati de acelasi tip in paralel. c) Fara sa stie tipul operandului.
d) Motorul DSP, ce contine ALU rapide, ce pot d) Operatiile in virgula mobila.
lucra in paralel.
55. In caracterizarea generala a microprocesoarelor 56. In caracterizarea generala a microprocesoarelor, la
operatiile in virgula fixa se prelucreaza cu: sfarsitul operatiilor de prelucrare, unitatea actualizeaza
o serie de indicatori pentru:
a) Latch a) Verificarea starii rezultatului.
b) RALU b) Cresterea performantei.
c) ALU c) Executarea unor operatii.
d) Memoria cache d) Micsorarea timpului de prelucrare.
57. Automatul RALU este conectate cu exteriorul prin: 58. RALU Foloseste acelasi ... cu cel al structurii de
procesare.
a) BUS date a) DIN
b) DIN, DOUT b) DOUT
c) ADRD, ADRP c) ADRD
d) Latch d) CLK
59. Cu cat RALU ... , cu atat prelucrarea este mai rapida. 60. Unitatea RALU realizeaza:
a) Are mai multe registre a) Micsorarea timpului de prelucrare.
b) Are mai putine registre b) Cresterea performantei.
c) Primeste mai multe instructiuni c) Functiia de prelucrare ale procesorului.
d) Stocheaza mai multe date d) Realizarea unei conexiuni intre BUS de
instrumente si BUS de date.
61. De la RALU, CROM primeste indicatori pe: 62. In CROM, setul de instructiuni al procesorului este
stocat in:
a) DIN a) RAM
b) IND b) RALU
c) DOUT c) ROM
d) CLK d) PSI
63. Procesorul elementar: 64. In functie de constructia CROM, atunci cand un flux de
instructiuni lipseste avem:
a) Citeste instructiunile din exterior. a) RALU
b) Citeste instructiunile din interior. b) PSI
c) Aduce din exterior operanzi, pentru prelucrare. c) CLK
d) Transmite in exterior rezultatul unei prelucrari. d) Procesor strict initial
65. DSP mai performante ce ruleaza programe ample dintr- 66. Modul cel mai flexibil pentru procesor, dar necesita
o memorie externa au arhitectura: multe legaturi cu exteriorul:
a) Harvard a) DIN si DOUT nu au loc pe aceeasi BUS.
b) Von Neumann b) Pe 3 BUS separate.
c) Harvard modificata c) DIN si DOUT au loc pe aceeasi BUS.
d) RALU d) Lucreaza in exterior cu memorie comuna de
instructiuni si date.
67. Procesorul trebuie sa aiba intern memorii tampon, pe 68. Fluxurile DIN si DOUT au loc pe aceeasi BUS, putand
fiecare flux: la un moment dat:
a) Procesorul lucreaza in exterior cu memorie a) Sa transmita in exterior rezultatul unei prelucrari.
comuna de instructiuni si date.
b) Transmite in exterior rezultatul unei prelucrari. b) Sa citeasca instructiunile din interior.
c) Aduce din exterior operanzi, pentru prelucrare. c) Sa aduca din exterior operanzi, pentru prelucrare.
d) Citeste instructiunile din exterior. d) Sa citeasca un operand sau sa scrie un
rezultat.
69. Sistem digital secvential, ce are la baza o structura de 70. Executia citirii si decodarii in functionalitatea
procesare: procesorului central se face de catre:
a) Automatul RALU a) Procesorul central
b) Procesorul central b) Automatul RALU
c) Unitatea de control c) Unitatea de control
d) Standardul T-carrier d) Procesorul strict initial
71. ... definesc/defineste performantele procesorului. 72. Ciclurile masina dureaza:
a) Unitatile de prelucrare a) Doua stari de ceas
b) Unitatea de control b) O stare de ceas
c) Procesorul central c) Un numar intreg de stari de ceas
d) Procesorul strict initial d) Cat un ciclu de acces
73. Procesoarele ... au instructiuni flexibile, complexe si in 74. Avantaj al procesorului CISC:
numar mare (sute).
a) Centrale a) Microprocesorul si software-ul pot fi
dezvoltate separat.
b) Strict initiale b) Din cauza magistralelor unice, nu se pot executa
instructiuni ce au nevoie de doi operanzi.
c) RISC c) Intr-un ciclu de instructiune, citirea si decodarea
instructiunilor sunt mai lente.
d) CISC d) Pe magistrala se poate transfera fie un cuvant
dintr-o instructiune, fie un operand necesar
executarii unei instructiuni.
75. Dezavantaj al procesorului CISC: 76. Cum se numeste primul octet al unei instructiuni la
procesoarele CISC?
a) Microprocesorul si software-ul pot fi dezvoltate a) Opcode
separat.
b) Programarea usoara, se folosesc instructiuni b) Operand
complexe si se implementeaza algoritmi.
c) Pe magistrala se poate transfera fie un cuvant c) NOP
dintr-o instructiune, fie un operand necesar
executarii unei instructiuni.
d) Zonele de cod si date sunt in aceeasi memorie. d) CLK
77. La ... fiecare instructiune dureaza o singura stare de 78. La ... s-a dezvoltat executia instructiunilor out-of-order.
ceas, formatul instructiunilor are lungime fixa.
a) CISC a) RISC
b) RISC b) CISC
c) Procesorul central c) Unitatea de control
d) Unitatea de control d) Procesorul central
79. La ... setul de instructiuni contine doar instructiunile 80. Microprocesoarele RISC sunt folosite in procesoarele:
des folosite, se simplifica munca de compilare si creste
viteza executiei.
a) Procesorul central a) Von Neumann
b) CISC b) Harvard
c) Unitatea de control c) Harvard modificat
d) RISC d) Centrale
81. ... realizeaza operatii de prelucrare in virgula fixa: 82. ... fiind CLC, va avea o intarziere la afisarea
rezultatului.
a) CROM a) CROM
b) ALU b) RISC
c) Procesorul central c) CISC
d) RISC d) ALU
83. Ce reprezinta IND in unitatile aritmetico-logice? 84. Daca se doreste o precizie mai mare la ALU...
a) Indicatori pentru testarea rezultatului. a) Lungimea instructiunilor trebuie sa fie mai mare
decat dimensiunea operandului.
b) Instructiuni complexe pentru implementarea b) Lungimea instructiunilor trebuie sa fie mai mica
algoritmilor. decat dimensiunea operandului.
c) Citirea instructiunilor din exterior. c) Operanzii pot fi pe mai multe cuvinte dar se
va trece de mai multe ori prin ALU.
d) Executarea unei operatii. d) Trebuie realizata o secventa mare de instructiuni.
85. ... sunt implementate la nivel de bit si apoi insiruite 86. La unitatile logice, ... sunt implementate in paralel.
pana la dimensiunea cuvantului.
a) Unitatile aritmetico-logice a) Unitatile aritmetico-logice
b) Unitatile logice b) Procesoarele centrale
c) RISC c) Unitatile de control
d) CISC d) Functiile logice
87. La unitatile logice numarul de porti este egal cu: 88. Unitatile logice nu pot avea o complexitate mai:
a) Numarul de instructiuni a) Mica
b) Numarul de unitati de control b) Mare
c) Dimensiunea operanzilor c) Scazuta
d) Numarul operanzilor d) Ridicata
89. Prin ... se obtine o unitate de adunare pe mai multi biti. 90. Cea mai simpla unitate de adunare este:
a) Citirea instructiunilor din exterior. a) Unitatea de incrementare
b) Unitatile logice b) Unitatea aritmetico-logica
c) Inmultire c) Procesorul central
d) Cascadare d) Unitatea logica
91. La unitatea de adunare, Cyi reprezinta: 92. La unitatea de adunare, Cyi+1 reprezinta:
a) Bitul de transport de la rangul superior a) Bitul de transport de la rangul superior
b) Bitul de transport de la rangul inferior b) Bitul de transport de la rangul inferior
c) Intrarea c) Iesirea
d) Iesirea d) Intrarea
93. Pentru operatia de scadere s-a adaugat un nivel de porti 94. La unitatea de scadere atunci cand campul FUNC este
XOR care duce la o crestere a intarzierii. Dar acest egal cu 0 reprezinta operatia de:
dezavantaj este eliminat prin:
a) Dublarea complexitatii unitatii aritmetice a) Inmultire
b) Incrementare b) Scadere
c) Citirea instructiunilor din exterior c) Adunare
d) Functia de prelucrare a procesorului d) Incrementare
95. La unitatea de scadere atunci cand campul FUNC este 96. ... folosesc reprezentarea cu semn a operanzilor si codul
egal cu 1 reprezinta operatia de: complement fata de 2, de reprezentare a numarului
negat.
a) Scadere a) Unitatile de adunare
b) Inmultire b) Unitatile logice
c) Incrementare c) Unitatile de scadere
d) Adunare d) Unitatile aritmetico-logice
97. La unitatile de incrementare/decrementare pe pozitiile 98. La unitatile de incrementare/decrementare pe pozitiile
cele mai semnificative n-1 bits ai operandului B se celui mai putin semnificativ bit (B0) se foloseste o
folosesc porti ... care ori permit valoarea lui B, ori poarta ... ca inversor la F, permite trecerea lui B0 sau
forteaza 0L. fortarea 1L.
a) OR a) XOR
b) AND b) AND
c) XOR c) NOR
d) NOR d) OR
99. La unitatile de incrementare/decrementare F0 100. La unitatile de incrementare/decrementare F1
reprezinta: reprezinta:
a) Unitatile de adunare a) Tipul operatiei
b) Tipul operatiei b) Tipul operandului
c) Tipul operandului c) Unitatile de scadere
d) Unitatile de scadere d) Unitatile de adunare
101. ... este destinat prelucrarii aritmetice si logice, 102. ... este un automat cu spatiul starilor structurat.
comandate de un automat de control.
a) ALU a) ALU
b) RALU b) ROM
c) CROM c) CROM
d) ROM d) RALU
103. Pentru a evita bucle de reactie prin CLC, ALU au la 104. Dezavantaj al RALU:
intrare:
a) Unitati de scadere a) Transferul instructiunilor si datelor se face
alternativ.
b) Functiile de prelucrare ale procesorului b) Nu se poate opera cu doua locatii de memorie
RAM.
c) Registre temporare de operanzi c) Folosit in procesoare de uz general, la prelucrari
complexe.
d) Secventa de instructiuni d) Memoria de program si memoria dae date au
spatii de adrese diferite, elimina riscul in
programare.
105. Este programabil si contine 20 registri pe 16 bits cu 106. Nivelul de prioritate al CPU, memorat pe 4 bits:
functii speciale SFR, utilizate pentru validarea,
stabilirea si controlul intreruperilor:
a) RISC a) IPC
b) RALU b) IPL
c) CISC c) IEC
d) Controler de intreruperi d) IFS
107. Trei registri de indicatori, ce contin starea cererilor de 108. 12 registre de control al nivelului de prioritate pentru
intreruperi: fiecare intrerupere in parte:
a) IFS 0,1,2 a) IPC 0...11
b) IEC 0,1,2 b) IEC 0...11
c) IPC 0,1,2 c) IPL 0...11
d) IPL 0,1,2 d) IFS 0...11
109. „Registrele PC si SRL sunt salvate intr-un registru 110. „Se termina executia instructiunilor curente de la adresa
temporar. Acest ciclu este executat ca un NOP pentru de MP data de registrul PC” in procesul de tratare al
majoritatea instructiunilor executate intr-o singura stare intreruperilor reprezinta:
de ceas” in procesul de tratare al intreruperilor
reprezinta:
a) Ciclul 2 a) Ciclul 2
b) Ciclul 3 b) Ciclul 1
c) Ciclul 1 c) Ciclul 4
d) Ciclul 4 d) Ciclul 3
111. „Registrul PC este incarcat cu adresa TV(sau ATVI) de 112. „Se executa ca un NOP, in timp ce subrutina de tratare
unde extrage adresa de inceput a subrutinei de tratare a a intreruperii e incadrata in PC si se extrage codul
intreruperilor ISR” in procesul de tratare al primei instructiuni din subrutina” in procesul de tratare
intreruperilor reprezinta: al intreruperilor reprezinta:
a) Ciclul 1 a) Ciclul 1
b) Ciclul 2 b) Ciclul 4
c) Ciclul 3 c) Ciclul 2
d) Ciclul 4 d) Ciclul 3
113. CPU1/CPU2, REG1/REG2 reprezinta: 114. Cele patru magistrale de date internet ale CPU sunt
conectate la BUS de date a procesorului prin
intermediul unui/unei:
a) Magistrale de date interne ale CPU a) Unitati de control
b) Magistrale de date externe ale CPU b) ALU
c) Functiile de prelucrare ale procesorului c) DEMUX
d) Transferul instructiunilor si datelor d) MUX
115. Se executa intr-un singur ciclu masina si face inmultiri 116. Intr-un singur ciclu de instructiune se realizeaza o
cu numere intregi 24 bits si numere reale 32 bits. inmultire si o operatie ALU de:
a) Unitatea de inmultire a) 5 ns
b) Unitatea de scadere b) 20 ns
c) Unitatea de adunare c) 50 ns
d) Unitatea de control. d) 10 ns
117. Blocurile de RAM (1 si 2) au fiecare ... cuvinte de 32 118. Bootloader-ul se afla in:
bits.
a) 512 a) Memoria RAM
b) 256 b) Memoria ROM
c) 128 c) CISC
d) 1024 d) ALU
119. Se pot configura primele 1000H cuvinte de memorie 120. Performantele procesorului sunt datorate ... ce permit
pentru a accesa ROM sau RAM folosind pinul: paralelism in executie.
a) MP a) Magistralelor interne multiple
b) VCC b) Controller-ului de intreruperi
c) MCBL/MP c) Functiilor de prelucrare ale procesorului
d) MCRD d) Dublarii complexitatii unitatii aritmetice
121. Este folosit/a pentru reducerea nr de accesari a 122. ... indica daca cuvantul din memoria externa se afla deja
procesorului la memoria externa care dureaza mai in memoria cache.
multe stari de ceas:
a) Controller-ul de intreruperi a) Controller-ul de intreruperi
b) ALU b) Unitatea de scadere
c) Functia de prelucrare a procesorului c) Bit-ul de prezenta
d) Memoria cache d) Bit-ul de paritate
123. Este operata automat, folosindu-se un algoritm LRU 124. Elibereaza BUS externe, ce pot fi folosite de catre
pentru actualizarea continutului: DMA pentru transferuri de date:
a) Unitatea aritmetico-logica a) Memoria cache
b) Unitatea de scadere b) Unitatea de adunare
c) Secventa de instructiuni c) Unitatea aritmetico-logica
d) Memoria cache d) Functia de prelucrare a procesorului
125. Capabil/a sa transfere blocuri de date fara interventia 126. ... elimina necesitatea CPU de a lucra cu memorii
CPU: externe lente sau periferice.
a) Memoria cache a) Controlerul DMA
b) Magistrala interna de date b) Magistrala interna de date
c) Controlerul DMA c) Memoria cache
d) Unitatea aritmetico-logica d) Unitatea de adunare
127. ... este un periferic programabil. 128. Controllerul DMA poate transfera date simultan cu
CPU datorita:
a) ALU a) Magistralelor interne separate
b) RALU b) Controller-ului de intreruperi
c) CROM c) RALU
d) Controlerul DMA d) Unitatii de stocare
129. In registrelele controlerului DMA, registrul numarator 130. In registrelele controlerului DMA, registrul de adresa
pe 24 bits contine: destinatie pe 24 bits contine:
a) Dimensiunea blocului care se transfera a) Dimensiunea blocului care se transfera
b) Adresa de memorie unde se scriu datele b) Informatii despre starea si modul de lucru ale
canalului DMA
c) Adresa de memorie unde se citesc datele c) Adresa de memorie unde se scriu datele
d) Informatii despre starea si modul de lucru ale d) Adresa de memorie unde se citesc datele
canalului DMA
131. In registrelele controlerului DMA, registrul de adresa 132. In registrelele controlerului DMA, registrul global de
sursa pe 24 bits contine: control pe 32 bits contine:
a) Adresa de memorie unde se scriu datele a) Informatii despre starea si modul de lucru ale
canalului DMA
b) Informatii despre starea si modul de lucru ale b) Adresa de memorie unde se scriu datele
canalului DMA
c) Dimensiunea blocului care se transfera c) Dimensiunea blocului care se transfera
d) Adresa de memorie unde se citesc datele d) Adresa de memorie unde se citesc datele
Condurache
221 Ce sunt procesoarele numerice de semnal ( PNS ) ? 222. Cum trebuie sa lucreze procesoarele de semnal pentru
efectuarea unor prelucrari in timp real asupra datelor?
a) Sisteme de calcul neprogramabile de tip “ a) La frecvente mici si dispun de un set complex de
single-chip” , destinate prelucrarii complexe a instructiuni.
b) Sisteme de calcu neprogramabile de tip “single- b) La orice frecventa atat timp cand dispune de
chip”, destinate prelucrarii complexe a setul de instructiuni ce ii permite sa execute zeci
semnalelor analogice. de milioane de operatii in virgule mobile pe
secuta ( MFLOPS).
c) Sisteme de calcul programabile de tip “single- c) La frecvente mari si dispun de un set complex de
chip” , destinate prelucrarii complexe a instructiuni.
d) Sisteme de calcul programabile de tip “ single- d) Procesoarele de semnal nu pot efectua lucrari
chip” , destinate prelucrarii complexe a asupra datelor in timp real.
semnalelor digitale si analogice .
223 Ce asptecte are in vedere dezvoltarea tehnoogiei? 224. Dupa natura lor, semnalele pot fi:
a) Marirea densitatii prin integrare si cresterea a) Semnale deterministe .
frecventei interne de lucru a procesoarelor
b) Realizarea mai multor unitati paralele de lucru b) Semnale aleatoare si analogice.
si marirea dimensiunilor cuvintelor prelucrate si
memorate.
c) Micsorarea consumului energetic si a puterii c) Semnale continue si discrete.
disipate, ce tind sa creasca odata cu cresterea
frecventei de lucru a procesoarelor.
d) Toate cele enumerate mai sus. d) Semnale deterministe si aleatoare .
225 Cum putem defini un semnal? 226. In raport cu variabila timp, semnalele pot fi:
a) Numim semnal, o marime fizica masurabila a) Cu timp continuu.
dependenta de timp, care poate fi purtatoare de
informatie si care poate fi prelucrata sau
transmisa la distanta intre doua sisteme.
b) Numim semnal, o marime fizica masurabila b) Cu timp discret.
informatie si care nu poate fi prelucrata sau
trasmisa la distanta intre doua sisteme.
c) Numim semnal, o marime fizica masurabila c) Semnale analogice

informatie si care poate fi prelucrata la distanta
dar nu si transmisa.
d) Numim semnal, o marime fizica nemasurabila, d) Atat cu timp continuu cat si cu timp discret.
care poate fi purtatoare de informatie si care
poate fi trasnmisa la distanta intre doua sisteme.
227 Considerand discontinuitatea in amplitudine, 228. Din ce motiv semnalele esantionate au variatie continua
semnalele pot fi : in amplitudine?
a) Semnale continue sau discontinue a) Deoarece esantioanele au o valoare egala cu
amplitudinea semnalului la momentul respectiv.
b) Semnale discrete si discontinue b) Deoarece esantioanele au o valare egala cu
perioada semnalului la momentu respective.
c) Semnale analogice , continue si discontinue c) Semnalele esantionate nu pot avea variatie
continua in amplitudine.
d) Semnale continue, discontinue, discrete si d) Nici o varianta de mai sus nu este corecta.
analogice
229 Cum pot fi generate semnalele digitale? 230. Ce caracteristici trebuie sa indeplineasca un sistem de
prelucrare numerica?
a) Pot fi generate doar din sisteme numerice. a) Repetabilitatea, adaptabilitatea,
reprogramabilitatea si stabilitatea.
b) Se pot obtine doar din semnale analogice prin b) Adaptabilitatea, reprogramabilitatea, stabilitatea
operatii successive de esantionare. si sensibilitatea.
c) Pot fi generate din sisteme numerice dar si din c) Repetabilitatea , stabilitatea si sensibilitatea.
semnale analogice prin operatii successive de
esantionare .
d) Nici una din variantele de mai sus nu este d) Repetabilitatea, adaptabilitatea,
corecta. reprogramabilitatea , sensibilitatea si stabilitatea.
231 Avantajele utilizarii unui sistem de prelucrare 232. Principalele avantaje ala DSP-urilor sunt:
numerica a semnalelor fata de sistemele analogice:
a) Flexibilitatea in functionare si eficienta a) Simplitate si versatilitate
economica.
b) Testare si diagnoza facile si o gama mai larga de b) Simplitate si repetabilitate
problem rezolvate prin prelucrarea numerica.
c) Adaptabilitate, imunitate redusa la zgomot, c) Simplitate, cost scazut , versatilitate si
stocarea performanta a datelor. repetabilitate
d) Toate cele enumerate mai sus sunt avantajele d) Simplitate, versatilitate si repetabilitate
utilizarii unui sistem de prelucrare numerica a
semnalelor .
233 Care sunt caracteristicile sistemelor incorporate fata de 234. In functie de performanta si cost sistemele incorporate
calculatoarele de uz ? se clasifica in:
a) Fiabilitate si mentenabilitate a) Produse portabile cu DSP, Produse performante
cu DSP-uri
b) Reactii predictibile la stimulii de timp real din b) Produse performante cu DSP-uri si produse de
mediul inconjurator ; proiectare optimizata pe inalta performanta cu DSP-uri
forma si cost ; functionare si raspuns
comportamental specific aplicatiei
c) Toleranta la defecta, fiabilitate, mentenabilitate, c) Produse de inalta performanta cu DSP-uri,
proiectare optimizata pe forma si cost ; produse performante cu DSP-uri si produse
functionare si raspuns comportamental specific portabile cu DSP
aplicatiei
d) Fiabilitate, mentenabilitate si toleranta la d) Produs cu performanta scazuta cu DSP-uri si
defecte produse portabile cu DSP-uri
235 Cele mai importante domenii in care sunt utilizare 236. Care sunt cele mai utilizate aplicatii ale DSP-urilor in
DSP-urile sunt: procesarea audio?
a) Telecomunicatii, comercial, militar, industrial, a) Prelucrarea semnalelor muzicale; tehnici de
medical, spatial, stiintific generare si recunastere a vorbirii.
b) Farmaceutic, medical, comercial, sportiv b) Stimularea tractului vocal si recunoasterea
vorbirii
c) Telecomunicatii, spatial si militar c) Regunoasterea si generarea vorbirii
d) Telecomunicatii, comercial, industrial, medical, d) Tehnicile de generare si recunoastere a vorbirii
farmaceutic si stiintific
237 Exemple de aplicatii ale DSP-urilor in echo-locatie 238. Pe ce numar de biti lucreaza procesoarele de semnal
din gama TMS320C3x produse de firma Texas
Instruments ce sunt realizare in tehnologie CMOS si
lucreaza cu numere in virgula mobile?
a) Radarul a) 32 biti
b) Sonarul activ si Sonarul pasiv b) 16 biti
c) Seismologia de reflexie c) 62 biti
d) Toate cele trei variante reprezinta aplicatii ale d) 8 biti
DSP-urilor in echo-locatie.
239 Cati Mo de memorie sunt necesari pentru memorarea 240. Care este diferenta dintre memorarea unei secunde de
unei secunde de transmisie TV? trasnmisie TV si una radio
a) 1 Mo a) Memorarea unei secunde de transmisie TV este
mai mare de 1000 ori decat memorarea unei
secunde de transmisie radio
b) Mai mult de 10 Mo b) Memorarea unei secunde de trasmisie TV este
c) 5 Mo c) Memorarea unei secunde de transmisie TV este
egala cu memorarea unei secunde de transmisie
radio
d) 10 Mo d) Memorarea unei secunde de transmisie TV este
Ce sisteme beneficiaza de avantajele folosirii DSP-22. Cum se face legatura cu exteriorul la arhitectura Von
urilor si tehnicilor de prelucrare numerica ? Neumann?
a) Toate sistemele electronice. a) Prin intermediul circuitelor de interfata pe o
magistrala externa, tot comuna.
b) Toate sistemele audio. b) Prin realizarea cai hardware suplimentare de
legaturi de magistrale.
c) Toate sistemele foto si video. c) Nu are legaturi cu exteriorul.
d) Doar camera foto digitala si camera video. d) Prin intermediul circuitelor de interfata pe o
magistrala interna.
23. De cele mai multe ori sistemele single-chip sunt: 24. Care este principalul avantaj al arhitecturii Von
Neumann?
a) Programabile a) Memorie mare dar la un cost ridicat.
b) Programate b) Cost ridicat la un nivel de performanta ridicata.
c) Auto programabile c) Cost mic, dar nivelul de performanta este
minim.
d) Neprogramate d) Costul mic la un nivel de performanta
acceptabil.
25. Deoarece capacitatea de memorare a memoriei de 26. Pentru arhitectura Harvad, doua locatii de memorie pot
program este mult mai mare decat a memoriei de date, avea aceeasi adresa fizica daca:
rezulta ca:
a) MP este mai mare decat MD a) Adresele de memorie coincid.
b) MP este mai mica decat MD b) Nu pot avea aceeasi adresa fizica de memorie
c) MP este egala cu MD c) Se gasesc in memorii separate, una in MP si
cealalta in MD.
d) MP este mai mica sau egala cu MD d) Memoria de program(MP) este egala cu
memoria de date ( MD).
27. Doua caracteristici particulare ale arhitecturii Harvad 28. Cum se realizeaza arhitectura Harvard modificata?
sunt:
a) -MP si MD au asignate spatii de adrese comune a) Prin realizarea unei cai hardware suplimentare,
-MP si MD au cai separate de legatura cu UC de legatura intre UC si MP.
b) -MP si MD au asignate spatii de adrese diferite b) Prin realizarea unei cai hardware suplimentare,
-MP si MD au cai separate de legatura cu UC de legatura intre UC si magistrala de date.
c) -MP si MD au asignate spatii de adrese diferite c) Prin realizarea unei cai hardware suplimentare,
-MP si MD au aceleasi cai de legatura cu UC de lagatura intre magistrala de instructiuni si
UC.
d) -MP si MD au asignate spatii de adrese comune d) Prin realizarea unei cai hardware suplimentare,
-MP si MD au aceleasi cai de legatura cu UC de legatura intre magistrala de instructiuni si
magistrala de date.
29. Cum pot fi utilizare blocurile curate de catre unitatea 30. Blocurile de date curate din arhitectura Harvard
centrala in arhitectura Harvard modificata modificata pot fi:
a) -Prin transferul lor din MP in MD si apoi a) Doar modificate de catre UC
accesul la aceste date din MD.
-Prin accesul lor direct din MP
b) -Prin transferu lor din MD in MP si apoi accesul b) Doar scrise de catre UC
la aceste date din MP.
-Prin accesul lor direct din MP.
c) - Prin transferul lor din MP in MD si apoi c) Doar citite de catre UC
-Prin accesul lor direct din MD.
d) -Prin transferul lor din MP in MD si apoi d) Atat citite cat si scrie de catre UC
-Prin accesul lor direct atat din MP cat si din
MD.
31. Sistemul UC realizat cu un singur procesor central se 32. Pentru cresterea performantelor in virgula fixa,
numeste: procesoarele dnumerice de semnal au in plus:
a) Multiprocesor a) Motor DSP
b) Procesor simplu b) Motor DPS
c) Monoprocesor c) Motor SPD
d) Procesor unitar d) O unitate aritmetica speciala
33. Unitatile de prelucrare lucreaza cu valori: 34. Structura de procesare este conectata cu exteriorul pe:
a) Hexazecimale a) Un flux de intare de instructiuni
b) Zecimale b) Un flux de date de intrare
c) Ternare c) Un flux de date de iesire
d) Binare d) Toate cele de mai sus
35. Executia instructiunii CROM-ului este mai rapida 36. Cand poate fi schimbat setul de instructiuni al
daca: controlerului de catre utilizator?
a) Microprogramele au mai multe instructiuni a) Cand controlerul are memorie RAM.
b) Microprogramele au mai putine instructiuni b) Cand controlerul are memorie ROM.
c) Etapa de executie are loc in mai multe stari de c) Setul de intructiuni poate fi schimbat indiferent
ceas. de tipul memoriei controlerului.
d) Memoria ROM este mare. d) Setul de intructiuni nu poate fi schimbat
indiferent de tipul memoriei controlerului.
37. Ce este procesorul central? 38. Care este principala sarcina a uni procesor central?
a) Un sistem analogic secvential ce are la baza o a) Sa citeaca instructiuni din interior si sa le
structura de procesare. execute
b) Un sistem digital si analogic secvential ce are la b) Sa citeaca instructiuni din exterior si sa le
baza o structura de procesare. execute
c) Niciuna din variante. c) Sa citeaca instructiuni din interior fara a le
executa
d) Un sistem digital secvential ce are la baza o d) Sa citeaca instructiuni din exterior fara a le
structura de procesare. executa
39. Etapele procesorului central care necesita cel mai mult 40. In general, unitatile centrale CISC se utilizeaza in
timp presupun: sisteme cu arhitectura:
a) Transferul de informatii cu interiorul a) Harvard
procesorului
b) Citirea instructiunii si executia propriu-zisa b) Harvard modificata
c) Afisarea si modificarea informatiilor c) Von Neumann
d) Modificarea si stergerea informatiilor d) In orice tip de arhitectura
41. Care din urmatoarele reprezinta un dezavantaj al 42. Ce informatii furnizeaza formatul instructiunii
procesoarelor CISC?
a) Intr-un ciclu instructiune, operatiile asupra a) Tipul operatiei ce trebuie efectuata
fluxului de instructiuni sunt mai lente
b) In orice moment de timp, pe magistrala comuna b) Operanzii care participa la executia instructiunii
se pot trasfera fie un cuvant dintr-o instructiune,
fie un operand necear executiei unei instructiuni
c) Datorita magistralei unice, nu sunt permise c) Modul de adresare necesar pentru accesarea
instructiuni, care sa utilizeze 2 operanzi de operanzilor
memorie
d) Toate cele de mai sus d) Toate cele de mai sus
43. Principalul avantaj al procesoarelor CISC este: 44. Cum este setul de instructiuni la microprocesoarele
RISC?
a) Cost redus a) Redus
b) Performanta ridicata b) Numeros
c) Programarea mai usoara c) Are un numar fix de instructiuni
d) Un numar mare de comenzi din intregul set de d) Amplu
comenzi disponibile sunt utilizate
45. Cate microinstructiuni contine in CROM fiecare 46. La microprocesoarele RISC campul opcode al
instruciune a unui procesor RISC? instructiunii are o dimensiune maxima de :
a) Doua microinstructiuni a) 32 biti
b) Un numar nelimitat de microinstructiuni b) 16 biti
c) Trei microinstructiuni c) 8 biti
d) O singura microinstructiune d) 24 biti
47. Cand se utilizeaza adresarea la regitru in cazul 48. Ce indica adresarea directa la TMS320C32?
TMS320C32?
a) Cand operandul se gaseste intr-unul din a) Indica ca operandul se gaseste intr- pagina de
registrele UC date.
b) Cand operandul se gaseste in memorie b) Indica ca operandul se gaseste in memorie.
c) Cand operandul se gaseste intr-o pagina de date, c) Indica ca operandul nu se gaseste in memorie.
si specifica adresa acestuia
d) Cand operandul se afla intr-un registru auxiliar. d) Indica ca operandul se gaseste in UC.
49. Cate moduri de adresare suporta procesorul de semnal 50. Carui fapt se datoreaza flexibilitatea adresarii
TMS320C32? indirecte?
a) Cinci moduri de adresare a) Se datoreaza faptului ca RALU modifica
registrele auxiliare in paralel cu operatiile
efectuate de CPU
b) Trei moduri de adresare b) Se datoreaza faptuui ca RALU modifica
ragistrele auxiliare inaintea operatiilor efectuate
de CPU
c) Zece moduri de adresare c) Se datoreaza faptului ca ARAU nu modifica
regisrele auxiliare
d) Un singur mod de adresare d) Se datoreaza faptului ca ARAU modifica
registrele auxiliare in paralel cu operatiile
efectuate de CPU
51. Cand se utilizeaza adresarea imediata? 52. Cum se calculeaza adresa pentru :adr=(Arn)+depl
(Arn)=(Arn)+ depl
a) Atunci cand valoarea operandului nu este a) Adresa se calculează prin adunare, iar apoi se
specificata in campul instructiunii modifică şi ARn
b) Atunci cand valoarea operandului este b) Adresa se calculează prin scădere, iar apoi se
specificata in pagina de date DP modifică şi ARn
c) Atunci cand valoarea operandului este c) Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică
specificata in campul instructiunii ARn prin adunare
d) Doar atunci cand operandul poate fi numar d) Adresa este dată de ARn, iar apoi se modifică
intreg cu semn ARn circular prin adunare
53. Ce cod este implementat in majoritatea 54. Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi cu semn
microprocesoarelor? in format scurt?
a) Codul semn-magnitudine a) 4 biti
b) Codul complement faţă de 1 b) 8 biti
c) Codul complement faţă de 2 c) 16 biti
d) Atat codul complement fata de 1 cat si cel in d) 32 biti
complement fata de 2
55. Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi in 56. Cu cate tipuri de date numerice poate opera procesorul
format simpla precizie? de semnal TMS320C32?
a) 4 biti a) Cu trei tipuri de date numerice
b) 8 biti b) Cu doua tipuri de date numerice
c) 16 biti c) Cu patru tipuri de date numerice
d) 32 biti d) Cu cinci tipuri de date numerice
57. Numerele reale sunt reprezentate in virgula mobila, in 58. Cate campuri contine formatul general al numerelor in
formatul: virgula mobila pentru procesorul de semnal
TMS320C32
a) M*B a) Patru campuri
E
b) M*B b) Cinci campuri
c) M*B*E c) Doua campuri
d) M(B+E) d) Trei campuri
59. Pentru majoritatea procesoarelor Exponentul (E) este 60. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format
pe un numar maxim de: scurt?
a) 8 biti a) 8 biti
61. Care este valoarea maxima negativa pentru virgula 62. Care este valoarea maxima pozitiva pentru virgula
mobila in format scurt? mobila in format scurt?
a) -125 a) 255.94
b) -255 b) 256.94
c) -124 c) 125
d) -256 d) 124
63. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format 64. Care este valoarea maxima negativa pentru virgula
simpla precizie? mobila in format simpla precizie?
38
a) 8 biti a) -3.4028236*10
38
b) 16 biti b) -2.4028236*10
38
c) 32 biti c) -3.3028236*10
38
d) 64 biti d) -2.9028236*10
65. Care este valoarea maxima pozitiva pentru virgula 66. Pe cati biti sunt reprezentate numerele reale in format
mobila in format simpla precizie? precizie extinsa?
38
a) 2.4028236*10 a) 40 biti
38
b) 3.4028234*10 b) 43 biti
38
c) 3.3028236*10 c) 32 biti
38
d) 2.9028236*10 d) 16 biti
67. Care este valoarea maxima negativa pentru virgula 68. Care este valoarea maxima pozitiva pentru virgula
mobila in format precizie extinsa? mobila in format precizie extinsa?
38 38
a) -2.4028236692*10 a) 3.5028236684·10
38 38
b) -3.5028236692*10 b) 3.4028236684·10
38 38
c) -2.4028236692*10 c) 2.4028236684·10
38 38
d) -3.4028236692*10 d) 2.5028236684·10
69. La iniţializarea sistemului, în registru ST se scrie 70. Instrucţiunile procesorului pot testa indicatorii de
valoarea: condiţii, în operaţii cu:
a) 00000000H a) Numere cu semn
b) 11111111H b) Numere fără semn
c) 00001111H c) Individuale
d) 11110000H d) Toate cele de mai sus
71. Pentru compararea a două numere fără semn, care este 72. Ce spatiu poate adresa procesorul TMS320C32?
codul indicatorului C (mai mic)?
a) 00001 a) Un spatiu total de 16Mcuv
b) 00100 b) Un spatiu total de 10Mcuv
c) 10000 c) Un spatiu total de 6Mcuv
d) 11111 d) Un spatiu total de 32Mcuv
73. Ce unitati contine memoria interna a procesoruui 74. Cate accesari permine memoria ROM ( la fel ca si
TMS320C32? memoria RAM) catre CPU intr-un singur ciclu masina?
a) RAM a) Patru accesari
b) ROM b) O singura accesare
c) SRAM si DRAM c) Doua accesari
d) RAM si ROM d) Trei accesari
75. De ce memorie cache pentru instructiuni dispune 76. Pe cate cai este organizata memoria cache in set
procesorul TMS320C32? asociativ?
a) De o memorie de dimensiune de 64 cuvinte de a) Pe 4 cai
16 biti
b) De o memorie de dimensiune de 32 cuvinte de b) Pe 2 cai
16 biti
c) De o memorie de dimensiune de 64 cuvinte de c) Pe 3 cai
32 biti
d) De o memorie de dimensiune de 16 cuvinte de d) Pe 6 cai
32 biti
77. In cate segmente va fi impartita memoria externa a 78. Cate registre SSA pe 19 biti are fiecare segment de
procesorului TMS320C32? memorie cache?
a) 32 a) Trei registre
b) 16 b) Doua registre
c) 64 c) Un singur registru
d) 38 d) Sase registre
79. Care sunt principalele caracteristici ale controlerului 80. Cate registre are un canal DMA
DMA?
a) Posibilitatea transferului de date oriunde in a) Doua registre
memoria fizica a procesorului
b) Are registre separate pentru adresele sursa si b) Trei registre
destinatie, (auto-incrementare sau -
decrementare)
c) Procesorul TMS320C32 are doua canale DMA, c) Patru registre
care pot lucra independent
d) Toate cele de mai sus reprezinta caracteristici d) Cinci registre
ale controlerului DMA
81. Ce contine registrul global de control pe 32 biti? 82. Care este relatia sumei pondere cu numerele k1 si k2?
a) Informatii despre starea si modul de lucru ale a) z(i) = k1 + x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5
canalului DMA asociat
b) Adresa de memorie de unde se citesc datele b) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i), unde i = 1 ... 5
c) Adresa de memorie unde se scriu datele c) z(i) = k1 + x(i) k2 + y(i), unde i = 1 ... 5
d) Dimensiunea blocului care se transfera d) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5
83. Unde se incarca programul dupa finalizarea acestuia? 84. Ce se obtine dupa incarcarea programului in memoria
SRAM a platformei DSProto32 si dupa dezasamblarea
acestuia?
a) In memoria SRAM a platformei DSProto32 a) O copie a programului
b) In memoria DRAM a platformei DSProto32 b) Un program mai simplificat
c) In memoria RAM c) Acelasi program dar care nu mai contine
simboluri
d) In memoria ROM d) Nici una din variantele de mai sus
85. Ce trebuie sa se calculeze pentru a calcula norma 86. Suma patratelor se realizeaza cu urmatoarea secventa
euclidiana a unui vector? de program
a) Radicalul unui numar pozitiv a) rptb alfa
ldf +ar0++,r1
mpyf r1,r1
alfa: addf r1,r0
b) Radicalul unui numar necativ b) rptb alfa
ldf -ar0++,r1
mpyf r1,r1
alfa: addf r1,r0
c) Patratul unui numar negativ c) rptb alfa
ldf /ar0++,r1
mpyf r1,r1
alfa: addf r1,r0
d) Produsul unui numar infinit cu un numar d) Nici una din variante nu este corecta
negativ
87. Prin intermediul cui sunt accesate elementele 88. Cand similaritatea este mai mare?
vectorului ?
a) indicelui aflat în registrul r1 a) Cand dinstanta dintre cele doua puncte este mai
mare
b) Indicelui aflat in registrul r0 b) Cand distanta dintre cele doua puncte este mai
mica
c) Nici o varianta nu este corecta c) Cand exista mai multe puncte la distante diferite
d) indicelui aflat în registrul ar0 d) Cand exista mai multe puncte la distante egale
89. Cand se obtine distanta diagonala? 90. Care este conditia pe care trebuie sa o satisfaca o
metrica?
a) Cand in matricea C avem Cik=0 a) Pozitivitate
b) Cand in matricea C avem Cik=1 b) Simetrie
c) Cand in matricea C avem Cik=-1 c) Inegalitatae triunghiului
-1
d) Cand in matricea C avem Cik=2 d) Trebuiesc indeplinite toate conditiile de mai sus
Sandu
1. Ce sunt DSPurile? 1. Structura interna paralela faciliteaza:
a) sisteme de calcul programabile de tip single- a) o impedanta interna mai mica
chip destinate prelucrarii complexe a semnalelor
analogice
b) sisteme de calcul programabile de tip multi-chip b) efectuarea mai multor operatii simultan
destinate prelucrarii complexe a semnalelor
digitale
c) sisteme de calcul programabile de tip multi-chip c) comutarea intre frecventele de lucru ale DSPului
destinate prelucrarii complexe a semnalelor
analogice
d) sisteme de calcul programabile de tip single- d) evitarea inducerii campului magnetic perturbator
chip destinate prelucrarii complexe a semnalelor
digitale
1. Ce presupune densitatea de integrare? 2. Ce este semnalul?
a) cresterea numarului de tranzistoare si marirea a) un corp inert din punct de vedere electric
dimensiunii chipului
b) cresterea numarului de tranzistoare si b) unda electrica sub forma de radiatie, produsa in
micsorarea dimensiunii lor urma inchiderii unui circuit electric
c) cresterea vitezei de procesare c) o marime fizica masurabila
d) cresterea vitezei de lucru si a puterii disipate de d) constanta de material ce exprima conductivitatea
tranzistoare electrica
2. Caracteristica specifica tuturor semnalelor 2. Cum se previne perturbarea informatiei receptionate?
deterministe:
a) sunt purtatoare de informatie si sunt discrete in a) prin izolarea galvanica a caii de comunicare
amplitudine
b) sunt purtatoare de informatie si aleatoare in timp b) prin codificare
c) nu sunt purtatoare de informatie c) prin modulare
d) sunt purtatoare de informatie si constante in d) prin inglobarea informatiei utile in capsule de
timp siliciu
3. In functie de variabila timp, semnalele pot fi: 3. In functie de variatia semnalului, acesta poate fi:
a) continue sau alternative a) continuu sau discontinuu
b) deterministe sau nedeterministe b) determinist sau nedeterminist
c) continue sau discontinue c) in amplitudine sau tensiune
d) continue sau variabile d) periodic sau neperiodic
3. Caracterizarea unui semnal analogic: 4. In functie de variabila amplitudine, semnalele pot fi:
a) la orice moment de timp semnalul poate avea o a) deterministe sau nedeterministe
anumita valoare, intr-un interval finit
b) la momente discrete poate avea o anumita b) constante sau variabile
valoare, intr-un interval finit
c) la orice moment de timp semnalul poate avea o c) simetrice sau asimetrice
anumita valoare pe intreg domeniul
d) la momente discrete poate avea o anumita d) continue sau discontinue
valoare pe intreg domeniul
4. Prin ce se caracterizeaza continuitatea semnalului? 4. Rolul convertorului analog-numeric:
a) prin discontinuitati in limita intervalului de a) primeste la intrare semnal digital, il
amplitudine esantioneaza, codifica binar esantioanele si
genereaza la iesire un sir de valori binare
b) printr-o viteza de variatie finita a amplitudinii b) primeste la intrare semnal analogic, il cuantifica,
codifica binar esantioanele si genereaza la iesire
un sir de valori binare
c) prin cuante c) primeste la intrare semnal analogic, il
esantioneaza, codifica binar esantioanele si
genereaza la iesire un sir de valori binare
d) printr-o viteza de variatie infinita a amplitudinii d) primeste la intrare semnal analogic, il
esantioneaza, codifica binar esantioanele si
genereaza la iesire un sir de valori hexazecimale
5. Ce reprezinta acronimul DSP? 5. Prin ce se diferentiaza prelucrarea numerica generala
de prelucrarea numerica de semnal?
a) Distopian Sound Perpetuality a) semnalele sunt generate pe calculator si sunt
discrete
b) Digital Signal Processing b) semnalele provin din lumea reala si sunt
continue
c) Domain Signal Processing c) semnalele sunt generate pe calculator si sunt
continue
d) Digital Sound Power d) semnalele provin din lumea reala si sunt discrete
5. Ce reprezinta SOC si EOC 6. Cu ce se diferentiaza sistemele incorporate de
calculatoarele de uz general?
a) Standard OverClock si Extend OverClock a) reactii predictibile la stimulii de timp real
b) Start of Conversion si End of Conversion b) proiectare optimizata conform specificatiilor
aplicatiei
c) Simple Open Center si Expert Operation Center c) functionare si raspuns comportamental specific
aplicatiei
d) South of Center si East of Center d) toate variantele
6. Interactiunile cu sistemele incorporate sunt: 6. Avantajele sistemelor incorporate cu DSP:
a) nule, deoarece lucreaza permanent in bucla a) simplitate
inchisa, fara interventia operatorului uman
b) minimale, prin intermediul catorva butoane si b) versatilitate
slidere
c) simple, prin intermediul meniurilor aplicatiei c) repetabilitate
d) avansate, prin intermediul programarii interfetei d) toate variantele
in functie de necesitatile aplicatiei
7. Care sunt rolurile principale ale DSPurilor in 7. DSPurile sunt folosite pentru recunoasterea vocala
procesarea audio? datorita:
a) prelucrarea semnalelor muzicale si generarea si a) capacitatii de procesare
recunoasterea vorbirii
b) prelucrarea semnalelor sonore si atenuarea b) atenuarii zgomotului de fundal
frecventelor prea joase
c) prelucrarea semnalelor sonore si atenuarea c) performantelor mari in timp real
zgomotului de fundal
d) prelucrarea semnalelor sonore si amplificarea d) mixarii componentelor armonice dupa un
semnalului corespunzator armonicelor algoritm specific aplicatiei
7. Procesoarele numerice de semnal permit: 8. Pentru ce sunt folosite DSPurile in sistemele video?
a) alterarea componentei continue a) coordonarea calitatii video
b) atenuarea zgomotului perturbator b) editari video
c) suprimarea zgomotului de fundal c) comprimarea imaginilor
d) generarea ecourilor si reverbatiilor artificiale d) amplificarea ratei de bit
8. Imaginile sunt semnale dependente de variabila: 8. Cum ajuta DSPurile in domeniul sistemelor video?
a) timp a) la reducerea costurilor echipamentelor
b) spatiu b) la procesarea cadrelor individuale
c) amplitudine c) la stabilizarea ratei de frame-uri
d) tensiune d) nu ajuta
9. Cum comunica unitatea centrala cu memoria? 9. Principalul avantaj al arhitecturii von Neumann?
a) simultan pe doua magistrale I/O a) performanta ridicata la costuri suplimentare
b) alternativ pe doua magistrale I/O b) flux de date cu variatii mici datorita stabilizarii
c) alternativ pe aceeasi magistrala interna c) memorii separate pentru programe si date
d) simultan pe aceeasi magistrala interna d) costuri mai mici la un nivel de performanta
acceptabil
9. Arhitectura von Neumann utilizeaza: 10. Arhitectura Harvard utilizeaza:
a) memorii separate de program si date, accesate a) memorii separate de program si date, accesate pe
pe magistrale separate magistrale separate
b) o memorie comuna, accesata printr-o magistrala b) memorie comuna pentru program si date,
interna comuna accesata alternativ printr-o magistrala interna
c) o placa de baza multi-chip cu 2 magistrale de c) memorii suplimentare, accesate prin magistrale
date si program externe
d) o memorie ROM asincrona, dependenta de ceas d) o memorie DDR2 conectata la unitatea centrala
10. Memorii utilizează arhitectura Harvard? 10. Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard este:
a) memorie categorica si absoluta a) nu permite adaugarea de instructiuni specifice
b) memorie externa si memorie interna b) necesita mecanisme suplimentare pentru
incarcarea programului in MP si a datelor in MD
c) memorie de program si memorie de date c) instructiunile nu pot fi stocate in memorie
d) memorii RAM si ROM d) necesită mecanisem suplimentare pentru
incarcarea programului in MD si a datelor in MP
11. In arhitectura Harvard modificata un avantaj este: 11. In ce consta blocurile de date curate?
a) posibilitatea de modificare a instructiunilor in a) date ce nu pot fi virusate
timpul rularii programului
b) costuri mici de productie b) date ce nu pot fi bruiate
c) viteza sporita in procesarea datelor in virgula c) date care pot fi modificate pe parcursul executiei
mobila programului
d) blocuri de date curate d) date care nu se modifica pe parcursul executiei
programului
11. O caracteristica generala a arhitecturii Harvard 12. Ce reprezinta acronimul CPU?
modificata este:
a) are o magistrala comuna pentru program si date a) Central Processing Unit
b) foloseste o memorie comuna pentru program si b) Central Park Unit
date
c) are inclusa o memorie cache c) Circular Processing Unit
d) costuri mici si performante acceptabile d) Conventional Processing Unit
12. La iesirea din cache, fluxul de informatii este impartit 12. Ce tip de operatie NU executa functia de prelucrare?
in 2 categorii:
a) informatii si functii a) aritmetice
b) instructiuni si valori b) logice
c) informatii si valori c) de deplasare
d) constante si variabile d) de transport
13. Ce tip de UC este utilizat in arhitectura von Neumann? 13. Memoria de date poarta denumirile de:
a) FISC a) Block 0 si 1
b) SRAM b) Blocuk 0 si 1
c) CISC c) Block x si y
d) RISC d) Bank 0 si Bank1
13. Pentru cresterea performantelor in virgula fixa, 14. Un ciclu de instructiune presupune:
PDSurile au in plus:
a) un cooler de 450 rpm a) rularea programului o singura data
b) un motor DSP care contine unitati aritmetice si b) mai multe etape executate o singura data
logice
c) o unitate ALU suplimentara c) citirea si executarea unei instructiuni in bucla
d) un socket pentru memorie externa d) mai multe etape executate succesiv de catre
procesor, citirea, decodificarea si respectiv
executia propriuzisa a instructiunii
14. In DSPuri, pentru micsorarea ciclului instructiune: 14. Mai multe cicluri instructiune constituie:
a) memoria de program este integrata in procesor a) un ciclu instructiune extins
b) memoria de program este integrata in RAM b) un ciclu masina
c) memoria de program este integrata in ROM c) un bloc de instructiuni
d) memoria de program este externa, pe o unitate d) un set de instructiuni
SRAM, accesata de o magistrala de date optica
15. Acronimul CISC: 15. Avantajul procesoarelor CISC
a) Contextual Instruction Set Calculator a) ocupa mai putin spatiu in memorie
b) Convex Indicator Set Calculator b) proceseaza datele mai eficient
c) Complex Instruction Set Computer c) poate salva si rula ulterior seturi de instructiuni
d) Complex Info Set Convertor d) folosesc un modulator in faza pentru compresie
15. Dezavantajul procesoarelor CISC 16. Arhitectura Harvard foloseste UC de tip:
a) consumul de energie este mai mare a) CISC
b) operatiile asupra fluxului de instructiuni sunt b) SISC
mai lente
c) costurile de productie sunt mai mari c) FISC
d) trebuiesc reinitializate des d) RISC
16. Setul de instructiuni pentru un µP RISC este: 16. Lungimea instructiunilor recunoscute de RISC:
a) inexistent a) pot avea lungimi intre 1 si 4 cuvinte
b) redus, limitat doar la instructiuni foarte uzitate b) au lungime variabila nedefinita
c) flexibil, avand posibilitatea adaugarii mai c) au o lungime fixa si ocupa un singur cuvant din
multor instructiuni la set memorie
d) separat pe blocuri, neputand fi accesate d) au o lungime fixa si ocupa doua cuvinte in
simultan memorie
17. Care sunt tipurile de date cu care poate opera 17. Cate moduri de adresare suporta TMS320C32
TMS320C32?
a) numere intregi cu semn a) 5
b) numere reale reprezentate in virgula mobila b) 2
c) numere intregi fara semn c) 1
d) toate variantele d) 11
17. Adresarea la registru se foloseste atunci cand: 18. Adresarea imediata se foloseste atunci cand:
a) memoria externa este folosita in alt proces a) operandul se regaseste intr-unul din registrii
b) operandul nu se regaseste in registrii disponibili b) valoarea operandului este specificata in campul
instructiune
c) operandul se regaseste intr-unul din registrii c) valoarea operandului difera de cea specificata
d) un literal trebuie stocat intr-unul din registrii d) valoarea operandului nu este specificata in
campul instructiune
18. Tipul adresarii indirecte este specificat de un camp de: 18. Care din urmatoarele constituie o adresare imediata?
a) 8 biti a) INCI*-AR3(5), R0
b) 4 biti b) ABSI*-AR5(1), R0
c) 5 biti c) ADDI @FEDBh, R0
d) 1 bit d) SUBI 3, R0
19. Cum se reprezinta un nr intreg in virgula fixa in C2? 19. Cum se reprezinta operanzii cu semn in format scurt?
a) cel mai semnificativ bit reprezinta semnul, iar a) pe 16 biti, primii 8 reprezentand semnul
daca numarul este negativ se neaga restul bitilor
si se adauga 1
b) cel mai nesemnificativ bit reprezinta semnul, iar b) pe 32 biti, al 5-lea cel mai semnificativ
daca numarul este negativ se adauga 1 reprezentand semnul
c) cel mai semnificativ bit reprezinta semnul, iar c) pe 16 biti, primul reprezentand semnul
daca numarul este negativ se scade 1
d) cel mai semnificativ bit reprezinta semnul, iar d) pe 32 biti, primii 16 reprezentand semnul
daca numarul este pozitiv se neaga restul bitilor
si se scade 1
19. Pe cati biti se reprezinta un numar intreg in format 20. Care este valoarea mantisei pentru S=1?
simpla precizie?
a) 16 biti a) M=10.F1ϵ[0, 1]
b) 32 biti b) M=10.F1ϵ[-1, 1)
c) 24 biti c) M=10.F2ϵ[-2, -1)
d) 8 biti d) M=10.F2ϵ(-1, 0]
20. Numerele reale in virgula mobila se reprezinta astfel: 20. Reprezentarea in virgula mobila a numarului
zecimal -8,125:
a) 1B semn, 5B exponent, 10B camp fractie a) 1000 1 00000100000
b) 4B exponent, 1B semn, 11B camp fractie b) 1001 1 00000100000
c) 1B semn, 7B intreg, 8B valoare zecimala c) 0011 1 00000100000
d) 5B exponent, 1B semn, 10B camp fractie d) 1000 1 11111100000
21. Valoarea zecimala a numarului 77FFh in format scurt: 21. Valoarea zecimala a numarului 9000h in format scurt:
a) 0,0078125 a) -256
b) 255,94 b) 5,877
c) 5,877 c) -3,402
d) -256 d) 0,0078125
21. Valoarea zecimala a numarului 7800h in format scurt: 22. Valoarea zecimala a numarului 7F7F FFFFh in format
simpla precizie:
38
a) 255,94 a) 3,4028236 ∙ 10
38
b) 5,877 b) 3,4028234 ∙ 10
38
c) -256 c) -3,4028234 ∙ 10
-38
d) 5,877 d) 5,8774717 ∙ 10
22. Valoarea zecimala a numarului 8100 0000h in format 22. Valoarea zecimala a numarului 7F80 0000h in format
simpla precizie: simpla precizie:
38 38
a) 3,4028234 ∙ 10 a) 3,4028236 ∙ 10
38 38
b) 3,4028236 ∙ 10 b) -3,4028236 ∙ 10
38 38
c) -3,4028234 ∙ 10 c) -3,4028234 ∙ 10
-39 -39
d) 5,8774717 ∙ 10 d) 5,8774717 ∙ 10
23. Valoarea zecimala a numarului 7F 7FFF FFFFh in 23. Valoarea zecimala a numarului 81 0000 0000h in
format precizie extinsa: format precizie extinsa:
-39 38
a) 5,8774717541 ∙ 10 a) 3,4028236684 ∙ 10
38 -39
b) -3,4028236692 ∙ 10 b) -5,8774717541 ∙ 10
38 -39
c) 3,4028236684 ∙ 10 c) 5,8774717541 ∙ 10
38 38
d) -3,4028236684 ∙ 10 d) -3,4028236692 ∙ 10
23. Valoarea zecimala a numarului 7F 8000 0000h in 24. Registrul de stare(ST) lucreaza pe:
format precizie extinsa:
38
a) 3,4028236692 ∙ 10 a) 32 biti
38
b) 3,4028236684 ∙ 10 b) 64 biti
38
c) -3,4028236692 ∙ 10 c) 16 biti
-39
d) 5,8774717541 ∙ 10 d) 24 biti
24. Valoarea registrului ST la initializare este: 24. Asupra registrului ST se pot efectua operatiile:
a) 8000h a) stergere si initializare
b) 0000 0000h b) scriere si initializare
c) 8000 0000h c) scriere si stergere
d) 0000h d) salvare si restaurare
25. Procesorul TMS320C32 poate aloca un spatiu de 25. Cate magistrale are procesorul TMS320C32?
memorie de:
a) 1Mcuvinte a) 5 magistrale
b) 256kcuvinte b) 7 magistrale
c) 16Mcuvinte c) 2 magistrale
d) 256Mcuvinte d) 8 magistrale
25. La ce poate fi folosita magistrala externa? 26. Rolul memoriei cache:
a) la comunicarea cu memoria externa ASK a) reduce numarul de initializari ale UC
b) la implementarea unui sistem de dezvoltare cu b) reduce numarul de accesari la memoria externa a
DSP procesorului
c) la comunicarea cu memoria CROM c) reduce numarul de initializari ale mem RAM
d) la imbunatatirea comunicarii intre UC si RALU d) reduce numarul de accesari la memoria ADP
26. Cum este accesata memoria cache? 26. Acronimul SSA reprezinta:
a) Prin magistrala de date a automatului RALU a) Solid State Anvergure
b) Folosind algoritm SSA b) Superior Segment Address
c) Wireless c) Segment Start Address
d) Folosind algoritm LRU d) Senoir State Address
27. Cate canale DMA are procesorul TMS320C32? 27. Ce este controlerul DMA?
a) 4 canale a) un periferic programabil, capabil să transfere
blocuri de date doar cu intervenţia CPU
b) 1 canal b) un periferic programabil, capabil sa transfere
blocuri de date fara interventia CPU
c) 2 canale c) un periferic programabil,care nu este capabil
să transfere blocuri de date
d) 8x2 canale d) un periferic neprogramabil
27. Registrul numarator al controlerului DMA este 28. Ce face comanda .bzz rez,8?
construit pe:
a) 16 biti a) rezerva un spatiu de memorie cu 8 elemente
b) 24 biti b) realoca un spatiu de 8 biti in registrul Z
c) 32 biti c) testeaza registrul rez pentru valoarea 8
d) 8 biti d) initializeaza bitul 8 din registrul Z
28. Ce face comanda .bzz rez,2? 28. Ce face comanda .bdf @k5,r2?
a) realoca un spatiu de 2 biti in registrul Z a) testeaza daca valoarea k5 se regaseste in r2
b) testeaza daca in registrul rez este stocata b) aduna valoarea constantei k5 din valoarea
valoarea 2 stocata in r2
c) rezerva un spatiu de memorie cu 2 elemente c) scade valoarea constantei k5 din valoarea stocata
in r2
d) initializeaza bitul al 3-lea din registrul Z d) incarca constanta k5 in registrul r2
29. La norma euclidiana elementele vectorului sunt 29. Care este comanda pentru a afla adrsa de inceput a
accesate prin intermediul... elementelor vectorului dat?
a) magistralei interne de adrese a) L_v .word 9
b) indicelui aflat in registrul ar0 b) Adcz .word V_Y
c) indicelui aflat in registrul rp0 c) Adcv .word CV
d) indicelui aflat in registrul status d) Addr V_Y
29. Cum se noteaza forma euclidiana a unui vector? 30. La calculul distantei euclidiene dintre 2 vectori
trebuiesc satisfacute conditiile:
a) <A> a) pozitivitate, paralelism, egalitatea trapezului
b) (B) b) pozitivitate, simetrie, inegalitatea triunghiului
c) ||X|| c) paralelism, asimetrie, inegalitatea trapezului
d) [Y] d) pozitivitate, perpendicularitate, simetrie
30. La distanta euclidiana dintre 2 vectori, masura 30. Ce forma ia distanta Manhattan pentru date binare?
similaritatii este:
a) invers proportionala cu distanta dintre cele 2 a) forma distantei Hamming sau a celei Tanimoto
puncte
b) proportionala cu distanta dintre cele 2 puncte b) forma distantei Hamming
c) egala cu distanta dintre puncte c) forma simetrica paralela
d) egala cu dublul distantei dintre puncte d) forma Tanimoto
Popa
1.1 Cum mai sunt numite in literature de specialitate Procesoarele numerice de semnal?
DSP
DPM
PDM
1.2 De ce tip sunt Procesoarele numerice de semnal?
Single-chip
Double-chip
Multi-chip
1.3 Alege afirmatia adevarata
Evolutia in timp a procesoarelor de semnal a fost conditionate de
dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a circuitelor integrate digitale.
Evolutia in timp a procesoarelor de semnal nu a fost conditionate de
dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a circuitelor integrate digitale.
2.1 Alege raspunsul corect: Semnalul este o marime fizica masurabila
Dependenta de timp
Independenta de timp
2.2 Dupa natura lor, semnalele pot fi:
Deterministe sau aleatoare
Deterministe sau crescatoare
Deterministe sau descrescatoare
2.3 Evolutia in timp supusa hazardului, este caracteristic pentru:
Semnalele deterministe
Semnalele aleatoare
Semnalele crescatoare
3.1 In raport cu variabila de timp, semnalele pot fi:
Cu timp continuu
Cu timp discret
Cu timp discontinuu
3.2 Semnalele cu timp continuu sunt numite
Semnale analogice
Semnale discrete
Semnale deterministe
3.3 Semnalele cu timp discret sunt numite
Semnale analogice
Semnale discrete
Semnale deterministe
4.1 Considerand discontinuitatea in amplitudine, semnalele pot fi:
Continue
discrete
analogice
4.2 Cum sunt discontinuitatile semnalelor realizabil fizic?
Finite
Infinite
Descrescatoare

Un semnal continuu poate fi aproximat printr-un semnal discontinuu
Un semnal continuu nu poate fi aproximat printr-un semnal discontinuu
5.1 Alege raspunsul corect: semnalele provenite din lumea reala, furnizate sistemului de
prelucrare numerica pot fi:
Semnale numerice discrete sau analogice
Semnale numerice discrete sau continue
c) Semnale numerice indiscrete sau analogice
5.2 De catre cine este informat procesorul ca a terminat conversia curenta?
CAN
SOC
EOC
5.3 Filtrarea poate fi:
Analogica
Logica
Digitala
Fizica
Sistemele incorporate sunt sisteme specific aplicatie si contin procesoare numerice de
semnal
Sistemele incorporate sunt sisteme specific aplicatie si nu contin procesoare numerice
de semnal
Sistemele incorporate nu sunt sisteme specific aplicatie si nu contin procesoare numerice
de semnal
6.2 Care sunt afirmatiile adevarate pertru sisteme incorporate?
Fuctionare si raspuns comportamental specific aplicatiei
Reactii predictibile la stimuli de timp real si mediu inconjurator
Fuctionare si raspuns acelasi pentru toate aplicatiile
6.3 In cate categorii se clasifica sistemele incorporate?
2
3
4
7.1 Tehnicile de generare si recunoasterea vorbirii sunt folosite pentru comunicarea cu :
Calculatorul
Utilizatorul
Radarul
7.2 In procesarea audio, se prelucreaza numeric semnalele:
Muzicale si audio
Muzicale si radio
Radar si audio
7.3 Acronimul pentru Radio Detection And Ranging este:
Radar
Sonar
Seism
8.1 Imaginile sunt semnale:

Dependente de o variabila spatiala
Dependente de o variabila timp
Dependente de o variabila amplitudine
8.2 In ce domenii poate fi folosita prelucrarea imaginii?
(domeniul medical, domeniul spatial, bunuri de larg consum)
9.1 Care arhitectura foloseste o magistrala comuna pentru altrenativ de instructiuni sau date?
Arhitectura von Neumann
Arhitectura Harvard
9.2 Alege afirmatiile devarate pentru Arhitectura von Neumann
Utilizeaza o memorie comuna de program si date
Utilizeaza memorii separate de program si date
Strunctura interna este mai simpla
Poate transfera simultan instructiuni si date
9.3 Alege varianta adevarata
Memoria ROM este mai ieftina decat memoria RAM
Memoria RAM este mai ieftina decat memoria ROM
Memoria ROM este la fel de scumpa ca si memoria RAM
10.1 Alege afirmatiile devarate pentru Arhitectura Harvard
Utilizeaza o memorie comuna de program si date
Utilizeaza memorii separate de program si date
Strunctura interna este mai simpla
Poate transfera simultan instructiuni si date
10.2 Care arhitectura utilizeaza memorii separate de program si date?
Arhitectura von Neumann
Arhitectura Harvard
10.3 Mecanismele suplimentare care permit incarcarea programului in MP si a datelor initiale in
MD, rerezinta
Avantaj
Dezavantaj
11.1 O cale hardware suplimentara de legatura intre magistrala de instructiuni si magistrala de date,
este definitia pentru:
Arhitectura Harvard modificata
Arhitectura Harvard
Arhitectura von Neumamm
11.2 Blocurile de date care nu se modifica in timpul executiei sunt:
Blocuri de date curate
Blocuri de date murdare
Blocuri de date speciale
11.3 Un avantaj pentru Arhitectura Harvard il constituie
Blocuri de date curate
Blocuri de date murdare
Blocuri de date speciale
Toate procesoarele realizate in arhitectura Harvard modificata pot accesa blocurile de
date din MP, prin intermediul MD.
Toate procesoarele realizate in arhitectura Harvard modificata pot accesa blocurile de date
din MD, prin intermediul MP.
Nici un procesoar realizat in arhitectura Harvard modificata poate accesa blocurile de
date din MP, prin intermediul MD.
12.2 Registrul care contine adresa curenta a datei din blocul de date este:
TBLPTR
TABLAT
TBLRD
12.3 Sistemele digitale de ordinul 3 se obtin prin realizarea unei bucle de reactive peste un
system digital de ordinul
1
2
3
13.1 Unitatea centrala are instructiuni ce pot prelucra operanzi de dimensiunile:
16 biti
8 biti
2 biti
13.2.Procesorul central reprezinta elemental de baza al:
UC
ALU
BCD
13.3. Unde sunt realizare operatiile in virgula mobile?
UC
ALU
UCP
14.1 Procesorul central este un :
System digital secvential
System fizic
O memorie
O instructiune este dependenta de tipul procesorului
O instructiune este independenta de tipul procesorului
14.3 Care este principala sarcina a unui processor central?
(Sa citeasca instructiunile din exterior sis a le execute)

15.1 Care din urmatoarele acromine reprezinta un set complex de instructiuni?
RISC
CISC
CROM
15.2. Ce reprezinta CISC?

Set complex de instructiuni
Set redus de instructiuni
Structura unitatii de prelucrare
15.3 Intr-un ciclu de instuctiuni, operatiile asupra fluxului de instructiuni(citire,
decodificare)sunt mai lente reprezinta
Avantaj
Dezavantaj
16.1 Care din urmatoarele acromine reprezinta un set redus de instructiuni?
RISC
CISC
CROM
16.2. Ce reprezinta RISC?
Set complex de instructiuni
Set redus de instructiuni
Structura unitatii de prelucrare
16.3 La microprocesoarele RISC, setul de instructiuni este redus din care rezulta
Creste viteza de executie
Scade viteza de executie
17.1 Cate moduri de adresare suporta procesorul de semnal TMS320C32?
1
3
5
17.2 Ce adresare se utilizeaza cand operandul se gaseste intr-unul din registrele unitatii centrale?
Adresarea la registru
Adresarea directa
Adresarea indirecta
17.3 Ce adresare se utilizeaza cand operandul se gaseste in memorie?
Adresarea directa
Adresarea indirecta
18.1 Ce adresare se utilizeaza cand operandul este specificata in campul instructiunii?
Adresarea imediata
Adresarea indirecta
18.2 Ce adresare specifica adresa unui operand din memorie pe 24 de biti?
Adresarea indirecta
Adresarea directa
18.3 Tipul de adresare indirecta este specificat de un camp de
4 biti
5 biti
8 biti
19.1. Numerele intregi sunt reprezentate in virgula fixa, prin cuvinte binare pe
N-1 biti
N biti
N+1 biti
19.2 S = 0 are semnificatia
Numar pozitiv
Numar negative
a) Numerele pozitive au aceeasi reprezentare in toate codurile
Numerele pozitive nu au aceeasi reprezentare in toate codurile
Numerele pozitive au reprezentare diferite in toate codurile
20.1 Numerele reale sunt reprezenatate in virgula mobila, in formatul:
E
M*B
B
M*E
E
B*M
20.2 M reprezinta
Mantisa
Baza
Exponentul
20.3 Mantisa reprezinta un numar cu semn in complement fata de
1
2
3
21.1 Numerele reale in format scurt sunt reprezentate in virgula mobila pe
8 biti
16 biti
32 biti
21.2 Pentru exponent sunt repartizati
1 bit
4 biti
11 biti
21.3 4 biti sunt repartizati pentru
Semn
Exponent
Campul de fractie
22.1 Numerele reale in format simpla precizie sunt reprezentate in virgula mobila pe
8 biti
16 biti
32 biti

1 bit
8 biti
23 biti
Semn
Exponent
Campul de fractie
23.1 Numerele reale in format scurt sunt reprezentate in virgula mobila pe
8 biti
16 biti
40 biti
1 bit
8 biti
11 biti
Semn
Exponent
Campul de fractie
24.1 Indicatorul de transport este
C – carry flag
V – overflow flag
Z- zero flag
24.2 Indicator de rezultat negative
N – negative flag
V – overflow flag
Z- zero flag
24.3 Indicatorul care sterge memoria cache
CC
CF
GIE
25.1 Memoria interna a procesorului TMS320C32 contine unitati
ROM
RAM
ROM si RAM
25.2 Blocurile 1 si 2 de memorie ROM au fiecare
256 cuvinte
255 cuvinte
250 cuvinte
25.3 Procesorul TMS320C32 are 7 magistrale interne impartite:
2 magistrale de program, 3 magistrale de date, 2magistrale DMA
3 magistrale de program, 2 magistrale de date, 2magistrale DMA
2 magistrale de program,2 magistrale de date, 3 magistrale DMA
26.1 Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache pentru instructiuni, de dimensiuni
64 cuvinte de 32 biti
26.2 Adresa de start a segmentului (SSA) este pe:
19 biti
24 biti
5 biti
26.3 Numarul cuvantului in interiorul segmentului este pe:
19 biti
24 biti
5 biti
27.1 Controlerul DMA este un :
Periferic programabil
Periferic neprogramabil
Registru
27.2 Conectarea la resursele sistemului se face prin:
Magistrale separate DMA
O magistrala DMA
28.1 z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5, este relatia pentru
sumarea ponderată a doi vectori
Norma euclidiană a unui vector
29.1 Adresa de memorie din registrul ar0 se ………. după fiecare încărcare a datei din memorie în
registrul r1.
Incrementeaza
Decrementeaza
30.1 Matricea de disersie se reprezinta prin
C
X
Z
Rotarii
1.Procesoare digitale de semnal: definiţie, caracterizare generală
1.1 PDS-urile sunt sisteme de calcul programabile care
a) Operează numai cu semnale numerice
b) Operează cu semnale numerice și analogice
c) Operează numai cu semnale analogice în timp real
d) Nu pot prelucra date în timp real
1.2 DSP-ul în stuctura lui conține
a) Numai unitatea centrală
b) Unitatea centrală și subsistemul de memorie
c) Principalele subsisteme ale unui sistem de calcul
d) Unitatea centrală și subsistemul IN/OUT
1.3 Structura interna a unui DSP este
a) Serie și permite execuția unei singure operații
b) Paralelă și permite efectuarea mai multor operații simultan cât în VM cât și în VF
c) Parelelă și permite efectuarea mai multor operații numai în VF
d) Serie și permite prelucrarea semnalelor întrun timp foarte scurt
2. Semnale numerice pentru reprezentarea si transmisia informatiilor

2,1 . Într-un sistem digital valorile discrete pot fi reprezentate pe
Cel puțin două nivele
Cel puțin trei nivele
Cel puțin patu nivele
Cel mult 2 nivele
2,2 În general ca suport al informației sunt utilizate semnale
Aleatoare
Deterministe
Analogice
Discretye
2,3 Senmalele numerice , pentru o robustețe mai mare la perturbații, înainte de a fi transmise sunt
Convertite
Cuantizate
Codificate
Niciuna din variante
3. Clasificarea semnalelor în raport cu variabila timp
3.1 În funcție de variabila timp, semnalele pot fi
Cu timp continuu sau cu timp discontinuu
Cu timp continuu sau cu timp discret
Cu timp limitat sau cu timp discret
Cu timp discret sau cu timp discontinuu
3.2 Semnalul eșantionat este un tip particulat de semnal discret
Reprezentând o valoare exactă a semnalului analogic
Reprezentând o valoare exactă a semnalului digital
Reprezentând o valoare aproximată a semnalului digital
Reprezentând o valoare aproximată a semnalului analogic 3.3 Dacă
perioada de eșantionare a Semnalului Analogic (SA) este aleasă
Sufient de mică, semnalul eșantionat conține o mica parte din informația SA
Sufient de mică, semnalul eșantionat conține intreaga informație din informația SA
Sufient de mare, semnalul eșantionat conține intreaga informație din informația SA
Indiferent de perioada aleasă, oricum se pierde o buna parte din informația SA
Clasificarea semnalelor în raport cu variabila amplitudine

4.1 În funcție de variabila amplitudine, semnalele pot fi
Continue sau discontinue
Continue sau discrete
Limitat sau discret
Discret sau discontinuu
4.2 Continuitatea este caracterizată de
O viteza de variatie finită a amplitudinii semnalului
O variatie brusca a amplitudinii la un moment dat
Un salt a semnalului dintre 2 momente
Variatii intre 0 și 1 a semnalului
4.3 Discontinuitatea este caracterizată de
O viteza de variatie finită a amplitudinii semnalului
O variatie brusca a amplitudinii la un moment dat
Un salt a semnalului dintre 2 momente
Variatii intre 0 și 1 a semnalului
Prelucrarea numerică a semnalelor

5,1 Prelucrarea numerica de semnal (DSP) se distinge față de prelucrarea numerică generală prin
Prelucrarea în timp real și conversia în format numeric a SA, cu pierderea informatiei dintre esantioane
Prelucrarea în timp real a semnalelor analogice
Prelucrează direct semnalele atât numerice cât si analogice
DSP nu poate prelucra semnalele în timp real
5,2 Un sistem de prelucrare numerică trebuie să fie caracterizat de
Repetabilitate
Adaptibilitate și reprogramabilitate
Stabilitate și sensibilitate la perturbații
Toate caracteristicile de mai sus
5,3 Sisteme analogice de față de sistemele numerice de prelucrare numerică au
Imunitate redusă la zgomot
Flexibilitate redusă în funcționare
O gamă mai largă de probleme rezolvate prin prelucrare numerică
Eficiență economică
Sisteme încorporate: definiţie, caracteristici, clasificare

6,1 Sistemele incorporate au caracteristici comune cu cele ale unui calculator de uz general, doar că sunt mai
Fiabile
Tolerante la defecte
Sunt mai mentenabile
Toate variantele de mai sus, dar și altele
6,2 In funție de performanțe și cost sistemele încorporate se pot clasifica în
2 categorii
3 categorii
4 categorii
5 categorii
6,3 Tehnicile de prelucrare a semnalelor sunt implementate pe o clasă de sisteme de prelucrare numerica numite
Sisteme încorporate
Sisteme digitale
Sisteme de calcul
Sisteme complexe
Aplicaţii ale DSP-urilor: generalităţi; aplicaţii în procesarea audio / echo locaţie

7,1 Cele mai importante domenii, în care se utilizează DSP-urile sunt
Militar și medical
Telecomunicații, industrial și comercial
Spațial și științific
Toate variantele a),b) și c)
7,2 Generarea vorbirii se poate face prin
Înregistrare digitală
Simularea tractului vocal
Înregistrarea digitală sau simularea tractului vocal
Comprimarea inregistrării
7,3 Distanța pană la obiect este calculată pe baza
Timpului scurs din momentul emiterii impulsului până la reflexia lui
Timpului scurs din momentul emiterii impulsului până la recepția lui
Timpului scurs din momentul reflexiei impulsului până la recepția lui
Frecvenți impulsului recepționat
Aplicaţii ale DSP-urilor: generalităţi; aplicaţii în prelucrarea imaginilor

8,1 Cum pot imbunătăți DSP-urile calitatea imaginilor (din domeniul spațial)
Ajustarea contrastului și a luminozității
Recunoașterea formelor și reducerea zgomotului
Corecția imaginii cu distorsiuni spațiale și controlul focalizarii
Toate variantele de mai sus și altele
8,2 Ajustarea câmpului magnetic permite
Permit imbunatățire calități imaginilor obținute
Obtinerea unei informații ce ține starea de sănătate
Deplasarea zonei de rezonanță prin corp, obtinânduse o hartă a corpului uman
Ajustarea contrastului și a luminozității
8,3 Expunerea la ... duce la apariția cancerului
Undele radio
Raze X
Ultrasunete
Razele infraroșii
9 Arhitectura von Neumann în procesoare: definire, caracteristici, avantaje

9,1 Arhitectura von Neumann utilizează
O memorie comună de program și date, accesată pe o magistrală externa comună
O memorie comună de program și date, accesată pe o magistrală internă comună
O memorie de program și o memorie de date, accesată pe o magistrală externa comună
O memorie de program și o memorie de date, accesată pe o magistrală internă comună 9,2
Datorită magistralelor comune, interna și externă, in arhitectura von Neumann
Performanțele se maresc
Performanțele se micșorează
Performanța nu sunt afectate daca se folosesc migistrale de alte tipuri
Informațiile sunt transferate simultan
Performanțe ridicate
Performanțe acceptabile și preț redus
Preț redus, dar și performanțe scazute
Aplicabil întro mare diversitate de proiecte datorita memoriei reprogramabile
Arhitectura Harvard în procesoare: definire, caracteristici, avantaje şi dezavantaje

10,1 Arhitectura Harvard utilizează
Memorii comune de date si de program
Memorii separate de date și program
O memorie comună de program și date, accesată pe o magistrală externa comună
O memorie comună de program și date, accesată pe o magistrală internă comună 10,2
Magistrala de program are magistrala mai mare fața de magistrala de date deoarece
Lucreaza la o frecvență mia mare
Are o capacitate mai mare
Este situată mai departe
Are nevoie sa comunice în ambele direcții
10,3 Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard este
Necesită mecanisme suplimentare care să permita încărcarea programului în memoria de program și a datelor inițiale in
memoria de date
Funcționează la frecvență joasă
Necesită realizarea unei cai hardware suplimentare dintre microprocesor și memoria de program
Necesită realizarea unei cai software suplimentare, de legatură între magistrala de instrucțiuni și cea de date
11 Arhitectura Harvard modificată: definire, caracteristici, avantaje şi dezavantaje

11,1 Cum poate utiliza unitatea centrala blocurile curate
Prin transferul datelor din memoria de program în mem. de date și apoi accesul la aceste date din mem. de date
Prin transferul datelor din memoria de date în memoria de program și apoi accesul la aceste date din memoria de program
Prin accesul lor direct din memoria de program
Varianta a) și c)
11,2 Memoria de program este alcătuită din
Blocul program și blocul date murdare
Blocul program și blocul date curate
Blocul date murdare
Blocul date curate
11,3 Arhitectura Harvard modificată se obține prin
Realizarea unei cai hardware suplimentare dintre microprocesor și memoria de date
Realizarea unei cai hardware suplimentare, de legatură între magistrala de instrucțiuni și cea de date
Realizarea unei cai hardware suplimentare dintre microprocesor și memoria de program
Realizarea unei cai software suplimentare, de legatură între magistrala de instrucțiuni și cea de date
12 Caracterizarea generală a UC; structuri de procesare

12,1 In orice sistem de calcul, subsistemul unitații centrale realizează funcția de
Memorare a informațiilor
Prelucrare a informațiilor
Transfer a informațiilor
Culegere a informațiilor 12,2
Unitățile de prelucrare lucrează cu
Valori hexa, intrun mod algoritmic, fără să cunoasca tipul operandului
Valori hexa, intrun mod algoritmic, cunoascând tipul operandului
Valori zecimale, intrun mod algoritmic, fără să cunoasca tipul operandului
Valori binare și efectuează operații binare, intrun mod algoritmic, fără să cunoasca tipul operandului 12,3 în
funcție de tipul sistemului digital conectat în buclă cu automatul A, rezultă
Sistemul cu buclă de reacție închisă printrun CLC
Sisteme cu buclă inchisă printr-o memorie RAM
Sisteme obținute prin interconectarea în buclă de reacție a două automate finite
Toate sistemele enumerate
13 Fluxurile de informaţii primare ale unui procesor

13,1 În funcție de tipul procesorului, fluxurile de informații cu exteriorul po fi realizate pe
Magistrale separate
Maistrale partajate
Magistrale separate și partajate
Magistrale separate sau partajate
13,2 Se foloseșe o magistrală bidirecțională de date atunci când
Procesorul nu are o memorie interna
Procesorul la un moment dat poate transfera un singur operant pe DI sau un rezultat pe DO
Procesorul are nevoie de comunicație rapida cu exteriorul
Niciuna din variantele enumerate mai sus
13,3 Separarea magistralelor permite
Prelucrarea în serie a fluxurilor de informație
Prelucrarea în paralel a fluxurilor de informație
Prelucrarea unui sinur operand
Creșterea ratei de comunicție, dacă o magistrală nu face față fluxului de date, se activează a doua magistrală
14 Funcţionarea procesorului central

14,1 Unitatea de control generează semnale de comandă
Numai pentru unitațile de prelucrare interne
Numai pentru unitățile de prelucrare externe
Atât pentru unitățile de prrelucrare internă, ât și pentru unitățile aflate in exteriorul procesorului
Pentru unitațile de comandă și execuție
14,2 Intrucțiune este formată din mai mulți octeți și poate avea lungime fixa sau variabilă, dependentă de
Tipul memoriei de date
Tipul magistralei
Tipul procesorului
Tipul memoriei de program
14,3 Execuția mai multor instrucțiuni în paralel se datorează faptului
Microprocesoarele moderne au unități funcționale ce lucrează în paralel
Unitățle funcționale lucreaza cu un singur ciclu instrucțiune
Fiecare unitate funcțională acționează mai multe instrucțiuni odată
Microprocesoarele moderne se pot conecta paralel între ele
15.Caracteristici ale procesoarelor CISC

15,1 În general unitățile centrale CISC se utilizează în sisteme cu arhitectură ... unde se pune problema pentru a economisi
memorie și magistrale
(...) von Neumann
(...) Harvard
(...) Harvard modificată
(...) Harward modificată cu magistrale multiple de date
15,2 Procesoarele CISC sunt caracterizate de
Instrucțiuni simple la implementarea algoritmilor
Programe lungi cu intrucțiuni de lungime fixă
Programare dificilă cu instrucțiuni complexe
Programarea mai ușoară, instrucțiuni complexe si puternice cu lungimi variabile
15,3 Unul din principalele avantaje ale procesorului CISC este
Operatiile de citire a instrucțiunilor sunt rapide
Într-un ciclu instrucțiune, operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt mai lente
Procesoarele CISC sunt caracterizate de un set extins de intrucțiuni complexe si flexibile
Instrucțiunile care folosesc 2 operanzi din memorie,sunt înlocuite de 2 intrucțiuni cu un singur operand
Caracteristici ale procesoarelor RISC

16,1 Procesoarele RISC sunt caracterizate de
a) Un set mare de instrucțiuni complexe
b) Un set redus de instrucțiuni complexe
c) Un set mare de instrucțiuni simple
d) Un set redus de instrucțiuni simple
16,2 Fiecare instrucțiune a unui procesor RISC conține în CROM
a) O singura microinstrucțiune
b) Cel putin 2 microinstrucțiuni
c) Cel mult 4 microinstrucțiuni
d) De la 1 la 4 microinstrucțiuni
16,3 La procesoarele RISC programele ocupa un spațiu de memorie mai
a) Mic, datorită numărului mai mic de instrucțiuni
b) Mare, datorită numărului mai mare de instrucțiuni
c) Mic, datorită intrucțiunilor mai simple
d) Mare, datorită instrucțiunilor mai complexe
Moduri de adresare ale TMS320C32: adresarea la registru şi adresarea directă; exemple

17,1 Procesorul de semnal TMS320C32 suporta
4 moduri de adresare +2 suplimentare
5 moduri de adresare + suplimentar
17,2 Adresarea directă indică faptul că
Operandul se gasește în memorie, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 24 de biţi
Operandul se gasește în memorie, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 32 de biţi
Operandul se gasește în execuție, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 24 de biţi
Operandul se gasește în execuție, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 32 de biţi
17,3 Adresarea directă se indică în câmpul instrucţiunii, utilizându-se următoarea sintaxă:
@long
@depl
@expr
@exp
Moduri de adresare ale TMS320C32: adresarea imediată şi adresarea indirectă; exemple

18,1 Deplasamentul ( ... ) poate fi dat printr-un număr întreg fără semn reprezentat pe n biţi şi indicat în câmpul instrucţiunii
(long), n=4
(depl), n=8
(expr), n=4
(exp), n=8
18,2 Adresarea indirectă specifică adresa unui operand din memorie pe
24 de biți
16 biți
32 de biți
8 biți
18,3 La adresarea imediată În funcţie de tipul de date cu care lucrează instrucţiunea, operandul poate fi:
număr întreg cu semn
număr întreg fără semn
număr real în virgulă mobilă.
una din variantele de mai sus (sau a sau b sau c)
Tipuri de date ale TMS320C32: formate de reprezentare în virgulă fixă

19,1 Procesorul de semnal TMS320C32 poate opera cu
numere reale fără semn
numere reale cu semn
numere reale reprezentate în virgulă mobilă
Cu toate numerele de mai sus
19,2 În codul complement faţă de 2, reprezentarea binară a unui număr negativ (-A) se obţine din
reprezentarea numărului pozitiv A şi negând logic toţi biţii
reprezentarea numărului pozitiv A, adunând 1 şi negând logic toţi biţii
reprezentarea numărului pozitiv A, negând logic toţi biţii şi adunând 1
reprezentarea numărului pozitiv A și adunând 1
19,3 Reprezentarea numerelor cu TMS320C32 se poate face în
VF-numere întregi cu/fără semn în FS și numere reale în format SP, VM-numere reale în format FS, SP, PE
VF-numere întregi cu/fără semn în FS și numere intregi în format SP, VM-numere întregi în format FS, SP, PE
VF-numere întregi cu/fără semn în FS și numere întregi în format SP, VM-numere reale în format FS, SP, PE
VF-numere reale în FS și numere reale în format SP, VM-numere reale în format FS, SP, PE
Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă: caracterizare generală, operaţii, exemple

20,1 Spre deosebire de reprezentarea în VF, formatul în VM permite reprezentarea numerelor reale
foarte mici ±10̴
-38 38
a) sau foarte mari ̴±10
foarte mici ±10̴ sau foarte mari
38 38
b) ̴±10
-38 -38
c) foarte mici ±10̴ sau foarte mari ̴±10
foarte mici ̴±10 sau foarte mari
38 -38
d) ̴±10
20,2 În funcţie de dimensiunile exponentului (E) şi ale fracţiei (F), numerele reale pot fi reprezentate în VM în
Format scurt și simplă precizie
Simplă precizie și precizie extinsă
Precizie extinsă
Format scurt, simplă precizie și precizie extinsă
20,3 Numerele reale în format precizie extinsă sunt reprezentate în virgulă mobilă pe
32 biți, 8 pentru exponent, 1 bit de semn și 23 pentru câmpul fracție
Formate de reprezentare în virgulă mobilă ale TMS320C32: formatul scurt; exemple

21,1 Numerele reale în format scurt sunt reprezentate în virgulă mobilă pe
16 biți
32 biți
40 biți
d) 42 biți
21,2 Numarul de biți alocați pentru exponent E, semn S și câmp fracție F în format scurt este
a) 4 biți E, 1 bit S, 11 biți F
b) 4 biți E, 1 bit S, 27 biți F
c) 8 biți E, 1 bit S, 31 biți F
d) 8 biți E, 1 bit S, 33 biți F
21,3 În formatul scurt VM, valorile maxime pozitive se obţin pentru
a) E=8
b) E=127
c) E=7
d) E=-7
Formate de reprezentare în virgulă mobilă ale TMS320C32: formatul simplă precizie

22,1 Numerele reale în format simplă precizie sunt reprezentate în virgulă mobilă pe
16 biți
32 biți
40 biți
42 biți
22,2 Numarul de biți alocați pentru exponent E, semn S și câmp fracție F în format simplă precizie este
4 biți E, 1 bit S, 11 biți F
22,3 În formatul scurt VM, valorile maxime pozitive se obţin pentru
E=128
E=127
E=-127
E=7
Formate de reprezentare în virgulă mobilă ale TMS320C32: formatul precizie extinsă

23,1 Numerele reale în format precizie extinsă sunt reprezentate în virgulă mobilă pe
16 biți
32 biți
40 biți
42 biți
23,2 Numarul de biți alocați pentru exponent E, semn S și câmp fracție F în format precizie extinsă este
23,3 În formatul precizie extinsă VM, valorile maxime negative se obţin pentru
E=128
E=127
E=-127
E=7
Indicatorii de condiţii din registrul de stare; exemple

24,1 Indicatorii de conditii sunt
cei mai semnificativi 8 biţi
cei mai puţin semnificativi 8 biţi
cei mai semnificativi 4 biţi
cei mai puţin semnificativi 4 biţi
24,2 Instrucţiunile procesorului pot testa indicatorii de condiţii, în operaţii cu numere
fără semn
cu semn
fără semn sau cu semn
fără semn sau cu semn, precum şi individual 24,3
Primii 4 biți din registrul de stare sunt
C,V,Z,N
C,V,X,N
V, Z, N, UF
UF, LV, LUF, OVM
25. Procesorul de semnal TMS320C32: organizarea memoriei interne
25,1 Procesorul TMS320C32 poate adresa un spaţiu total de memorie de 16 Mcuv. pe
40 de biţi, ce poate fi utilizat pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile I/O.
16 de biţi, ce poate fi utilizat pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile I/O. 25,2
Memoria internă a procesorului conţine unităţi
RAM
ROM
FLASH
RAM și ROM
25,3 Procesorul are 7 magistrale interne repartizate astfel
2 magistrale de program, 2 magistrale de date şi 3 magistrale DMA
Procesorul de semnal TMS320C32: memoria cache

26,1 Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache pentru instrucţiuni, de dimensiune
a) 16 cuvinte de 32 de biţi.
b) 32 cuvinte de 32 de biţi.
c) 64 cuvinte de 32 de biţi.
d) 64 cuvinte de 16 de biţi.
26,2 Conceptul de memorie cache constă în
a) Reduce mult numărul instrucțiunlor din memoria externă procesorului
b) Reduce mult numărul de accesări la memoria externă procesorului
c) Copiereaa instrucțiunilor din memoria externa în memoria cache
d) Marirea capacității memoriei externe
26,4 Memoria cache este organizată în set asociativ pe 2 căi, fiind împărţită în
a) patru segmente de câte 32 de cuvinte.
b) patru segmente de câte 16 de cuvinte.
c) două segmente de câte 24 de cuvinte.
d) două segmente de câte 32 de cuvinte.
27. Controlerul DMA al procesorului de semnal TMS320C32

27,1 Controlerul DMA este un periferic programabil, capabil să
Transfere blocuri de date fără intervenţia CPU
Prelucreze blocuri de date fără intervenţia CPU
Memoreze blocuri de date fără intervenţia CPU
Citeasca blocuri de date fără intervenţia CPU
27,2 Procesorul TMS320C32 are două canale DMA, care pot lucra independent astfel
Cele două canale DMA efectuează transferuri pe 2 magistrale DMA diferite
Cele două canale DMA efectuează transferuri pe aceeaşi magistrală DMA, într-o manieră alternativă.
Cele două canale DMA efectuează transferuri pe aceeaşi magistrală DMA, într-o manieră haotică.
Cele două canale DMA efectuează transferuri pe mai multe magistrake DMA (magistrale libere la moment) 27,3
Canalele DMA conţin
Propriile generatoare de adrese
Registre de adrese sursă şi destinaţie
Un contor, necesar numărării cuvintelor transferate
Toate elementele de mai sus
Aplicaţii în calcul vectorial: sumarea ponderată a doi vectori; exemple

28,1 Dacă se notează cu x şi y cei doi vectori, atunci suma ponderată cu numerele k1, şi respectiv k2, este dată de relaţia
a) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
b) z(i) = (k1 + x(i)) * (k2 · y(i)), unde i = 1 ... 5.
c) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1;2.
d) z(i) = k1 + x(i) + k2 + y(i), unde i = 1 ... 5.
28,2 Programul DSProto32 Drbugger are facilitatea de a afișa datele din memorie în format
a) Numar real cu exponent
b) Numar întreg cu exponent
c) Numar natural cu exponent
d) Numar intreg fără exponent
28,3 După încărcarea programului în memoria SRAM a platformei DSProto32 şi după dezasamblarea acestuia, se obţine
Acelaşi program, cu simboluri
Alt program, la fel cu simboluri
Alt program, dar care nu mai conţine simboluri.
Acelaşi program, dar care nu mai conţine simboluri.
Aplicaţii în calcul vectorial: norma euclidiană a unui vector; exemple

29,1 Norma euclidiană a unui vector se defineşte prin relaţia următoare: ∈
||X||=√ 12 + 22 + … + 2− 1
||X||=√ 12 + 22 + … + 2− 1 + 2
||X||=√ 12 ∗ 22 ∗ … ∗ 2− 1 ∗ 2
||X||=√ 12 ∗ 2 2 ∗ … ∗ 2 −1
29,2 Norma euclidiana a vectorului x=[1,2,3,4,5,6,7,8,9,10] este

19,62
-19,62
196,2
-196,2
29,3 Elementele vectorului sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în registrul
alfa
r1
r0
ar0
Aplicaţii în calcul vectorial: distanţa euclidiană dintre doi vectori

30,1 Cea mai generală măsură a disimilarităţii definită peste mulțimea de date X este o metrică, care satisface condiţiile
Pozitivitate
Simetrie
Inegalitatea triunghiului
Toate de mai sus
30,2 Măsuri ale similarităţii definite prin relaţiile
a) S(x,y)=1-(d(x,y)/d max), X d m ax = m ax d (x , y ), x, y ∈
b) S(x,y)=1+(d(x,y)/dmax), dmax =max d(x,y), x,y X

∈
c) S(x,y)=1/(d(x,y)/d max), dmax =max d(x,y), x,y ∈ X

d) S(x,y)=1-(d(x,y)*dmax), d max =max d(x,y), x,y ∈ X
30,3 Măsura similarităţii este cu atât mai mare cu cât
distanţa dintre cele două puncte x,y este mia mare
distanţa dintre cele două puncte x,y este mia mică
Distanța punctelor x, y față de 0 este mai mare
Distanța punctelor x, y față de 0 este mai mică
Serban
241. Ce sunt procesoare numerice de semnal ? 242. Cum lucrează procesoarele de semnal ?
a) sisteme destinate prelucrării a semnalelor a) la frecvențe mici și dispune de un set complex de
analogice instrucțiuni
b) sisteme de calcul destinate prelucrării a b) la frecvențe mari și dispune de un set simplu de
semnalelor digitale instrucțiuni
c) sisteme de calcul pentru prelucrarea semnalelor c) la frecvențe mari și dispune de un set complex de
continue instrucțiuni
d) sisteme destinate prelucrării a semnalelor d) la frecvențe mici și dispune de un set simplu de
tranzitorii instrucțiuni
243. Procesoarele de semnal din gama TMS320C3x lucrează 244. În sistemele de prelucrare și transmisie a semnalelor , ce
cu numere în virgula mobilă pe: este un semnal?
a) 32 biți a) o mărime fizică independentă
b) 16 biți b) o mărime fizică nepurtătoare de informație
c) 64 biți c) o mărime fizică dependentă de variabila de timp
d) 8 biți d) o mărime fizică nemăsurabilă
245. Care din următoarele afirmații descrie semnalele 246. Ce reprezintă semnalele discrete?
deterministe?
a) sunt prevăzute pentru un semnal de timp limitat a) sunt ordonate sub forma unei serii de stări
b) sunt purtătoare de informație b) variabila de timp nu poate fi înlocuită cu orice
variabilă
c) nu poate fi exprimată analitic printr-o funcție de c) se pot obține dintr-un semnal digital
timp
d) au evoluție în timp predefinită d) conține o serie de numere întregi
247. Ce presupune prelucrarea numerică de semnal? 248. Care variantă de răspuns este corectă?
Semnalele analogice...
a) conversia în format analogic a) poate fi prelucrate fără convertire
b) prelucrarea semnalelor discrete b) presupune semnalele numerice
c) păstrarea informației dintre eșantioane c) trebuie convertite numeric pentru a fi prelucrate
d) prelucrarea informației sub formă electrică d) trebuie convertită numeric prin tehnici de
prelucrare analogică
249. Ce caracteristică reprezintă un convertor analog- 250. Care este dezavantajul utilizării unui sistem de prelucrare
numeric? numerică a semnalelor?
a) este utilizat pentru conversia mai multor semnale a) reprogramarea algoritmului de prelucrare
,prin multiplexare analogică numerică
b) are frecvența de eșantionare trebuie să fie mai b) imunitate redusă la zgomot
mică decât dublu frecvenței maxime
c) nu are semnale inutile ce poate introduce c) filtrele de ordin mare nu poate fi realizate cu
informații suplimentare sisteme analogice
d) are la bază un multiplexor care informează d) stocare permanentă a datelor
procesorul că a terminat conversia curentă
251. Ce reprezintă sisteme încorporate? 252. Care din următoarele variante este o categorie de produse
a sistemelor încorporate?
a) sisteme specifice aplicației și conțin procesoare a) produse elementare cu DSP-uri
numerice de semnal
b) sisteme specifice aplicației și conțin procesoare b) produse de performanță medie cu DSP-uri
analogice de semnal
c) o clasă de sisteme de prelucrare analogică c) produse neperformante cu DSP-uri
d) sistem cu specificații de uz general d) produse portabile cu DSP-uri
253. Din punct de vedere hardware ,ce conține sistemele 254. Aplicații ale DSP-urilor în telecomunicații a avut un
încorporate pentru prelucrarea semnalelor? impact pozitiv?
a) interfațare numeric-analogic a) Nu, pentru că a dus la majorarea costurilor de
telecomunicații
b) program de control și diagnostic b) A avut un rol important în multiplexarea
semnalelor, deoarece permite transmiterea pe un
singur mediu a mai multor convorbiri
c) aplicații c) Nu a avut un impact pozitiv, deoarece nu se putea
transmite semnale vocale simultan
d) memorii RAM și ROM d) A avut un plus pentru compresia datelor care
asigura transferurile acelorași informații , la rate
mai mici, dar pe distanțe mai mici
255. Controlul ecoului realizată de DSP-uri, dacă distanța de 256. Ce permite procesoarele numerice de semnal muzical ?
convorbire crește...
a) ecoul devine sesizabil și neschimbat a) generarea ecourilor și reverberațiilor artificiale
b) procesoarele numerice nu poate anula ecoul b) generarea semnalelor fără ecou
c) procesoarele numerice poate anula ecoul prin c) generarea semnalelor fără reverberații
generarea unui antisemnal
d) DSP-ul poate anula ecoul, dar provoacă o d) generarea semnalelor fără efect acustic
întârziere ,afectând comunicația
257. Odată cu folosirea DSP-urilor în tehnicile de generare și 258. Cum au revoluționat tehnica radarului DSP-urile?
recunoaștere a vorbirii...
a) sistemul primește orice comandă vocală și o a) au comprimat pulsul după reacție ,dar cu
sesizează micșorarea distanței maxime de operare a
radarului.
b) sistemul folosește limbaj natural pentru a b) au comprimat pulsul după reacție ,fără micșorarea
răspunde distanței de operare a radarului
c) sistemul izolează fiecare cuvânt și apoi o c) pulsul este optimizat ,dar fără selecție rapidă
analizează
d) sistemul nu are limitări de recunoașterea vorbirii d) pulsul nu e optimizat, dar generează pulsuri
diferite în formă și frecvență
259. După apariția DSP-urilor în imagistica cu raze X , ce 260. În cazul sistemelor video, utilizând DSP-uri , ce tehnică
problemă majoră a fost limitată ? de comprimare se utilizează pentru bunurile de larg
consum?
a) nu se putea distinge țesutul moale din cauza a) reducerea numărului de biți de reprezentare a
coastelor imaginii
b) limitare a razelor X pentru a reduce apariția b) ștergerea imaginilor care sunt asemănătoare
cancerului
c) calitatea rea a imaginii c) limitarea imaginilor care sunt neclare
d) suprapunerea organelor d) amplificarea numărului de biți de reprezentare a
imaginii
21. Ce precizează arhitectura unui sistem de calcul? 22. Care este componenta a unui sistem „single-chip” ?
a) modul de interconectare a subsistemelor a) magistrală
b) modul de conectare a sistemelor b) CAN
c) obținerea funcțiilor a unui sistem c) unitate centrală
d) erorile posibile unui subsistem d) porturi paralele
23. Care arhitectură folosește o magistrală comună pentru 24 Care arhitectură folosește magistrale separate de
transferul alternativ de instrucțiuni ? transfer , putând transfera simultan instrucțiuni și
date?
a) Arhitectura Harvard a) Arhitectura monomagistrală
b) Arhitectura multimagistrală b) Arhitectura von Neumann
c) Arhitectura Harvard modificată c) Arhitectura Harvard modificată
d) Arhitectura von Neumann d) Arhitectura Harvard
25. Ce tip de unități centrale este utilizată în procesarea 26. Care este avantajul arhitecturii von Neumann?
cu arhitectura von Neumann?
a) SRAM a) nivel de performanță ridicat
b) CISC b) costul mediu
c) UCP c) realizarea performantă a circuitelor integrate
d) RISC d) transfer de date rapid
27. Care sunt caracteristicile arhitecturii Harvard? 28. Procesoarele PIC pe 8 biți au dimensiunea cuvântului
din MP de...
a) utilizează memorii separate de program și date a) 8 biți
b) utilizează o magistrală comună pentru b) 16 biți
transferul alternativ de instrucțiuni
c) utilizează memorii comune de program și date c) 32 biți
d) utilizează o magistrală comună pentru d) 64 biți
memorarea unei valori constante
29. Care este avantajul și dezavantajul arhitecturii 30. Ce caracteristici are arhitectura Harvard modificată?
Harvard?
a) necesită mecanisme suplimentare ,dar are a) permite memoriei de program să stocheze
costuri de realizare mici numai instrucțiuni
b) necesită mecanisme suplimentare ,dar are b) permite memoriei de program să genereze
performanțe mai mari instrucțiuni
c) nu necesită mecanisme suplimentare, dar are c) permite memoriei de program să genereze date
costuri de realizare mari
d) nu necesită mecanisme suplimentare ,dar are d) permite memoriei de program să stocheze
performanțe mai mari blocuri de date
31. Cum se obține arhitectura Harvard modificată? 32. În câte moduri pot fi utilizate blocuri de date curate de
UC?
a) Se obține prin realizarea unei căi hardware a) Doar prin accesul lor direct din MP
suplimentare, de legătură între magistrala de
instrucțiuni și magistrala de date
b) Se obține prin realizarea unei căi hardware b) Doar prin transferul lor din MP în MD și apoi
suplimentare, de legătură între memorie de accesul la aceste dare din MD
date și magistrală de date
c) Se obține prin realizarea unei căi hardware c) Prin accesul lor direct din MP și prin transferul
suplimentare, de legătură între magistrala de lor din MP în MD
instrucțiuni și memorie de date
d) Se obține prin realizarea unei căi hardware d) niciuna din variante
date și magistrală de instrucțiuni
33. Ce funcție realizează subsistemul unității centrale 34. Cu ce valori lucrează unitățile de prelucrare ?
(UC) ?
a) Subsistemul UC realizează funcția de transfer a) valori binare
de date
b) Subsistemul UC realizează funcția de b) valori reale
memorare a informațiilor
c) Subsistemul UC realizează funcția de eliminare c) valori Hexa
a datelor inutile
d) Subsistemul UC realizează funcția de d) valori zecimale
prelucrarea a informațiilor
35. La microprocesoarele pe 32 biți, unitățile de virgulă 36. Cum se obțin sistemele digitale de ordinul 3?
fixă efectuează prelucrări ,folosind registre utilizator
pe...
a) 64 biți a) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
b) 124 biți b) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
închisă de ordinul 1
c) 32 biți c) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
d) 256 biți d) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
37. În funcție de tipul sistemului digital conectat în buclă 38. Care sunt tipurile de operații efectuate de UC?
cu automatul A, câte tipuri de sisteme de ordinul 3
rezultă?
a) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un a) operații Hexa, operații binare, operații în
bistabil JK ; sisteme cu bucla închisă printr-o virgulă fixă
memorie RAM ; sisteme obținute prin
interconectarea în buclă a trei automate finite
b) sisteme cu bucla închisă printr-o memorie b) operații binare, operații în virgula mobilă,
ROM ; sisteme prin interconectare în buclă a operații în virgulă fixă
două automate finite
c) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un c) operații în virgulă mobilă, operații în virgula
CLC ; sisteme cu bucla închisă printr-o fixă, operații Hexa
memorie ROM
d) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un d) operații în virgula mobilă, operații Hexa,
CLC ; sisteme cu bucla închisă printr-o operații binare
interconectarea în buclă de reacție a două
automate finite
39. Ce funcție realizează CROM-ul ? 40. Ce conține unitatea RALU și ce funcții realizează?
a) primește din exterior o instrucțiune și o execută a) conține o unitate de aritmetico-logică pentru
executarea instrucțiunii
b) primește din exterior o instrucțiune și o b) conține o unitate de aritmetico-logică și un set
memorează de registre utilizatorul, pentru prelucrare
propriu-zisă ale procesorului
c) primește din exterior o instrucțiune și transmite c) conține o unitate de aritmetico-logică și un set
datele de registre utilizatorul ,pentru executarea
instrucțiunii
d) primește din exterior o instrucțiune și o d) conține un set de registre utilizatorul pentru
informează stocare a datelor
41. Ce este un procesor central? 42. Care este principala sarcină a unui procesor central?
a) este un sistem digital secvențial ce are la bază o a) primește date și le execută
structură de transmitere de date
b) este un sistem analogic secvențial ce are la bază b) primește instrucțiuni și le memorează
o structură de transmitere de date
c) este un sistem digital secvențial ce are la bază o c) citește date și le memorează
d) este un sistem analogic secvențial ce are la bază d) citește instrucțiuni și le execută
o structură de procesare
43. Ce reprezintă o instrucțiune? 44. Cum sunt caracterizate procesoarele CISC?
a) este formată dintr-un singur octet, are o lungime a) sunt caracterizate de un set extins de
fixă și este independentă instrucțiuni, flexibile și complexe
b) este formată din mai mulți octeți ,are lungime b) sunt caracterizate de un set mic de instrucțiuni ,
fixă sau variabilă și este dependentă de tipul flexibile și complexe
procesorului
c) este formată dintr-un singur octet , are o sunt caracterizate de un set extins de instrucțiuni
c)
lungime mobilă și este independentă , flexibile și simple
d) este formată din mai mulți octeți ,are o lungime d) sunt caracterizate de un set mic de instrucțiuni,
mobilă și este dependentă de tipul procesorului neflexibil și complex
45. Ce presupune caracterul complex pentru procesoarele 46. Care sunt principalele dezavantaje ale procesorului
CISC? CISC?
a) microprocesorul efectuează 1-2 operații a) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
,rezolvând o sarcină prin mai multe comenzi mai lente ; pe magistrala comună se poate
printr-o comandă din exterior transfera un cuvânt dintr-o instrucțiune ; nu sunt
permise instrucțiuni ca să utilizeze 2 operanzi
de memorie
b) microprocesorul efectuează mai multe operații b) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
înlănțuite ,rezolvând mai multe sarcini printr-o mai rapide ; pe magistrala comună se poate
comandă din exterior transfera un set de cuvinte dintr-o instrucțiune ;
sunt permise instrucțiuni ca să utilizeze 2
operanzi de memorie
c) microprocesorul efectuează mai multe operații c) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
înlănțuite ,rezolvând mai multe sarcini printr-o mai lente ; sunt 2 magistrale și doar unul se
comandă din interior poate transfera un cuvânt dintr-o instrucțiune ;
sunt permise o instrucțiune ca să utilizeze 2
operanzi de memorie
d) microprocesorul efectuează 1-2 operații d) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
,rezolvând o sarcină printr-o comandă din mai rapide; sunt 2 magistrale și doar unul se
interior poate transfera un set de cuvinte dintr-o
instrucțiune ; nu sunt permise instrucțiuni ca să
utilizeze 2 operanzi de memorie
47. Ce arhitectură au unități centrale de tip RISC? 48. Care sunt caracteristicile pentru microprocesoarele
RISC?
a) arhitectura von Neumann a) setul de instrucțiuni este mărit și nu se limitează
în instrucțiuni folosite
b) arhitectura Harvard modificată b) setul de instrucțiuni sunt simple și nu se
limitează instrucțiuni folosite
c) arhitectura Harvard c) setul de instrucțiuni sunt complexe și conține
instrucțiunile cele mai des folosite
d) arhitectura monomagistrală d) setul de instrucțiuni este redus și conține doar
49. Cum se diferențiază microprocesoare RISC de 50. Câte moduri de adresare suportă procesorul de semnal
microprocesoare CISC? TMS320C32?
a) microprocesoare RISC execută comenzi a) suportă 2 moduri de adresare
complexe în mai puține linii de cod
b) microprocesoare RISC utilizează un set simplu b) suportă 3 moduri de adresare
de instrucțiuni pentru citirea și procesarea
datelor
c) microprocesoare RISC execută instrucțiuni c) suportă 4 moduri de adresare
simple, dar viteza de procesare este lentă
d) microprocesoare RISC utilizează un set d) suporta 5 moduri de adresare
complex de instrucțiuni , dar viteza de procesare
este rapidă
51. Care din următoarele variante reprezintă o adresare la 52. Care din următoarele variante reprezintă o adresare
registru? directă?
a) ABSF R1 a) ADDI @0BCDEh, R7
b) ADDI @0BCDEh, R7 b) ABSF R1
c) 8ABCDEh, R1 c) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1
d) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1 d) 8ABCDEh, R1
53. Care din următoarele variante reprezintă o adresare 54. Care din următoarele variante reprezintă o adresare
indirectă ? imediată?
a) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1 a) SUBI 1, R0
b) 8ABCDEh, R1 b) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1
c) ABSF R1 c) ADDI @0BCDEh, R7
d) ADDI @0BCDEh, R7 d) ABSF R1
55. Când se utilizează adresarea la registru ? 56. Când se utilizează adresarea imediată?
a) atunci când operandul nu se găsește într-unul a) atunci când operandul se găsește într-unul din
din registrele din unității centrale registrele din unități centrale
b) atunci când operandul se găsește într-unul din b) atunci când se specifică adresa unui operand din
registrele din unități centrale memorie pe 24 biți
c) atunci când operandul se găsește în memorie c) atunci când valoare operandului este specificată
în câmpul instrucțiunii
d) atunci când valoare operandului este specificată d) atunci când operandul se găsește în memorie
57. Datele numerice poate fi reprezentate ... 58. Cu câte tipuri de date numerice poate opera procesorul
de semnal TMS320C32?
a) doar în virgulă mobilă a) numai cu numere întregi fără semn
b) doar în virgulă fixă b) doua tipuri de date: numere întregi fără semn și
numere întregi cu semn
c) în virgulă mobilă sau în virgulă mobilă c) numai numere reale reprezentate în virgulă
mobilă
d) niciuna din variate d) trei tipuri de date: numere întregi fără semn ;
numere întregi cu semn ; numere reale
reprezentate în virgulă mobilă
59. Cum sunt reprezentate numerele întregi în virgulă 60. Pentru codul complement față de 2, intervalul de
fixă? reprezentate pe N biți a numerelor întregi cu semn
este?
a) sunt reprezentate prin cuvinte binare pe N biți a) I2=[-2N-1, 2N–1+1]
b) sunt reprezentate prin numere reale b) I2=[-2N-1, 2N - 1-1]
c) sunt reprezentate prin numere întregi fără semn c) I2 = [- 2N -+1, 2N - 1-1]
d) sunt reprezentate prin numere reale cu semn d) I2=[-2N-1, 2N +1-1]
În virgula fixă, numerele întregi fără semn în format În ce format sunt reprezentate numerele reale în virgulă
scurt , pe câți N biți sunt reprezentate? fixă?
E-1
a) 8 biți a) M*B
E+1
b) 16 biți b) M*B
E
c) 32 biți c) M*B
d) 64 biți d) M*B
63. În virgula mobilă, baza are o valoare fixă? 64. Care este formula generală de calcul al unui număr real
x, reprezentat în virgulă mobilă în formatul specific
procesorului TMS320C32?
E
a) Nu are o valoare fixă a) x= SS.F2 * 2
b) Are valoare fixată, fiind în general B=1 b) x= SS.F *2
E-1
c) Are valoare fixată, fiind în general B=2 c) x= SS.F *2
E+1
d) Are valoare fixată, fiind în general B=3 d) x =SS.F2 *2
65. Care e intervalul de reprezentare a numerelor întregi 66. Operând cu semn în format scurt, utilizând sa de către
cu semn în format scurt? procesor pe câți N biți se va face?
15 15
a) I2=[-2 , 2 +1] a) 8 biți
8 8
b) I2=[ -2 , 2 +1] b) 16 biți
8 8
c) I2=[-2 , 2 -1] c) 32 biți
15 15
d) I2=[-2 , 2 -1] d) 64 biți
67. Pe câți N biți sunt reprezentate numerele întregi în 68. Care sunt intervalele de reprezentare a numerelor în
format simplă precizie? virgulă fixă, întregi în format simplă precizie, pe 32 de
biți pentru operanzi fără semn?
32
a) 8 biți a) I1 = [0, 2 -1]
32
b) 16 biți b) I1 = [0, 2 +1]
32
c) 32 biți c) I1 = [1, 2 -1]
32
d) 64 biți d) I1 = [1,2 -1]
69. Pe câți N biți sunt reprezentate în virgula mobilă 70. Valoarea E=-128 reprezentare în format precizie
numerele reale în format precizie extinsă? extinsă este...
a) 10 biți a) 80000
b) 20 biți b) 8000000000h
c) 30 biți c) 80000000
d) 40 biți d) 80000h
71. Pentru format simplă precizie 7F7FFFFFFFh , 72. Ce reprezintă registrul de stare?
valoarea reală este?
-39
a) 5.8774717541·10-39 a) registrul de stare conţine informaţii globale
despre starea unităţii centrale de prelucrare, sub
forma indicatorilor de condiţii şi control
-39
b) -5.8774717568·10-39 b) registrul de stare conține urmărește datele ,sub
forma indicatorilor de control
38
c) 3.4028236684·1038 c) registrul de stare afișează instrucțiuni ,sub forma
indicatorilor de condiții și control
-38
d) -3.4028236692·1038 d) registrul de stare conține instrucțiuni pentru
stabilitate a stării unității centrale , sub forma
indicatorilor de condiții
73. Ce operații se pot efectua asupra registrului de stare ? 74. Care sunt indicatorii de comparare a doua numere fără
semn?
a) doar salvare a) C;~C;Z; ~Z
b) doar restaurare b) N;~N;Z;~Z
c) salvare și restaurare c) Z;~Z;N;~N
d) niciuna din variante d) C;~C;V;~V
75. Cât spațiu poate adresa procesorul TMS320C32? 76. Câte magistrale are procesorul TMS320C32?
a) memorie de 32 Mcuv. pe 16 biți a) 4 magistrale interne
b) memorie de 32 Mcuv . pe 32 biți b) 5 magistrale interne
c) memorie de 16 Mcuv. Pe 32 biți c) 6 magistrale interne
d) memorie de 16 biți pe 32 biți d) 7 magistrale interne
77. Ce permite un program încărcător de programe (boot- 78. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache
loader) ? pentru instrucţiuni ...
a) permite încărcarea unui program sau a unor date a) de dimensiune 64 cuvinte pe 32 biți
după iniţializarea sistemului
b) permite încărcarea unui program sau a unor date b) de dimensiune 32 cuvinte pe 64 biți
înainte de iniţializarea sistemului
c) permite încărcarea unui program sau a unor date c) de dimensiune 64 cuvinte pe 64 biți
în timpul de iniţializarea sistemului
d) permite încărcarea unui program sau a unor date d) de dimensiune 32 biți pe 32 biți
79. Ce caracteristică are memoria cache? 80 Ce algoritm folosește memoria cache?
a) este operată manual, cu intervenția utilizatorului a) CSH și LRA
b) operează automat ,fără intervenția utilizatorului b) LRU
c) operează cu instrucțiuni predefinite c) CSH și LRU
d) operează automat eliberând magistrale interne d) LRA
81. Ce reprezintă un controler DMA? 82. Care sunt principalele caracteristici ale controlerului
DMA?
a) este un periferic programabil ce memorează a) sincronizarea transferului de instrucțiuni
blocuri de date utilizând întreruperi externe
b) este un periferic programabil ce salvează și b) procesorul TMS320C32 are un canal DMA care
transmite instrucțiuni fără intervenția CPU e capabil să transfere blocuri de date
c) este un periferic programabil, dar nu e capabil c) procesorul TMS320C32 are două canale DMA,
să transfere blocuri de date fără intervenția CPU care pot lucra independent ; are registre separate
pentru adresele sursă şi destinaţie
d) este un periferic programabil, capabil să d) magistrale interne comune cu rate rapide de
transfere blocuri de date fără intervenția CPU transfer
83. Câte registre are fiecare canal DMA? 84. Dacă se notează x și y doi vectori , care e suma
ponderată cu numerele k1 și k2 ?
a) 2 registre a) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i)
b) 3 registre b) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i)
c) 4 registre c) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i) -i
d) 5 registre d) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i) + i
85. Ce comandă rezervă spațiu de memorie în MATLAB? 86. Prin ce relație se definește norma euclidiană?
a) .bss rez a)
b) mem_addr b)
c) mem_addrh c)
d) ldi d)
87. Care segvență de program realizează suma pătratelor? 88. Distanța (metrica) Mahalanobis este definită prin
expresia...
T
a) rptb alfa a) d(X,Y) = [(x-y) * C (x-y)]
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
addf r1,r0
T -1 1/2
b) rptb b) d(X,Y) = [(x+y) * C (x+y)]
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
addr r1,r0
T -1 1/2
c) rptb alfa c) d(X,Y) = [(x-y) * C (x-y)]
ldf *ar0++
mpyf r1,r1
addf
T -1
d) rptb alfa d) d(X,Y) = [(x+y) * C (x-y)]
ldf /ar1++,r1
mpyf r1,r1
addf r1,r0
89. Ce comandă este adresa de început SRAM în 90. Ce comandă inițializează r0 cu zero în MATLAB?
MATLAB?
a) adv__ a) ldi @Adcv,ar
b) .bbs rez b) ldf @c_zero,r0
c) mem_addrh c) ldi @l_v,rc
d) mem_addr d) ldi @adrez,ar
91. 92.
a) a)
b) b)
c) c)
d) d)
93. 94.
a) a)
b) b)
c) c)
d) d)
95. 96.
a) a)
b) b)
c) c)
d) d)
97. 98.
a) a)
b) b)
c) c)
d) d)
99. 100.
a) a)
b) b)
c) c)
d) d)
261. Ce sunt procesoare numerice de semnal ? 262. Cum lucrează procesoarele de semnal ?
a) sisteme destinate prelucrării a semnalelor a) la frecvențe mici și dispune de un set complex de
analogice instrucțiuni
b) sisteme de calcul destinate prelucrării a b) la frecvențe mari și dispune de un set simplu de
semnalelor digitale instrucțiuni
c) sisteme de calcul pentru prelucrarea semnalelor c) la frecvențe mari și dispune de un set complex de
continue instrucțiuni
d) sisteme destinate prelucrării a semnalelor d) la frecvențe mici și dispune de un set simplu de
tranzitorii instrucțiuni
263. Procesoarele de semnal din gama TMS320C3x lucrează 264. În sistemele de prelucrare și transmisie a semnalelor , ce
cu numere în virgula mobilă pe: este un semnal?
a) 32 biți a) o mărime fizică independentă
b) 16 biți b) o mărime fizică nepurtătoare de informație
c) 64 biți c) o mărime fizică dependentă de variabila de timp
d) 8 biți d) o mărime fizică nemăsurabilă
265. Care din următoarele afirmații descrie semnalele 266. Ce reprezintă semnalele discrete?
deterministe?
a) sunt prevăzute pentru un semnal de timp limitat a) sunt ordonate sub forma unei serii de stări
b) sunt purtătoare de informație b) variabila de timp nu poate fi înlocuită cu orice
variabilă
c) nu poate fi exprimată analitic printr-o funcție de c) se pot obține dintr-un semnal digital
timp
d) au evoluție în timp predefinită d) conține o serie de numere întregi
267. Ce presupune prelucrarea numerică de semnal? 268. Care variantă de răspuns este corectă?
Semnalele analogice...
a) conversia în format analogic a) poate fi prelucrate fără convertire
b) prelucrarea semnalelor discrete b) presupune semnalele numerice
c) păstrarea informației dintre eșantioane c) trebuie convertite numeric pentru a fi prelucrate
d) prelucrarea informației sub formă electrică d) trebuie convertită numeric prin tehnici de
prelucrare analogică
269. Ce caracteristică reprezintă un convertor analog- 270. Care este dezavantajul utilizării unui sistem de prelucrare
numeric? numerică a semnalelor?
a) este utilizat pentru conversia mai multor semnale a) reprogramarea algoritmului de prelucrare
,prin multiplexare analogică numerică
b) are frecvența de eșantionare trebuie să fie mai b) imunitate redusă la zgomot
mică decât dublu frecvenței maxime
c) nu are semnale inutile ce poate introduce c) filtrele de ordin mare nu poate fi realizate cu
informații suplimentare sisteme analogice
d) are la bază un multiplexor care informează d) stocare permanentă a datelor
procesorul că a terminat conversia curentă
271. Ce reprezintă sisteme încorporate? 272. Care din următoarele variante este o categorie de produse
a sistemelor încorporate?
a) sisteme specifice aplicației și conțin procesoare a) produse elementare cu DSP-uri
numerice de semnal
b) sisteme specifice aplicației și conțin procesoare b) produse de performanță medie cu DSP-uri
analogice de semnal
c) o clasă de sisteme de prelucrare analogică c) produse neperformante cu DSP-uri
d) sistem cu specificații de uz general d) produse portabile cu DSP-uri
273. Din punct de vedere hardware ,ce conține sistemele 274. Aplicații ale DSP-urilor în telecomunicații a avut un
încorporate pentru prelucrarea semnalelor? impact pozitiv?
a) interfațare numeric-analogic a) Nu, pentru că a dus la majorarea costurilor de
telecomunicații
b) program de control și diagnostic b) A avut un rol important în multiplexarea
semnalelor, deoarece permite transmiterea pe un
singur mediu a mai multor convorbiri
c) aplicații c) Nu a avut un impact pozitiv, deoarece nu se putea
transmite semnale vocale simultan
d) memorii RAM și ROM d) A avut un plus pentru compresia datelor care
asigura transferurile acelorași informații , la rate
mai mici, dar pe distanțe mai mici
275. Controlul ecoului realizată de DSP-uri, dacă distanța de 276. Ce permite procesoarele numerice de semnal muzical ?
convorbire crește...
a) ecoul devine sesizabil și neschimbat a) generarea ecourilor și reverberațiilor artificiale
b) procesoarele numerice nu poate anula ecoul b) generarea semnalelor fără ecou
c) procesoarele numerice poate anula ecoul prin c) generarea semnalelor fără reverberații
generarea unui antisemnal
d) DSP-ul poate anula ecoul, dar provoacă o d) generarea semnalelor fără efect acustic
întârziere ,afectând comunicația
277. Odată cu folosirea DSP-urilor în tehnicile de generare și 278. Cum au revoluționat tehnica radarului DSP-urile?
recunoaștere a vorbirii...
a) sistemul primește orice comandă vocală și o a) au comprimat pulsul după reacție ,dar cu
sesizează micșorarea distanței maxime de operare a
radarului.
b) sistemul folosește limbaj natural pentru a b) au comprimat pulsul după reacție ,fără micșorarea
răspunde distanței de operare a radarului
c) sistemul izolează fiecare cuvânt și apoi o c) pulsul este optimizat ,dar fără selecție rapidă
analizează
d) sistemul nu are limitări de recunoașterea vorbirii d) pulsul nu e optimizat, dar generează pulsuri
diferite în formă și frecvență
279. După apariția DSP-urilor în imagistica cu raze X , ce 280. În cazul sistemelor video, utilizând DSP-uri , ce tehnică
problemă majoră a fost limitată ? de comprimare se utilizează pentru bunurile de larg
consum?
a) nu se putea distinge țesutul moale din cauza a) reducerea numărului de biți de reprezentare a
coastelor imaginii
b) limitare a razelor X pentru a reduce apariția b) ștergerea imaginilor care sunt asemănătoare
cancerului
c) calitatea rea a imaginii c) limitarea imaginilor care sunt neclare
d) suprapunerea organelor d) amplificarea numărului de biți de reprezentare a
imaginii
21. Ce precizează arhitectura unui sistem de calcul? 22. Care este componenta a unui sistem „single-chip” ?
a) modul de interconectare a subsistemelor a) magistrală
b) modul de conectare a sistemelor b) CAN
c) obținerea funcțiilor a unui sistem c) unitate centrală
d) erorile posibile unui subsistem d) porturi paralele
23. Care arhitectură folosește o magistrală comună pentru 24 Care arhitectură folosește magistrale separate de
transferul alternativ de instrucțiuni ? transfer , putând transfera simultan instrucțiuni și
date?
a) Arhitectura Harvard a) Arhitectura monomagistrală
b) Arhitectura multimagistrală b) Arhitectura von Neumann
c) Arhitectura Harvard modificată c) Arhitectura Harvard modificată
d) Arhitectura von Neumann d) Arhitectura Harvard
25. Ce tip de unități centrale este utilizată în procesarea 26. Care este avantajul arhitecturii von Neumann?
cu arhitectura von Neumann?
a) SRAM a) nivel de performanță ridicat
b) CISC b) costul mediu
c) UCP c) realizarea performantă a circuitelor integrate
d) RISC d) transfer de date rapid
27. Care sunt caracteristicile arhitecturii Harvard? 28. Procesoarele PIC pe 8 biți au dimensiunea cuvântului
din MP de...
a) utilizează memorii separate de program și date a) 8 biți
b) utilizează o magistrală comună pentru b) 16 biți
transferul alternativ de instrucțiuni
c) utilizează memorii comune de program și date c) 32 biți
d) utilizează o magistrală comună pentru d) 64 biți
memorarea unei valori constante
29. Care este avantajul și dezavantajul arhitecturii 30. Ce caracteristici are arhitectura Harvard modificată?
Harvard?
a) necesită mecanisme suplimentare ,dar are a) permite memoriei de program să stocheze
costuri de realizare mici numai instrucțiuni
b) necesită mecanisme suplimentare ,dar are b) permite memoriei de program să genereze
performanțe mai mari instrucțiuni
c) nu necesită mecanisme suplimentare, dar are c) permite memoriei de program să genereze date
costuri de realizare mari
d) nu necesită mecanisme suplimentare ,dar are d) permite memoriei de program să stocheze
performanțe mai mari blocuri de date
31. Cum se obține arhitectura Harvard modificată? 32. În câte moduri pot fi utilizate blocuri de date curate de
UC?
a) Se obține prin realizarea unei căi hardware a) Doar prin accesul lor direct din MP
instrucțiuni și magistrala de date
b) Se obține prin realizarea unei căi hardware b) Doar prin transferul lor din MP în MD și apoi
suplimentare, de legătură între memorie de accesul la aceste dare din MD
date și magistrală de date
c) Se obține prin realizarea unei căi hardware c) Prin accesul lor direct din MP și prin transferul
suplimentare, de legătură între magistrala de lor din MP în MD
instrucțiuni și memorie de date
d) Se obține prin realizarea unei căi hardware d) niciuna din variante
date și magistrală de instrucțiuni
33. Ce funcție realizează subsistemul unității centrale 34. Cu ce valori lucrează unitățile de prelucrare ?
(UC) ?
a) Subsistemul UC realizează funcția de transfer a) valori binare
de date
b) Subsistemul UC realizează funcția de b) valori reale
memorare a informațiilor
c) Subsistemul UC realizează funcția de eliminare c) valori Hexa
a datelor inutile
d) Subsistemul UC realizează funcția de d) valori zecimale
prelucrarea a informațiilor
35. La microprocesoarele pe 32 biți, unitățile de virgulă 36. Cum se obțin sistemele digitale de ordinul 3?
fixă efectuează prelucrări ,folosind registre utilizator
pe...
a) 64 biți a) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
b) 124 biți b) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
c) 32 biți c) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
d) 256 biți d) se obțin prin realizarea unei bucle de reacție
37. În funcție de tipul sistemului digital conectat în buclă 38. Care sunt tipurile de operații efectuate de UC?
cu automatul A, câte tipuri de sisteme de ordinul 3
rezultă?
a) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un a) operații Hexa, operații binare, operații în
bistabil JK ; sisteme cu bucla închisă printr-o virgulă fixă
interconectarea în buclă a trei automate finite
b) sisteme cu bucla închisă printr-o memorie b) operații binare, operații în virgula mobilă,
ROM ; sisteme prin interconectare în buclă a operații în virgulă fixă
două automate finite
c) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un c) operații în virgulă mobilă, operații în virgula
CLC ; sisteme cu bucla închisă printr-o fixă, operații Hexa
memorie ROM
d) sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un d) operații în virgula mobilă, operații Hexa,
CLC ; sisteme cu bucla închisă printr-o operații binare
interconectarea în buclă de reacție a două
automate finite
39. Ce funcție realizează CROM-ul ? 40. Ce conține unitatea RALU și ce funcții realizează?
a) primește din exterior o instrucțiune și o execută a) conține o unitate de aritmetico-logică pentru
executarea instrucțiunii
b) primește din exterior o instrucțiune și o b) conține o unitate de aritmetico-logică și un set
memorează de registre utilizatorul, pentru prelucrare
propriu-zisă ale procesorului
c) primește din exterior o instrucțiune și transmite c) conține o unitate de aritmetico-logică și un set
datele de registre utilizatorul ,pentru executarea
instrucțiunii
d) primește din exterior o instrucțiune și o d) conține un set de registre utilizatorul pentru
informează stocare a datelor
41. Ce este un procesor central? 42. Care este principala sarcină a unui procesor central?
a) este un sistem digital secvențial ce are la bază o a) primește date și le execută
structură de transmitere de date
b) este un sistem analogic secvențial ce are la bază b) primește instrucțiuni și le memorează
o structură de transmitere de date
c) este un sistem digital secvențial ce are la bază o c) citește date și le memorează
d) este un sistem analogic secvențial ce are la bază d) citește instrucțiuni și le execută
o structură de procesare
43. Ce reprezintă o instrucțiune? 44. Cum sunt caracterizate procesoarele CISC?
a) este formată dintr-un singur octet, are o lungime a) sunt caracterizate de un set extins de
fixă și este independentă instrucțiuni, flexibile și complexe
b) este formată din mai mulți octeți ,are lungime b) sunt caracterizate de un set mic de instrucțiuni ,
fixă sau variabilă și este dependentă de tipul flexibile și complexe
procesorului
c) este formată dintr-un singur octet , are o sunt caracterizate de un set extins de instrucțiuni
c)
lungime mobilă și este independentă , flexibile și simple
d) este formată din mai mulți octeți ,are o lungime d) sunt caracterizate de un set mic de instrucțiuni,
mobilă și este dependentă de tipul procesorului neflexibil și complex
45. Ce presupune caracterul complex pentru procesoarele 46. Care sunt principalele dezavantaje ale procesorului
CISC? CISC?
a) microprocesorul efectuează 1-2 operații a) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
,rezolvând o sarcină prin mai multe comenzi mai lente ; pe magistrala comună se poate
printr-o comandă din exterior transfera un cuvânt dintr-o instrucțiune ; nu sunt
permise instrucțiuni ca să utilizeze 2 operanzi
de memorie
b) microprocesorul efectuează mai multe operații b) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
înlănțuite ,rezolvând mai multe sarcini printr-o mai rapide ; pe magistrala comună se poate
comandă din exterior transfera un set de cuvinte dintr-o instrucțiune ;
sunt permise instrucțiuni ca să utilizeze 2
operanzi de memorie
c) microprocesorul efectuează mai multe operații c) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
înlănțuite ,rezolvând mai multe sarcini printr-o mai lente ; sunt 2 magistrale și doar unul se
comandă din interior poate transfera un cuvânt dintr-o instrucțiune ;
sunt permise o instrucțiune ca să utilizeze 2
operanzi de memorie
d) microprocesorul efectuează 1-2 operații d) operațiile asupra fluxului de instrucțiuni sunt
,rezolvând o sarcină printr-o comandă din mai rapide; sunt 2 magistrale și doar unul se
interior poate transfera un set de cuvinte dintr-o
instrucțiune ; nu sunt permise instrucțiuni ca să
utilizeze 2 operanzi de memorie
47. Ce arhitectură au unități centrale de tip RISC? 48. Care sunt caracteristicile pentru microprocesoarele
RISC?
a) arhitectura von Neumann a) setul de instrucțiuni este mărit și nu se limitează
în instrucțiuni folosite
b) arhitectura Harvard modificată b) setul de instrucțiuni sunt simple și nu se
limitează instrucțiuni folosite
c) arhitectura Harvard c) setul de instrucțiuni sunt complexe și conține
d) arhitectura monomagistrală d) setul de instrucțiuni este redus și conține doar
49. Cum se diferențiază microprocesoare RISC de 50. Câte moduri de adresare suportă procesorul de semnal
microprocesoare CISC? TMS320C32?
a) microprocesoare RISC execută comenzi a) suportă 2 moduri de adresare
complexe în mai puține linii de cod
b) microprocesoare RISC utilizează un set simplu b) suportă 3 moduri de adresare
de instrucțiuni pentru citirea și procesarea
datelor
c) microprocesoare RISC execută instrucțiuni c) suportă 4 moduri de adresare
simple, dar viteza de procesare este lentă
d) microprocesoare RISC utilizează un set d) suporta 5 moduri de adresare
complex de instrucțiuni , dar viteza de procesare
este rapidă
51. Care din următoarele variante reprezintă o adresare la 52. Care din următoarele variante reprezintă o adresare
registru? directă?
a) ABSF R1 a) ADDI @0BCDEh, R7
b) ADDI @0BCDEh, R7 b) ABSF R1
c) 8ABCDEh, R1 c) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1
d) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1 d) 8ABCDEh, R1
53. Care din următoarele variante reprezintă o adresare 54. Care din următoarele variante reprezintă o adresare
indirectă ? imediată?
a) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1 a) SUBI 1, R0
b) 8ABCDEh, R1 b) ABSI *-AR5(1), R5 | | STI R1,*AR2--(IR1
c) ABSF R1 c) ADDI @0BCDEh, R7
d) ADDI @0BCDEh, R7 d) ABSF R1
55. Când se utilizează adresarea la registru ? 56. Când se utilizează adresarea imediată?
a) atunci când operandul nu se găsește într-unul a) atunci când operandul se găsește într-unul din
din registrele din unității centrale registrele din unități centrale
b) atunci când operandul se găsește într-unul din b) atunci când se specifică adresa unui operand din
registrele din unități centrale memorie pe 24 biți
c) atunci când operandul se găsește în memorie c) atunci când valoare operandului este specificată
d) atunci când valoare operandului este specificată d) atunci când operandul se găsește în memorie
57. Datele numerice poate fi reprezentate ... 58. Cu câte tipuri de date numerice poate opera procesorul
de semnal TMS320C32?
a) doar în virgulă mobilă a) numai cu numere întregi fără semn
b) doar în virgulă fixă b) doua tipuri de date: numere întregi fără semn și
numere întregi cu semn
c) în virgulă mobilă sau în virgulă mobilă c) numai numere reale reprezentate în virgulă
mobilă
d) niciuna din variate d) trei tipuri de date: numere întregi fără semn ;
numere întregi cu semn ; numere reale
reprezentate în virgulă mobilă
59. Cum sunt reprezentate numerele întregi în virgulă 60. Pentru codul complement față de 2, intervalul de
fixă? reprezentate pe N biți a numerelor întregi cu semn
este?
a) sunt reprezentate prin cuvinte binare pe N biți a) I2=[-2N-1, 2N–1+1]
b) sunt reprezentate prin numere reale b) I2=[-2N-1, 2N - 1-1]
c) sunt reprezentate prin numere întregi fără semn c) I2 = [- 2N -+1, 2N - 1-1]
d) sunt reprezentate prin numere reale cu semn d) I2=[-2N-1, 2N +1-1]
În virgula fixă, numerele întregi fără semn în format În ce format sunt reprezentate numerele reale în virgulă
scurt , pe câți N biți sunt reprezentate? fixă?
E-1
a) 8 biți a) M*B
E+1
b) 16 biți b) M*B
E
c) 32 biți c) M*B
d) 64 biți d) M*B
63. În virgula mobilă, baza are o valoare fixă? 64. Care este formula generală de calcul al unui număr real
x, reprezentat în virgulă mobilă în formatul specific
E
a) Nu are o valoare fixă a) x= SS.F2 * 2
b) Are valoare fixată, fiind în general B=1 b) x= SS.F *2
E-1
c) Are valoare fixată, fiind în general B=2 c) x= SS.F *2
E+1
d) Are valoare fixată, fiind în general B=3 d) x =SS.F2 *2
65. Care e intervalul de reprezentare a numerelor întregi 66. Operând cu semn în format scurt, utilizând sa de către
cu semn în format scurt? procesor pe câți N biți se va face?
15 15
a) I2=[-2 , 2 +1] a) 8 biți
8 8
b) I2=[ -2 , 2 +1] b) 16 biți
8 8
c) I2=[-2 , 2 -1] c) 32 biți
15 15
d) I2=[-2 , 2 -1] d) 64 biți
67. Pe câți N biți sunt reprezentate numerele întregi în 68. Care sunt intervalele de reprezentare a numerelor în
format simplă precizie? virgulă fixă, întregi în format simplă precizie, pe 32 de
biți pentru operanzi fără semn?
32
a) 8 biți a) I1 = [0, 2 -1]
32
b) 16 biți b) I1 = [0, 2 +1]
32
c) 32 biți c) I1 = [1, 2 -1]
32
d) 64 biți d) I1 = [1,2 -1]
69. Pe câți N biți sunt reprezentate în virgula mobilă 70. Valoarea E=-128 reprezentare în format precizie
numerele reale în format precizie extinsă? extinsă este...
a) 10 biți a) 80000
b) 20 biți b) 8000000000h
c) 30 biți c) 80000000
d) 40 biți d) 80000h
71. Pentru format simplă precizie 7F7FFFFFFFh , 72. Ce reprezintă registrul de stare?
valoarea reală este?
-39
a) 5.8774717541·10-39 a) registrul de stare conţine informaţii globale
despre starea unităţii centrale de prelucrare, sub
forma indicatorilor de condiţii şi control
-39
b) -5.8774717568·10-39 b) registrul de stare conține urmărește datele ,sub
forma indicatorilor de control
38
c) 3.4028236684·1038 c) registrul de stare afișează instrucțiuni ,sub forma
indicatorilor de condiții și control
-38
d) -3.4028236692·1038 d) registrul de stare conține instrucțiuni pentru
stabilitate a stării unității centrale , sub forma
indicatorilor de condiții
73. Ce operații se pot efectua asupra registrului de stare ? 74. Care sunt indicatorii de comparare a doua numere fără
semn?
a) doar salvare a) C;~C;Z; ~Z
b) doar restaurare b) N;~N;Z;~Z
c) salvare și restaurare c) Z;~Z;N;~N
d) niciuna din variante d) C;~C;V;~V
75. Cât spațiu poate adresa procesorul TMS320C32? 76. Câte magistrale are procesorul TMS320C32?
a) memorie de 32 Mcuv. pe 16 biți a) 4 magistrale interne
b) memorie de 32 Mcuv . pe 32 biți b) 5 magistrale interne
c) memorie de 16 Mcuv. Pe 32 biți c) 6 magistrale interne
d) memorie de 16 biți pe 32 biți d) 7 magistrale interne
77. Ce permite un program încărcător de programe (boot- 78. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache
loader) ? pentru instrucţiuni ...
a) permite încărcarea unui program sau a unor date a) de dimensiune 64 cuvinte pe 32 biți
după iniţializarea sistemului
b) permite încărcarea unui program sau a unor date b) de dimensiune 32 cuvinte pe 64 biți
înainte de iniţializarea sistemului
c) permite încărcarea unui program sau a unor date c) de dimensiune 64 cuvinte pe 64 biți
în timpul de iniţializarea sistemului
d) permite încărcarea unui program sau a unor date d) de dimensiune 32 biți pe 32 biți
79. Ce caracteristică are memoria cache? 80 Ce algoritm folosește memoria cache?
a) este operată manual, cu intervenția utilizatorului a) CSH și LRA
b) operează automat ,fără intervenția utilizatorului b) LRU
c) operează cu instrucțiuni predefinite c) CSH și LRU
d) operează automat eliberând magistrale interne d) LRA
101. Ce reprezintă un controler DMA? 102. Care sunt principalele caracteristici ale controlerului
DMA?
a) este un periferic programabil ce memorează a) sincronizarea transferului de instrucțiuni
blocuri de date utilizând întreruperi externe
b) este un periferic programabil ce salvează și b) procesorul TMS320C32 are un canal DMA care
transmite instrucțiuni fără intervenția CPU e capabil să transfere blocuri de date
c) este un periferic programabil, dar nu e capabil c) procesorul TMS320C32 are două canale DMA,
să transfere blocuri de date fără intervenția CPU care pot lucra independent ; are registre separate
pentru adresele sursă şi destinaţie
d) este un periferic programabil, capabil să d) magistrale interne comune cu rate rapide de
transfere blocuri de date fără intervenția CPU transfer
103. Câte registre are fiecare canal DMA? 104. Dacă se notează x și y doi vectori , care e suma
ponderată cu numerele k1 și k2 ?
a) 2 registre a) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i)
b) 3 registre b) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i)
c) 4 registre c) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i) -i
d) 5 registre d) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i) + i
105. Ce comandă rezervă spațiu de memorie în MATLAB? 106. Prin ce relație se definește norma euclidiană?
a) .bss rez a)
b) mem_addr b)
c) mem_addrh c)
d) ldi d)
107. Care segvență de program realizează suma pătratelor? 108. Distanța (metrica) Mahalanobis este definită prin
expresia...
T
a) rptb alfa a) d(X,Y) = [(x-y) * C (x-y)]
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
addf r1,r0
T -1 1/2
b) rptb b) d(X,Y) = [(x+y) * C (x+y)]
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
addr r1,r0
T -1 1/2
c) rptb alfa c) d(X,Y) = [(x-y) * C (x-y)]
ldf *ar0++
mpyf r1,r1
addf
T -1
d) rptb alfa d) d(X,Y) = [(x+y) * C (x-y)]
ldf /ar1++,r1
mpyf r1,r1
addf r1,r0
109. Ce comandă este adresa de început SRAM în 110. Ce comandă inițializează r0 cu zero în MATLAB?
MATLAB?
a) adv__ a) ldi @Adcv,ar
b) .bbs rez b) ldf @c_zero,r0
c) mem_addrh c) ldi @l_v,rc
d) mem_addr d) ldi @adrez,ar
Ivascencu
1. Ce fel de sisteme de calcul programabile sunt DSP- 2. Care din urmatoarele exemple fac parte din clasa de
urile? procesoare de virgula mobila a TMS320?
a) De tip „single chip” a) C20x
b) De tip „multi chip” b) C3x
c) De tip „no chip” c) C24x
d) Niciuna din variante d) C5x
3. Până la câți MFLOPS poate executa procesorul de 4. Ce cerințe trebuie îndeplinite pentru a alege frecvența
semnal din gama TMS320C3x? de eșantionare?
a) 32 a) Trebuie sa fie mai mică decât dublul frecvenței
semnalului eșantionat
b) 48 b) Trebuie sa fie egală cu suma dintre frecvența
semnalului eșantionat și amplitudinea acestuia
c) 60 c) Trebuie sa fie mai mare decât dublul frecvenței
semnalului eșantionat
d) 25 d) Trebuie sa fie egală cu produsul dintre frecvența
semnalului eșantionat și amplitudinea acestuia
5. Cum se poate prezenta semnalul la modul general? 6. Cum putem defini semnalele in functie de natura lor?
a) Sub forma unui șir de informații a) Analogice sau digitale
b) Sub forma unui șir de date b) Aleatoare sau nealeatoare
c) Semnalul electric, provenit de la senzori și c) În funcție de timp sau amplitudine
traductoare
d) Niciuna din variante d) Deterministe sau aleatoare
7. În ce tipuri pot fi semnalele în funcție de raportul cu 8. Cum putem obține dintr-un semnal analogic x(t) un
variabila timp? semnal discret?
a) Cu variție în timp sau fară a) Prin eșantionare
b) Analogice sau digitale b) Prin cuantizare
c) Cu timp continuu sau cu timp discret c) Prin discretizarea în frecvență
d) Eșantionate în timp sau cuantizate d) Prin discretizarea în amplitudine
9. Ce notație folosim pentru semnalele discrete? 10. Ce operații efectuează convertorul analog digital pentru
a general semnalele digitale?
a) x(t) a) Primește la intrare semnalul digital,îl
eșantionează,codifică binar eșantionele și
generează la ieșire un șir de valori analogice
b) x(we) b) Primește la intrare semnalul analogic,îl
cuantizează,codifică binar cuantele și generează
la ieșire un șir de valori binare
c) x(k) c) Primește la intrare semnalul analogic,îl
eșantionează,codifică binar eșantionele și
generează la ieșire un șir de valori binare
d) x(T) d) Primește la intrare semnalul digital,îl
cuantizează,codifică binar cuantele și generează
la ieșire un șir de valori analogice
11. Cum pot fi clasificate semnalele în funcție de 12. Ce caracterizează continuitatea în amplitudine?
discontinuitatea în amplitudine?
a) Periodice sau neperiodice a) O scurtă pauza dupa fiecare perioadă
b) Permanent discontinue b) O viteza de variație limită
c) Niciuna din varinte c) O variație bruscă a amplitudinii
d) Continue sau discontinue d) O variație egală la analiza fiecărui nivel
13. De ce poate fi limitată utilizarea tehnicilor de 14. Cum poate fi prelucrarea numerică în funcție de tipul
prelucrare numerică? aplicației?
a) Viteza de achiziție a semnalelor a) Prelucrarea analogică sau numerică
b) Puterea de prelucrarea a procesorului b) Prelucrare online sau offline
c) Capacitatea de conversie a semnalelor c) Prelucrearea matematica sau fizică
d) Introducerea semnalelor de frecvența extrem de d) Prelucrarea în timp sau amplitudine
ridicată
15. Prin ce se distinge prelucrarea numerică de semnal față 16. Care din utmatoarele reprezintă o caracteristică a
de prelucrarea numerică generală? sistemelor încorporate?
a) Semnalele pot fi prelucrate chiar și când apar a) Proiectarea realizată cu scopul consumului cât
frecvențe extrem de ridicate mai avantajos posibil
b) Semnalele provin din lumea reală și semnalele b) Abilitatea de adaptarea la nevoia consumatorului
prelucrate sunt discrete
c) Semnalele vor avea o amplitudine mai redusă c) Proiectare optimizată pe formă și cost,conform
față de cele generale specificațiilor aplicației
d) Semnalele trebuiesc convertite din analogic în d) Reacții imprevizibile la stimulii de timp real
digital
17. Care din următoarele este un avanataj al sistemelor 18. Care din următoarele face parte din categoria de
incorporate cu DSP-uri? produse de larg consum cu DSP-uri a sistemelor
incorporate?
a) Convertabilitatea a) Sisteme de supraveghere
b) Adaptabilitatea b) Televiziune
c) Costul c) HDTV
d) Simplitatea d) laptopuri
19. De ce este utilă reprezentarea numerică în prelucrarea 20. Ce frecvențe au pulsurile emise în apă de sonarul activ?
semnalelor muzicale?
a) Realizează o compresie mai bună în memorie a) Între 2KHz și 40KHz
b) Previne apariția disturbațiilor mai mari de 0.4% b) Între 4KHz și 60KHz
c) Aduce o calitate mai sporită când vine vorba de c) Între 6KHz și 80KHz
stimularea tractului vocal deja realizată
d) Previne degradarea datorită stocării și d) Între 8KHz și 120KHz
manipulării semnalelor analogice
21. Cum se calculează distanța până la obiect de către 22. Care a fost soluția suprapunerii organelor în domeniul
radar? medical?
a) Pe baza unui sistem incorporat care realizează a) Prin introducerea primului scanner computer
calculul doar pe baza pulsului transmis tomograf
b) Prin intermediul ecoului recepționat de la surse b) Prin introducera dispozitivelor bazate pe Raze X
externe
c) Pe baza timpului scurs de la transmiterea c) Prin utilizarea unui filtru peste imaginea
pulsului,până la recepția ecoului reprodusă,astfel încât să se realizeze un număr
mai mare de poze cu fiecare nivel al organelor
d) Cameră video incorporată care analizează d) Niciuna din variante
distanțele față de restul obiectelor din
încăpere,la momentul dat
23. Care este motivul utilizării DSP-urilor pentru 24. Care este o soluție legată de costul sistemelor video în
prelucrarea imaginii în domeniul spațial? cadrul bunurilor de larg consum folosind DSP-uri?
a) Deoarece prezintă o calitate de înregistrare a) Comprimarea imaginilor
video extrem de ridicată
b) Pot îmbunătății calitatea imaginilor,luate în b) Îmbunătățirea rezoluției
condiții extrem de nefavorabile
c) DSP-urile permit instrumentelor de imagistică c) Scăderea rezoluției
să ajungă la rezoluții High Definition
d) Deoarece se poate realiza o comprimare ridicată d) Înlăturarea biților irelevanți de la transmisie

a imaginilor
25. Care este principalul avantaj al arhitecturii von 26. Cum se realizează legătura cu exteriorul la arhitectura
Neumann? von Neumann?
a) Costul relativ mic,la un nivel de performanțe a) Prin intermediul memoriei RAM

acceptabil
b) Consumul scăzut,la un nivel aproape decent al b) Prin intermediul circuitelor de interfață,pe o
performanței magistrală comună
c) Pierderea minimă de informații de la c) Prin intermediul memoriei ROM
microprocesor
d) Capacitatea de stocare foarte mare,în relație cu d) Prin intermediul microcontroler
necesitățile oferite
27. Care este principalul avantaj al arhitecturii Harvard? 28. De ce este utilizată arhitectura von Neumann în
procesoare centrale de tip CISC?
a) Creșterea radicală a memoriei de stocare a a) Deoarece se pune problema consumului ridicat
programului,în comparație cu arhitectura von pentru prelucrarea problemelor avansate
Neumann
b) Costul scăzut,pentru o scădere de performanță b) Deoarece acesta reprezinta un raport bun
nesemnificativă calitate-preț
c) Memoria RAM net superioară față de restul c) Deoarece se pune problema economiei de
arhitecurilor memorie ,atât în interiorul procesorului cât și în
exterior
d) Are costuri mai mari,dar și performanțe d) Deoarece originalii creatori aveau un anumit
superioare nivel de admirație față de arhitectura respectivă
29. Care este principalul dezavantaj al arhitecturii 30. Care din următoarele este o caracteristică a arhitecturii
Hardvard? Harvard?
a) Necesită mecanisme suplimentare pentru a) Memoriile de program și date au asignate același
încărcarea programului în MP si a datelor în spație de adresă
MD
b) Prezintă costuri mult ridicate față de arhitectura b) Memoriile de program și date au asignate spații
von Neumann,pentru o creștere nesemnificativă de adrese diferite
a performanței
c) Necesită cunoștințe de a limbajului de c) Memoriile de program și date au aceleași căi de
programare mult mai ridicate față de celelalte legătură cu unitatea centrală
arhitecturi
d) Faptul ca aceasta reprezintă o arhitectura d) Memoria de date este de tip ROM
ideală,fiind imposibilă,la momentul actual,
realizarea acesteaia în viața reală
31. Cum se obține arhitectura Harvard modificată de la 32. Cum pot fi utilizate blocurile de date curate ale
arhitectura Harvard? arhitecturii Harvard modificată?
a) Prin modificarea memoriei de date ,astfel încât a) 1)prin transferul lor din MP în MD și apoi
programul sa aibă acces mai ușor odată cu accesul la aceste date din MD
trecerea din memoria programului 2)prin accesul lor direct din MP
b) Prin adăugarea unor noi linii de cod care sa b) 1)prin transferul lor din microcontroller către
activeze o cale software dintre magistrala de MD și accesul la aceste din MD
instrucțiuni și cea de date 2) prin accesul direct din microcontroller
c) Prin realizarea unei căi hardware suplimentară c) 1)prin transferul lor din MD în MP și apoi
de legătură între magistrala de instrucțiuni și accesul la program din MP
magistrala de date 2)accesul direct din MD
d) Niciuna din variante d) 1)de pe magistrala de instrucțiuni în timpul
transferului către magistrala de date
2)prin acceul lor direct din MP
33. Care este avantajul real al arhitecturii Harvard 34. Ce funcții de bază realizează subsistemul unității
modificate? centrale?
a) Blocurile de date curate a) Funcția de memorare a datelor +ieșire a datelor
b) Blocuri de date murdare b) Funcția de intrare/ieșire a datelor
c) Capacitatea ridicată a memoriei RAM folosită c) Funcția de memorare a datelor+prelucrare a
de către memoria de date informațiilor
d) Cost ridicat,dar și performanță mult superioară d) Funcția de prelucrare a informațiilor+comandă și
control a celorlalte subsisteme
35. Cum se pot obține sistemele digitale de ordinul 3? 36. Care din următoarele este un tip al sistemelor de
ordinul 3?
a) Se obțin prin realizarea conexiunii între un a) Toate variantele sunt corecte
sistem digital de ordinul 1 și un sistem digital de
ordinul 2
b) Se obțin prin realizarea unei bucle de reacție b) Sisteme cu bucla de reacție închisă printr-un
peste un sistem digital de ordinul 2,de tip CLC
automat finit
c) Se obține prin realizarea unei bucle de reacție c) Sisteme cu bucla închisă printr-o memorie RAM
d) Niciuna din variante d) Sisteme obținute prin interconectarea în bucla de
reacție a două automate finite
37. Ce funcție realizează unitatea RALU? 38. În ce tip de memorie stochează CROM-ul setul de
instrucțiuni?
a) Funcția de control a datelor a) EEPROM
b) Funcția de intrare/ieșire a proceselor b) ROM
c) Funcția de prelucrarea a proceselor c) RAM
d) Funcția de memorare a datelor d) PROM
39. Care din următoarele este o operație ce poate fi 40. Care din următoarele ar putea fi la bază procesorului
realizată datorită separării magistralelor? central?
a) Toate variantele a) O structură de procesare
b) Citirea unei instrucțiuni dintr-o memorie de b) O structură de memorare
program
c) Citirea unui operand dintr-o memorie de date c) O structură de control
pentru executarea altei instrucțiuni
d) Scrierea unui rezultat d) O structură de preluare a datelor
41. Cum se poate scurta etapa de citire a instrucțiunii ? 42. Când poate începe un ciclu instrucțiune înainte de
terminarea celui anterior?
a) Prin introducerea unor instrucțiuni mai ușor de a) Dacă apare o eroare în citirea primului
executat ciclu,acesta este sărit și se ințializează urmatorul
b) Programul să fie suficient de mic încât să poată b) Dacă procesorul este incapabil sa recunoască
fi memorat în procesor ciclul instrucțiune
c) Prin scurtarea etapei de execuție,succesiv se c) Dacă se aplică un set de instrucțiuni anume
scurtează și citirea
d) Prin scăderea memoriei cache d) Dacă etapele unui ciclu instrucțiune sunt
efectuate de unități funcționale separate ale
procesorului
43. Care din urmatoarele este un dezavantaj al CISC? 44. Care este principalul avantaj al procesoarelor CISC ?
a) Într-un ciclu instructiune,operațiile asupra a) Memoria superioară
fluxului de instrucțiuni sunt mai lente
b) Nu sunt permise 2 operanzi din memorie b) Programarea mai ușoară
c) În orice moment de timp,pe magistrala comună c) Frecvența ridicată
se poate transfera,fie un cuvânt dintr-o
instrucțiune ,fie un operand
d) Toate raspunsurile sunt adevarate d) Introducerea unor noi instrucțiuni de programare
45. Ce informații furnizează formatul instrucțiunilor din 46. Din ce motiv au apărut RISC-urile ca o alternativă a
CISC? CISC?
a) Toate răspunsurile sunt corecte a) CISC au fost considerate ca fiind depășite pentru
standardele din acel moment
b) Tipul operației ce trebuie efectuată b) S-a dorit o îmbunatățire radicală a memoriei
disponibile
c) Operanzii carea participă la execuția intrucțiunii c) Deoarece s-au observat anomalii hardware și
software la CISC
d) Modul de adresare necesar pentru accesare d) Se dorea un set complex de instrucțiuni
operanzilor
47. De ce este nevoie pentru a se implementa și 48. Care din următoarele reprezintă un avantaj al RISC-
instrucțiuni ce necesită operand imediat în RISC? urilor?
a) DSP-ul respeciv trebuie sa funcționeze pe a) Setul de instrucțiuni este redus și conține
arhitectura de 16 biți instrucțiunile cele mai des folosite în programare
b) Lungimea instucțiunilor trebuie să fie mai mare b) Niciuna din variante

decât dimensiunea operanzilor cu care lucrează
procesorul
c) Instrucțiunile folosite trebuie sa nu depășească o c) Scăderea registrelor din RALU și simplificarea
limită predefinită de dezvoltatori CROM-ului
d) Instrucțiunile trebuie citite și prelucrate într-o d) Necesită cunoștințe hardware reduse,în special
perioadă de timp anume comparativ cu CISC
49. Când se utilizează adresarea la registru? 50. Care din următoarele este explicația instrucțiunii
“ABSF R1”?
a) Când este nevoie de o adresă specifică de biți a) Măsoară lungimea numărului real din registrul
R1, ,care apoi este memorat tot în registrul R1
b) Când este esențială operararea registrului b) Calculează modulul numărului real din registrul
R1,care apoi este memorat tot în registrul R1
c) Când operandul se găsește într-unul din c) Inversează semnul numărului real din registrul
registrele unității centrale R1,care apoi este memorat tot în registrul R1
d) Când instrucțiunile folosite sunt mai mare de 24 d) Toate variantele sunt corecte
de biți
51. Ce indică adresarea directă? 52. Ce specifică adresarea indirectă?
a) Operandul se găsește în memorie și specifică a) Adresa operandului de pe 32 biți cu cei mai
adresa operandului pe 24 de biți puțini semnificativi 16 biți ai cuvântului
instrucțiune
b) Operandul se găsește într-un registru al b) Adresa unui operand din memorie pe 32 de
procesorului biți,prin conținutul auxiliar,ce poate fi specificat
c) Operandul se găsește în memorie și specifică c) Adresa operandului de pe 24 biți cu cei mai
adresa operandului pe 32 de biți puțini semnificativi 8 biți ai cuvântului
instrucțiune
d) Operandul se găsește prin baza de date a d) Adresa unui operand din memorie pe 24 de
procesorului biți,prin conținutul auxiliar,ce poate fi specificat
53. Care din următoarele este descrierea tipului de 54. Când se utilizează adresarea imediată?
adresare indirectă “ARn++(depl)%”
a) Adresa este dată de ARn,iar apoi se modifică a) Atunci când valoarea operandului este
ARn prin adunare specificată în memorie
b) Adresa este dată de ARn,iar apoi se modifică b) Atunci când valoarea operandului este
ARn circular prin adunare specificată în câmpul instrucțiunii
c) Se modifică ARn circular prin adunare c) Atunci când operandul din memorie are adresa
de 24 de biți
d) Adresa este dată de ARn,iar apoi se modifică d) Atunci când operandu din memorie are adresa de
ARn circular prin scădere 32 de biți
55. Care din următoarele este o problemă specifică 56. Care din următoarele este un tip de date numericec a
operațiilor cu numere întregi? perocesorului de semnal TMS320C32?
a) Operațiile au adresa în memorie de 24 de biți a) Numere întregi fără semn
b) Excesul operanzilor b) Numere întregi cu semn,numite pe scurt numere

întregi
c) Depășirea operanzilor c) Numere reale reprezentate în virgulă mobilă
d) Operanzi complexi pentru nevoile de moment d) Toate variantele
57. Cum pot fi numerele reale reprezentate în virgulă fixă? 58. Care este intervalul de reprezentare pe N biți pentru
numerele în virgulă fixă?
a) Format simplă precizie a) I=[0,2^N-1]
b) Format precizie b) I=[0,2^N+1]
c) Format scurt c) I=[-2^N-1,2^N+1]
d) Format precizie extinsă d) I=[-2^N,2^N]
59. Care din următoarele sunt caracteristici ale codurilor 60. În codul complement față de 2,care este reprezentarea
de reprezentare a operanzilor întregi cu semn binară a numărului negativ -A= -85?
1)semnul reprezintă bitul cel mai semnificativ din
combinația binară
2)numerele pozitive au aceeași reprezentare în toate
codurile
3)numerele negative sunt reprezentate diferit,însă
codurile trebuie sa respecte regula de negare aritmetică
a) 1)+2) a) 10101111b
b) 1)+3) b) 10101011b
c) 1)+2)+3) c) 11100011b
d) 2) d) 10101010 b
61. Care este intervalul de reprezentare pentru numerele 62. Cum sunt reprezentate în virgulă mobilă numerele reale
întregi fără semn în format scurt? având în vedere că:E-exponentul,B-baza,M-Mantisa;
a) I=[-2^N+1;2^N-1] a) M*BÊ
b) I=[0;2^N+1] b) M*B*E
c) I=[0;2^N-1] c) M^B*E
d) I=[0;2^(N-1)] d) M^(BÊ)
63. Cum sunt reprezentați în virgulă mobilă cei 16 biți ai 64. Cum sunt reprezentați în virgulă mobilă cei 32 biți ai
numerelor reale în format scurt? numerelor reale în format simplă precizie?
a) 5 biți pentru exponent,1 bit de semn și 10 biți a) 8 biți pentru exponent,1 bit de semn și 23 biți
pentru câmpul fracție pentru câmpul fracție
b) 2 biți pentru exponent,1 bit de semn și 13 biți b) 6 biți pentru exponent,1 bit de semn și 25 biți
c) 1 biți pentru exponent,1 bit de semn și 14 biți c) 2 biți pentru exponent,1 bit de semn și 29 biți
d) 4 biți pentru exponent,1 bit de semn și 11 biți d) 4 biți pentru exponent,1 bit de semn și 27 biți
65. În ce interval se încadrează numerele reale în format 66. Pentru numărul în format simplă precizie
simplă precizie? 7F7FFFFFh,care este valoarea reală în zecimal?
a) I=[-2^N;2^N-1] a) 2,951*10^38
b) I=[0;2^N+1] b) 2,756*10^38
c) I=[-2^N+1;2^N-1] c) 3.402*10^38
d) I=[-2^N;2^N+1] d) 3,210*10^38
67. Cum sunt reprezentați în virgulă mobilă cei 40 biți ai 68. Care este intervalul de reprezentare pentru numerele
numerelor reale în format precizie extinsă? întregi fără semn în format precizie extinsă?
a) 6 biți pentru exponent,1 bit de semn și 33 biți a) I=[-2^N;2^N-1]
pentru câmpul fracție
b) 8 biți pentru exponent,1 bit de semn și 31 biți b) I=[0;2^N+1]
c) 4 biți pentru exponent,1 bit de semn și 35 biți c) I=[-2^N;2^N+1]
d) 2 biți pentru exponent,1 bit de semn și 37 biți d) I=[-2^N;2^N]
69. Pentru numărul în format precizie extinsă 70. Care este notația pe care o folosim pentru Carry
7F7FFFFFh,care este valoarea reală în binar? Flag(indicatorul de transport)?
a) 01.00000000000000000000000b*2^127 a) CF
b) 01.11111111111111111111111b*2^127 b) C
c) 10.11111111111111111111111b*2^127 c) CE
d) 10.00000000000000000000000b*2^127 d) CC
71. Care este notația pe care o folosim pentru Overflaw 72. Care este notația pe care o folosim pentru Latched
Flag? Overflow Flag?
a) OF a) LOF
b) O b) LVF
c) V c) LF
d) VF d) LV
73. Cât spațiu total poate adresa procesorul memoria 74. Cum sunt impărțite cele 7 magistrale interne al
internă a TMS320C32? TMS320C32?
a) 4Mcuv.pe 16 de biți a) 2 magistrale de program,3 magistrale de date și 2
magistrale DMA
b) 16Mcuv.pe 24 de biți b) 3 magistrale de program,1 magistrale de date și 3
magistrale DMA
c) 8Mcuv.pe 24 de biți c) 1 magistrale de program,4 magistrale de date și 2
magistrale DMA
d) 16Mcuv.pe 32 de biți d) 5 magistrale de program,1 magistrale de date și 1
magistrale DMA
75. Care din următoarele sunt magistrale de program ale 76. Cât spațiu are memoria cache a TMS320C32?
TMS320C32?
a) Bus ADR2 D a) 64 cuvinte de 32 de biți
b) Bus Date D b) 32 cuvinte de 24 de biți
c) Bus ADR P c) 128 cuvinte de 64 de biți
d) Bus ADR DMA d) 64 cuvinte de 24 de biți
77. Cum sunt împărțite cele 2 câmpuri ale adresei de 78. Cum este capabilă memoria cache a TMS320C32 să
memorie pe 24 de biți ale memoriei cache de la opereze automat?
TMS320C32?
a) Adresa de start a segmentului:18 biți a) Prin utilizarea unei comenzi găsite în foaie de
Numărul cuvântului în interiorul segmentului pe catalog
6 biți
b) Adresa de start a segmentului:19 biți b) Prin instalarea manuală a unei legături externe
Numărul cuvântului în interiorul segmentului pe
5 biți
c) Adresa de start a segmentului: 16 biți c) Folosind un algoritm LRU pentru actualizarea
Numărul cuvântului în interiorul segmentului pe conținutului ei
8 biți
d) Adresa de start a segmentului:12 biți d) Folosind o altă componentă care se primește
Numărul cuvântului în interiorul segmentului pe odată cu TMS320C32
12 biți
79. Care dintre următoarele nu este o caracteristică a 80. Care din următoarele nu este o prioritate predefinită a
controlerului DMA din TMS320C32? procesorului TMS320C32?
a) Posibilitatea transferului de date oriunde în a) CPU are totdeauna prioritate față de DMA
memoria fizică a procesorului
b) Procesorul TMS320C32 are doua canale b) DMA are totdeauna prioritate față de CPU
DMA,care pot lucra independent
c) Sincronizarea transferului de date utilizând c) DMA are prioritate inițial,iar la urmatorul acces
întreruperi externe sau interne simultan la o resursă comună,CPU-ul va avea
prioritate
d) Are registre combinate pentru adresele sursă și d) CPU are prioritate inițial,iar la urmatorul acces
destinație simultan la o resursă comună,DMA-ul va avea
prioritate
81. Care este semnificația registrului global de control pe 82. Dacă notăm cu x și y cei doi vectori,atunci suma
32 de biți al controlerului DMA din TMS320C32? ponderată cu numerele k1,și respectiv k2,este dată de
relația următoare:
a) Conține informații despre starea și modul de a) z(i)=k1*x(i)*k2*y(i),unde i=1...5
lucru ale canalului DMA asociat
b) Conține adrese de memorie de unde se citesc b) z(i)=k1+x(i)+k2+y(i),unde i=1...5
datele
c) Ține adresa de memorie unde se scriu datele c) z(i)=k1*x(i)+k2*y(i),unde i=1...5
d) Conține dimensiunea blocului care se transferă d) z(i)=k1*x+k2*y,unde i=1...5
83. Explicați următoarea parte din cod V_X .float 1.25 84. Ce rol are instrucțiunea and 0h,ie; în subrutina de
.float 1.5 .float 1.75 .float 2.0 .float 2.25 inițializarea inițializare C32?
valorilor vectorilor
a) Se inițializează vectorul X de mărime 1,cu 5 a) Se șterge registrul ie
elemente
b) Se inițializează vectorul X de mărime 1,cu 2.25 b) Se dezactiveză toate întreruperile
c) Se inițializează vectorul X de mărime 1.25,cu c) Se activează toate întreruperile
2.25 elemente
d) Se inițializează vectorul X de mărime 2,cu 5 d) Se activează bitul corespunzător
elemente
85. Prin ce formulă definim norma euclidiană a unui 86. Ce instrucțiune folosim inițializăm o constantă de
vector X aparținând lui R^n ? valoare 5
a) X=radical(x1^2+x2^2+...+x(n-1)^2+xn^2) a) V_X .float 5.0
b) X=radical(x1^2*x2^2+...+x(n-1)^2*xn^2) b) V_X init 5.0
c) X=radical(x1^2*x2^2*...*x(n-1)^2*xn^2) c) V_X double 5.0
d) X= (x1^2+x2^2+...+x(n-1)^2+xn^2) d) V_X .init 5.0
87. Ce secvență de program trebuie folosită pentru 88. Ce rol are utilizarea instrucțiunii retsu în program?
realizarea sumei pătratelor?
a) rptb alfa a) Se realizează întreruperea
ldf *ar0++,r0
mpyf r1,r0
add r1,r0
b) rptb alfa b) Se revine din întrerupere
ldf *ar0++,r1
mpyf r0,r0
add r1,r0
c) rptb alfa c) Întrerupere globală
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
add r1,r0
d) rptb alfa d) Niciuna din variante
ldf *ar0--,r1
mpyf r1,r1
sub r1,r0
89. Ce rol are utilizarea instrucțiunii 1_V .word 9 în 90. Ce semnificație are C din formula distanței
program? Mahlanobis?
a) Modifică valorile vectorilor dintr-o matrice a) Matricea cu toate elementele 1
b) Inversează valorile vectorilor b) Matricea de covarianță a mulțimii X
c) Atribuie dimensiunea vectorilor (5-1) c) Matricea cu toate elementele 0
d) Atribuie dimensiunea vectorilor (10-1) d) Niciuna din variante
Moisa
1. Ce înseamnă DSP ? 2. Care sunt tipurile de operații folosite de DSP-uri ?

a) Digital Signal Processor a) operații în virgulă fixă
b) Digital System Processing b) operații în virgulă mobilă
c) Delay Signla Processor c) cu semn
d) Digital Signal Program d) fără semn
3. Ce fac DSP-urile ? 4. Cum pot fi semnalele în raport cu variabila timp ?
a) realizează prelucrări complexe asupra a) cu timp discontinuu sau cu timp discret
semnalelor analogice
b) realizează prelucrări complexe și rapide asupra b) cu timp discontinuu, cu timp continu sau cu
semnalelor digitale timp discret
c) memorează date c) cu timp continuu sau cu timp discret
d) realizează prelucrări incomplete asupra d) cu timp continuu sau discontinuu
semnalelor digitale
5. Cum se clasifică semnalele după discontinuitatea în 6. Ce înseamnă ‚embedded systems’ ?
amplitudine?
a) continue sau discrete a) sisteme de calcul
b) discontinue sau periodice b) sisteme de proiectare
c) periodice sau neperiodice c) sisteme încorporate
d) continue sau discontinue d) sisteme informatice
7. Ce deosebire, din punct de vedere software, există între 8. Care dintre răspunsuri reprezintă o caracteristică a unui
sistemele încorporate și calculatoarele de uz general ? sistem încorporat ?
a) permit interacțiuni complexe cu utilizatorul a) reacții predictibile la stimuli în timp real
b) nu permit interacțiuni complexe cu utilizatorul b) proiectare deficită pe formă și cost
c) au limbaje de programare incomplete c) funcționare și răspuns întârziat
d) au limbaje de programare identice d) reacții întârziate la stimulii în timp real
9. Ce permit să genereze DSP-urile la prelucrarea 10. Care sunt cele 2 metode prin care se poate face
semnalelor muzicale, în aplicațiile în procesare audio ? ‚Generarea vorbirii’ ?
a) ecouri și revertebrații artificiale a) înregistrarea digitală și prelucrarea semnalului
b) linii melodice și simularea vocală b) înregistrarea digitală și simularea tractului vocal
c) sunete înalte și sunete joase c) înregistrarea ecoului și prelucrarea acestuia
d) o voce peste alte voci d) citirea prefixului din codul binar și
transformarea acestuia
11. Care sunt cei 2 pași pe care îi folosesc DSP-urile în 12. Care este variabila de care depind construcția
recunoașterea vocală? imaginilor ?
a) înregistrarea vocii și prelucrarea acesteia a) variabila timp
b) înregistrarea digitală și simularea tractului vocal b) variabila spațiu
c) înregistrarea digitală și prelucrarea semnalului c) nu depind de nici o variabilă
d) extragerea trăsăturilor caracteristice și apoi d) variabilă binară
potrivirea acestora
13. Cum se numește aparatul care a rezolvat problema 14. Care dintre răspunsuri reprezintă o soluție pentru
suprapunerii organelor din imagistica cu raze X din sistemele video ?
medicină ?
a) Scanner computer tomogaf(CAT) a) prin folosire revertebrației
b) Scanner raze X b) dispersarea imaginilor cu DSP-uri
c) electrocardiograf c) comprimarea imaginilor cu DSP-uri
d) termoscaner d) nici o variantă nu este corectă
15. Ce fel de memorie utilizează ‘arhitectura von 16. Care este o caracteristică a ‘arhitecturii von Neumann’
Neumann’ ? ?
a) EEPROM a) transferuri de date dese și rapide
b) de date b) stochează blocuri de date
c) program c) economie de magistrale
d) Comună de program și date d) memoriile de program de date au căi separate de
legătură
17. Care este principalul avantaj al ‘arhitectura von 18. Ce tipuri de memorie utilizează ‘arhitectura Harvard’
Neumann’ ? ?
a) costul mic a) memorii comune de program și date
b) performanțe foarte bune b) memorii comune ROM și RAM
c) transferă simultan instrucțiuni și date c) are o singură memorie
d) structură complexă d) memorii separate de program și date
19. Care sunt diferențele de caracteristici ale memoriilor 20. Care este principala diferență dintre ‘arhitectura von
din ‘arhitectura Harvard’ ? Neumann’ și ‘arhitectura Harvard’ ?
a) dimensiunea cuvântului memorat a) tipurile de memorii folosite
b) capacitatea de memorare b) modul de implementare
c) structura de adresare c) folosirea magistralei
d) toate răspunsurile sunt corecte d) UC
21. Ce se realizează în plus la ‘arhitectura Harvard 22. Ce stochează în plus ‘arhitectura Harvard modificată’
modificată’ față de ‘arhitectura Harvard’ ? față de ‘arhitectura Harvard’ ?
a) o cale hardware suplimentară a) blocuri de date
b) o structură software suplimentară b) un nou set de instrucțiuni
c) un set de instrucțiuni în plus c) nu stochează nimic în plus
d) se elimină memoriile de date(MD) d) șiruri de cuvinte
23. Numiți un mod prin care unitatea centrală(UC) 24. Prin ce se reprezintă un număr în virgulă mobilă ?
utilizează ‘blocurile de date curate’.
a) prin accesarea lor direct din memoria de a) date numerice
date(MD)
b) prin accesul lor de date direct din memoria b) operanzi numerici întregi
program (MP)
c) preluarea lor după citirea din memoria de date c) mantisă și exponent
d) preluarea lor după scrierea din meomoria de d) exponent
date
25. Ce sarcini îndeplinește unitatea centrală(UC) față de 26. Cum se obține o structură de procesare ?
celelalte subsisteme ?
a) subordonare și executare a) Interconectarea a 2 automate finite
b) funcționează fără subsisteme b) prin conectarea a 3 automate finite
c) verificare și executare c) prin conectarea în buclă de reacție a 2 automate
finite particulare
d) comandă și control d) programarea unei unități centrale în acest sens
27. Ce reprezintă INSTR ? 28. Ce face fluxul de date de intrare(DIN) ?
a) flux de date de intrare a) prelucrează informațiile venite din exterior
b) flux de date de ieșire b) permite aducerea unor operanzi din exterior, în
vederea prelucrării
c) flux de intrare instrucțiuni c) procesorul citește prin intermediul său
instrucțiunile
d) strat de intrare d) trimite anumite comenzi către CROM
29. Ce face fluxul de date DOUT ? 30. Ce conține procesorul central din punct de vedere
funcțional ?
a) procesorul citește prin intermediul său a) 2 unități CROM
instrucțiunile
b) transmite în exterior rezultatul unei operații de b) 3 ALU
prelucrare
c) permite aducerea unor operanzi din exterior, în c) două unități de control
vederea prelucrării acestora
d) realizează scrierea anumitor instrucțiuni d) o unitate de control și una sau mai multe unități
de prelucrare
31. Care este principala sarcină a unui procesor central ? 32. Care este ordinea etapelor unui ciclu instrucțiune ?
a) să citească instrucțiuni din interior a) citire, execuție și decodificare
b) realizează funcții de prelucrare propriu-zisă b) citire, decodificare și execuție
c) să execute instrucțiuni din interior c) citire, memorare și execuție
d) să citească niște instrucțiuni din exterior și să le d) memorare, citire și execuție
execute
33. Ce înseamnă CISC ? 34. Care dintre răspunsuri reprezintă o caracteristică a
CISC ?
a) Complex Instruction Set Computer a) set extins de instrucțiuni
b) Comutator Instruction Set Computer b) controlul cablat
c) Complet Inventory Set Computer c) decodificarea instrucțiunii este mult mai rapidă
d) Compiler In the Story of Computer d) structura CROM se simplifică
35. Cum este denumit primul octet ce conține codul 36. Care este o caracteristică a RISC ?
instrucțiunii CISC ?
a) controller a) structura CROM este compexă
b) opcode b) set extins de instrucțiuni
c) complex instruction c) se micșorează numărul de instrucțiuni din setul
de instrucțiuni
d) instruction set d) Efectuează mai multe operații înlănțuite
37. Prin ce sunt accesați operanzii de memorie la 38. Ce definește formatul instrucțiunilor din cadrul RISC ?
procesoarele tip RISC ?
a) prin instrucțiuni de transfer a) dimensiunea cuvântului MP
b) prin instrucțiuni de prelucrare b) structura MD
c) prin registrele microprocesorului c) dimensiunea cuvântului MD
d) prin instrucțiunile de memorie d) blocurile de date
39. De ce se consideră adresarea la registru ca fiind cea 40. Ce indică adresarea directă ?
mai rapidă ?
a) deoarece operandul este adus deja în procesor a) indică faptul că operandul NU se găsește în
memorie
b) deoarece operandul este preluat din memorie b) indică faptul că operandul va fi preluat mai
departe de către procesor
c) nu se consideră că ar fi cea mai rapidă c) indică faptul că operandul se găsește în procesor
d) deoarece operandul este deja ajuns în memorie d) indică faptul că operandul se găsește în memorie
41. Unde se va depune rezultatul în cazul adunării unui 42. În cazul adresării indirecte, dacă deplasamentul(depl)
operand din memorie și un registru(R7), în adresarea nu este specificat ce valoare va avea acesta ?
directă?
a) într-un liber a) este considerat implicit 0
b) în registru R7 b) este considerat implicit 1
c) în registrul precedent lui R7 c) nu se va ține cont de acesta în acest caz
d) în memorie d) i se va atribui valoarea ultimului operand
43. Când se utilizează adresarea imediată ? 44. Ce reprezintă acest tip *+ARn(depl) de adresare
indirectă ?
a) atunci când valoarea operandului NU este a) adresa este calculată prin scădere
specificată în câmpul instrucțiunii
b) atunci când valoarea operandului este b) adresa este calculată prin adunare
specificată în cadrul memoriei
c) atunci când valoarea operandului este c) adresa se calculează prin adunare, iar apoi se
specificată în câmpul instrucțiunii modifică ARn
d) atunci când valoarea operandului NU este d) adresa se calculează prin scădere, iar apoi se
prezentă modifică ARn
45. Cum sunt reprezentate numerele cu sau fără semn în 46. Care dintre răspunsuri NU este un cod de reprezentare a
cazul procesorului de semnal TMS320C32 ? numerelor negative în virgulă fixă ?
a) în virgulă mobilă a) semn-magnitudine
b) în virgulă fixă b) complement față de 1
c) rămân în format normal c) complement față de 2
E
d) prin mantisă d) prin formula : M*B
E
47. Cum se reprezintă în binar un număr negativ în codul 48. Ce reprezintă M din formatul : M*B ?
complement față de 2 ?
a) negând logic toți biții și se scade 1 a) baza
b) negând logic toți biții și se adună 1 b) manta
c) negând logic toți biții c) mantisa
d) se adună 1 și după se neagă toți biții d) exponent
49. Care sunt câmpurile cu ajutorul cărora este reprezentat 50. Care este valoarea reală a exponentului din numărul
formatul unui număr în virgulă mobilă ? reprezentat în binar : 0011100111010101 ?
a) semn și fracție a) 7
b) exponent și fracție b) 3
c) exponent, semn și fracție c) 5
d) mantisă, bază și exponent d) 10
51. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format 52. Pe câți biți este reprezentat exponentul în numerele
scurt ? reale în format scurt ?
53. Care este reprezentarea în format scurt a valorii 54. Care din cei 32 de biți al unui număr real în format
exponentului E= -8 ? simplă precizie indică exponentul ?
a) 8000h a) primii 6 biți
b) 77FFh b) primii 8 biți
c) 7800h c) al 9-le bit
d) 9000h d) ultimii 23 de biți
55. Care este reprezentarea valorii minime E= -128 din 56. Care este intervalul de încadrare a exponentului în
formatul simplă precizie ? formatul cu simplă precizie ?
a) 0.0 a) [-128, 127]
b) 1 b) [-8, 7]
c) 0.1 c) [0, 25]
d) 1.1 d) [-128,0]
57. Care dintre răspunsuri reprezintă o asemănare între 58. Pe câte cifre hexa sunt exprimate numerele din formatul
formatul cu simplă precizie și formatul cu precizie cu precizie extinsă ?
extinsă ?
a) folosesc același număr de biți pentru a) 2 cifre
reprezentarea exponentului
b) folosesc același număr de biți pentru câmpul b) 8 cifre
fracție
c) ambele sunt reprezentate pe 40 de biți c) 4 cifre
d) ambele sunt exprimate pe 10 cifre hexa d) 10 cifre
59. Din ce motiv numerele din formatul cu precizie extinsă 60. Cum se numește registrul care conține informații
au o exactitate mai mare decât celelalte 2 formate ? globale despre starea UCP sub forma de indicatori de
condiții și control ?
a) deoarece câmpul fracție are o dimensiune mai a) registrul de index
mare
b) deoarece câmpul exponent are o dimensiune mai b) registrul de stare
mare
c) deoarece câmpul semn este întotdeauna pe 0 c) registrul de dimensionare bloc
d) deoarece câmpul semn este întotdeauna pe 1 d) registrul indicator de stivă
61. Cine setează indicatorii de condiție ai registrului de 62. Prin ce se pot testa indicatorii de condiții ?
stare(ST) ?
a) opcodul instrucțiunii curente a) prin intermediul registrului PC
b) rezultatele operațiilor aritmetice și logice b) prin instrucțiunile procesorului
c) opcodul următoarei instrucțiunii c) prin execuția repetitivă a unui bloc program
d) blocul memoriei de program d) prin pinii externi XF0 și XF1
63. Ce stochează memoriile DARAM(RAM cu acces dual) 64. Care sunt unitățile pe care le conține memoria internă a
? TMS320C32 ?
a) doar programe a) RAM și ROM
b) doar date b) SDRAM
c) programe și date c) SRAM
d) doar tabele de date d) PROM
65. Ce permit memoriile RAM și ROM ale memoriei 66. Pentru ce sunt folosite magistralele externe din
interne a TMS320C32 într-un singur ciclu mașină ? memoria cache a TMS320C32 ?
a) permit o accesare de către CPU a) pentru transportul de date către exterior
b) permit folosirea unui bloc e memorie b) pentru transferuri de instrucțiuni
c) permit comenzi de la ALU c) pentru preluarea instrucțiunilor de date
d) permit 2 accesări de către CPU d) pentru transferuri de date
67. Cum operează memoria cache a TMS320C32 ? 68. La ce folosește algoritmul LRU din memoria cache a
TMS320C32 ?
a) automat, fără intervenția utilizatorului a) decodificarea conținutului ei
b) prin intervenția utilizatorului b) prelucrarea unor date
c) automat, dar și prin intervenția utilizatorului c) resetarea ei
d) prin operații de extragere cod instrucțiune, pe d) actualizarea conținutului ei
canale DMA
69. Ce este capabil să facă controlerul DMA al 70. Care dintre răspunsuri nu este o caracteristică a
TMS320C32 ? controlerului DMA ?
a) să transfere instrucțiuni, prin intervenția CPU a) posibilitatea transferului de date oriunde în
memoria fizică procesorului
b) să transfere blocuri de date, prin intervenția b) sincronizarea transferului de date utilizând
CPU întreruperi externe sau interne
c) să transfere blocuri de date, fără intervenția CPU c) are registre separate pentru adresele sursă și
destinație, (auto-incrementare sau -
decrementare)
d) să transfere indicatori de condiție d) posibilitatea transferurilor serie ale CPU și DMA
71. Cum se numește registrul, din controlerul DMA, prin 72. Ce se pune în evidență în cadrul programului din cadrul
care se transferă un bloc de date de la o locație la alta ? aplicației Sumarea ponderată a 2 vectori ?
a) de date a) maniera de lucru cu instrucțiunea de repetare a
unui bloc de date
b) temporar b) maniera de lucru cu instrucțiunea de repetare a
unei instrucțiuni
c) de memorie c) memorarea unui bloc de instrucțiuni
d) de stare d) maniera de lucru cu instrucțiunea de repetare a
unui bloc de instrucțiuni
73. Ce face instrucțiunea ‚call init ’ din cadrul programului 74. Ce face instrucțiunea ‚ retsu ’ din cadrul subrutinei
principal al aplicației Sumarea ponderată a 2 vectori ? aplicației Sumarea ponderată a 2 vectori ?
a) se setează bitul corespunzător a) dezactivează toate întreruperile
b) se setează adresa memoriei b) setează bitul corespunzător
c) se inițializează procesorul TMS320C32 c) șterge registrul if
d) se dezactivează toate întreruperile d) revine din subrutină
75. Cum definim aplicația ‘Norma euclidiană a unui 76. Ce reprezintă instrucțiunea ‘adrez. word rez’ din cadrul
vector’ ? aplicației ‘Norma euclidiană a unui vector’ ?
a) obținerea unui număr pozitiv prin însumarea a) adresa de început SRAM
unor numere aleatorii
b) obținerea unui număr pozitiv prin suma b) adresa de început a elementelor
pătratelor puse sub radical
c) obținerea unui număr negativ prin suma c) adresa unde se depune rezultatul
d) prin produsul pătratelor unor numere aleatorii d) spațiul de memorie pentru rezultat
puse sub radical
77. Ce face instrucțiunea ‚ ldi @adrez,ar0 ’ din cadrul 78. Cum se definește metrica pentru spațiul vectorial
programului principal al aplicației ‘Norma euclidiană a euclidian n-dimensional ?
unui vector’ ?
a) se stochează rezultatul a) se definește prin maniera de lucru cu
instrucțiunea de repetare a unei instrucțiuni
b) se revine din întrerupere b) obținerea unui număr pozitiv prin suma
c) se inițializează procesorul TMS320C32 c) se definește ca fiind distanța Manhattan
d) se inițializează r0 cu zero d) se definește ca fiind distanța generală Minkovski
79. Ce face instrucțiunea ‚ call SQRT ’ din cadrul 80. Ce semnifică instrucțiunea ‚ mem_addr .set 0900000h
programului principal al aplicației ‘Distanței ’ din cadrul programului aplicației ‘Distanței euclidiană
euclidiană dintre doi vectori’ ? dintre doi vectori’ ?
a) inițializează procesorul TMS320C32 a) adresa de început SRAM
b) apel la subrutina radical b) adresa de început a elementelor primului vector
c) activează memoria cache c) adresa memoriei stivă
d) setează memoria adresei stivă d) adresa de început a elementelor vectorului 2
Flutur
1- Pentru efectuarea unor prelucrari in timp real DSP-urile lucreaza la :
- frecvente mici si un set complex de instructiuni
-frecvente mari si un set complex de instructiuni
-frecvente mari si un set redus de instructiuni
-frecvente mici si un set redus de instructiuni
2- Ce se intelege prin marirea densistatii de integrare
Marirea dimensiunii tranzistoarelor
Cresterea numarului de tranzistoare
Micsorare dimensiunii tranzistoarelor si numarul lor
Micsorarea numarului de tranzistoare pe chip
3- Cresterea frecventei interne de lucru a unui DSP se face prin( 2 variante) :
Inbunatatirea tranzistoarelor
Adaugarea de module interne aditionale

Marind distanta intre tranzistoare
Micsorarea distantei intre tranzistoare
4- Procesoarele de semnal din gama TMS320C3x sunt realizate in tehnologie :
CMOS
JFET
BIPOLAR
TTL
5- DSP-urile sunt optimizate pentru operatii de prelucrare numerica si lucreaza cu date de tip
Instructiuni
Semnal
Logic
6- Semnalele de tip continuu sunt numite :
Semnale continue
Semnale discrete
Semnale analogice
Semnale digitale
7- Semnalele esantionate au variatie
Discontinua in amplitudine
Continua in amplitudine
Discontinua in timp
Continua in timp
8- Frecventa de esantionare a unui semnal trebuie sa fie :
Mai mare decat dublul frecventei minime
Mai mare decat dublul frecventei maxime
Mai mica decat frecventa maxima
Aceasi cu a semnalului
9- Prima operatie de prelucrare asupra unui semnal electric este

De achizitie
De filtrare
De prelucrare
De afisare
Intrebarile din prima tema
10- Ce este o cuanta ?
Diferenta intre doua niveluri de amplitudine constanta adiacente
Constanta de material ce exprima conductivitatea
Unda electrica sub forma de radiatie
Marime fizica masurabila dependenta de timp,purtatoare de informatie
11- Din puncte de vedere hardware , sistemele incorporate (embedded systems) contin:
Unitate centrala doar cu procesor RAM ROM
Unitate centrala cu procesor , DSP memorii RAM ROM
Doar un DSP
Doar componente electromecanice
12- Din punct de vedere software sistemele incorporate sunt :
Sisteme cu flexibilitate mare , cu instructiuni complexe
Sisteme cu flexibilitate mica , cu instructiuni simple
Asemanatoare cu un PC
13- Ce se intelege prin raspuns in timp real ?
Raspunsul sa fie livrat imediat dupa procesare
Raspunsul sa fie livrat oricand dupa procesare
Raspunsul sa fie preluat doar de la senzori analogici
Raspunsul sa se incadreze intr-un timp predefinit
14- Cu ce este utila reprezentarea numerica in prelucrarea semnalelor muzicale?
a) Stocare mai simpla

Previne degradearea calitatii
Viteza mai mare
Calitate mai buna
15- In timpul redarii unei inregistrari vocale datele sunt :
Comprimata
Convertita si decomprimata in semnal analogic
Neschimbata
d) Convertita si decomprimata in semnal digital

16- Caracteristicile unui tract vocal uman este simulat prin trecerea unui semnal printr-un filtru :
Analogic cu rezonante similare
Digital cu rezonante similare
Cu rezonante mai mari
Cu rezonante mai mici
17- Cresterea energiei pulsului unui sonar necesita:
Scadearea frecventei care duce la micsorarea preciziei de masurare a timpului

scurs
Marirea frecventei care duce la micsorarea preciziei de masurare a timpului

scurs
Cresterea spectrului de frecventa
Scaderea spectrului de frecventa
18- Care este rolul unui DSP in studiu reflexiei undelor in scoarta terestra
De a genera ecoul
Doar de receptionare a ecoului
De izolare a ecourilor primare de secundare
De a combina ecourile primare cu secundare
19- De ce imaginile sunt semnale cu caracteristici speciale ?
Sunt dependente de variabila spatiala si contin o cantitate mara de informatie
Nu sunt dependente de variabila spatiala
Sunt dependente de variabila timp si contin o cantitate mica de informatie
Sunt dependente de variabila spatiala si contin o cantitate mica de informatie
20- In domeniul spatial ,imaginile luate de la sateliti trebuie
Lasate asa cum sunt ele
Prelucrate
Transmise direct pe pamant
Memorate
21- Comprimarea imaginilor utilizand un DSP se face prin
a) Marirea numarului de biti de reprezentare

Micsorarea numarului de biti de reprezentare
Marirea energeiei unui bit
Micsoarare vitezei de transfer
22- Arhitectura von Neumann utilizeaza :
O memorie separata de program si date
O memorie comuna de program si date
O memorie comuna de date si una separata de program
O memorie comuna de program si una separata de date
23- Principalul avantaj al arhitecturii Neumann este
Pret mare si performante mari
Pret mic si performante mari
Pret mic si performante acceptabile
Pret mare si performante mici

24- Ce operatii limiteaza magistrala interna comuna
De procesare
De transfer
De citire
De memorare
25- Arhitectura harvard utilizeaza
O memorie separata de program si date
O memorie comuna de program si date
O memorie comuna de date si una separata de program
O memorie comuna de program si una separata de date
26- De ce un DSP cu arhitectura Harvard nu se pot utiliza memorii cache?
Deoarece apar dificultati de predictie a vitezei de executie
Deoarece apar dificultati la programare
Deoarece nu ne permite magistrala de date
Deoarece sunt prea scumpe
27- Principalul dezavantaj al arhitecturii Harvard il constituie
Necesitatea unor mecanisme suplimentare care sa permita incarcarea

programului in MP si MD
Costul ridicat
Performante scazute
Timp de acces mare
28- Cu ce difera arhitectura Harvard normala de cea modificata
Prin capacitate de memorare mai mare
Prin realizarea unei cai de legataura intre magistrala de date si instructiuni
Prin adaugarea unei memorii cache
Prin costuri mai reduse
29- Prin cate moduri pot fi utilizate blocurile de date curate de catre UC ?
2
3
30- Ce rol are controlerul DMA?
Efectueaza transferul de date intre UC si memoria cache
Rol de memorie tampon
Efectueaza transferul de date cu exteriorul
De a controla accesul la memorie
31- Ce functie realizeaza UC?
De procesare
De transfer
De afisare
De achizitie
32- Pentru cresterea performantelor unui DSP , acestea au in plus
Memorie cache
Motor FPU
Motor DSP
Controler DMA
33- Cum se obtine un sistem digital de ordin 3?
Printr-o bucla de reactie peste un sistem de ordin 1
Printr-o bucla de reactie peste un sistem de ordin 2
Peste un sistem digital
Peste un sistem analogic
34- Cu ce semnal este sincronizat fluxul de informatii?
INSTR
DIN
DOUT
SYNC
35- Cum se numeste structura la care lipseste fluxul de instructiuni ?

Procesor elementar
Procesor strict initial
Procesor central
Microprocesor
36- Cum se numeste structura la care instructiunile se citesc dintr-o memorie de program externa ?
Procesor elementar
Procesor strict initial
Procesor central
Microprocesor
37- Operatia de citire presupune
Transferul octetilor instructiunii in memorie
Transferul octetilor instructiunii in procesor
Transferul octetilor instructiunii in exterior
Transferul octetilor instructiunii in memoria
cache 38- Care sunt cele mai lungi etape ale unui ciclu instructiune?
Executia
Citirea
Executia si citirea
Scrierea in memorie
39- Prin integrarea memoriei de program in procesor , ce etapa se micsoreaza ?
Etapa de scriere
Etapa de citire
Etapa de executare
Etpa de memorare
40- Un dezavantaj al procesoarelor CISC este ca operatiile de decodificare a instructiunilor sunt

mai lente. De ce?
Deoarece nu avem memorie cache
Deoarece procesorul nu cunoaste lungimea instructiunii
Deoarece instructiunile sunt complexe

Deoarece depinde de frecventa
41- Ce arhitectura au procesoarele CISC ?
Harvard
Harvard modificat
Von Neumann
ARM
42- De ce in procesoarele CISC implementarea algoritmilor complexi este mai usoara?
Deoarece avem un numar mic de instructiuni
Deoarece structura unitatii de control este complexa
Deoarece avem un numar mare de instructiuni
Deoarece nu avem registre utilizator
43- La procesoarele RISC setul de instructiuni este redus si contine doar instructiuni des folosite,
ce se inbunatateste la acest tip de procesor
Viteza de memorare
Viteza de acces
Viteza de executie
Viteza de scriere
44- Pentru implementarea unui algoritm mai complex pe un procesor RISC , se folosesc
Mai putine instructiuni
Mai multe instructiuni
O viteza mai mare
Mai multe registre
45- De ce adresarea la registru este cea mai rapida ?
Deoarece operandul se afla in memoria RAM
Deoarece operandul se afla deja in procesor
Deoarece operandul are valoare mica
Deoarece operandul se afla intr-o memorie de 24
biti 46- Ce s-ar fi intamplat daca aveam un numar redus de registre ?

Mai multe apeluri la memoria externa
Memorie scazuta
Folosirea memoriei cache mai des
Folosirea memoriei interne mai des
47- Ce semnifica adresarea directa ?
Ca operandul se gaseste in memorie intr-o pagina de date
Adresa de unde se acceseaza este langa procesor
Nu se fac cereri la memorie
Nu se comunica cu memoria cache
48- De unde se datoreaza flexibilitatea adresarii indirecte ?
ARAU modifica registrele in paralel cu operatiile efectuate de CPU
Deoarece nu comunicam cu memoria
Nu facem transferuri cu memoria cache
Procesorul nu poate executa mai mult de 2 operatii pe o singura perioada de

ceas
49- Cand se utilizeaza adresare imediata ?
Cand procesorul doreste acces imediat
Cand valoare operandului este suficienta in campul instructiunii
Cand nu avem memorie cache
Cand avem putina memorie RAM

50- Ce tip de adresare indirecta reprezinta *+ARn(depl)
Adresa este calculata prin scadere
Adresa este calculata prin adunare
Adresa este calculata prin impartire
Adresa este calculata prin scarede circulara
51- Numerele intregi sunt reprezentate in virgula fixa si
Format scurt sau simpla precizie
Format scurt / precizie simpla / precizie extinsa
Format lung / simpla precizie
Format lung /precizie complexa
52- In complement fata de 2 , reprezentarea binara a unui numar negativ se obtine prin :
Negand primul bit
Adunand 1 la sfarsit
Negand toti bitii si adunand 1
Negand ultimul bit
53- Numerele intregi fara semn in format scurt sunt reprezentate pe
8 biti
16 biti
32 biti
64 biti
54- Ce este mantisa ?
Numar in virgula mobila cu semn
Numar in virgula fixa fara semn
Numar in virgula fixa cu semn
Numar in virgula mobila fara semn
55- Din formula generala de calcul al unui nr real , ce reprezinta S?
a) Valoarea negat a bitului de semn

Valoarea binara a campului fractie
Valoare zecimala echivalenta a campului exponent
Bitul de semn
56- Când un operand imediat este indicat în format scurt în câmpul instrucţiunii, el este memorat în
In memoria principala
In memoria cache
In registrele procesorului
Direct in procesor
57- Ce se intampla daca campul fractie are dimensiune mai mare ?
Numerele reprezentat se vor memora mai usor
Crestem viteza
Numerele reprezentate vor avea precizie mai mare
Scadem timpul de procesare

58- Cum sunt reprezentate numerele reale in format scurt ?
In virgula fixa
In virgula mobila
In exponent fix
In numere reale
59- Cati biti pentru campul de fractie au numerele in format scurt ?
11
12
16
60- Care este minimul negativ in reprezentare in format scurt ?
77FF h
9000 h
9FFf h
7800 h
61- In cati biti sunt reprezentate numerele in format simpla precizie ?
16
32
64
128
62- Cati biti pentru exponent avem la numerle in format simpla precizie ?
12
16
63- Care este maximul negativ la numerele in format simpla precizie ?
7F7FFFFFh
81000000h
81FFFFFFh
7F800000h
64- Pe cati biti sunt reprezentate numerele in format precizie extinsa ?
31
40
64
121
65- Pe cate cifre pot fi exprimati bitii ?
6 cifre hexa
10 cifre hexa
12 cifre hexa
14 cifre hexa
66- Care este intervalul exponentului reprezentat in CM2 pe 8 biti ?
[0,128]
[-128,128]
[-128,0]
[-1,1]
67- Ce contine registrul de stare ?
Informatii despre starea UCP
Rezultatele calculelor provizorii
Informatii despre starea magistralelor
Starea memoriei cache
68- Ce valoare are registrul ST la initializarea sistemului ?
00000000 H
11111111 H
22222222 H
44444444 H
69- Ce reprezinta Carry Flag ?
Indicator de zero
Indicator de paritate
Indicator de transport
Semnaleaza exponentul nr real rezultat este mai mic sau egal cu -128
70- Cate accesari permit blocurile de memorie RAM ale TMS320C32, intr-un singur ciclu masina
?
71- Ce magistrale folosesc canalele DMA
Bus ADR DMA
Bus DATE DMA
Bus ADR1 D
Bus DATE D
72- Cu ce este conectat registrul PC pe 32 de biti la magistrala de adrese program

Prin BUS ADR P
Prin cei mai semnificativi 24 de biti ai sai
Prin cei mai putin semnificativi 24 de biti ai sai
Prin Bus ADR D
73- Cu ce ajuta memoria cache ?
Memorare mai rapida
Mai mult spatiu de memorare
Reduce numarul de accesari cu memoria externa
Contine instructiuni speciale care ajuta procesorul
74- Ce dimensiune are memoria cache a procesorului TMS320C32?
32 de cuvinte pe 32 de biti
64 de cuvinte pe 64 de biti
32 de cuvinte pe 64 biti
64 de cuvinte pe 32 biti
75- Cum isi actualizeaza continutul memoria cache ?
Prin cereri la procesor
Cicluri de reimprospatare ca la memoria RAM
Prin algoritme LRU
Cu ajutorul controlerului DMA
76- Ce este controlerul DMA
Un periferic programabil
O parte a procesorului
O parte din memoria interna
Un generator de adrese
77- Cu ce ajuta controlerul DMA , procesorul ?
Prin transferuri cu memorii lente fara reducerea fluxului de date catre CPU
Prin adaugarea unei memorii speciale

Prin marirea spatiului de memorare
Prin crearea unei independente intre memoria cache si CPU
78- Cate registre are fiecare canal DMA ?
79- Ce face instructiunea ldf @k1,r0 ?
Se incarca in registrul r0 constanta k1
Se aduna k1 cu r0
Se aduc in procesor k1 si r0
Se declara 2 valori
80- Ce face instrucriunea 0h,ie ?
Sterge valorile din registrii
Verifica adresa 0H
Sterge adresa 0H
Dezactiveaza intreruperile
81- Ce face instrucriunea ldi 9005H,sp
Se reseteaza adresa memoriei
Se seteaza adresa memoriei
Se sterge adresa memoriei
Se adauga 90005H
82- Ce reprezinta l_v.word 9 ?
Dimensiunea unui vector
Dimensiunea unui cuvant
Declararea unui vector
Declararea unei variabile

Margineanu
1. Ce sunt procesoarele numerice de semnal (PNS)? 2. Câte operații în virgulă mobilă poate efectua un
procesor numeric de semnal într-o secundă?
a) sunt sisteme de calcul neprogramabile de tip a) milioane de operații;
“single-chip”, destinate prelucrării complexe a
semnalelor digitale;
b) sunt sisteme de calcul programabile de tip b) sute de mii de operații;
“multi-chip”, destinate prelucrării complexe a
c) sunt sisteme de calcul programabile de tip c) miliarde de operații;
d) sunt sisteme de calcul programabile de tip d) zeci de milioane de operații;
semnalelor analogice.
3. Ce firmă a produs procesoarele de semnal din gama 4. Ce este un semnal?
TMS320C3x și pe câți biți lucrează acestea cu numere
în virgulă mobilă?
a) produse de firma Motorola și lucrează cu a) o mărime fizică măsurabilă, dependentă de timp,
numere în virgulă mobilă pe 32 biți; care poate fi purtătoare de informație și care
poate fi prelucrată sau transmisă la distanță între
doua sisteme;
b) produse de firma Texas Instruments și lucrează b) o mărime fizică nemăsurabilă, dependentă de
cu numere în virgulă mobilă pe 32 biți; timp, care poate fi purtătoare de informație și
care poate fi prelucrată sau transmisă la distanță
între doua sisteme;
c) produse de firma Texas Instruments și lucrează c) o mărime fizică măsurabilă, dependentă de timp,
cu numere în virgulă mobilă pe 40 biți; care nu poate fi purtătoare de informație și care
doua sisteme;
d) produse de firma Microchip și lucrează cu d) o mărime fizică măsurabilă, dependentă de timp,
numere în virgulă mobilă pe 16 biți. care poate fi purtătoare de informație și care nu
doua sisteme.
5. Ce reprezintă semnalele deterministe? 6. Pentru recuperarea corectă a informațiilor, cum trebuie
să fie metoda de codificare?
a) semnalele deterministe au o evoluție în timp a) cât mai simplă la semnale perturbatoare;
predefinită, afectată de hazard, care poate fi
exprimată analitic printr-o funcție de timp de
forma x(t);
b) semnalele deterministe au o evoluție în timp b) cât mai scurtă la semnale perturbatoare;
supusă hazardului și nu pot fi exprimate analitic
printr-o funcție de timp;
c) semnalele deterministe au o evoluție predefinită c) cât mai robustă la semnale perturbatoare;
în timp, neafectată de hazard, care nu poate fi
exprimată analitic printr-o funcție de timp;
d) semnalele deterministe au o evoluție în timp d) cât mai robustă la semnale deterministe.
predefinită, neafectată de hazard, care poate fi
exprimată analitic printr-o funcție de timp de
forma x(t);
7. De câte tipuri pot fi semnalele în raport cu variabila 8. Cum este numită operația de discretizare în timp cu
timp? ajutorul căreia un semnal discret x(k) se poate obține
dintr-un semnal analogic x(t)?
a) trei tipuri; a) eșantionare;
b) patru tipuri; b) cuantizare;
c) cinci tipuri; c) codare;
d) două tipuri, d) nu există.
9. Cum trbuie să fie perioada de eșantionare pentru a nu 10. De cine este caracterizată continuitatea?
se pierde din informație?
a) cel mult dublă; a) de o viteză de variație infinită a amplitudinii
semnalului;
b) mai mult decât dublă; b) de o variație bruscă a amplitudinii;
c) dublă; c) de o viteză de variație finită a amplitudinii
semnalului;
d) triplă. d) de o variație a timpului.
11. Cum sunt definite semnalele numerice sau digitale? 12. Din se motiv un semnal se numește semnal digital
binar?
a) sunt semnalele obținute din semnale cuantizate a) deoarece intervalul de numere are trei valori
reprezentate codificat prin litere, dintr-un diferite;
interval de numere întregi predefinit;
b) sunt semnalele obținute din semnale cuantizate b) deoarece intervalul de numere are o valoare;
reprezentate codificat prin valori numerice,
dintr-un interval de numere reale predefinit;
c) sunt semnalele obținute din semnale cuantizate c) deoarece intervalul de numere are 4 valori
reprezentate codificat prin valori numerice, distincte;
dintr-un interval de numere întregi predefinit;
d) sunt semnalele obținute din semnale cuantizate d) deoarece intervalul de numere are două valori
reprezentate codificat prin valori numerice, diferite.
dintr-un interval de numere întregi aleator.
13. Ce reprezintă prelucrarea numerică? 14. Ce presupune filtrarea analogică?
a) reprezintă ansamblul de metode și tehnici a) presupune introducerea unui filtru digital înainte
utilizate doar pentru modificarea informațiilor; de convertorul analog numeric;
b) reprezintă ansamblul de metode și tehnici b) presupune introducerea unui filtru analogic după
utilizate pentru analiza sau modificarea convertorul analog numeric;
informațiilor, reprezentate prin secvențe discrete
de numere, cu ajutorul calculatorului;
c) reprezintă ansamblul de metode și tehnici c) presupune introducerea unui filtru analogic
utilizate pentru analiza sau modificarea înainte de convertorul numeric analog;
informațiilor, reprezentate prin secvențe
aleatoare de numere, fără ajutorul
calculatorului;
d) reprezintă ansamblul de metode și tehnici d) presupune introducerea unui filtru analogic
utilizate pentru analiza sau modificarea înainte de convertorul analog numeric.
informațiilor, reprezentate fără secvențe discrete
de numere, cu ajutorul calculatorului.
15. Care este definiția caracteristicii numită 16. Care din urmatoarele nu este caracteristicăa sistemelor
reprogramabilitate, pe care trebuie să o îndeplinească încorporate?
un sitem de prelucrare?
a) reprezintă caracteristica sistemului de prelucrare a) reacții predictibile la sistemul de timp real din
numerică de modificare a algoritmului de mediul înconjurător;
prelucrare fără modificarea structurii SPN;
b) reprezintă proprietatea de modificare a b) proiectare optimizată pe formă și pe cost,
comportamentului unui algoritm de prelucrare conform specificațiilor aplicației;
numerică, în concordanță cu caracteristicile
semnalelor de intrare sau de mediu;
c) reprezintă proprietatea sistemelor de prelucrare c) au o densitate mică de integrare și o frecventă de
numerică de același tip de a conduce la rezultate lucru mică;
identice prelucrării, pentru aceleași programe și
același algoritm de prelucrare;
d) se referă la capacitatea sistemului de prelucrare d) funcționare și răspuns comportamental specific
numerică de a funcționa în parametri normali un aplicației.
timp îndelungat, fără influențe majore din partea
factorilor de mediu: temperatură, umiditate,
presiune, etc.
17. Din ce categorie de produse a sistemelor încorporate 18. Care din urmatoarele categorii de produse sunt realizate
fac parte sistemele de supraveghere și securitate? în serie mare și au prețuri mari?
a) produse de înaltă performanță cu DSP-uri; a) produse portabile cu DSP;
b) produse portabile cu DSP; b) produse de larg consum cu DSP-uri;
c) produse de larg consum cu DSP-uri; c) produse de înaltă performanță cu DSP-uri;
d) produse performante cu DSP-uri. d) produse performante cu DSP-uri.
19. Cu ce frecvențe emite sonarul activ pulsuri în apă? 20. De câte tipuri poate fi sonarul?
a) 2KHz-40KHz; a) trei;
b) 3KHz-45KHz; b) patru;
c) 10KHz-40KHz; c) două;
d) 2KHz-50KHz. d) unul;
21. Până la ce adâncime se poate studia scoarța pământului 22. Ce înseamnă o tehnică de compresie a imaginilor cu
cu ajutorul seismologiei de reflexie? ajutorul DSP-urilor?
a) 20 Km; a) tehnica se bazează pe observația că imgainile
conțin cantități mici de informație;
b) 10 Km; b) numărul biților de reprezetare a imaginilor poate
nu poate fi redus;
c) 15 Km; c) tehnica se bazează pe observația că imgainile;
conțin cantități medii de informație redundantă,
și numărul biților de reprezetare a imaginilor nu
poate fi redus;
d) 5 Km. d) tehnica se bazează pe observația că imgainile
conțin cantități uriașe de informație redundantă,
și deci, numărul biților de reprezetare a
imaginilor poate fi redus.
23. Cum trebuie să fie bunurile de larg consum în raport cu 24. Care este definiția imaginilor?
prețul?
a) foarte ieftine; a) sunt semnale cu caracteristici speciale, care sunt
dependente de o variabilă spațială, pe când
majoritatea semnalelor sunt dependente de
variabila timp;
b) scumpe; b) sunt semnale cu caracteristici obișnuite;
c) ieftine; c) sunt semnale cu caracteristici speciale, care nu
sunt dependente de o variabilă spațială;
d) medii. d) sunt semnale cu caracteristici speciale, care nu
sunt dependente de o variabilă spațială, fiind ca
majoritatea semnalelor dependente de variabila
timp.
25. Ce utilizează arhitectura von Neumann? 26. Unde este folosită arhitectura von Neumann?
a) utilizează o memorie de program, accesată pe o a) este folosită în procesoare de uz special, care
magistraă internă comună; necesită transferuri de date dese dar nu rapide;
b) utilizează o memorie comună de program și date, b) este folosită în procesoare de uz general, care
accesată pe o magistrală internă comună; necesită transferuri de date dese și rapide;
c) utilizează o memorie separată de program și date, c) este folosită în procesoare de uz special, care pot
accesată pe o magistrală externă; face prelucrări speciale,dar care nu necesită
transferuri de date dese și rapide;
d) utilizează o memorie de date, accesată pe o d) este folosită în procesoare de uz general, care
magistrală internă comună. pot face prelucrări complexe,dar care nu necesită
27. Care este avantajul principal al cestei memorii? 28. Ce utilizează arhitectura Harvard?
a) performanțele înalte; a) utilizează o memorie comună de program și
date, accesată pe o magistrală comună;
b) economia memoriei; b) utilizează memoriile separate de program și date,
accesate pe o magistrală comună;
c) aspectul fizic; c) utilizează memoriile separate de program și date,
accesate pe magistrale separate;
d) costul relativ mic. d) utilizează memoria de program, accesată pe o
magistrală comună.
29. De la ce companie sunt procesoarele pe 8 biți care au 30. Ce înseamnă MD?
dimensiunea cuvântului în MD de 8 biți și cea a
cuvântului din MP de 12,14,16 biți?
a) Microchip; a) memorie;
b) Motorola; b) memorie de date;
c) Infineon; c) memorie de program;
d) Texas Instruments. d) memorie flash.
31. Cum se obține arhitectura Harvard modificată? 32. Ce înseamnă ADRP?
a) prin realizarea unei căi software suplimentare; a) adresă de date;
b) prin realizarea unei căi hardware suplimentare, b) adresă pentru instrcțiuni;
de legătură între magistrala de adrese și
magistrala de date;
c) prin realizarea unei căi hardware suplimentare, c) adresă de program;
de legătură între magistrala de instrucțiuni și
magistrala de date;
d) prin realizarea unei căi hardware suplimentare, d) adresă programare.
de legătură între magistrala de adrese și
magistrala de instrucțiuni.
33. Care este definiția blocurilor de date curate? 34. Ce funcție realizează subsitemul unității centrale?
a) sunt blocuri de date care nu se pot modifica; a) funcția de inițializare;
b) sunt blocuri de date, care nu se modifică în b) funcția de execuție;
timpul execuției programului;
c) sunt blocuri de date, care se modifică în timpul c) funcția de detecție a erorilor;
execuției programului;
d) nu se pot modifica când programul nu este în d) funcția de prelucrare.
execuție.
35. Cum se numește sistemul de calcul prin care o unitate 36. Ce se poate conecta în buclă pentru obținerea unui
centrală este realizată cu un singur procesor central sistem de ordinul 3?
(Pc)?
a) monoprocesor; a) un automat finit cu un alt sistem digital, care are
cel mult ordinul 2;
b) multiprocesor; b) un automat finit cu un alt sistem digital, care are
cel mult ordinul 3;
c) octa-procesor; c) două sisteme digitale care au cel mult ordinul 2;
d) dual-procesor. d) un sistem digital care are cel mult ordinul 2 cu
alt sistem didgital care are cel mult ordinul 3.
37. Pe câte fluxuri de informații este conectată structura de 38. Care sunt cele trei fluxuri de informații și care sunt
procesare cu exteriorul? prescurtările acestora?
a) patru; a) un flux de intrare de instrucțiuni(INSTR) și un
flux de date de intrare(DIN);
b) două; b) un flux de intrare de instrucțiuni(INSTR), un
flux de date de intrare(DITR) și un flux de date
de ieșire (DIES);
c) cinci; c) un flux de intrare de instrucțiuni(INSTR), un
flux de date de intrare(DIN) și un flux de date de
ieșire (DOUT);
d) trei; d) un flux de intrare de informații(INF), un flux de
date de intrare(DIN) și un flux de date de ieșire
(DOUT).
39. Ce se realizează cu ajutorul unui flux de date de ieșire 40. Ce unități de tip automat finit, interconectate, din punct
(DOUT)? de vedere funcțional , conține procesorul central?
a) se transmite în interior, rezultatul unei operații de a) o unitate de execuție și o unitate de prelucrare;
prelucrare;
b) se transmite în exterior, rezultatul unei operații b) o unitate de control și una sau mai multe unități
de detecție a erorilor; de prelucrare;
c) se transmite în exterior, rezultatul unei operații c) o unitate de prelucrare și o unitate de inițializare;
de prelucrare;
d) se transmite în interior, rezultatul unei operații de d) o unitate de execuție și una sau mai multe unități
execuție. de detecție a erorilor.
41. Care este definiția unității de control? 42. Care sunt etapele unui ciclu instrucțiune și în ce ordine
sun realizate?
a) generează semnale de prelucrare, atât pentru a) inițializarea, decodificarea și citirea;
unitățile de prelucrare interne, cât și pentru
unitățile aflate în exteriorul procesorului;
b) generează semnale de comandă, atât pentru b) citirea, scrierea și execuția;
unitățile de prelucrare interne, cât și pentru
unitățile aflate în exteriorul procesorului;
c) generează semnale de comandă doar pentru c) citirea, decodificarea și execuția;
unitățile de prelucrare interne;
d) generează semnale de comandă doar pentru d) citirea, execuția și decodificarea.
unitățile de prelucrare aflate în exteriorul
procesorului.
43. De la ce vine prescurtarea CISC? 44. De ce ordin este setul extins de instrucțiuni care
caracterizează procesoarele CISC?
a) Complex Instruction Set Computer; a) de ordinul sutelor;
b) Complex Instruction Set Character; b) de ordinul zecilor;
c) Character Indication Set Computer; c) de ordinul miilor;
d) Circuit Indication Set Confection. d) de ordinul milioanelor.
45. Care este principalul avantaj al procesoarelor CISC? 46. Ce arhitectură au procesoarele cu unitate centrală de tip
RISC?
a) programarea foarte grea; a) von Neumann;
b) lungimea nu foarte mare a instrucțiunilor; b) Harvard;
c) costul relativ mic; c) Harvard modificată;
d) programarea mai ușoară, deoarecese pot folosi d) nu există.
instrucțiuni complexe la implementarea
algoritmilor.
47. Câte instrucțiuni conține un set al procesoarelor RISC? 48. De la ce vine prescurtarea RISC?
a) sute; a) Reduced Instruction Set Computer;
b) mii; b) Restarted Indication Set Computer;
c) câteva zeci; c) Rise Instruction Set Computer;
d) zeci de mii. d) Reset And Set Instruction Computer.
49. Pe câți biți specifică adresarea directă adresa 50. Ce sintaxă se utilizează pentru a indica în câmpul
operandului? instrucțiunii adresarea directă?
a) 16; a) @sel;
b) 32; b) @expr;
c) 64; c) @init;
d) 24. d) @func.
51. Care este instrucțiunea care calculează modulul 52. Pe câți biți speccifică adresa unui operand din memorie
numărului real din registrul R1? adresarea directă?
a) ABSF R1; a) 16;
b) ABRF R1; b) 32;
c) ABSF R2; c) 24;
d) ADRP R1. d) 48.
53. Pe câți biți reprezintă operandul o valoare imediată? 54. Care din următoarele tipuri de numere nu poate fi
operand?
a) 14 biți (short) sau 32 de biți (long); a) număr întreg cu semn;
b) 16 biți (short) sau 32 de biți (long); b) număr irațional;
c) 16 biți (short) sau 24 de biți (long); c) număr întreg fără semn;
d) 8 biți (short) sau 24 de biți (long). d) număr real în virgulă mobilă.
55. Pe câți biți sunt reprezentate numerele în virgulă fixă în 56. Pe câți biți sunt reprezentate numerele în virgulă fixă în
formatul scurt? formatul simplă precizie?
a) 32; a) 16;
b) 8; b) 4;
c) 4; c) 32;
d) 16 . d) 8.
57. În ce cod sunt reprezentate numerele întregi cu semn în 58. Care este formatul în care sunt reprezentate numerele
format scurt? reale în virgulă mobilă?
E
a) semn-magnitudine; a) M*B ;
b) complement față de 2; b) M*B;
c) niciunul; c) M/B*E;
E
d) complement față de 1. d) M *B.
59. Cine formează câmpul mantisă? 60. Ce reprezintă prescurtarea E din formula generală de
calcul al unui număr real x?
a) bitul de semn și câmpul exponent; a) valoarea binară a câmpului fracție;
b) bitul de semn și câmpul fracție; b) bitul de semn;
c) câmpul exponent și câmpul fracție; c) valoarea negată a bitului de semn;
d) niciunul. d) valoarea zecimală exhivalentă a câmpului
exponent.
61. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format 62. Câți biți sunt alocați pentru câmpul fracție în formatul
scurt în virgulă mobilă? scurt de reprezentare în virgulă mobilă?
a) 32; a) 23;
b) 8; b) 4;
c) 16; c) 11;
d) 4. d) 9.
63. Care este reprezentarea în formatul scurt în virgulă 64. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format
mobilă pentru numărul real 0.0? simplă precizie în virgulă mobilă?
a) 8000 h; a) 16;
b) 0008 h; b) 32;
c) 8001 h; c) 8;
d) 8100 h. d) 4.
65. Câți biți sunt alocați pentru câmpul fracție în formatul 66. În ce interval de valori este încadrat exponentul din
simplă precizie de reprezentare în virgulă mobilă? formatul simplă precizie în virgulă mobilă?
a) 4; a) [-127,127];
b) 23; b) (-128,127);
c) 9; c) [-128,127];
d) 11. d) [-255,127].
67. Pe câți biți sunt reprezentate numerele reale în format 68. Câți biți sunt alocați pentru câmpul fracție în formatul
precizie extinsă în virgulă mobilă? precizie extinsă de reprezentare în virgulă mobilă?
a) 40; a) 11;
b) 32; b) 23;
c) 16; c) 19;
d) 8. d) 31.
69. Care este reprezentarea în formatul precizie extinsă în 70. Care este indicatorul de rezultat negativ?
virgulă mobilă pentru numărul real 0.0?
a) 00000008 h; a) Negative Flag;
b) 0000000008 h; b) Overflow Flag;
c) 80000000 h; c) Carry Flag;
d) 8000000000 h. d) Zero Flag.
71. De la ce vine indicatorul UF? 72. Ce face indicatorul care are prescurtarea CC?
a) Cache Enable; a) activează sau dezactivează memoria cache de
instrucțiuni;
b) Overflow Mode Flag; b) șterge memoria cache;
c) Underflow Flag; c) activează sau dezactivează întreruperile
procesului ;
d) Cache Clear. d) indicator de transport.
73. Ce unități de memorie conține memoria internă a 74. Câte cuvinte și de câți biți este memoria RAM a
procesorului TMS320C32? procesorului TMS320C32?
a) RAM și EPROM; a) 512 cuvinte și de 32 de biți;
b) RAM și PROM; b) 256 de cuvinte și de 64 de biți;
c) doar EEPROM; c) 128 de cuvinte și 16 biți ;
d) RAM și ROM. d) 256 de cuvinte și 32 de biți.
75. Având în vedere că procesorul TMS320C32 are 7 76. Ce dimensiune are memoria cache a preocesorului
magistrale interne, cum se împart acestea? TMS320C32 ?
a) 2 magistrale de program, 2 magistrale de date și a) 64 de cuvinte de 32 de biți;
3 magistrale DMA;
b) 3 magistrale de program, 3 magistrale de date și b) 1024 KB;
1 magistrală DMA;
c) 2 magistrale de program, 3 magistrale de date și c) 115200 baud;
2 magistrale DMA;
d) 2 magistrale de program, 2 magistrale de date și d) 32 de cuvinte de 8 biți.
2 magistrale DMA.
77. Pe câte căi este organizată în mod asociativ memoria 78. Știind că adresa de memorie pe 24 de biți este împărțită
cache? în două câmpuri, iar unul dintre el este numărul
cuvântului în interiorul segmentului care este pe 5
biți,pe câți biți este adresa de start a segmentului?
a) 3; a) 20;
b) 5; b) 19;
c) 2; c) 18;
d) 4. d) 17.
79. Câte canale DMA conține procesorul TMS320C32? 80. Ce este controlerul DMA?
a) trei; a) este un periferic programabil incapabil să
transfere blocuri de date;
b) unul; b) este un periferic programabil capabil să transfere
blocuri de date fără intervenția CPU;
c) patru; c) este un periferic neprogramabil capabil să
transfere blocuri de date fără intervenția CPU;
d) două. d) este un periferic programabil capabil să transfere
blocuri de date doar cu ajutorul CPU.
81. Ce prioritate predefinită a procesorului TMS320C32 82. Pe ce platformă în memoria SRAM se încarcă
poate să aleaga utilizatorul? programul?
a) CPU are totdeauna prioritate față de DMA; a) DSProto32;
b) DMA are totdeauna prioritate față de CPU; b) C++;
c) toate; c) Java;
d) schema de priorități rotative. d) Matlab.
83. Care este comanda de inițializare a procesorului 84. Care este instrucțiunea pentru adresa de început SRAM
TMS320C32? Pe 3 octeți (24 biți)?
a) lsh 8,sp; a) Advx .word V_X;
b) lsh 24,ar0; b) ldi mem_addrh,ar0;
c) and 0h,ie; c) mem_addrh .set 090h;
d) call init. d) mem_addr .set 0900000h.
85. Care este instrucțiunea pentru cel mai semnificativ 86. Care este instrucțiunea pentru adresa unde se depune
octet al adresei început SRAM? rezultatul?
a) mem_addrh .set 090h; a) l_v .word 9;
b) c_zero .float 0.0; b) mem_addr .set 0900000h;
c) ldi @Adcv,ar0; c) adrez .word rez;
d) mem_addr .set 0900000h. d) mem_addrh .set 090h.
87. Care este secvența de cod în care se realizează suma 88. Care dintre următoarele este condiția de pozitivitate?
pătratelor?
a) ldi @Adcv,ar0 a) D(x,y) >= 0 şi D(x,y) = 0 <=> x=y;
ldf @c_zero,r0
b) rptb alfa b) D(x,y) = D(y,x);
ldf *ar0++,r1
mpyf r1,r1
alfa: addf r1,r0
c) CV .float 1.0 c) D(x,z) <= D(x,y) + D(y,z);
........................
.float 9.0
.float 10.0
d) mem_addr .set 0900000h d) niciuna.
mem_addrh .set 090h
.bss rez,1
89. Care este instrucțunea pentru setarea adresei memoriei 90. Care este instrucțiunea pentru ștergerea registrului if?
stivă?
stf r0,*ar2; call SQRT;
ldi 9005h,sp; ldf @c_zero,r0;
ldp mem_addr,dp; and 0h,if;
call init . or0800h,st .
83- Ce face instructiunea ldf @c_zero,r0 ?
Initializeaza r0 cu zero
Se adauga 0
Se scoate 0 din r0
Se verifica daca 0 este in r0
84- Ce face instructiunea ldi @l_v,rc
Calculeaza suma patrareor
Se seteaza nr de repetari
Se incarca in registrul rc
Se scoate din registrul rc
85- pentru p = 1 ce se defineste ?
Distanta Hamming
Distanta Tanimoto
Distanta Manhattan
Distanta Euclidiana
86- Ce face instructiunea ldi @Adv_1,ar0 ?
Apel subrutina
Se incarca in registrele auxiliare adresele
Se sterge registrul ar0
Se seteaza bitul corespunzator
87- Ce face call SQRT
Apel subrutina RADICAL
Depune rezultatul in memorie
Initializeaza vectorii
Reprezinta adresa de inceput

Buda
1. Procesoarele numerice de semnal (PNS), numite in literatura de specialitate DSP-uri,

sunt siteme de calcul programabile de tip “single-cip”, destinate prelucrarii complexe
a semnalelor digitale.
2. Evolutia in timp a procesoarelor de semnal a fost conditionata de dezvoltarea tehnologiei de
fabricatie a circuitelor integrate digitale.
3. Procesoarele numerice de semnal din familia TMS320 pot fi impartite in doua mari
clase: procesoare de virgula fixa(cum sunt cele din generatia ‘C20x, ‘C24x, ‘C54x si
‘C62x) si procesoarele de virgule mobila (corespunzatoare generatiilor ‘C3x, ‘C4x,
‘C67x).
4. Un semnal numeric se prezinta sub forma unui sir de informatii, reprezentand variatii
ale datelor observabile de liumea reala.
5. Semnalele pot fi :deterministe sau aleatoare. Semnalele deterministe au o evolutie in
timp predefinita, neafectata de hazard, care poate fi exprimata analitic printr-o functie
de timp de forma x(t). Semnalele aleatoare au o evolutie in timp supusa hazardului si
nu pot fi exprimate analitic printr-o functie de timp.
6. Semnalele pot aveac puncte de discontinuitate, considerate fie in raport cu
variabilatimp, fie cu amplitudinea.
7. Considerand discontinuitatea in amplitudinbe , semnalele pot fi: semnale continue sau

discontinue. Continuitatea este caracterizata de o viteza de variatie limita a amplitudinii
semnalului, pe cand discontinuitatea este data vde o variatie brusca a amplitudinii, la un
moment dat.
8. Un semnal continuu poate fi aproximat printr-un semnal disconntinuu, variabil in trepte.
Acesta contine un numar finit de niveluri de amplitudine constanta, echidistante intre o
valoare minima si una maxima. Operatia se numeste cuantizarea semnalului continuu, iar
ecartul dintre nivelurile de amplitudine constanta se numeste cuanta.
9. Setul nivelurilor discrete de amplitudine poate fi reprezentat codificat printr-un interval de
numere intregi.
10. Prelucrarea numerica a semnalelor (DSP) este o ramura a prelucrarii numerice, care
include metode si tehnici specific prelucrarii semnalelor, utilizand procesoare
specializate.
11. Filtrarea poate fi analogica sau digitala. Filtrarea analogica presupune introducerea unui
filtru analogic innainte de controlul analog-numeric(deci inainte de introducerea
semnalului in DSP).Filtrarea digitala are loc dupa convertorul
12. Utilizarea tehnicilor de prelucrare numerica poate fi limitata de viteza de achizitie a
semnalelor si viteza de prelucrare numerica propriu-zisa.
13. Tehnicile de prelucrare numerica a semnalelor sunt implementate pe o clasa de sisteme de

prelucrare numerica, numite sisteme incorporate care sunt sisteme specific aplicatiei si
contin procesoare numerice de semnal.
14. Din punct de vedere hardware, sistemele incorporate pentru prelucrarea semnalelor
contin:unitate central, cu procesoare si DSP-uri, memorii RAM si ROM, unitati de
comunicatie, unitati de interfatare analog-numerica si circuite integrate specific aplicatiei.
15. Domeniile de aplicare a sistemelor incorporate sunt foarte largi, pornind de la sisteme
simple si iefine, ce contin procesoare pe 8/16 biti si programe cu cateva zeci de linii de
cod, pana la sisteme complexe de prelucrarea sistemelor de inalta performanta bazate pe
retele de zeci de DSP-uri , arii de senzori, ce utilizeaza sisteme de operare de timp real.
16. In procesarea audio, se prelucreaza numeric semnale muzicale si voce. In prelucrarea

semnalelor musicale, reprezentarea numerica este utila, deoarece previne degradarea,
datorita stocarii si manipularii semnalelor analogice.
17. Tehnicile de generarea si recunoasterea vorbirii sunt folosite pentru comunicarea cu
calculatorul.
18. Radarul este un acronim de la Radio Detection And Ranging.Un emitator transmite pulsuri
de unde radio, printr-o antenna puternic directionata.
19. Imaginile sunt semnale cu caracteristici speciale, sunt dependente de o variabila spatiala,
pe cand majoritatea semnalelor sunt dependente de variabila timp.
20. Imagistica este folosita in domeniul medical, permitand investigarea corpului uman,
incepand cu descoperirea razelor x.
21. Prelucrarea imaginilor este folosita in domeniul spatial existand numeroase situatii cand
imaginile luate de sateliti trebuie pre;lucrate inainte de a putea fi utilizate.
22. Arhitectura von Neumann utilizeaza o memorie comuna de programe si date, accesata pe o
magistrala interna comuna.
23. Structura interna este mai simpla si mai ieftina, facandu-se economie de magistrale si
memorie, in dauna performantelor.
24. Principalul avantaj al acestei arhitecturi il constituie costul relative mic, la un nivel de
performante acceptabil, dar in principal de performantele tehnologiei de realizare a
circuitelor integrate.
25. Arhitectura Harvard utilizeaza memorii separate de program (MP) si date (MD), accesate
pe magistrale separate.
26. In arhitectura Harvard, datorita separarii memoriilor MP si MD, acestea au asignate spatii
de adrese distincte.
27. Arhitectura Harvard are costuri de realizare mai mari, dar si performante superioare ,
eliminand dezavantajele arhitecturii Von Neumann. Cele doua arhitecturi sunt differentiate
prin modul de implementare.
28. Caracteristicile care particularizeaza arhitectura Harvard sunt: memoriile de program si

date au cai separate de legatura cu unitatea central si memoriile de program si date au
asignate spatii de adrese diferite.
29. Arhitectura Harvard modificata se obtine prin realizarea unjei cai hardware suplimentar, de
legatura intre magistrala de instructiuni si magistrala de date.
30. Toate procesoarele realizate in arhitectura Harvard modificata pot accesa blocurile de date
din MP, prin intermediul MD, transferand mai intai blocul din MP in MD.Aceasta facilitate
este utila pentru initializarea blocurilor de date murdare, la valori predefinite.
31. Procesoarele ce necesita prelucrari rapide, cum sunt DSP-urile, pot accesa datele curate
direct din MP, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi necesara mai intai copierea lor
in MD.
32. In orice sistem de calcul, subsistemul unitatii centrale (UC) realizeaza functia de prelucrare
a informatiilor, avand insa si sarcini suplimentare de comanda si control a celorlalte
subsisteme.
33. Unitatea central poate fi realizata cu un sungur processor central (Pc), caz in care sitemul
de calcul se numeste monoprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu prioritati
egale sau diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocessor.
34. Operanzii utilizati in unitatile de prelucrare trebuie sa fie accesati usor si rapid de catre UC,
pentru a nu muri artificial timpul de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii
operanzilor in unitatile de prelucrare sau pentru scrierea rezultatului la destinatie.
35. Fluxurile de informatii care conecteaza cu exteriorul structura de procesare sunt: un flux de
intrare de instructiuni (INSTR), un flux de date de intrare (DIN), un flux de date de iesire
(DOUT).
36. Pe fiecare flux, transferal de informatii este sincronizat cu ajutorul unor perechi de
semnalede dialog cu exteriorul, pe liniile SYNC: un semnal de sincronizare de iesire, sub
forma unui semnal de comanda cu exteriorul, si un semnal de intrare, ca stare din exterior.
37. Fluxurile de informatii au loc pe trei magistrale separate. Separarea magistralelor permite
prelucrarea in paralel a celor trei fluxuri.
38. Procesorul central este un sistem digital scevential ce are la baza o structura de procesare.
Din punct de vedere functional acesta contine mai multe unitati de tip automat finit,
interconectate: o unitate de control si una sau mai multe unitati de prelucrare.
39. Rularea programului presupune executia secventiala a instructiunilor, in general o
instructiune este formata din mai multi octeti si poate avea lungime fixa sau variabila,
dependent de tipul procesorului.
40. Fiecare etapa a unui ciclu instructiune este executata in unul sau mai multe cicluri masina,
in functie de instructiune si de tipul procesorului.
41. Procesoarele CISC(Complex Instruction Set Computer) sunt caracterizate de un set extins
de instructiuni , flexibile si complexe.
42. Principalul avantaj al procesoarelor CISC il constituie programarea mai usoara, deoarece se
pot folosi instructiuni complexe la implemenatrea algoritmilor.
43. La microprocesoarele CISC, instructiunile sunt puternice, au lungimi variabile si ocuopa
putin spatiu in memorie dar executarea lor dureaza mai mult.
44. Procesoarele cu arhitectura Harvard au unitati central de tip RISC care au un set de
instructiuni simple si nu folosesc conceptual de microprogramare.
45. Conceptul RISC a aparut la sfarsitul anilor ’70, cand s-au observant anomalii hardware si
software, in functionarea microprocesoarelor CISC.
46. Prformantele generale sunt superioare la procesoarele RISC, insa, pentru obtinerea lor, sunt
necesare cunostinte hardware aprofundate, datorita particularitatilor de programare.
47. Adresarea la registru se utilizează în cazul când operandul se găseşte într-unul din
registrele unităţii centrale. Acest mod de adresare este cel mai rapid, deoarece
operandul se află deja adus în procesor, fiind aproape de unităţile de prelucrare.
Exemplu: ABSF R1 ; R1 = | R1|
Instrucţiunea calculează modulul numărului real din registrul R1, care apoi este memorat tot în
48. Adresarea directă indică faptul că operandul se găseşte în memorie, într-o pagină de date,
şi specifică adresa operandului pe 24 de biţi, pentru accesul în mod pagină. Adresa se
calculează prin concatenarea celor mai puţin semnificativi 8 biţi ai registrului indicator al
paginii de date DP, cu cei mai puţin semnificativi 16 biţi ai cuvântului instrucţiune de 32
de biţi.
Exemplu: Instrucţiunea de adunare a două valori întregi, între un operand din memorie şi
registrul R7, rezultatul depunându-se în R7. Execuţia instrucţiunii este ilustrată în figura
3.9.
49. Procesorul poate accesa un spaţiu mare de memorie, de 16 Mcuvinte de 32 de biţi, prin
schimbarea valorii registrului indicator de pagină DP. Astfel, se pot apela 256 pagini de
memorie a câte 64 Kcuvinte.
50. Adresarea indirectă specifică adresa unui operand din memorie pe 24 de biţi, prin
conţinutul unui registru auxiliar, eventual împreună cu un deplasament, ce poate fi
specificat în câmpul instrucţiunii sau printr-un registru de index.
51. Flexibilitatea adresării indirecte se datorează faptului că unităţile aritmetice ARAU
modifică registrele auxiliare în paralel cu operaţiile efectuate de CPU.
52. Adresarea imediată se utilizează atunci când valoarea operandului este specificată în
câmpul instrucţiunii. În acest caz, operandul reprezintă o valoare imediată pe 16 biţi (short)
sau 24 de biţi (long), conţinută în cei mai puţin semnificativi biţi ai cuvântului instrucţiune.
53. Procesorul de semnal TMS320C32 poate opera cu numere în virgulă fixă, reprezentate în
două tipuri de formate: formatul scurt, în care numerele sunt reprezentate pe 16 biţi (N = 16),
respectiv formatul simplă precizie, în care numerele sunt reprezentate pe 32 biţi (N = 32).
54. Procesorul TMS320C32 memorează operanzii în virgulă fixă, în registrele proprii, pe 32 de
biţi şi toate operaţiile de virgulă fixă sunt realizate pe 32 de biţi.
55. Un operand imediat cu semn în format scurt va fi indicat în câmpul instrucţiunii pe 16 biţi,
însă, utilizarea sa de către procesor se va face pe 32 de biţi, completându-se cei mai
semnificativi 16 biţi cu valoarea semnului (S).
56. Spre deosebire de reprezentarea in virgula fixa, formatul in virgule mobila permite
reprezentarea numerelor reale foarte mici (=±1038) sau farte mari (=±1038).
57. Pentru procesorul de semnul TMS320C32, formatul general al umerelor in virgula mobila
contine trei campuri: campul exponential(E),bitul de semn(S) si campul fractie(F).
58. In functie de dimensiunile exponentului(E) si ale fractiei (F), procesorul TMS320C32 poate
opera cu numere in virgule mobile, reprezentate in trei tipuri de formate: format scurt, precizie
simpla sau precizie extinsa.
59. Numerele reale in format scurt sunt reprezentate in virgula mobila pe 16 biti in
complement fata de 2, astfel: 4 biti pentru exponent, 1 bit de semn si 11 biti pentru
campul fractie.
60. Exponentul este operand cu senm in complement fata de 2 pe 4 biti, avand valori I
intervalul [-8, 7].
61. Cand un operand imediat este indicat in format scurt in campul instructiunii, el este
memorat in registrele procesorului de 32 de biti, aliniat la stanga, pe pozitiile celor mai
semnificativi 16 biti.
62. Numerele reale in format simpla precizie sunt reprezentate I virgule mobile pe 32
de biti , astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de semn si 23 de biti pentru campul fractie.
63. Exponentul este operand cu senm in complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in
intervalul [--128, 127].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea
numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla precizie este
80000000h.
64. Valorile maxime positive se obtin pentru E= 127, iar valorile minime positive si
negative se obtin pentru E= -127 .
65. Numerele reale in format precizie extinsa sunt reprezentate in virgule mobila pe 40
de biti, astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de semn si 31 de biti pentru campul fractie.
Aceste numere pot fi memorate in registrele de precizie marita R7….R0 si sunt
exprimate pe 10 cifre hexa.
66. Exponentul este operand cu senm in complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in
intervalul [--128, 127].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea
numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla precizie este
8000000000h.
67,Valoarea reala in binar este similara formatului anterior, fractia fiind insa
reprezentatape 31 de biti. Deoarece campul fractie are dimensiune mai mare, numerele
reprezentate vor avea precizie mai mare fata de formatul simpla precizie.
68. De regulă, operaţiile aritmetice şi logice, în funcţie de rezultatul obţinut, setează
indicatorii de condiţie ai registrului ST. De asemenea, setarea indicatorilor se face şi în
cazul instrucţiunilor de încărcare în registre şi de salvare în memorie.
69.
Din figură, se poate observa că cei mai puţin semnificativi 8 biţi sunt indicatori de
condiţii, iar biţii bit15 + bit10 şi bit8 reprezintă indicatori de control. Restul biţilor sunt
rezervaţi, valorile citite fiind 0.
70. GIE - Global Interrupt Enable – activează sau dezactivează întreruperile
procesorului.
71. Procesorul TMS320C32 poate adresa un spaţiu total de memorie de 16 Mcuv. pe 32 de

biţi, ce poate fi utilizat pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre
unităţile I/O.
72. Multe dintre performanţele procesorului TMS320C32 se datorează magistralelor interne
multiple, ce permit paralelismul în execuţie.
73. Procesorul are 7 magistrale interne: 2 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR
P), 3 magistrale de date (Bus DATE D, Bus ADR1 D şi Bus ADR2 D) şi 2 magistrale DMA
(Bus DATE DMA şi Bus ADR DMA).
74. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache pentru instrucţiuni, de dimensiune

64 cuvinte de 32 de biţi. Conceptul de memorie cache reduce mult numărul de accesări la
memoria externă procesorului, care durează mai multe stări de ceas.
75. Memoria cache operează automat, fără intervenţia utilizatorului, folosindu-se un algoritm
LRU pentru actualizarea conţinutului ei. Memoria cache este organizată în set asociativ pe 2
căi, fiind împărţită în două segmente de câte 32 de cuvinte.
76. Câmpul SSA joacă rol de etichetă şi va fi comparat cu valorile SSA (etichetele)
memorate de cele două segmente de memorie cache. De aceea, fiecare segment de memorie
cache are propriul registru SSA pe 19 biţi, ce indică segmentul de memorie care se găseşte
deja memorat şi în memoria cache.
77. Controlerul DMA este un periferic programabil, capabil să transfere blocuri de date fără
intervenţia CPU. Utilizând canalele DMA, procesorul TMS320C32 poate astfel lucra cu
memorii externe lente şi cu periferice, fără ca fluxul de date către CPU să fie redus.
78. Cele două canale DMA efectuează transferuri pe aceeaşi magistrală DMA, într-o manieră
alternativă. Accesul celor două canale la resurse comune se face pe baza unei priorităţi
programate. Transferurile se pot face continuu sau pot fi sincronizate cu întreruperi interne
sau externe.
79. Canalele DMA conţin propriile generatoare de adrese, registre de adrese sursă şi
destinaţie precum şi câte un contor, necesar numărării cuvintelor transferate. Conectarea la
resursele sistemului se face prin magistrale separate DMA
80. Suma ponderată cu numerele k1, şi respectiv k2, este dată de relaţia următoare: z(i) = k1 ·
x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
81. In cadrul programului, în care se determină suma ponderată a elementelor a doi vectori,
se exemplifică adresarea indirectă prin intermediul registrelor auxiliare şi se pune în evidenţă
maniera de lucru cu instrucţiunea de repetare a unui bloc de instrucţiuni.
82. După încărcarea programului în memoria SRAM a platformei DSProto32 şi după
dezasamblarea acestuia, se obţine de fapt acelaşi program, dar care nu mai conţine simboluri.
83. Norma euclidiană a unui vector X ϵ Rn se defineşte prin relaţia următoare:
84. Se observă faptul că, pentru a calcula norma euclidiană a unui vector, trebuie să se
calculeze şi radicalul unui număr pozitiv, calcul care se realizează cu o subrutină de calcul al
radicalului prezentată în anexa 2.
85. Elementele vectorului sunt accesate prin intermediul indicelui aflat în registrul ar0, iar
adresa de memorie din registrul ar0 se incrementează după fiecare încărcare a datei din
memorie în registrul r1.
86. Pentru spaţiul vectorial euclidian n-dimensional, metrica se defineşte ca fiind distanţa
generală Minkovski.
87. În aplicaţiile practice este important ca metrica să fie adecvată structurii spaţiale a datelor
de intrare, deci alegerea unei distanţe este echivalentă cu a postula o anumită geometrie a
clusterilor (norilor).
88. Se observă că măsura similarităţii este cu atât mai mare cu cât distanţa dintre cele două
puncte este mai mică, valoarea maximă obţinându-se când cele două puncte coincid.
89. Listingul programului se prezintă în cele ce urmează şi este însoţit de comentarii care
permit înţelegerea algoritmului de calcul al distanţei euclidiene.
1. Procesoarele numerice de semnal sunt:

a) sisteme de calcul programabile de tip “single-chip”;
b) sisteme de calcul neprogramabile de tip “single-chip”;
c) sisteme de calcul neprogramabile de tip “multi-chip”;
d) sisteme de calcul programabile de tip “multi-chip”.
2. Evolutia in timp a procesoarelor de semnal a fost conditionata de:

a) dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a circuitelor integrate digitale;
b) dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a circuitelor integrate analogice;
c) dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a microprocesoarelor;
d) dezvoltarea tehnologiei de fabricatie a microcontrolerelor;
3. Generatia procesoarelor numerice de virgule fixa din familia TMS320 sunt:

a) ‘C20x, ‘C24x, ‘C54x si ‘C62x
b) ‘C22x, ‘C24x, ‘C58x si ‘C62x
c) ‘C20x, ‘C24x, ‘C3x si ‘C62x
d) ‘C3x, ‘C4x, ‘C67x si ‘C62x
4. Un semnal numeric se prezinta:

a) sub forma unui sir de informatii, reprezentand variatii ale datelor observabile
de liumea reala.
b) sub forma unui sir de caractere, reprezentand variatii ale datelor observabile de
liumea reala.
c) sub forma unui sir de informatii, reprezentand variatii ale datelor
neobservabile de liumea reala.
d) sub forma unui sir de impulsuri, reprezentand variatii ale datelor observabile
de liumea digitala.
5. Semnalele aleatoare au o evolutie in timp supusa hazardului si:

a) pot fi exprimate analitic printr-o functie de timp;
b) nu pot fi exprimate analitic printr-o functie de timp;
c) pot fi exprimate analitic printr-o functie de amplitudine;
d) nu pot fi exprimate sintetic printr-o functie de timp
6. Semnalele pot aveac puncte de:

a) discontinuitate, considerate fie in raport cu variabila timp, fie cu amplitudinea.
b) continuitate, considerate fie in raport cu variabila timp, fie cu amplitudinea.
c) discontinuitate, considerate doar in raport cu variabila timp.
d) continuitate, considerate doar in raport cu variabila amplitudinea.
7. Considerand discontinuitatea in amplitudinbe , semnalele pot fi:

a) semnale continue sau discontinue.
b) doar semnale continue
c) doar semnale discontinuie
d) semnale analogice
8. Un semnal continuu contine:

a) un numar finit de niveluri de amplitudine constanta, echidistante intre o valoare
minima si una maxima.
b) un numar infinit de niveluri de amplitudine constanta, echidistante intre o valoare
minima si una maxima
c) un numar finit de niveluri de perioada constanta, echidistante intre o valoare minima
si una maxima
d) un numar infinit de niveluri de perioada variabila, echidistante intre o valoare
minima si una maxima
e) Setul nivelurilor discrete de amplitudine poate fi reprezentat codificat printr-un
interval de numere intregi.
f) Setul nivelurilor discrete de amplitudine poate fi reprezentat codificat printr-un
g) Setul nivelurilor discrete de amplitudine poate fi reprezentat codificat printr-un
9. Setul nivelurilor discrete de amplitudine poate fi:

a) reprezentat codificat printr-un interval de numere intregi.
b) reprezentat necodificat printr-un interval de numere intregi.
c) reprezentat codificat printr-un interval de numere reale.
d) reprezentat necodificat printr-un interval de numere reale.
10. Prelucrarea numerica a semnalelor (DSP) este:

a. ramura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specific prelucrarii
semnalelor, utilizand procesoare specializate.
b. ramura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specific prelucrarii
semnalelor, utilizand microprocesoare specializate.
c. ramura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specific prelucrarii
undelor electromagnetice, utilizand procesoare specializate.
d. ramura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specific prelucrarii
sunetelor, utilizand microprocesoare specializate.
11. Filtrarea analogica presupune introducerea unui filtru analogic:

a) inainte de controlul analog-numeric
b) dupa controlul analog-numeric
c) inainte de controlul analogic
d) dupa controlul numeric
12. Utilizarea tehnicilor de prelucrare numerica poate fi:

a) limitata de viteza de achizitie a semnalelor si viteza de prelucrare numerica propriu-
zisa.
b) imitata de viteza de prelucrare a semnalelor si viteza de prelucrare numerica
propriu-zisa.
c) limitata de viteza de achizitie a semnalelor
d) limitata de viteza de achizitie a semnalelor si perioada de prelucrare numerica
propriu-zisa.
13. Tehnicile de prelucrare numerica a semnalelor sunt:

a) implementate pe o clasa de sisteme de prelucrare numerica, numite sisteme
incorporate care sunt sisteme specific aplicatiei si contin procesoare numerice de
semnal.
b) implementate pe o clasa de sisteme de prelucrare analogica, numite sisteme
incorporate care sunt sisteme specific aplicatiei si contin procesoare numerice de
semnal.
c) implementate pe o clasa de sisteme de prelucrare numerica, numite sisteme
neincorporate care sunt sisteme specific aplicatiei si contin procesoare numerice de
semnal.
d) implementate pe o clasa de sisteme de prelucrare numerica, numite sisteme
incorporate care sunt sisteme specific aplicatiei si contin procesoare analogice de
semnal.
14. Din punct de vedere hardware, sistemele incorporate pentru prelucrarea semnalelor contin:
a) unitate centrala, cu procesoare si DSP-uri, memorii RAM si ROM, unitati de
aplicatiei.
b) unitate centrala, cu procesoare si DSP-uri, memorii PROM si EEPROM, unitati de
aplicatiei.
c) unitate centrala, cu procesoare si DSP-uri, memorii RAM si ROM, unitati de
aplicatiei.
d) unitate centrala, cu procesoare si DSP-uri, memorii RAM si ROM, unitati de
comunicatie, unitati de interfatare analog-numerica si microprocesoare specific
aplicatiei.
15. Domeniile de aplicare a sistemelor incorporate sunt foarte largi, pornind de la sisteme
simple si iefine, ce contin:
a) procesoare pe 8/16 biti si programe cu cateva zeci de linii de cod, pana la sisteme
complexe de prelucrarea sistemelor de inalta performanta bazate pe retele de zeci de
DSP-uri , arii de senzori, ce utilizeaza sisteme de operare de timp real.
b) procesoare pe 6/12 biti si programe cu cateva zeci de linii de cod, pana la sisteme
c) procesoare pe 8/16 biti si programe cu cateva sute de linii de cod, pana la sisteme
complexe de prelucrarea sistemelor de inalta performanta bazate pe retele de sute de
d) procesoare pe 12/32 biti si programe cu cateva zeci de linii de cod, pana la sisteme
16. In procesarea audio, se prelucreaza numeric:

a) semnale muzicale si voce.
b) semnale electrice
c) semnale digitale
d) semnale analogic
17. Tehnicile de generarea si recunoasterea vorbirii sunt folosite pentru:
a) comunicarea cu calculatorul.
b) comunicarea interumana
c) comunicarea eficienta cu utilizatorul
d) prelucrarea semnalelor
18. Radarul este un acronim de la:
a) Radio Detection And Ranging.
b) Radio Communication System
c) Radiodifuziune
d) Nici-o varianta de raspuns
19. Imaginile sunt semnale cu:

a) caracteristici speciale, sunt dependente de o variabila spatiala, pe cand majoritatea
semnalelor sunt dependente de variabila timp.
b) caracteristici speciale, sunt dependente de o variabila spatiala, pe cand majoritatea
semnalelor sunt dependente de variabila aplitudine.
c) caracteristici speciale, nu depend de o variabila spatiala, pe cand majoritatea
semnalelor sunt dependente de variabila timp.
d) caracteristici speciale, sunt dependente de o variabila spatiala, pe cand nu foarte
multe semnale sunt dependente de variabila timp.
20. Imagistica este folosita in:

a) domeniul medical, permitand investigarea corpului uman, incepand cu descoperirea
razelor x.
b) domeniul electric, permitand investigarea corpului uman, incepand cu descoperirea
razelor x.
c) domeniul electronic, permitand investigarea corpului uman, incepand cu
descoperirea razelor x.
d) domeniul electronic, permitand investigarea echipamentelor electronice, incepand
cu descoperirea razelor x.
21. Prelucrarea imaginilor este folosita in domeniul:

a) spatial existand numeroase situatii cand imaginile luate de sateliti trebuie prelucrate
inainte de a putea fi utilizate.
b) medical existand numeroase situatii cand imaginile luate de sateliti trebuie
prelucrate inainte de a putea fi utilizate.
c) electric existand numeroase situatii cand imaginile luate de sateliti trebuie prelucrate
d) naval existand numeroase situatii cand semnalele luate de radare trebuie prelucrate
22. Arhitectura von Neumann utilizeaza:

a) memorie comuna de programe si date, accesata pe o magistrala interna comuna.
b) memorie comuna de programe si date, accesata pe o magistrala externa comuna.
c) memorie proprie de programe si date, accesata pe o magistrala interna proprie.
d) memorie proprie de programe si date, accesata pe o magistrala externa proprie.
23. Structura interna este:

a) mai simpla si mai ieftina, facandu-se economie de magistrale si memorie, in dauna
performantelor.
b) mai complicata si mai ieftina, facandu-se economie de magistrale si memorie, in
dauna performantelor.
c) mai simpla si mai scumpa, nefacandu-se economie de magistrale si memorie, in
d) mai complicate si mai scumpa, nefacandu-se economie de magistrale si memorie, in
24. Principalul avantaj al arhitecturi von Neumann il constituie:

a) costul relative mic, la un nivel de performante acceptabil, dar in principal de
performantele tehnologiei de realizare a circuitelor integrate.
b) costul mare, la un nivel de performante acceptabil, dar in principal de performantele
tehnologiei de realizare a circuitelor integrate.
c) costul relative mic, la un nivel de performante neacceptabil, dar in principal de
performantele tehnologiei de realizare a circuitelor integrate.
d) costul mare, la un nivel de performante acceptabil, dar in principal de performantele
tehnologiei de realizare a microprocesoarelor.
25. Arhitectura Harvard utilizeaza:

a) memorii separate de program (MP) si date (MD), accesate pe magistrale separate.
b) memorii comune de program (MP) si date (MD), accesate pe magistrale separate.
c) memorii separate de program (MP) si date (MD), accesate pe magistrale comune.
d) memorii comune de program (MP) si date (MD), accesate pe magistrale comune.
26. In arhitectura Harvard, datorita:

a) separarii memoriilor MP si MD, acestea au asignate spatii de adrese distincte.
b) unirii memoriilor MP si MD, acestea au asignate spatii de adrese distincte.
c) separarii memoriilor MP si MD, acestea au asignate spatii de adrese asemanatoare.
d) unirii memoriilor MP si MD, acestea au asignate spatii de adrese asemanatoare.
27. Arhitectura Harvard are:

a) costuri de realizare mai mari, dar si performante superioare , eliminand
dezavantajele arhitecturii Von Neumann.
b) costuri de realizare mai mici, dar si performante superioare , eliminand
dezavantajele arhitecturii Von Neumann.
c) costuri de realizare mai mari, dar si performante inferioare , eliminand dezavantajele
arhitecturii Von Neumann.
d) costuri de realizare mai mici, dar si performante inferioare , eliminand dezavantajele
arhitecturii Von Neumann.
28. Caracteristicile care particularizeaza arhitectura Harvard sunt:

a) memoriile de program si date au cai separate de legatura cu unitatea central si
memoriile de program si date au asignate spatii de adrese diferite.
b) memoriile de program si date au cai comune de legatura cu unitatea central si
memoriile de program si date au asignate spatii de adrese diferite.
c) memoriile de program si date au cai separate de legatura cu unitatea central si
memoriile de program si date au asignate spatii de adrese asemnatoare.
d) memoriile de program si date au cai comune de legatura cu unitatea central si
memoriile de program si date au asignate spatii de adrese asemantoare.

instructiune este:
a) formata din mai multi octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de
tipul procesorului.
b) formata din mai putini octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de
tipul procesorului.
c) formata din mai multi octeti si poate avea lungime fixa, dependent de tipul
procesorului.
d) formata din mai putini octeti si poate avea lungime variabila, dependent de
amplitudinea procesorului.
30. Toate procesoarele realizate in arhitectura Harvard modificata pot:

a) pot accesa blocurile de date din MP, prin intermediul MD, transferand mai intai
blocul din MP in MD.Aceasta facilitate este utila pentru initializarea blocurilor de
date murdare, la valori predefinite.
b) pot accesa blocurile de date din MP, prin intermediul MD, transferand mai intai
blocul din MD in MP.Aceasta facilitate este utila pentru initializarea blocurilor de
c) pot accesa blocurile de date din MD, prin intermediul MP, transferand mai intai
blocul din MP in MD.Aceasta facilitate este utila pentru initializarea blocurilor de
d) pot accesa blocurile de date din MD, prin intermediul MP, transferand mai intai
blocul din MD in MP.Aceasta facilitate este utila pentru initializarea blocurilor de
31. Procesoarele ce necesita prelucrari rapide, cum sunt DSP-urile, pot accesa datele curate
direct:
a) din MP, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi necesara mai intai copierea lor
in MD.
b) din MD, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi necesara mai intai copierea lor
in MP.
c) din MP, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi necesara mai intai copierea lor
in MP.
d) din MD, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi necesara mai intai copierea lor
in MD.
32. In orice sistem de calcul, subsistemul unitatii centrale (UC) realizeaza:

a) functia de prelucrare a informatiilor, avand insa si sarcini suplimentare de comanda
si control a celorlalte subsisteme.
b) functia de prelucrare a informatiilor, avand insa si sarcini suplimentare de comanda
si control a celorlalte sisteme.
c) functia de prelucrare a datelor, avand insa si sarcini suplimentare de control a
celorlalte subsisteme.
d) functia de prelucrare a informatiilor, avand insa si sarcini suplimentare de comanda
si a celorlalte sistemelor.
33. Unitatea centrala poate fi realizata cu un sungur processor central (Pc), caz in care:
a) sitemul de calcul se numeste monoprocesor, sau cu mai multe procesoare centrale,
cu prioritati egale sau diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocessor.
b) sitemul de calcul se numeste procesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu
prioritati egale sau diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocessor.
c) sitemul de calcul se numeste monoprocesor, sau cu mai putine procesoare centrale,
cu prioritati egale sau diferite, rezultand un sistem de calcul multiprocessor.
d) sitemul de calcul se numeste procesor, sau cu mai multe procesoare centrale, cu
prioritati egale sau diferite, rezultand un sistem de calcul processor.
34. Operanzii utilizati in unitatile de prelucrare trebuie sa fie accesati usor si rapid de catre UC,
pentru:
a) a nu muri artificial timpul de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii
b) a nu muri artificial timpul de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari trimiterii
c) a nu muri artificial timpul de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii
operanzilor in unitatea central sau pentru scrierea rezultatului la destinatie.
d) a nu muri artificial timpul de prelucrare, cu timpi suplimentari, necesari aducerii
operanzilor in unitatile de prelucrare sau pentru scrierea rezultatului la sursa.
35. Fluxurile de informatii care conecteaza cu exteriorul structura de procesare sunt:

a) un flux de intrare de instructiuni (INSTR), un flux de date de intrare (DIN), un flux
de date de iesire (DOUT).
b) un flux de intrare de instructiuni (INSTR)
c) un flux de date de intrare (DIN)
d) un flux de date de iesire (DOUT).
36. Pe fiecare flux, transferal de informatii este sincronizat cu ajutorul unor perechi de
semnalede dialog cu exteriorul, pe liniile SYNC:
a) un semnal de sincronizare de iesire, sub forma unui semnal de comanda cu
exteriorul, si un semnal de intrare, ca stare din exterior.
b) un semnal de sincronizare de iesire, sub forma unui semnal de comanda cu
exteriorul
c) un semnal de intrare, ca stare din exterior.
d) nici una din variante
37. Fluxurile de informatii au loc pe:
a) trei magistrale separate. Separarea magistralelor permite prelucrarea in paralel a
celor trei fluxuri.
b) doua magistrale separate. Separarea magistralelor permite prelucrarea in paralel a
celor trei fluxuri.
c) patru magistrale separate. Separarea magistralelor permite prelucrarea in paralel a
celor trei fluxuri.
d) o magistrala separata. Separarea magistralelor permite prelucrarea in paralel a celor
trei fluxuri.
38. Procesorul central este un sistem digital scevential ce are la baza o structura de procesare.
Din punct de vedere functional acesta contine:
a) mai multe unitati de tip automat finit, interconectate: o unitate de control si una sau
mai multe unitati de prelucrare.
b) mai putine unitati de tip automat finit, interconectate: o unitate de control si una sau
mai multe unitati de prelucrare.
c) mai multe unitati de tip automat finit, conectate: o unitate de control si una sau mai
multe unitati de prelucrare.
d) mai putine unitati de tip automat finit, interconectate: doua unitati de control si una
sau mai multe unitati de prelucrare.

instructiune este:
a) formata din mai multi octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de
tipul procesorului.
b) formata din mai putini octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de
tipul procesorului.
c) formata din mai multi octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de
tipul microprocesorului.
d) formata din putini octeti si poate avea lungime fixa sau variabila, dependent de tipul
microprocesorului.
40. Fiecare etapa a unui ciclu instructiune este:

a) executata in unul sau mai multe cicluri masina, in functie de instructiune si de tipul
procesorului.
b) executata in unul din ciclurile masina, in functie de instructiune si de tipul
procesorului.
c) executata in unul sau mai multe cicluri, in functie de instructiune si de tipul
procesorului.
d) executata in unul sau mai multe cicluri, in functie de instructiune si de tipul
microprocesorului.
41. Procesoarele CISC(Complex Instruction Set Computer) sunt:

a) caracterizate de un set extins de instructiuni , flexibile si complexe.
b) caracterizate de doua seturi extins de instructiuni , flexibile si complexe.
c) caracterizate de un set extins de date , flexibile si complexe.
d) caracterizate de mai multe seturi extins de instructiuni.
42. Principalul avantaj al procesoarelor CISC il constituie:

a) programarea mai usoara, deoarece se pot folosi instructiuni complexe la
implemenatrea algoritmilor.
b) programarea mai grea, deoarece se pot folosi instructiuni complexe la
c) programarea mai usoara, deoarece nu se pot folosi instructiuni complexe la
d) programarea mai grea, deoarece se nu pot folosi instructiuni complexe la
43. La microprocesoarele CISC:

a) instructiunile sunt puternice, au lungimi variabile si ocupa putin spatiu in memorie
dar executarea lor dureaza mai mult.
b) instructiunile nu sunt puternice, au lungimi variabile si ocupa putin spatiu in
memorie dar executarea lor dureaza mai mult.
c) instructiunile sunt puternice, au lungimi variabile si ocupa mult spatiu in memorie
dar executarea lor dureaza mai mult.
d) instructiunile nu sunt puternice, au lungimi variabile si ocuopa mult spatiu in
memorie dar executarea lor dureaza mai mult.
44. Procesoarele cu arhitectura Harvard:

a) au unitati central de tip RISC care au un set de instructiuni simple si nu folosesc
conceptual de microprogramare.
b) au unitati central de tip CISC care au un set de instructiuni simple si nu folosesc
c) au unitati central de tip RISC care au un set de instructiuni complex si nu folosesc
d) au unitati central de tip CISC care au un set de instructiuni complex si folosesc
45. Conceptul RISC a aparut la sfarsitul anilor:

a) ’70, cand s-au observant anomalii hardware si software, in functionarea
microprocesoarelor CISC.
b) ’80, cand s-au observant anomalii hardware si software, in functionarea
microprocesoarelor CISC.
a) ’70, cand s-au observant anomalii hardware si software, in functionarea
microprocesoarelor RISC.
b) ’80, cand s-au observant anomalii hardware si software, in functionarea
microprocesoarelor RISC.
46. Prformantele generale sunt superioare:

a) la procesoarele RISC, insa, pentru obtinerea lor, sunt necesare cunostinte hardware
aprofundate, datorita particularitatilor de programare.
b) la procesoarele CISC, insa, pentru obtinerea lor, sunt necesare cunostinte hardware
c) la procesoarele RISC, insa, pentru obtinerea lor, sunt necesare cunostinte spftware
d) la procesoarele CISC, insa, pentru obtinerea lor, sunt necesare cunostinte software
47. Adresarea la registru se utilizează în cazul când operandul se găseşte într-unul din:
a) registrele unităţii centrale.
b)
48. Adresarea directă indică faptul că operandul se găseşte:

a) în memorie, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 24 de biţi,
pentru accesul în mod pagină.
b) În afara memoriei, într-o pagină de date, şi specifică adresa operandului pe 24 de
biţi, pentru accesul în mod pagină.
c) în memorie, într-o pagină software, şi specifică adresa operandului pe 24 de biţi,
pentru accesul în mod pagină.
d) Niciuna din variante
49. Procesorul poate accesa un spaţiu mare de memorie, de 16 Mcuvinte de 32 de biţi, prin
schimbarea valorii registrului indicator de pagină DP.
a) Astfel, se pot apela 256 pagini de memorie a câte 64 Kcuvinte.
b) Astfel, se pot apela 266 pagini de memorie a câte 64 Kcuvinte.
c) Astfel, se pot apela 256 pagini de memorie a câte 54 Kcuvinte.
d) Astfel, se pot apela 286 pagini de memorie a câte 84 Kcuvinte.
50. Adresarea indirectă specifică:

a) adresa unui operand din memorie pe 24 de biţi, prin conţinutul unui registru
auxiliar, eventual împreună cu un deplasament, ce poate fi specificat în câmpul
instrucţiunii sau printr-un registru de index.
b) adresa unui operand din memorie pe 48 de biţi, prin conţinutul unui registru,
eventual împreună cu un deplasament, ce poate fi specificat în câmpul instrucţiunii
sau printr-un registru de index.
c) adresa unui operand din memorie pe 64 de biţi, prin conţinutul unui registru auxiliar,
eventual împreună cu un deplasament, ce poate fi specificat în câmpul instrucţiunii
sau printr-un registru.
d) adresa unui operand din memorie pe 84 de biţi, prin conţinutul unui registru auxiliar,
eventual împreună cu un deplasament.
51. Flexibilitatea adresării indirecte se datorează faptului că:

a) unităţile aritmetice ARAU modifică registrele auxiliare în paralel cu
operaţiile efectuate de CPU.
b) unităţile aritmetice ALU modifică registrele auxiliare în paralel cu operaţiile
efectuate de CPU.
c) unităţile aritmetice ARAU modifică registrele auxiliare în serie cu operaţiile
efectuate de CPU.
d) unităţile aritmetice ALU modifică registrele auxiliare în serie cu operaţiile
efectuate de CPU.
52. Adresarea imediată se utilizează atunci când:

a) valoarea operandului este specificată în câmpul instrucţiunii. În acest caz,
operandul reprezintă o valoare imediată pe 16 biţi (short) sau 24 de biţi
(long), conţinută în cei mai puţin semnificativi biţi ai cuvântului instrucţiune.
b) valoarea operandului este specificată în câmpul datelor. În acest caz, operandul
reprezintă o valoare imediată pe 16 biţi (short) sau 25 de biţi (long), conţinută în
cei mai puţin semnificativi biţi ai cuvântului instrucţiune.
c) valoarea operandului este specificată în câmpul instrucţiunii. În acest caz,
operandul reprezintă o valoare imediată pe 12 biţi (short) sau 34 de biţi (long),
conţinută în cei mai puţin semnificativi biţi ai cuvântului instrucţiune.
d) valoarea operandului este specificată în câmpul datelor. În acest caz, operandul
reprezintă o valoare imediată pe 32 biţi (short) sau 64 de biţi (long), conţinută în
cei mai puţin semnificativi biţi ai cuvântului instrucţiune.
53. Procesorul de semnal TMS320C32 poate opera:

a) cu numere în virgulă fixă, reprezentate în două tipuri de formate: formatul
scurt, în care numerele sunt reprezentate pe 16 biţi (N = 16), respectiv
formatul simplă precizie, în care numerele sunt reprezentate pe 32 biţi (N =
32).
b) cu numere în virgulă mobila, reprezentate în două tipuri de formate: formatul scurt,
în care numerele sunt reprezentate pe 16 biţi (N = 16), respectiv formatul simplă
precizie, în care numerele sunt reprezentate pe 32 biţi (N = 32).
c) cu numere în virgulă fixă, reprezentate de tipul de format: formatul scurt, în care
numerele sunt reprezentate pe 16 biţi (N = 16),
d) cu numere în virgulă fixă, reprezentate în două tipuri de formate: formatul scurt, în
care numerele sunt reprezentate pe 24 biţi (N = 24), respectiv formatul simplă
precizie, în care numerele sunt reprezentate pe 64 biţi (N = 64).
54. Procesorul TMS320C32 memorează operanzii în:

a) virgulă fixă, în registrele proprii, pe 32 de biţi şi toate operaţiile de virgulă fixă
sunt realizate pe 32 de biţi.
b) virgulă mobila, în registrele proprii, pe 32 de biţi şi toate operaţiile de virgulă mobila
c) virgulă fixă, în registrele proprii, pe 12 de biţi şi toate operaţiile de virgulă fixă sunt
realizate pe 12 de biţi.
d) virgulă mobila, în registrele proprii, pe 64 de biţi şi toate operaţiile de virgulă mobila
55. Un operand imediat cu semn în format scurt va fi:

a) indicat în câmpul instrucţiunii pe 16 biţi, însă, utilizarea sa de către procesor se va face
pe 32 de biţi, completându-se cei mai semnificativi 16 biţi cu valoarea semnului (S).
b) indicat în câmpul datei pe 12 biţi, însă, utilizarea sa de către procesor se va face pe 32 de biţi,
completându-se cei mai semnificativi 12 biţi cu valoarea semnului (S).
c) indicat în câmpul instrucţiunii pe 24 biţi, însă, utilizarea sa de către procesor se va face pe 64
de biţi, completându-se cei mai semnificativi 24 biţi cu valoarea semnului (S).
d) indicat în câmpul instrucţiunii pe 32 biţi, însă, utilizarea sa de către procesor se va face pe 64
de biţi, completându-se cei mai semnificativi 32 biţi cu valoarea semnului (S).
56. Spre deosebire de reprezentarea:

a) in virgula fixa, formatul in virgule mobila permite reprezentarea numerelor reale
foarte mici (=±1038) sau farte mari (=±1038).
b) in virgula mobila, formatul in virgule fixa permite reprezentarea numerelor reale foarte mici
(=±1038) sau farte mari (=±1038).
c) in virgula fixa, formatul in virgule mobila permite reprezentarea numerelor reale foarte mici
(=±1038).
d) in virgula mobila, formatul in virgule fixa permite reprezentarea numerelor reale farte mari
(=±1038).
57. Pentru procesorul de semnul TMS320C32, formatul general al numerelor in:

a) virgula mobila contine trei campuri: campul exponential(E),bitul de semn(S) si
campul fractie(F).
b) virgula mobila contine doua campuri: campul exponential(E),bitul de semn(S
c) virgula fixa contine trei campuri: campul exponential(E),bitul de semn(S) si campul
fractie(F).
d) virgula fixa contine doua campuri: campul exponential(E) si campul fractie(F).
58. In functie de dimensiunile exponentului(E) si ale fractiei (F), procesorul TMS320C32 poate opera
cu:
a) numere in virgula mobile, reprezentate in trei tipuri de formate: format scurt, precizie
simpla sau precizie extinsa.
b) numere in virgula mobile, reprezentate in doua tipuri de formate: format scurt, precizie
simpla
c) numere in virgula fixa, reprezentate in trei tipuri de formate: format scurt, precizie simpla
sau precizie extinsa.
d) numere in virgula fixa, reprezentate in doua tipuri de formate: precizie simpla sau precizie
extinsa.
59. Numerele reale in format scurt sunt reprezentate:

a) in virgula mobila pe 16 biti in complement fata de 2, astfel: 4 biti pentru
exponent, 1 bit de semn si 11 biti pentru campul fractie.
b) in virgula mobila pe 12 biti in complement fata de 2, astfel: 1 bit de semn si 11 biti
pentru campul fractie.
c) in virgula fixa pe 32 biti in complement fata de 2, astfel: 7 biti pentru exponent, 1
bit de semn si 24 biti pentru campul fractie.
d) in virgula mobila pe 24 biti in complement fata de 2, astfel: 4 biti pentru exponent,
1 bit de semn si 19 biti pentru campul fractie.
60. Exponentul este :

a) operand cu senm in complement fata de 2 pe 4 biti, avand valori I intervalul
[-8, 7].
b) operand cu senm in complement fata de 1 pe 4 biti, avand valori I intervalul [-8,
7].
c) operand fara senm in complement fata de 2 pe 4 biti, avand valori I intervalul [-8,
7].
d) operand fara senm in complement fata de 4 pe 8 biti, avand valori I intervalul [-8,
7].
61. Cand un operand imediat este indicat in format scurt in campul instructiunii:
a) el este memorat in registrele procesorului de 32 de biti, aliniat la stanga, pe
pozitiile celor mai semnificativi 16 biti.
b) el este memorat in registrele procesorului de 24 de biti, aliniat la stanga, pe
c) el este memorat in registrele procesorului de 32 de biti, aliniat la dreapta, pe
d) el este memorat in registrele microprocesorului de 32 de biti, aliniat la stanga, pe
62. Numerele reale in format simpla precizie sunt:

a) reprezentate in virgule mobile pe 32 de biti , astfel: 8 biti pentru exponent , 1
bit de semn si 23 de biti pentru campul fractie.
b) reprezentate in virgule mobile pe 32 de biti , astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit
de semn si 23 de biti pentru campul fractie.
c) reprezentate in virgule fixe pe 32 de biti , astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de
semn si 23 de biti pentru campul fractie.
d) reprezentate in virgule fixe pe 64 de biti , astfel: 15 biti pentru exponent , 1 bit de
63. Exponentul este :

a) operand cu senm in complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in
intervalul [--128, 127].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru
reprezentarea numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare
in format simpla precizie este 80000000h.
b) operand fara senm in complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in intervalul
[--128, 127].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea
numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla
precizie este 80000000h.
c) operand cu senm in complement fata de 4 pe16 biti, avand valori in intervalul
[--128, 127].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea
numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla
precizie este 80000000h.
d) operand fara senm in complement fata de 4 pe 16 biti, avand valori in
intervalul [--128, 129].Valoarea minima E=-128 este reprezentata pentru
reprezentarea numarului real 0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in
format simpla precizie este 80000000h.
64. Valorile maxime positive se obtin pentru:

a) E= 127, iar valorile minime positive si negative se obtin pentru E= -127 .
b) E= 128, iar valorile minime positive si negative se obtin pentru E= -128 .
c) E= 126, iar valorile minime positive si negative se obtin pentru E= -126 .
d) E= 132, iar valorile minime positive si negative se obtin pentru E= -132 .
65. Numerele reale in format precizie extinsa sunt:
a) reprezentate in virgule mobila pe 40 de biti, astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de

b) reprezentate in virgule fixa pe 40 de biti, astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de semn si
31 de biti pentru campul fractie.
c) reprezentate in virgule mobila pe 32 de biti, astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de semn
si 23 de biti pentru campul fractie.
d) reprezentate in virgule fixa pe 32 de biti, astfel: 8 biti pentru exponent , 1 bit de semn si
23 de biti pentru campul fractie.
66. Exponentul este operand cu senm in:

a) complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in intervalul [-128, 127].Valoarea
minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea numarului real
0.0(E=-128, S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla precizie este
8000000000h.
b) complement fata de 4 pe 16 biti, avand valori in intervalul [-128, 127].Valoarea
minima E=-128 este reprezentata pentru reprezentarea numarului real 0.0(E=-128,
S=F= 0), a carui reprezentare in format simpla precizie este 8000000000h.
c) complement fata de 2 pe 8 biti, avand valori in intervalul [-127, 128].Valoarea
d) complement fata de 4 pe 8 biti, avand valori in intervalul [-128, 129].Valoarea
67,Valoarea reala in binar este similara formatului anterior,:

a) fractia fiind insa reprezentata pe 31 de biti. Deoarece campul fractie are
dimensiune mai mare, numerele reprezentate vor avea precizie mai mare
fata de formatul simpla precizie.
b) fractia fiind insa reprezentata pe 32 de biti. Deoarece campul fractie are
dimensiune mai mare, numerele reprezentate vor avea precizie mai mare fata de
formatul simpla precizie.
c) fractia fiind insa reprezentata pe 12 de biti. Deoarece campul fractie are
dimensiune mai mici, numerele reprezentate vor avea precizie mai mica fata de
d) fractia fiind insa reprezentata pe 24 de biti. Deoarece campul fractie are
dimensiune mai mare, numerele reprezentate vor avea precizie mai mica fata de
67. De regulă, operaţiile aritmetice şi logice, în funcţie de rezultatul obţinut, setează:

a) indicatorii de condiţie ai registrului ST. De asemenea, setarea
indicatorilor se face şi în cazul instrucţiunilor de încărcare în registre şi
de salvare în memorie.
b) indicatorii de condiţie ai datelori ST. De asemenea, setarea indicatorilor se
face şi în cazul instrucţiunilor de încărcare în registre şi de salvare în
memorie.
c) indicatorii de condiţie ai registrului ST. De asemenea, setarea indicatorilor se
face şi în cazul instrucţiunilor de descărcare în registre şi de salvare în
regustre.
d) datele de condiţie ai memorieii ST. De asemenea, setarea datelor se face şi în
cazul instrucţiunilor de încărcare în registre şi de salvare în memorie.
69.
Din figură, se poate observa că :

a) cei mai puţin semnificativi 8 biţi sunt indicatori de condiţii, iar biţii bit15 +
bit10 şi bit8 reprezintă indicatori de control. Restul biţilor sunt rezervaţi,
valorile citite fiind 0.
b) cei mai multi semnificativi 8 biţi sunt indicatori de condiţii, iar biţii bit15 + bit10
şi bit8 reprezintă indicatori de control. Restul biţilor sunt rezervaţi, valorile citite
fiind 0.
c) cei mai puţin semnificativi 16 biţi sunt indicatori de condiţii, iar biţii bit15 +
bit10 şi bit4 reprezintă indicatori de control. Restul biţilor sunt rezervaţi, valorile
citite fiind 0.
d) cei mai multi semnificativi 8 biţi sunt indicatori de condiţii, iar biţii bit15 + bit10
şi bit8 reprezintă indicatori de control. Restul biţilor sunt rezervaţi, valorile citite
fiind 2.
70. GIE - Global Interrupt Enable :
a) activează sau dezactivează întreruperile procesorului.

b) activează întreruperile procesorului.
c) dezactivează întreruperile procesorului.
d) Nici-o variant corecta
71. Procesorul TMS320C32 poate:
a) adresa un spaţiu total de memorie de 16 Mcuv. pe 32 de biţi, ce poate fi utilizat
pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile
I/O.
b) adresa un spaţiu total de memorie de 16 Mcuv. pe 32 de biţi, ce poate fi utilizat
pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile ALU.
c) adresa un spaţiu total de memorie de 8 Mcuv. pe 32 de biţi, ce poate fi utilizat pentru
memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile I/O.
d) adresa un spaţiu total de memorie de 12 Mcuv. pe 32 de biţi, ce poate fi utilizat
pentru memorarea programelor, a datelor şi a informaţiilor despre unităţile ALU.
72. Multe dintre performanţele procesorului TMS320C32 se datorează:

a) magistralelor interne multiple, ce permit paralelismul în execuţie.
b) magistralelor externe multiple, ce permit paralelismul în execuţie.
c) magistralelor interne minime, ce permit paralelismul în execuţie.
d) magistralelor interne multiple, ce nu permit paralelismul în execuţie.
73. Procesorul are :

a) 7 magistrale interne: 2 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR P), 3
magistrale de date (Bus DATE D, Bus ADR1 D şi Bus ADR2 D) şi 2 magistrale
DMA (Bus DATE DMA şi Bus ADR DMA).
b) 8 magistrale interne: 3 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR P), 3
c) 12 magistrale interne: 3 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR P), 4
d) 6 magistrale interne: 1 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR P), 3
74. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache pentru instrucţiuni,:

a) de dimensiune 64 cuvinte de 32 de biţi.
b) de dimensiune 32 cuvinte de 12 de biţi.
c) de dimensiune 24 cuvinte de 8 de biţi.
d) de dimensiune 12 cuvinte de 6 de biţi.
75. Memoria cache este :

a) organizată în set asociativ pe 2 căi, fiind împărţită în două segmente de câte 32
de cuvinte.
b) organizată în set asociativ pe 3 căi, fiind împărţită în două segmente de câte 32 de
cuvinte.
c) organizată în set asociativ pe 2 căi, fiind împărţită în două segmente de câte 64 de
cuvinte.
d) organizată în set asociativ pe 4 căi, fiind împărţită în două segmente de câte 84 de
cuvinte.
76. Câmpul SSA joacă rol de:

a) etichetă şi va fi comparat cu valorile SSA (etichetele) memorate de cele două
segmente de memorie cache
b) etichetă şi va fi comparat cu valorile SSA (etichetele) memorate de cele trei
c) etichetă şi va fi comparat cu valorile SSA (etichetele) memorate de cele patru
d) etichetă şi va fi comparat cu valorile SSA (etichetele) memorate de cele sase
77. Controlerul DMA este un:

a) periferic programabil, capabil să transfere blocuri de date fără intervenţia
CPU. Utilizând canalele DMA, procesorul TMS320C32 poate astfel lucra cu
memorii externe lente şi cu periferice, fără ca fluxul de date către CPU să fie
redus.
b) periferic neprogramabil, capabil să transfere blocuri de date fără intervenţia CPU.
Utilizând canalele DMA, procesorul TMS320C32 poate astfel lucra cu memorii
externe lente şi cu periferice, fără ca fluxul de date către CPU să fie redus.
c) periferic programabil, capabil să transfere de date cu intervenţia CPU. Utilizând
canalele DMA, procesorul TMS320C32 poate astfel lucra cu memorii externe lente
şi cu periferice, fără ca fluxul de date către CPU să fie redus.
d) periferic neprogramabil, capabil să transfere blocuri de date fără intervenţia ALU.
Utilizând canalele DMA, procesorul TMS320C33 poate astfel lucra cu memorii
externe lente şi cu periferice, fără ca fluxul de date către CPU să fie redus.
78. Cele două canale DMA efectuează transferuri pe :

a) aceeaşi magistrală DMA, într-o manieră alternativă. Accesul celor două canale
la resurse comune se face pe baza unei priorităţi programate. Transferurile se
pot face continuu sau pot fi sincronizate cu întreruperi interne sau externe.
b) aceeaşi magistrală DTA, într-o manieră alternativă. Accesul celor două canale la
resurse comune se face pe baza unei priorităţi programate. Transferurile se pot face
continuu sau pot fi sincronizate cu întreruperi interne sau externe.
c) O magistrală diferita DMA, într-o manieră alternativă. Accesul celor două canale la
resurse comune se face pe baza unei priorităţi programate. Transferurile se pot face
continuu sau pot fi sincronizate cu întreruperi interne sau externe.
d) aceeaşi magistrală DTA, într-o manieră alternativă. Accesul celor două canale la
resurse comune se face pe baza unei priorităţi neprogramate. Transferurile nu se pot
face continuu sau pot fi sincronizate cu întreruperi interne sau externe.
79. Canalele DMA conţin:

a) propriile generatoare de adrese, registre de adrese sursă şi destinaţie precum şi
câte un contor, necesar numărării cuvintelor transferate. Conectarea la
b) alte generatoare de adrese, registre de adrese sursă şi destinaţie Conectarea la
c) propriile generatoare de date, registre de adrese sursă şi destinaţie precum şi câte un
contor, necesar numărării cuvintelor transferate.
d) propriile generatoare de adrese, registre de date sursă şi destinaţie precum şi câte un
contor, necesar numărării cuvintelor primite. Conectarea la resursele sistemului se
face prin magistrale separate DMA
80. Suma ponderată cu numerele k1, şi respectiv k2, este dată de relaţia următoare:
a) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
b) z(i) = k1 · x(i) - k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
c) z(i) = k1 · x(i) * k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
d) z(i) = k1 · x(i) / k2 · y(i), unde i = 1 ... 5.
81. In cadrul programului, în care se determină suma ponderată a elementelor a doi vectori,
se exemplifică:
a) adresarea indirectă prin intermediul registrelor auxiliare şi se pune în evidenţă
maniera de lucru cu instrucţiunea de repetare a unui bloc de instrucţiuni.
b) adresarea directa prin intermediul registrelor auxiliare şi se pune în evidenţă maniera de
lucru cu instrucţiunea de repetare a unui bloc de instrucţiuni.
c) adresarea indirectă prin intermediul registrelor auxiliare şi se pune în evidenţă maniera de
lucru cu instrucţiunea de repetare a unui bloc de date.
d) adresarea directa prin intermediul registrelor auxiliare şi se pune în evidenţă maniera de
lucru cu instrucţiunea de repetare a unui bloc de date.
82. După încărcarea programului în memoria SRAM a platformei DSProto32 şi după

dezasamblarea acestuia, se obţine de fapt:
a) acelaşi program, dar care nu mai conţine simboluri.

b) acelaşi program, dar care conţine simboluri.
c) Program diferit, dar care nu mai conţine simboluri.
d) Program diferit, dar care conţine simboluri.
83. Norma euclidiană a unui vector X ϵ Rn se defineşte prin relaţia următoare:
a)
b)
c)
d)
84. Pentru a calcula norma euclidiană a unui vector, trebuie:
a) să se calculeze şi radicalul unui număr pozitiv, calcul care se realizează cu o

subrutină de calcul al radicalului
b) să se calculeze şi radicalul unui număr negativ, calcul care se realizează cu o subrutină de
calcul al radicalului
c) să se calculeze şi radicalul unui număr pozitiv, calcul care se realizează cu o rutină de
d) să se calculeze şi radicalul unui număr negativ, calcul care se realizează cu o rutină de
85. Elementele vectorului sunt accesate prin intermediul:
a) indicelui aflat în registrul ar0, iar adresa de memorie din registrul ar0 se
incrementează după fiecare încărcare a datei din memorie în registrul r1.
b) indicelui aflat în registrul ar0, iar adresa de memorie din registrul ar0 se incrementează
după fiecare încărcare a datei din memorie în registrul r2.
c) indicelui aflat în registrul ar0, iar adresa de memorie din registrul ar1 se incrementează
după fiecare încărcare a datei din memorie în registrul r1.
d) indicelui aflat în registrul ar0, iar adresa de date din registrul ar0 se incrementează după
fiecare încărcare a datei din memorie în registrul r1.
86. Pentru spaţiul vectorial euclidian n-dimensional, metrica se defineşte ca fiind:

a) distanţa generală Minkovski.
b) distanţa generală Hamming
c) distanţa generală Manhattan,.
d) distanţa generală Tanimoto.
87. În aplicaţiile practice este important ca metrica să fie:

a) adecvată structurii spaţiale a datelor de intrare, deci alegerea unei distanţe este
echivalentă cu a postula o anumită geometrie a clusterilor (norilor).
b) adecvată structurii spaţiale a datelor de iesire, deci alegerea unei distanţe este echivalentă
cu a postula o anumită geometrie a clusterilor (norilor).
c) neadecvată structurii spaţiale a datelor de intrare, deci alegerea unei distanţe este
echivalentă cu a postula o anumită geometrie a clusterilor (norilor).
d) adecvată structurii a datelor de iesire, deci alegerea unei distanţe este echivalentă cu a
postula o anumită geometrie a clusterilor (norilor).
88. Măsura similarităţii este:

a) cu atât mai mare cu cât distanţa dintre cele două puncte este mai mică, valoarea
maximă obţinându-se când cele două puncte coincid.
b) cu atât mai mare cu cât distanţa dintre cele două puncte este mai mare, valoarea maximă
obţinându-se când cele două puncte coincid.
c) cu atât mai mica cu cât distanţa dintre cele două puncte este mai mică, valoarea minima
obţinându-se când cele două puncte coincid.
d) Nici-o variant de raspuns.
89. Listingul programului este:

a) însoţit de comentarii care permit înţelegerea algoritmului de calcul al distanţei
euclidiene.
b) însoţit de comentarii care nu permit înţelegerea algoritmului de calcul al distanţei
euclidiene.
c) însoţit de comentarii care permit înţelegerea algoritmului de calcul al distanţei Hamming.
d) Nici-o varianta de raspuns
1. Procesoarele numerice de semnal sunt:
a) sisteme de calcul programabile de tip “single-chip”;
b) sisteme de calcul neprogramabile de tip “single-chip”;

c) sisteme de calcul neprogramabile de tip “multi-chip”;
d) sisteme de calcul programabile de tip “multi-chip”.
2. Generatia procesoarelor numerice de virgule fixa din familia TMS320 sunt:
a) ‘C20x, ‘C24x, ‘C54x si ‘C62x
b) ‘C22x, ‘C24x, ‘C58x si ‘C62x
c) ‘C20x, ‘C24x, ‘C3x si ‘C62x
d) ‘C3x, ‘C4x, ‘C67x si ‘C62x
3. Procesoarele de semnal din gama TMS320C3x produse de Texas Instruments

sunt realizate in tehnologia:
a) MOS si lucreaza cu numere in virgula mobila pe 16 biti.
b) CMOS si lucreaza cu numere in virgula mobila pe 64 biti.
c) MOS si lucreaza cu numere in virgula fixa pe 32 biti.
d) CMOS si lucreaza cu numere in virgula mobila pe 32 biti.
4. Procesoarele numerice de semnal sunt optimizate pentru:
a) operatii de prelucrare analogical si lucreaza cu date de tip “multi –cip”;
b) operatii de prelucrare analogica si lucreaza cu date de tip semnal;
c) operatii de prelucrare numerica si lucreaza cu date de tip “single-cip”;
d) operatii de prelucrare numerica si lucreaza cu date de tip semnal;
5. Semnalele aleatoare au o evolutie in timp supusa hazardului si:
a) pot fi exprimate analitic printr-o functie de timp;
b) nu pot fi exprimate analitic printr-o functie de timp;
c) pot fi exprimate analitic printr-o functie de amplitudine;
d) nu pot fi exprimate sintetic printr-o functie de timp
6. Semnalele cu timp continuu sunt numite:
a) semnale analogice;
b) semnale discrete;
c) semnale electrice;
d) semnale digitale.
7. Semnalele esantionate au variatie:
a) continua in amplitudie, deoarece esantioanele au o valoare egala cu

amplitudinea semnalului la momentul respective;
b) discontinua in amplitudie, deoarece esantioanele au o valoare egala cu

c) continua in perioada, deoarece esantioanele au o valoare egala cu perioada

semnalului la momentul respective;
d) discontinua in amplitudie, deoarece esantioanele au o valoare inegala cu

8. Prelucrarea numerica a semnalelor (DSP) este:
a) ramura a prelucrarii analogice, care include metode si tehnici specific prelucrarii

semnalelor, utilizand procesoare specializate;
b) ramura a prelucrarii periodice, care include metode si tehnici specific prelucrarii

c) ramura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specific prelucrarii

semnalelor, utilizand procesoare specializate.
d) ramura a prelucrarii analogice, care include metode specifice prelucrarii

9. Semnalele provenite din lumea reala, furnizate sistemului de prelucrare

numerica (SPN), pot fi:
a) semnale numerice discrete sau analogice.
b) semnale numerice discrete
c) semnale analogice
d) nici-o varianata de raspuns.
10. Frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mare decat:

a) dublul frecventei maxime, petru fiecare semnal adus la convertorul analog
numeric;
b) triplul frecventei maxime, petru fiecare semnal adus la convertorul analog

numeric;
c) dublul frecventei minime, petru fiecare semnal adus la convertorul analog

numeric.
d) triplul frecventei maxime, petru fiecare semnal adus la procesorul analog

numeric.
Circei
1. 1) Procesoarele numerice de semnal sunt 2. Cum se numesc procesoarele numerice de semnal in

destinate prelucrarii complexe a: literatura de specialitate?
a) Semnalelor analogice a) PNS-uri
b) Semnalelor digitale b) PDS-uri
c) Semnalelor sinusoidale c) DSP-uri
d) Semnalelor analogice discrete in timp d) PSN-uri
3. Tenditele dezvoltarii tehnologice au in vedere 4. Pe cati biti lucreaza procesoarele de semnal din gama
urmatoarele aspecte: TMS320C3x produse de firma Texas Instruments
realizate cu tehnologie CMOS ?
a) Creșterea frecvenței interne de lucru a a) 64 biti
procesoarelor ce se poate face explicit prin
îmbunătățirea calității tranzistoarelor și implicit
prin micșorarea dimensiunii tranzistoarelor și a
distanțelor dintre ele.
b) Marirea densitatii de integrare prin marirea b) 18 biti

dimensiunii tranzistoarelor si implicit diminuarea
numarului de tranzistoare pe unitatea de
suprafata a chip-ului
c) Marirea consumului energetic și a puterii disipate c) 16 biti

ce tind să scada odată cu frecvența de lucru a
procesoarelor.
d) Scaderea frecvenței interne de lucru a d) 32 biti
procesoarelor ce se poate face explicit prin
îmbunătățirea calității tranzistoarelor și implicit
prin micșorarea dimensiunii tranzistoarelor și a
distanțelor dintre ele.
5. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? 6. Semnalele deterministe au:
a) Numim semnal, o marime fizica masurabila a) O evolutie in timp predefinita, neafectata de
dependenta de timp care poate fi purtatoare de hazard ,care poate fi exprimata analitic print-o
informatie dar care nu poate fi prelucrata sau fractie de timp de forma x(t). Ele sunt previzibile pe
transmisa la distanta intre doua sisteme. un interval de timp nelimitat si de aceea nu sunt
purtatoare de informatie
b) Numim semnal, o marime fizica masurabila b) O evolutie in timp, supusa hazardului si nu poate fi
dependenta de timp care poate fi purtatoare de exprimata analitic print-o fractie de timp de forma
informatie si care poate fi prelucrata sau x(t). Ele sunt previzibile pe un interval de timp
transmisa la distanta intre doua sisteme nelimitat si de aceea nu sunt purtatoare de
informatie
c) Numim semnal, o marime fizica nemasurabila c) O evolutie in timp predefinita, neafectata de
dependenta de timp care poate fi purtatoare de hazard ,care nu poate fi exprimata analitic print-o
informatie si care poate fi prelucrata sau fractie de timp de forma x(t). Ele sunt previzibile pe
transmisa la distanta intre doua sisteme un interval de timp nelimitat si de aceea nu sunt
purtatoare de informatie
d) Numim semnal, o marime fizica nemasurabila d) O evolutie in timp, supusa hazardului si poate fi
dependenta de timp care poate fi purtatoare de exprimata analitic print-o fractie de timp de forma
informatie dar care nu poate fi prelucrata sau x(t). Ele sunt previzibile pe un interval de timp
transmisa la distanta intre doua sisteme nelimitat si de aceea nu sunt purtatoare de
informatie
7. Ce sunt perturbatiile? 8. Ce reprezinta prelucrarea numerica (DP=Digital
Processing)?
a) Perturbatiile sunt exemple de semnale aleatoare a) Reprezinta o ramura a prelucrarii numerice care
care nu afecteaza sistemele de transmitere dar include metode si tehnici specifice prelucrarii
afecteaza prelucrarea informatiilor semnalelor.
b) Perturbatiile sunt exemple de semnale aleatoare b) Reprezinta o ramura a prelucrarii numerice care
care afecteaza sistemele de transmitere dar nu si include metode si tehnici specifice prelucrarii
prelucrarea informatiilor semnalelor utilizand procesoare specializate.
c) Perturbatiile sunt exemple de semnale aleatoare c) Reprezinta ansamblul de metode si tehnici
care nu afecteaza sistemele de transmitere si utilizate pentru analiza sau modificarea
prelucrare a informatiilor informatiilor, reprezentate prin secvente discrete
de numere, cu ajutorul calculatorului.
d) Perturbatiile sunt exemple de semnale aleatoare d) Reprezinta ansamblul de metode si tehnici utilizate
care afecteaza sistemele de transmitere si pentru analiza sau modificarea informatiilor,
prelucrare a informatiilor reprezentate prin secvente discrete de numere,
ajutorul osciloscopului.
9. Cum trebuie sa fie frecventa de esantionare fata de 10. Care din caracteristicile de mai jos sunt false si nu
frecventa maxima pentru ca semnalul sa fie adus la trebuie sa le indeplineasca un sistem de prelucrare
convertorul analog numeric? numeric?
a) Frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mare a) repetabilitatea , adaptabilitatea.
decat dublul frecventei maxime.
b) Frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mica b) eficienta economica.
c) Frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mare c) sensibilitatea redusă la perturbații .
decat triplul frecventei maxime.
d) Frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mica d) reprogramabilitatea, stabilitatea.
decat triplul frecventei maxime.
11. Semnalele cu timp discret sunt numite: 12. Semnalele cu timp continuu sunt numite:
a) Semnale neperiodice a) Semnele analogice
b) Semnale discrete b) Semnale discrete
c) Semnale analogice c) Semnale periodice
d) Semnale periodice d) Semnale neperiodice
13. Prescurtarea ADC reprezinta: 14. Determinarea pasului de cuantizare se face in functie de
nr de biti si pe baza valorilor de referinta ale semnalului
analogic primite de:
a) Convertor analog/digital a) CAN din exterior
b) Convertor audio/digital b) SPN din exterior
c) Convertor analog/numeric c) CAN din interior
d) Convertor audio/analog d) SPN din interior
15. Daca perioada de esantionare este aleasa corespunzator, 16. Cum se numesc tehnicile de prelucrare numerica a
semnalul esantionat contine intreaga informatie de semnalelor care sunt implementate pe o clasa de
interes despre semnalul: sisteme de prelucrare numerica?
a) discontinu a) Tehnica electronica
b) continu b) Tehnica incorporata
c) digital c) Sisteme incoroporate
d) analogic d) Sisteme electronice
17. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? 18. Care sunt principalele avantaje ale sistemelor incorporate
cu DSP-uri?
a) Sistemele incorporate nu contin procesoare a) Complexitatea, repetabilitatea si eficienta
numerice de semnal dar contin sisteme spefice
aplicatiei.
b) Sistemele incorporate contin procesoare numerice b) Capacitatea, memorarea si costurile reduse.
de semnal si sisteme specifice aplicatiei
c) Sistemele incorporate contin procesoare numerice c) Versatilitatea, simplitatea si securitatea
de semnal dar nu contin sisteme specifice
aplicatiei.
d) Sistemele incorporate nu contin procesoare d) Simplitatea, versatilitatea si repetabilitatea
numerice de semnal si sisteme specifice aplicatiei.
19. Pentru o ora de inregistrare digitala este necesara o 20. Sonarul activ emite pulsuri in apa cu frecvente de?
memorie de:
a) 1Mo a) 2KHz-40KHz
b) 3Mo b) 5 KHz-30 KHz
c) 5Mo c) 10 KHz-50 KHz
d) 6Mo d) 3 KHz-45 KHz
21. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? 22. Pentru inregistrarea unei secunde de transmisie TV avem
nevoie de o memorie de:
a) Utilizarea DSP-urilor in seismolografie a permis a) <50Mo
inregistarrea ecourilor pana la 20km adancime.
b) Utilizarea DSP-urilor in seismolografie a permis b) >10MO
c) Utilizarea DSP-urilor in seismolografie a permis c) <10Mo
d) Utilizarea DSP-urilor in seismolografie a permis d) >50Mo
23. Care este abrevirea pentru ”Imagistica prin rezonanta 24. Care afirmatie este falsa?
magnetica”?
a) MRI a) Tomografia computerizata este un exemplu clasic
de prelucrare numerica asemnalelor.
b) RMI b) Rezonanta magnetica nu poate fi implementata
fara utilizarea tehnicilor de prelucrare numerica.
c) MIR c) Bunurile de larg consum in cazul sistemelor video
sunt ieftine.
d) IRM d) DSP-urile pot imbunatatii calitatea imaginilor .
25. Cum este structura interna a arhitecturii von Neumann? 26. Cum se realizeaza operatiile de transfer in magistrala
interna din arhitectura von Neumann?
a) Mai simpla dar mai costisitoare a) Transfer periferic
b) Mai simpla si mai ieftina b) Transfer de date
c) Complexa si mai ieftina c) Transfer simultan
d) Complexa dar mai costisitoare d) Transfer alternativ
27. Deseori sistemele single-chip din arhitectura von 28. Care sunt adresele MP in arhitectura Harvard?
Neumann sunt:
a) programate a) ROM, PROM
b) programabile b) RAM, EPROM
c) Actualizate c) ROM,RAM
d) Actualizabile d) PROM, EPROM
29. Care sunt adresele MD in arhitectura Harvard? 30. In sistemele incorporate, capacitatea de memorare a
memoriei de program este mult mai mare decat a
memoriei de date ceea ce inseamna ca:
a) ROM a) Magistrala de adrese a MP este mai mica decat cea
a MD
b) RAM b) Magistrala de adrese a MP este la fel de mare ca
cea MD
c) PROM c) Magistrala de adrese a MP este la fel de mica ca
cea MD
d) EPROM d) Magistrala de adrese a MP este mai mare decat
cea a MD
31. Cand se citesc instructiuni din MP pentru a fi 32. Ce reprezinta instructiunea TBLRD?
decodificate si executate memoria este adresata cu
adresa:
a) ADRP a) Table pointer
b) ADRD b) Table write
c) TBLAT c) Table read
d) TBLRD d) Table lateh
33. Memoria de date MDX este folosita pentru transferul de 34. Tms320C80 contine 4 procesoare centrale pe:
date cu:
a) DMA a) 16 biti de virgula mobila
b) MP b) 16 biti de virgula fixa
c) MDY c) 32 biti de virgula mobila
d) MD d) 32 biti de virgula fixa
35. La microprocesoarele pe 32 biti, unitatile de virgula fixa 36. La microprocesoarele pe 32 biti, unitatile de virgula
efectueaza prelucrari folosind registre utilizator pe: mobila prelucreaza operanzi cu dimensiunea maxima pe
32 biti, insa pentru a nu pierde din precizia calculului au
registrele temporare pe:
a) 8 biti a) 32 biti
37. Care din variantele urmatoare nu este un flux de 38. Controlerul cu ROM(CROM) primeste din exterior o
informatie primar? instructiune si o executa, trimitand comenzi catre RALU
sau in exterior cu ajutorul liniilor:
a) INSTR a) IND, COM
b) DIN b) COM, SYNC
c) DOUT c) INSTR, SYNC
d) SYNC d) CLK, IND
39. In memoria ROM din automatul de control: 40. Procesorul central executa instructiuni, dintr-un program
aflat intr-o memorie externa, intr-un interval de timp
numit:
a) Setul de instructiuni este predefinit si nu poate fi a) Ciclu masina
modificat de utilizator
b) Setul de instructiuni nu este predefinit si nu poate b) Ciclu instructiune
fi modificat de utilizator
c) Setul de instructiuni este predefinit si poate fi c) Ciclu primar
d) Setul de instructiuni nu predefinit si dar poate fi d) Ciclu secundar
41. De la ce vine acronimul CISC? 42. De la ce vine acronimul RISC?
a) Circuit Switch a) Reduced Instruction Set Computer
b) Circuit Instruction Set Computer b) Reduced Instruction Set Computing
c) Complex Instruction Set Computer c) Reduced Instruction Set Code
d) Central Instruction Set Computer d) Reduced Instruction Set Class
43. Primul octet al unei instructiuni contine codul 44. Principalele dezavantaje ale procesoarelor CISC sunt in
instructiunii respective numit si: numar de:
a) Multi-octet a) 2
b) Pseudocod b) 3
c) Instruction pointer c) 4
d) Opcode d) 5
45. Care este principalul avantaj al procesoarelor CISC 46. Fiecare instructiune a unui procesor din RISC contine in
CROM :
a) Programarea usora a) O singura microinstructiune
b) Pretul redus b) Doua microinstructiuni
c) Executarea lor dureaza mai putin c) Trei microinstructiuni
d) Structura unitatii de control este complexa d) Patru microinstructiuni
47. La microprocesoarele RISC setul de instructiuni este: 48. Pentru DSP-urile de 16 biti lungimea instructiunilor este
de:
a) Complet a) 8 biti
b) Complex b) 16 biti
c) Redus c) 32 biti
d) Extins d) 24 biti
49. Adresarea la registru pentru TMS320C32, se uitilizeaza in 50. Adresarea directa pentru TMS320C32 se indica in campul
cazul in care operandul se gaseste intr-unul din instructiunii utilizand-se sintaxa:
registrele?
a) Unitatii periferice a) @expr
b) Unitatii centrale b) //expr
c) Unitatii de prelucrare c) *+ARn
d) Unitatii externe d) #expr
51. Cum se calculeaza adresarea directa? 52. Ce reprezinta urmatorul tip de adresare indirecta
„*+ARn(depl)”?
a) Prin concatenarea a 8 biti cu cei 24 biti ai a) Adresa este calculata prin impartire
cuvantului instructiune de 32 de biti.
b) Prin concatenarea a 16 biti cu cei 24 biti ai b) Adresa este calculata prin imultire
c) Prin concatenarea a 8 biti cu cei 16 biti ai c) Adresa este calculata prin scadere
d) Prin concatenarea a 8 biti cu cei 32 biti ai d) Adresa este calculata prin adunare
53. Flexibilitatea adresării indirecte se datorează faptului că 54. Fie R0=00 0000 0000 inainte de executie. Folosind o
unităţile aritmetice ARAU modifică registrele auxiliare în adresare imediata pentru R0 care este forma finala?
paralel cu operaţiile efectuate de :
a) CPU a) R0= 00 0000 FFFF
b) PC b) R0= 00 FFFF FFFF
c) DP c) R0= FF FFFF FFFF
d) MD d) R0=FF 0000 0000
55. Procesorul de semnal TMS320C32 poate opera cu trei 56. Dacă operandul este număr întreg fără semn, considerat
tipuri de date numerice. Care din cele 4 variante nu este implicit număr natural, atunci toate cele 2N combinaţii
corecta? binare vor reprezenta numere naturale, iar intervalul de
reprezentare pe N biţi este?
a) Numere intregi fara semn a) I1 = [0, 2N].
b) Numere intregi cu semn b) I1 = [0, 2N+1].
c) Numere reale reprezentate in virgula fixa c) I1 = [1, 2N-1].
d) Numere reale reprezentate in virgula mobila d) I1 = [0, 2N-1].
57. Care este intervalul de reprezentare pentru numerele 58. Cum sunt reprezentate numerele reale în virgulă mobilă?
întregi cu semn în format scurt, care sunt reprezentate
pe 16 biţi, în complement faţă de 2 ?
a) I2 = [2^15, 2^15-1]. a) M*BÊ
b) I2 = [-2^15, 2^15-1]. b) M*B
c) I2 = [-2^15, 2^15+1]. c) M*B*E
d) I2 = [2^15, 2^15+1]. d) M*E^B
59. Formula generală de calcul al unui număr real x, 60. Care este formatul general al numerelor in virgula mobila
reprezentat în virgulă mobilă în formatul specific pentru procesorul de semnal TMS320C32?
procesorului TMS320C32, este:
a) x=SS.F2*2 a) campul fractie, bitul de semn si mantisa
b) x=SS.F2 b) Campul exponent si campul fractie
c) x=SS.F2*2Ê c) Bitul de semn si mantisa
d) x=SS*F2*2Ê d) campul exponent, bitul de semn si campul fractie
61. Numerele reale în format scurt sunt reprezentate în 62. Când un operand imediat este indicat în format scurt în
virgulă mobilă pe 16 biţi în complement faţă de 2, astfel: câmpul instrucţiunii, el este memorat în registrele
procesorului de 32 de biţi, aliniat la stânga, pe poziţiile
celor mai semnificativi:
a) 3 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 12 biţi a) 16 biţi.
pentru câmpul fracţi
b) 4 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 11 biţi b) 32 biţi.
c) 4 biţi pentru exponent, 4 biti de semn şi 8 biţi c) 8 biţi.
d) 1 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 14 biţi d) 64 biţi.
63. Din ce este alcatuita mantisa pentru numerele reale in 64. Cum sunt reprezentate numerele reale în virgulă mobilă
format scurt? pe 32 de biţi în format simplă precizie ?
a) 1 bit de exponent si 10 biti pentru campul fractie a) 4 biţi pentru exponent, 4 bit de semn şi 24 de biţi
pentru câmpul fracţie
b) 1 bit de semn si 10 biti pentru campul fractie b) 4 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 27 de biţi
c) 1 bit de semn si 11 biti pentru campul fractie c) 8 biţi pentru exponent, 4 bit de semn şi 20 de biţi
d) 1 bit de exponent si 11 biti pentru campul fractie d) 8 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 23 de biţi
65. Care este intervalul de reprezentare pentru numerele 66. Care este reprezentarea numarului E=-128 in format de
reale in format simpla precizie? simpla precizie?
a) [-128, 127] a) 00000008h
b) [-127, 128] b) 80000000h
c) [-127, 127] c) 0000000008h
d) [-128, 128] d) 8000000000h
67. Cum sunt reprezentate numerele reale în virgulă mobilă 68. Care este intervalul de reprezentare pentru numerele
pe 40 de biţi în format precizie extinsa? reale in format precizie extinsa?
a) 4 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 35 de biţi a) [-128, 127]
b) 4 biţi pentru exponent, 4 bit de semn şi 32 de biţi b) [-127, 128]
c) 8 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 31 de biţi c) [-127, 127]
d) 8 biţi pentru exponent, 4 bit de semn şi 28 de biţi d) [-128, 128]
69. Care este reprezentarea numarului E=-128 in format de 70. Ce reprezinta indicatorul de stare „Carry Flag”?
precizie extinsa?
a) 80000000h. a) Indicator de transport
b) 00000008h. b) Indicator de citire
c) 0000000008h. c) Indicator de scriere
d) 8000000000h. d) Indicator de control
71. Ce preprezinta indicatorul de stare „Latched Overflow 72. Ce preprezinta indicatorul de stare „Program Width
Flag”? Status”?
a) indicator de rezultat negativ. a) activează sau dezactivează cache-ul de instrucţiuni
b) Indicator care este setat de fiecare data cand este b) setează semnalele externe de întrerupere INT3-
setat si indicatorul V INT0 pentru activare pe palier sau pe front
c) Orice operaţie care nu produce toate condiţiile c) indică starea pinului extern PRGW
şterge indicatorul V
d) indicator care este setat de fiecare dată când este d) Dacă RM=1, atunci registrul PC este modificat de
setat şi indicatorul UF. instrucţiunile de repetare bloc sau repetare
instrucţiune.
73. Organizarea memoriei interne ROM la TMS320C32 74. Cate magistrale interne are procesorul TMS320C32?
permite un numar de accesări de către CPU într-un
singur ciclu maşină. Care este numarul de accesari?
a) 1 a) 7 magistrale interne
b) 2 b) 10 magistrale interne
c) 5 c) 3 magistrale interne
d) 8 d) 5magistrale interne
75. Care sunt cele 2 magistralele de program? 76. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache
pentru instrucţiuni, de dimensiune 64 cuvinte de:
a) Bus ADR1 D si Bus ADR2 D a) 8 de biţi
b) Bus DATE D si Bus ADR1 D b) 16 de biţi
c) Bus ADR DMA si Bus DATE DMA c) 32 de biţi
d) Bus DATA P şi Bus ADR P d) 64 de biţi
77. Câmpurile adresei de memorie pentru algoritmul 78. Ce reprezinta acronimul SSA?
memoriei cache pe 24 de biţi este împărţită în 2 câmpuri:
a) adresa de start a segmentului pe 19 biţi şi, a) Software suport
respectiv, numărul cuvântului în interiorul
segmentului pe 5 biţi
b) adresa de start a segmentului pe 10 biţi şi, b) Adresa de start a segmentului
c) adresa de start a segmentului pe 16 biţi şi, c) Securitatea adresei
d) adresa de start a segmentului pe 8 biţi şi, d) Starea sistemului actual
79. În cazul procesorului TMS320C32, utilizatorul poate să 80. Cum este mapat e registrul de control DMA0 in spatiul de
aleagă una din următoarele 3 priorităţi predefinite. Care memorare a controlerul DMA la TMS320C32?
varianta este cea falsa?
a) CPU are totdeauna prioritate faţă de DMA a) 808000h
b) DMA are totdeauna prioritate faţă de CPU b) 808004h
c) Doar CPU are prioritate si DMA nu are c) 808006h
d) CPU are prioritate, iar la următorul acces simultan d) 808010h
la o resursă comună, controlerul DMA va avea
prioritate
81. Cum este mapat e registrul numarator DMA0 in spatiul 82. Daca se notează cu x şi y cei doi vectori, atunci suma
de memorare a controlerul DMA la TMS320C32? ponderată cu numerele k1, şi respectiv k2, este dată de
relaţia următoare:
a) 808010h a) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i=1
b) 808014h b) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i=1...5
c) 808016h c) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i=5
d) 808018h d) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i), unde i=5...10
83. Ce reprezinta instructiunea „.bss rez”? 84. Ce reprezinta instructiunea „or 0800h,st”?
a) Se rezervă spaţiu de memorie pentru vectorul a) Activarea registrului st
rezultat
b) Adresa de început SRAM b) Activarea intreruperilor
c) Rezervarea vectorilor c) Activarea memoriei cache
d) Adresa de inceput a vectorilor d) Activarea rubrutinei
85. Norma euclidiană a unui vector se defineşte 86. Elementele vectorului sunt accesate prin intermediul
prin relaţia următoare: indicelui aflat:
a) a) In registrul ar0
b) b) In registrul ar1
c) c) In registrul r0
d) d) In registrul r1
87. Ce reprezinta instructiunea „mem_addr .set”? 88. Care din conditiile de mai jos nu este o masura generala a
disimilaritatii?
a) Adresa de memorie a) Pozitivitate
b) Adresa de început SRAM b) Simetrie
c) Cel mai semnificativ bit c) Continuitatea
d) Dimensiunea vectorului d) Inegalitatea triunghiului
89. Ce reprezinta instructiunea „Adv_1 .word V_1”? 90. Ce reprezinta instructiunea „call SQRT”?
a) Adresa de inceput a elemetelor vectorului unu a) Apel rezultat
b) Dimensiunea vectorului unu b) Apel memorie
c) Memorarea vectorului unu c) Apel bucla
d) Citirea vectorului unu d) Apel subrutina radical
iordache
1. 1)Procesoarele digitale de semnal din gama TMS320C3x 2. Procesorul TMS320C3x poate efectuarea simultan un
sunt realizate in tehnologie CMOS si lucreaza cu numere numar de :
in virgula mobila :
a) Pe 8 biti a) 30 operatii
b) Pe 16 biti b) 11 operatii
c) Pe 32 biti c) 12 operatii
d) Pe 40 biti d) 20 operatii
3. Dsp-urile sunt sisteme de calcul programabile ce contin: 4. Ce reprezinta un semnal?
a) Un singur chip a) O marime fizica masurabila dependenta de timp
care poate fi purtatoare de informatie si care
poate fi prelucrata sau transmisa la distanta intre
doua sisteme.
b) 2 chip-uri b) este o funcţie scalară ce nu variaza in timp
c) 4 chip-uri c) un semnal reprezinta o sectiune dintr-un
conductor de cupru.
d) Mai multe chip uri d) este orice current ce strabate un conductor ce
depaseste valoarea de 1 A.
5. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 6. In general ca suport de informatii sunt utilizate:
a) Semnalele deterministe sunt previzibile pe un a) semnale deterministe
interval de timp nelimitat si de aceea nu sunt
purtatoare de informatii.
b) Semnalele aleatoare au o evolutie in timp care nu b) semnale aleatoare
este supusa hazardului si pot fi exprimate analitic
print-o functie de timp.
c) Perturbatiile nu sunt exemple de semnale c) semnal electric
aleatoare care efectuiaza sisteme de transfer si
prelucrare a informatiilor.
d) Semnalele deterministe sunt purtatoare de d) semnal electromagnetic
informatie.
7. Un semnal discret se poate obtine dintr-un semnal 8. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica
analogic prin operatia de: a prelucrarii numerice de semnal?
a) cuantizare a) semnalele provin din lumea reala, ceea ce
presupune masurarea semnalelor, conversia in
format numeric si prelucrarea in timp real a
semnalelor.
b) esantionare b) frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mare
c) modulare c) semnalele analogice trebuie convertite numeric
pentru a putea fi ulterior prelucrate
d) demodulare d) semnalele prelucrate nu sunt discrete.
9. Cat trebuie sa fie frecventa de esantonare? 10. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a) mai mare decat dublul frecventei maxime a) Filtrarea digitala are loc inaintea convertorului
analog-numeric.
b) mai mica decat dublul frecventei maxime b) Filtrarea analogica este mai eficienta decat filtrarea
digitala
c) de 3 ori mai mare decat frecventa maxima c) Filtrarea analogica presupune introducerea unui
filtru analogic inainte de convertorul analog-
numeric.
d) egala cu frecventa maxima d) Filtrarea digitala nu este realizata de DSP.
11. Ce anume incarca degeaba sistemul de prelucrare 12. Care este diferenta dintre un calculator de uz general si
numerica? sistemele incorporate?
a) O frecventa de esantionare prea mica generand a) Sistgemele incorporate nu permit o flexibilitate
esantioane insuficiente mare a mediilor de programare.
b) o frecventa de esantionare prea mare generand b) Sistemele incorporate permit interactiuni
prea multe esantioane complexe cu utilizatorul.
c) o tensiune de alimentare neadegvata c) Limbajul de programare de nivel inalt este o forma
de comunicare cu utilizatorul.
d) un semnal prea slab aplicat la intrare d) Sistemele incorporate dispun de o gama foarte
larga de limbaje de programare.
13. Care din urmatoarele sisteme incorporate fac parte din 14. Care din urmatoarele afirmatii despre sistemele
categoria produselor performante cu DSP-uri? incorporate cu DSP-uri este adevarata?
a) CD/DVD player/ recorder a) Sistemele incorporate nu pot fi reprogramate
pentru alte aplicatii.
b) Sisteme de supraveghere si Securitate b) Acestea nu pot fi usor duplicate depinzand
puternic de tolerantele componentelor.
c) Echipamente video de teleconferinta. c) Sistemele incorporate pot rezolva multe probleme
mai usor prin sisteme de prelucrare numerica,
decat prin sisteme analogice.
d) Sisteme de prelucrare a semnalelor radar. d) Raspunsul acestor sisteme depind de variatia
temperaturii.
15. Ce este procesorul numeric de semnal? 16. Care este modul in care procesorul numeric abordeaza
recunoasterea vorbirii?
a) Are ca scop conversia semnalelor din analogic in a) O parte din cuvintele semnalului vocal sunt izolate
digital. si apoi analizate.
b) Este un microprocessor ce are in componenta b) Semnalul vocal primit este filtrat cu ajutorul unui
software doar unitate centrala si unitate de filtru digital astfel realizanduse procesul de
comunicatie intrare-iesire. recunoastere a vorbirii.
c) Este un microprocesor specialicat cu o arhitectura c) Toate variantele sunt corecte.
proiectata special pentru diverse aplicatii cu
operatii intensive de calcul numeric necesare
sistemelor de timp real pentru prelucrarea
semnalelor.
d) Nici una dintre variante. d) Aceasta se realizeaza in doi pasi si anume prin
extragerea trasaturilor caracteristici si apoi
potrivirea trasatrilor.
17. Care din urmatoarele afirmatii este falsa? 18. Prin ce metode pot inbunatati DSP-urile caitatea
imaginilor luate in conditii nefavorabile?
a) Sonarul pasiv asculta sunetele subacvatice, ce pot a) Prin stocarea acestora in memoria RAM.
include: turbulente naturale,vietati marine,
zgomote mecanice, nu emite energie fiind practiv
invizibil.
b) Sonarul activ emite pulsuri in apa, cu frecvente b) Acestea sunt analizate si se alege cea mai clara.
2MHz…..40MHz si analizeaza ecourile
receptionate.
c) Sonarul este un acronim de la SOund NAvigation c) Prim ajustarea contrastului si a luminozitatii ,
and Ranging, putand fi de doua tipuri: active si recunoasterea formelor, controlul focalizarii.
pasiv.
d) Sonarul activ este folosit pentru detectarea d) Toate variantele sunt corecte.
corpurilor submarine, navigarie, realizarea hartilor
fundului marii.
19. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o problema din 20. Pe ce se bazeaza comprimarea imaginilor utilizand DSP-
medicina care a fost rezolvata cu ajutorul DSP-urilor. uri?
a) Infiintarea unei baze de date pentru evidenta a) Se bazeaza pe stocarea acestora in memoria RAM.
pacientilor
b) Infiintarea unui aparat de respiratie artificiala cu b) Se realizeraza prin diferite mijloace de conversie
ajutorul acestuia. din analog in digital.
c) Imagistica cu raze X a fost limitata de mai multi c) Aceasta tehnica se bazeaza pe observatia ca
factori majori depasiti abia dupa aparitia DSP- imaginile contin cantitati uriase de informatie
urilor. redumdanta , si deci, numarul bitilor de
reprezentare a imaginilor poate fi redus.
d) Nici una dintre afirmatii d) Imaginile nu pot fi convertite cu ajutorul DSP-ului.

21. Arhitectura Von Neumann utilizeaza: 22. Care este diferenta intre arhitectura von Neumann cea
programabila si cea programata?
a) O memorie comuna de program si date, aceasta a) Programul este stocat intr-o memorie ROM.
pe o magistrala interna comuna.
b) O memorii separate de program si date. b) Magistrala interna este multipla.
c) Magistrale interne separate pentru memorie si c) transfer simultan de informatii.
date
d) Un circuit de interfata care are rolul de a alimenta d) Magistrala interna este comuna (transfer alternativ
unitatea centrala. de informatii).
23. Care este diferenta intre arhitectura van Neumann si 24. Memoria de date din arhitectura Harvard este de tip:
arhitectura Harvard?
a) Arhitectura Neumann are memorii separate de a) RAM
program si de date.
b) Arhitectura Harvard se diferentiaza prin capacitate b) ROM
de stocare mai mare.
c) La arhitectura van Neumann programul este c) RAM sau ROM
stocat in unitatea centrala.
d) Magistrala interna este comuna la arhitectura van d) ROM cu dimensiunea cuvantului de 16 biti.
Neumann pe cand la arhitectura Harvard este
separata.
25. Instructiunile pot fi stocate in: 26. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj al
arhitecturii Harvard?
a) Memoria de program de tip ROM sau RAM a) Necesita mecanisme suplimentare , care sa
permita incarcarea programului in memoria de
program si a datelor initiale in memoria de date.
b) Memoria de date de tip RAM b) Costuri de realizare mici
c) Memoria de date de tip ROM c) Performante scazute
d) Unitatea centrala d) Performante superioare arhitecturii von Newman
27. Selectia adresei din memoria de program se face printr- 28. Blocurile de date curate pot fi utilizate de unitatea de
un: control prin:
a) Multiplexor a) Adresele memoriei de program
b) Demultiplexor b) Multiplexare
c) Poarta SI c) Transferal lor din memoria de program in memoria
de date si apoi accesul la aceste date din memoria
de date.
d) Poarta SAU d) Prin adresa ADRP din adresele memoriei de
program.
29. Procesoarele ce necesita prelucrari rapide , cum sunt 30. Daca operandul OP1= 10010011 B este considerat o
DSP-urile, pot accesa datele curate direct din: valoare binara cu semn atunci valoarea acestuia in
zecimal este:
a) MP, prin diverse mecanisme de adresare fara a fi a) -109
necesara mai intai copierea lor in MD.
b) MD, fiind obligatorii copierea acestora in MD b) 109
c) Unitatea centrala c) -124
d) Nici una din variante. d) 113
31. O structura de procesare este : 32. Structura de procesare este conectata cu exteriorul prin
urmatoarele fluxuri de informatie:
a) Un sistem analogic de ordinul 2 a) CLK, DIN, DOUT
b) Un sistem digital de ordinul 2 care se obtine prin b) SYNC, INSTR, DOUT
conectarea directa a doua automate finite
particulare.
c) Un sistem digital de ordinul 3 care se obtine prin c) DIN, DOUT, INSTR
conectarea in bucla de reactive a doua automate
finite particulare.
d) Se obtine prin conectarea in parallel a doua d) COM, IND, SYNC
automate finite.
33. Daca procesorul elementar este realizat astfel incat la un 34. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
moment dat nu poate transfera decat un operand pe DIN
sau un singur rezultat pe DOUT, cele doua magistrale de
date se:
a) Blocheaza, astfel blocanduse si procesorul a) Fluxurile de informatii au loc pe 2 magistrale
separate.
b) Se unesc intr-o singura magistrala de date care se b) Separarea magistralelor permite prelucrarea in
numeste INSTR paralel a celor 3 fucuri de informatie
c) Se pot uni intr-o singura magastrala bidirectionala c) Daca memoria de date este de tip multiport se
de date poate transfera un singur operand cu memoria
intr-o stare de ceas.
d) Se pot uni intr-o singura magistrala unidirectionala d) Datorita paralelismului efortul de conectarea a
de date procesorului elementar cu exteriorul este foarte
mic
35. Trecerea intre magistrala comuna din exterior si 36. Principala sarcina a unui procesor central este:
magistralele separate interne se face prin:
a) Circuite multiplexor/ demultiplexor a) De citire si de scriere a datelor
b) Automate finite de ordinul 1 b) De inter conectare a unitatilor componente
c) Prin utilizarea portilor logice c) De a citi intructiuni din exterior si executia acestora
d) Nici una din varinate d) Primeste sarcini de la unitatea slave si le executa
37. Un ciclu instructiune implica mai multe etape,si anume: 38. Etapa de executie a unei instructiuni poate fi foarte
scurta daca:
a) Citire, codificare si executia propriu zisa a a) Daca operanzii se afla deja in registri procesorului
programului
b) Decodificare, citire si executia propriu zisa a b) Daca acestia se gasesc in memoria externa a
programului procesorului
c) Citire, decodificare si executia propriu zisa a c) Instructiunea este scurta
programului
d) Nici unul din raspunsuri d) Daca aceasta intructiune este deja decodificata
39. Ce reprezinta opcode? 40. Operatiile de citire a instructiunilor sunt mai lente
deoarece:
a) Primul octet al unei instructiuni ce contine codul a) Octetii unei instructiuni sunt cititi din memoria
instructiunii respective comuna de program si date.
b) Al doile octet al unei instructiuni ce contine codul b) Instructiunile sunt citite din memoria cache
instructiunii respective
c) Bitul de semn al primului octet c) Viteza de citire este mai mica
d) Ultimul octet al unei instructiuni ce contine codul d) Toate variantele
instructiunii respective
41. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 42. In general campul opcode al instructiunii are o
dimensiune maxima de:
a) La microprocesoarele CISC instructiunile au a) 4 biti
lungimi variabile si ocupa putin spatiu in memorie
b) La microprocesoarele CISC executarea unei b) 16 biti
instructiuni dureaza mai putin
c) La Uc CISC structura unitatii de control este foarte c) 8 biti
simplista.
d) In general, procesoarele cu arhitectura Harvard au d) 2 biti
unitati centrale de tip RISC
43. Timpul de executie Tp poate fi definit: 44. Care dintre aceste afirmatii despre procesoarele RISC
sunt adevarate?
a) Tp=N1* Nc/i*Tc/2 a) Programele au mai putine instructiuni pentru
implementarea aceleasi functii
b) Tp=N1*Nc/i*Tc b) Programele ocupa un spatiu mic de memorie
datorita numarului mai mic de instructiuni.
c) Tp=N1+Nc/i*Tc c) Acestea au un set redus de instructiuni simple
executate foarte rapid
d) Tp= N1* Nc/i+Tc d) Acestea au un set foarte amplu de instructiuni cu o
executie lenta
45. Adresarea la registru se utilizează în cazul când: 46. Adresarea directă indică faptul că:
a) Operandul se gaseste intr-o memorie externa a) Operandul se găseşte într-o pagină de date, şi
specifică adresa operandului pe 24 de biţi
b) Operandul se găseşte într-unul din registrele b) Operandul se găseşte într-o pagină de date, şi
unităţii centrale specifică adresa operandului pe 16 biţi
c) Operadul se gaseste intr-un registru din RALU c) Adresa se calculează prin concatenarea celor mai
semnificativi 16 biţi ai registrului indicator al
paginii de date DP, cu cei mai semnificativi 16 biţi
ai cuvântului instrucţiune de 32 de biţi,
d) Operandul se gaseste pe magistrala comuna de d) Procesorul poate accesa un spaţiu mare de
date. memorie, de 32 Gcuvinte de 64 de biţi, prin
schimbarea valorii registrului indicator de pagină
DP.
47. Instructiunea ABSF R1 ; R1 = | R1| se refera la: 48. Care din urmatoarele instructiuni reprezinta un tip de
adresare indirecta?
a) Calcularea modulului numărului real din registrul a) ABSF R1 ; R1 = | R1|
R1, care apoi este memorat in urmatorul registru
disponibil
b) Calcularea modulului numărului real din registrul b) SUBI 1, R0
R1, care apoi este memorat in orice registru
disponibil
c) Calcularea modulului numărului real din registrul c) BNZD 24h ; If Z=0 then 24h+PC+3 PC
R1, care apoi este memorat tot în registrul R1 (|
R1| R1). ;else PC+1 PC
d) Nici una dintre variante d) +ARn(depl)
49. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 50. Adresarea imediată se utilizează atunci când:
a) Adresarea indirectă specifică adresa unui operand a) operandul se găseşte în memorie, într-o pagină de
din memorie pe 24 de biţi, prin conţinutul unui date
registru auxiliar
b) Adresarea indirectă indică faptul că operandul se b) operandul se găseşte într-unul din registrele
găseşte în memorie, într-o pagină de date, şi unităţii centrale
specifică adresa operandului pe 24 de biţi
c) Adresarea indirectă se utilizează în cazul când c) valoarea operandului este specificată în câmpul
operandul se găseşte într-unul din registrele instrucţiunii
unităţii centrale
d) Adresarea indirectă PC este folosită în operaţiile d) operandul se găseşte într-o memorie externa
de salt, prin care se modifică registrul PC

51. Arhitectura procesorului realizeaza operaţiilor în virgulă 52. Intervalul de reprezentart aunui numar intreg in virgula
mobilă: fixa fara semn este:
a) La viteza mai mica decat pe cele in virgula fixa a) I1 = [0, 2N-1]
b) la aceeaşi viteză cu cele în virgulă fixă b) I1 = [0, 2N+1]
c) La viteza mai mare decat pe cele in virgula fixa c) I1 = [0, 2N]
d) necesita o tratare specială a acestor numere d) I1 = [1, 2N+1]
53. Care din urmatoarele afirmatie este corecte? 54. Mantisa este formata din:
a) semnul (S) reprezintă bitul cel mai putin a) câmpul exponent (E) si bitul de semn (S)
semnificativ din combinaţia binară (bitN-1)
b) numerele pozitive au aceeaşi reprezentare în b) câmpul exponent (E) si câmpul fracţie (F)
toate codurile de reprezentare
c) Numerele pozitive sunt reperezentate in virgula c) Bitul de semn şi câmpul fracţie
fixa la fel ca cele negative
d) În codul complement faţă de 2, se reprezinta d) bitul de semn (S), câmpul exponent (E) si câmpul
numerele pozitive fracţie (F)
55. Care este formula generală de calcul al unui număr real 56. Care este reprezentarea numarului 10010011 in
x, reprezentat în virgulă mobilă în formatul specific complement fata de 2?
a) X= SS.F2*2E a) 01101101
b) X= SS.F2+2E b) 10010111
c) X= SS.F2*E2 c) 11010111
E
d) X= SS.F2*2 d) 10101111
57. Numerele reale în format scurt sunt reprezentate în 58. Numerele reale în format scurt sut formate din campurile
virgulă mobilă pe: exponent, semn si fractie si sunt distribuite astfel:
a) 8 biţi în complement faţă de 2 a) 4 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 11 biţi
b) 32 biţi în complement faţă de 2 b) 5 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 10 biţi
c) 16 biţi în complement faţă de 2 c) 2 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 13 biţi
d) 16 biţi în complement faţă de 1 d) 6 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 9 biţi
59. Exponentul este operand cu semn în complement faţă de 60. Numerele reale în format simplă precizie sunt
2 pe 4 biţi, având valori în intervalu: reprezentate în virgulă mobilă pe 32 de biţi, astfel:
a) [-7, 7] a) 7 biţi pentru exponent, 2 bit de semn şi 23 de biţi
b) [-8, 7] b) 5 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 26 de biţi
c) [-8, 8] c) 8 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 23 de biţi
d) [-8, 9] d) 11 biţi pentru exponent, 1 bit de semn şi 20 de biţi
61. Exponentul este operand cu semn în complement faţă de 62. Valoarea minimă E = -128 este rezervată pentru
2 pe 8 biţi, cu valori în intervalul: reprezentarea numărului real 0.0 (E = -128, S=F=0), a
cărui reprezentare în format simplă precizie este:
a) [-128, 129] a) 40000000h
b) [-127, 127] b) 90000000h
c) [-128, 128] c) 80000000h
d) [-128, 127] d) 8000000h
63. Numerele reale în format precizie extinsă sunt 64. In formatul precizie extinsa exponentul este un operand
reprezentate în virgulă mobilă pe: cu semn în complement faţă de 2 pe:
a) 40 de biţi a) 9 biti
b) 32 de biţi b) 8 biti
c) 16 de biţi c) 7 biti
d) 50 de biţi d) 4 biti
65. Fractia in formatul precizie extinsa este reprezentata pe: 66. Indicatorul C din registrul de stare reprezinta:
a) 32 de biţi. a) Carry Flag – indicator de transport.
b) 18 de biţi. b) Cache Enable –activează sau dezactivează memoria
cache de instrucţiuni.
c) 16 de biţi. c) Cache Freeze – activează sau dezactivează cache-ul
de instrucţiuni.
d) 31 de biţi. d) Cache Clear – şterge memoria cache.
67. Ce face urmatorul indicator al registrului de stare? 68. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
Underflow Flag
a) indicator ce semnalează faptul că exponentul a) Carry Flag indicator care este setat dacă numărul
numărului real rezultat este mai mic sau egal cu – întreg rezultat este în afara intervalului de
128. Indicatorul UF este şters dacă operaţia reprezentare (operand cu semn sau fără semn) sau
aritmetică nu generează un exponent mai mic sau dacă numărul real obţinut are exponentul mai
egal cu –128. mare decât 127
b) activează sau dezactivează memoria cache de b) Repeat Mode Flag – Dacă RM=1, atunci registrul PC
instrucţiuni. este modificat de instrucţiunile de repetare bloc
sau repetare instrucţiune.
c) şterge memoria cache. c) Zero Flag indicator de rezultat negativ.
d) setează semnalele externe de întrerupere INT3- d) Cache Enable indicator care este setat de fiecare
INT0 pentru activare pe palier sau pe front. dată când este setat şi indicatorul UF.
69. Procesorul TMS320C32 poate adresa un spaţiu total de 70. Un program încărcător de programe ( numit boot-loader),
memorie de: a procesorul TMS320C32 permite încărcarea unui
program sau a unor date după iniţializarea sistemului, de
la un port serial sau de la o memorie externă organizată
pe:
a) 16 Mcuv. pe 16 de biţi a) 8, 16 sau 32 de biţi.
b) 17 Mcuv. pe 32 de biţi b) 1, 2, 4, 8, 17 sau 32 de biţi.
c) 16 Mcuv. pe 32 de biţi c) 8, 16, 32 sau 64 de biţi.
d) 15 Mcuv. pe 32 de biţi d) 1, 2, 4, 8, 16 sau 32 de biţi.
71. Procesorul TMS320C32 are 72. Procesorul TMS320C32 dispune de o memorie cache
pentru instrucţiuni, de dimensiune:
a) 2 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR a) 32 cuvinte de 32 de biţi
P), 3 magistrale de date (Bus DATE D, Bus ADR1 D
şi Bus ADR2 D) şi 2 magistrale DMA (Bus DATE
DMA şi Bus ADR DMA).
b) 1 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR b) 64 cuvinte de 32 de biţi
c) 2 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR c) 32 cuvinte de 64 de biţi
d) 2 magistrale de program (Bus DATA P şi Bus ADR d) 64 cuvinte de 16 de biţi
73. Memoria cache este organizată în set asociativ pe 2 căi, 74. Câmpurile adresei de memorie pentru algoritmul
fiind împărţită în două segmente de câte: memoriei cache sunt impartite astfel
a) 30 de cuvinte a) adresa de start a segmentului (SSA= Segment start
address) pe 19 biţi si numărul cuvântului în
interiorul segmentului pe 5 biţi
b) 16 cuvinte b) adresa de start a segmentului (SSA= Segment start
c) 32 de cuvinte c) adresa de start a segmentului (SSA= Segment start
d) 8 cuvinte d) adresa de start a segmentului (SSA= Segment start
75. Dacă CPU şi DMA accesează aceeaşi locaţie de memorie 76. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o operatie a
(internă sau externă), atunci: initializarii registrelor canalului DMA
a) CPU are prioritate intotdeauna a) se scrie registrul de control cu modul de
funcţionare dorit pentru sincronizarea sau nu a
transferurilor cu întreruperi.
b) accesul se face în ordinea stabilită a priorităţilor. b) după citire, registrul de adresă sursă se
incrementează, se decrementează sau nu se
modifică, în funcţie de biţii INCSRC sau DECSRC ai
registrului de control
c) Controlerul DMA are prioritate intotdeauna c) canalul DMA citeşte un cuvânt de la adresa de
memorie sursă şi îl memorează într-un registru
temporar intern;
d) Aceasta accesare se face simultan de catre CPU si d) la fiecare scriere în memorie, valoarea registrului
DMA numărător se decrementează până când acesta
ajunge la zero
77. Care din urmatoarelele afirmatii este adevarata? 78. Dacă se notează cu x şi y doi vectori, atunci suma
ponderată cu numerele k1, şi respectiv k2, este dată de
relaţia următoare:
a) registrul global de control pe 24 de biţi conţine a) z(i) = k1 + x(i) + k2 · y(i),
adresa de memorie de unde se citesc datele
b) registrul de adresă destinaţie pe 32 de biţi ţine b) z(i) = k1 · x(i) + k2 · y(i)
adresa de memorie unde se scriu datele;
c) registrul de adresă sursă pe 24 de biţi conţine c) z(i) = k1 · x(i) + k2 + y(i),
dimensiunea blocului care se transferă
d) registrul global de control pe 32 de biţi conţine d) z(i) = k1 · x(i) · k2 · y(i),
informaţii despre starea şi modul de lucru ale
canalului DMA asociat;
79. Ce face urmatoarea linie de cod? 80. După încărcarea programului în memoria SRAM a
or 0800h,st platformei DSProto32 şi după dezasamblarea acestuia, se
obţine:
a) activeaza memoria cache a) acelaşi program
b) setează bitul corespunzător b) acelaşi program, dar care nu mai conţine simboluri
c) şterge registrul st c) Cu totu alt program
d) dezactivează toate întreruperile d) Nici una din variante
81. Norma euclidiană a unui vector X ∈ Rn se defineşte prin 82. Ce reprezinta urmatoarea linie de cod?
relaţia următoare: and 0h,ie
2 2 2 2
a) || X ||= radical din x1 +x2 +....+x n-1+ x n a) se setează bitul corespunzător într. globale
b) || X ||= radical din x12+x22+....+x2n+ x2n+1 b) Se dezact. toate întreruperile
c) || X ||= radical din x12+x22+....+x2n-1 -x2n c) Se şterge registrul ie
2 2 2
d) || X ||= radical din x1 +x2 +....+x n+ x2n d) activare memorie cache
83. Suma pătratelor din calculul normei euclidiane se 84. Dându-se o mulţime de date de intrare X, cea mai
realizează cu următoarea secvenţă de program: generală măsură a disimilarităţii definită peste X este o
atisface condiţiile:
a) rptb alfa a) D(x,y) >0 şi D(x,y) = 0 <=> x=y
ldf *ar0++,r1 D(x,y) = D(y,x)
mpyf r1,r1 D(x,z) < D(x,y) + D(y,z)
alfa: addf r1,r0
b) and 0h,ie b) D(x,y) ≥0 şi D(x,y) = 0 <=> x=y
and 0h,if D(x,y) = D(y,x)
ldi mem_addrh,ar0 D(x,z) ≤ D(x,y) + D(y,z)
lsh 24,ar0
c) rptb alfa c) D(x,y)<0 şi D(x,y) = 0 <=> x=y
ldf +ar0--,r1 D(x,y) = D(y,x)
mpyf r1,r1 D(x,z) ≤ D(x,y) + D(y,z)
alfa: addf r1,r0
d) rptb alfa d) D(x,y) ≥0 şi D(x,y) = 0 <=> x=y
ldf +ar0++,r1 D(x,y) = D(y,x)
mpyf r1,r1 D(x,z) > D(x,y) + D(y,z)
alfa: addf r0,r1
85. Distanţa (metrica) Mahalanobis, definită prin: 86. Ce reprezinta urmatoarea secventa de cod?
Adv_2 .word V_2
a) d(X,Y)=[(x-y)T * C-1 (x-y)]1/2 a) depune rezultatul în memorie
T -1 1/2
b) d(X,Y)=[(x+y) * C (x-y)] b) adresa de început a elementelor vectorului unu
T -1 1/2
c) d(X,Y)=[(x-y) - C (x-y)] c) adresa de început a elementelor vectorului doi
d) d(X,Y)=[(x-y)T + C-1 (x-y)]1/2 d) dimensiunea vectorului
87 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 88 In inginerie electrica, notiunea de semnal se refera
intotdeauna la:
a) DSP-urile sunt sisteme de calcul neprogramabile a) Un semnal electric provenit de la senzori si
de tip dual-chip traductoare.
b) DSP-urile înglobează într-un b) Un semnal electric provenit doar de la senzori
singur circuit integrat, principalele subsisteme
componente ale unui sistem de calcul
c) procesoarele de semnal c) Un semnal electric provenit doar de la traductori
lucrează la frecvențe mici și dispun de un set redus
de instructiuni
d) DSP-urile executa zeci d) Un semnal acustic profenit de la un difuzor
de operații în virgulă mobilă pe secunda
89 Semnalele pot avea puncte de discontinuitate, 90 Care sunt semnalele de dialog a unui convertor analog
considerate fie în raport cu variabila timp, fie in raport numeric cu procesorul?
cu:
a) amplitudine a) SEL,DOUT
b) frecventa b) SOC, EOC, SEL
c) pulsatie c) SOC, EOC
d) temperatura d) DOUT, EOC

Doamne Ajuta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doamne Ajuta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Verificare la disciplina Procesoare digitale de semnal

1. De la ce provine abrevierea “DSP”? 2. Cum se realizeaza marirea densitatii de integrare?

Formula defineste pentru

d) ) au o evoluție in timp supusă hazardului si d) o mărime fizica nemăsurabila dependentă

Ce functie indeplinesc PNS/DSP?

Care sunt caracteristicile unui PNS/DSP?

Subiectul 2: Semnale numerice pentru reprezentarea si transmisia informatiilor

Ce sunt semnalele numerice?

Marime fizica masurabila, independenta de timp, ce poate fi purtatoare de informatie

II: Care sunt tipurile de semnale?

Cum sunt optimizate PNS/DSP?

Subiectul 3: Clasificarea semnalelor in raport cu variabila timp

Ce tipuri de puncte de discontinuitate poate avea un semnal?

Cum se denumesc semnalele cu timp continuu?

Cum pot fi semnalele analogice din perspectiva variabilei timp?

Subiectul 4: Clasificarea semnalelor in raport cu variabila amplitudine

Ce tipuri de semnale pot exista considerand discontinuitatea in amplitudine?

Care sunt caracteristici ale continuitatii unui semnal?

Subiectul 5: Prelucrarea numerica a semnalelor

Ce reprezinta prelucrarea numerica a semnalelor?

Subiectul 6: Sisteme incorporate: definitie, caracteristici, clasificare

Ce sunt sistemele incorporate?

De ce sunt DSP-urile cele mai raspandite procesoare?

Cum se poate face generarea vorbirii?

In ce sisteme de procesare audio/echo locatie se utilizeaza DSP-urile?

Subiectul 8: Aplicatii le DSP-urilor: generalitati; aplicatii in prelucrarea imaginilor

Subiectul 9: Arhitectura von Neumann in procesoare: definire, caracteristici, avantaje

I: Ce utilizeaza o arhitectura von Neumann?

Cum se face transferul instructiunilor si datelor intre UC si memorie?

Subiectul 10: Arhitectura Harvard in procesoare: definire, caracteristici, avantaje si dezavantaje

Ce tipuri de memorii foloseste arhitectura Harvard?

Subiectul 11: Arhitectura Harvard modificata: definire, caracteristici, avantaje si dezavantaje

Prin ce difera arhitectura Harvard originala de cea modificata?

II: Cum pot fi utilizate blocurile de date curate de catre UC?

Subiectul 12: Caracterizarea generala a UC; structuri de procesare

Operatiile de prelucrare sunt:

Subiectul 13: Fluxurile de informatii primare ale unui procesor

De cine este gestionat fluxul de informatii?

Subiectul 14: Functionarea procesorului central

Subiectul 15: Caracteristici ale procesoarelor CISC

De la ce provine denumirea CISC?

Instructiunile pot avea:

Pe magistrala comuna se poate transfera:

Subiectul 16: Caracteristici ale procesoarelor RISC

Subiectul 18: Moduri de adresare ale TMS320C32: adresarea imediata si adresarea

Adresarea indirecta specifica adresa:

I:Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi in formatul scurt?

Pe cati biti sunt reprezentate numerele intregi in simpla precizie?

Subiectul 20: Reprezentarea numerelor in virgula mobila: caracterizare generala,

Care este intervalul de reprezentare a numerelor reale in formatul virgula mobila?

Valoarea reala (binara) a 7F7FFFFFh in formatul simpla precizie este:

Subiectul 21: Formate de reprezentare in virgula mobila ale TMS320C32: formatul

I: Pentru procesorul de semnal TMS320C32, formatul scurt al numerelor conţine:

Care este ordinea formatului general al numerelor?

Exponentul este un operand:

Din ce interval poate lua valori exponentul?

Valoarea reala (zecimala) a 81FFFFFFh este:

Subiectul 23: Formate de reprezentare in virgula mobila ale TMS320C32: formatul

II: Reprezentarea numarului 0.0 in formatul precizie extinsa este:

Subiectul 24: Indicatori de conditii din registrul de stare; exemple

Indicatorii de conditii si control fac parte din registrul:

Indicatorii de conditii sunt:

Subiectul 25: Procesorul de semnal TMS320C32: organizarea memoriei