MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARI

TINERETULUI SI SPORTULUI

LICEUL CRONOS

PROECT DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESONALE

PENTRU CALIFICARE TEHNICIAN IN TURISM

PROF.COORDONATOR ABSOLVENT

MANOLE MARIANA DINU VIOREL

BUCURESTI 2011
FILIERA: TEHNOLOGICA

PROFIL: SERVICII

CALIFICARE PROFESONALE: TEHNICIAN IN TURISM

POTENTIALUL TURISTIC
AL
JUDETULUI CONSTANTA

1
 CUPRINS pg
 ARGUMENT . . . . . . . . . . . . . .
3

CAPITOLUL 1- CONSIDERATII GENERALE DESPRE CONSTANTA

1.1-ASEZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2-CADRU NATURAL . . . . . . . . . . . . . 7
1.3-ASPECTE CLIMATICE . . . . . . . . . . . . 10
1.4-FLORA,VEGETATIE SI FAUNA . . . . . . . . 12
1.5-RETEUA HIDROGRAFICA . . . . . . . . . . 14
1.6-DATE STATISTICE . . . . . . . . . . . . 16

CAPITOLUL 2-POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

STUDIU DE CAZ - STATIUNEA MAMAIA

2.1-ISTORIC . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2-TURISMUL BALNEAR . . . . . . . . . . 22
2.3-AGREMENT ATRACTI TURISTICE . . . . . . .24
2.4-OBIECTIVE TURISTICE ISTORICE . . . . . . .32

CAPITOLUL 3-VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL

JUDETULUI CONSTANTA

3.1-PROGRAMELE GUVERNULUI . . . . . . . . 39
3.2-BUCATARIA DOBROGEANA . . . . . . . 42
3.3-EVENIMENTE IMPORTANTE . . . . . . . 44
3.4- AGROTURISM . . . . . . . . . . . 45

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . 57

2
 ARGUMENT

Am ales judetul Constanta pentru ca de acest judet ma leaga multe amintiri

placute , e unul dintre cele mai frumoase judete din Romania si cred ca sunt destule

argumente care sa va faca sa credeti la fel pe care o sa le insirez mai jos .

Chiar daca se apropie iarna deja toti visam la o plaja insorita la apa marii cea

racoritoare sau la o limonada rece servita pe faleza .Cum in ultimii verile au devenit

tot mai caniculare, cu toti vom invada in locuri cat mai racoroase si din punctual meu

de vedere marea este cel mai potrivit loc .Chiar daca vecini nostril bulgarii se

mandresc cu un litorar mai frumos (spun ei) si cu preturi mai scazute eu cred ca nici

Constanta cu litoraru si nici statiunile ei nu se lasa mai prejos .Conform zicalei

omul sfinteste locul mai putem face Constanta un punct de atractie pentru turisti si

litoraru mai primitor de cat al vecinilor. Cum? Dand dovada de bun simt si

renuntand la ideia ca poate peste hotare e orcum mai bine , mai civilizat.

Avem si noi atractii turistice care nu merita ratate , pe care o sa le dezvolt mai

tarziu printre acestea se numara Aqua Magic care este situat la intrarea

3
 in Mamaia si se adreseaza tuturor varstelor. Acestea contin topogane

piscine , restaurante, baruri, cofetarii, suveniruri pentru turisti straini

O alta atractie este telegondola unde turisti au ocazia sa pluteasca

Deasupra statiuni Mamaia timp de aproximativ 7 minute la o altitudine

De 50 de metri .Acvariul Constanta unde sunt gazduiti peste 2000 de pesti

din 60 de specii .Urmatoarea oprire poate fi Delfinaru Constanta unde

frumoasele manifere sunt inzestrate cu o inteligenta deosebita si nu ezita

sa-si uimeasca publicul de fiecare data. Eu consider Constanta ca un oras

pentru fiecare buzunar deoarece daca vrei sa cheltuiesti ceva bani, ai unde

si mai ales daca nu poti sa te stapanesti in fata atractiilor permanente care

iti inbie privirile, dar poti binenteles sa te limitezi la un buget limitat si de

asemenea sa te bucuri de vacanta contand zic eu cu cine o petreci.

Cu alte cuvinte Constanta este un oras complex din punct de vedere al

ofertelor de vacanta si a distractiilor si cred ca am facut alegerea

perfecta pentru acest proect.

Capitolul 1- Considerati generale despre judetul Constanta

1.1-Asezare,limite geografice
 Fig 1

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Rom aniei fiind

limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest

Dunarea desparte judetul Constanta de judetele

 Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a

tarii noastre cu Bulgaria.

Ocupand o suprafata de 7.071 km patrati judetul Constanta reprezinta

3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei iar

in structura administrativa teritoriala a Romaniei cuprinde 3 municipii

8 orase, 52 de comune si 186 de sate dupa cum vedeti in figura 1.

Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care

separa lacurile de mare, iar în partea sudica se remarca o faleza abrupta

formata din calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva

a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor

(Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). La limita de nord a orasului

se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km

orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.

1.2–Cadru natural:-relief
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu

valori sub 200 m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri

250 m.Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de

sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta,

avand un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din

cordoane de nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se

remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m

Unitati de relief:

Ca principale unitati naturale se disting:

 podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din

calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu

o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei,

 campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu

aspect de poduri pe care se practica culturile de camp – in

special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Partea sudica – corespunzatoare podisului litoralului este

 delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se

face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si

Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12

km.

Zona litorala este marcata de mai multe trepte:

 5-15 m, de-a lungul tarmului;

 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzand mult in interior,

formand o treapta distinct

 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai

lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele

maritime;

.cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;

 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu

podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite

de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este

fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai

importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi

Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile

Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare

importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la

Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

Fig- 2 pestera sfantu Andrei

9
 

Fig 2 - pestera La Adam

1.3- Aspecte climatice:

Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului

Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre

Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-

geografice ale teritoriului . In zona litorala, climatul temperat-

continental prezinta o influenta marina.

Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de

briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat

dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10`C in nordul si centrul

judetului si peste 11`C in sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.

Precipitatiile anuale variaza intre 400mm la 500mm, zona cea mai saraca in

precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza

sub 400mm.

Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care

determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor

provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt

prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase.

Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se

printr-o umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

11
 Fig-3 o noua dimineata

1.4 – Flora, vegetatie si fauna:

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat

conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica

stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din

flora mediteraneana si balcanica.

Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe

de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante

specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc.

12

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului.

Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele

scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a.

 In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei

traieste o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de

uscat, broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde – specie

inrudita cu gusterul. Pe malul marii traiesc mai multe specii de pescarusi.

Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul

mic. Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii,

dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a.

Fig 4-meduza fig 5- pisica de mare fig 6 -actinie

13

1.5- Reteaua hidrografica:

In partea estica a judetului Constanta se afla Marea neagra, cea mai importanta unitate

hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o

mare continentala. Suprafata Marii Negere este de 411.540 km patrati iar adancimea

maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului

submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de
20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana la 28 la mie. Datorita

aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarm(pentru ca se

varsa multe ape dulci in mare).

Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o

distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai

cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu,

Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele

marine.

De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2

km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din

Valea Cerasu

14
Fig 7-harta hidrografica a Constantei

Fig 8-lacul Siutghiol

15
1.6- Date statistice:

 Structura populatiei
Date demografice la 1 iulie 2009

Total 746.686 locuitori

Sex masculin 51%
Sex feminin 49%
Populatie urbana 73.5%
Populatie rurala 26.5%

Populatia stabila pe orase la 1 iulie 1997

Localitatea Total locuitori
Municipiul Constanta 344.876
Municipiul Mangalia 44.463
Municipiul Medgidia 47.137
Orasul Basarabi 11.020
Orasul Cernavoda 20.614
Orasul Eforie 9.360
Orasul Harsova 11.097
Orasul Navodari 34.436
Orasul Negru-Voda 5.632
Orasul Ovidiu 13.338
Orasul Techirghiol 7.141
Structura etnica a populatiei-recensamantuldin 2009

Romani 91.7%
Turci 3,2%
Tatari 3.2%

Rromi 0.6%
Maghiari 0.2%
Rusi, lipoveni 0.8%
Alte nationalitati 0.3%

16
 Capitolu 2- Potentialu turistis al judetului

Constanta , studiu de caz statiunea Mamaia

Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde

pe o distanta de sapte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si

un lac. Aceasta statiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii.

Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai

pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte ofera distractii in

fiecare seara. Pornind din Mamaia, se pot vizita cu usurinta sate tipice zonei,

ruinele cetatii antice grecesti din Histria si Delta Dunarii.

Tot Mamaia este foarte recunoscuta pentru faimosii palmieri aclimatizati aici in

urma hotararii Ministerului Turismului si al autoritatilor locale de a atrage un

numar mai are de turisti romani si straini

2.1- Istoric Primele oportunităţi de distracţie şi deconectare de la cotidian au

apărut pe aceste locuri încă de pe 1904 .

17

Giovani Macri îşi instalează primul joc de noroc, un joc de căluşei lângă halta

de la băi, după ce a vărsat o sumă considerabilă în contul comunităţii, iar fanfara

formată din 42 de oameni ai Regimentului de Infanterie 34 cântă săptămânal la

Mamaia, încă din 1905." Pe la 1906 existau deja amenajări de lemn:restaurante

cu profil pescăresc şi cabine în care domni cu haine negre şi doamne cu rochii şi

pălări imense,după moda la belle epoque,se schimbau în costume de baie cu

mâneci.Până la primul război mondial câteva zeci de mii de români vizitau anual

Mamaia.După 1920,familia regală intuieşte potenţialul turistic al Mamaiei.Ea

acceptă un cadou inspirat al primăriei de atunci 4 hectare de teren între lac şi

mare unde se construieşte un mic palat în stil românesc.La nord şi la sud de

acestea,primăria oraşului parcelează câteva sute de terenuri,pe care, până la

1940,apar zeci de vile.În 1936 se construieşte hotelul Rex in stil colonial

italian,care şi astăzi este printre cele mai luxoase din staţiune.După 1956,anul

reformelor zgomotoase din Polonia şi al revoluţiei maghiare,regimurile

comuniste se văd silite să crească nivelul de trai al unei populaţii profund

nemulţumite.Drept consecinţă,în Europa comunistă est-europeană apare o cerere

crescândă de turism maritim.

18

În condiţiile interdicţiei de vize pentru Occident,cvasigenerale, numai plajele

Bulgariei şi României la Marea Neagră pot satisface această cerere crescândă din

Cehia ,Slovacia, Polonia,Ungaria,Germania etc.În această conjuctură,în Mamaia

apar 60-70 de hoteluri şi tot atâtea restaurante până spre 1989.Între 1960 şi 1990

staţiunea cunoaşte un aflux impresionant de turişti români şi străini,inclusiv din

Occident. În 1990,conjuctura care generase boom-ul turistic amintit se

epuzează.Capacitatea statului de a administra staţiunea se prăbuşseşte şi

ea.Concurenţa staţiunilor maritime din Mediterana şi posibilităţile românilor de a

călători liber oriunde grevează serios prezentul şi perspectiva staţiunii.

Dacă acum toate terenurile, plajele ori unităţile de cazare sunt în proprietate

privată sau concesionate, în urmă cu un veac când conducătorii Constanţei au

înţeles necesitatea investiţiilor pe terenul viran dintre satele Anadalchioi şi Mamaia

au adoptat o tactică de promovare foarte directă şi practică, adresând oferte şi

invitaţii scrise către personalităţile ţării.

19
 Fig 9 statiunea Mamaia anii 30

Plaja se diferentiaza de oferta altor tari prin orientarea sa spre est si sud-est (ce

determina expunerea la razele solare de circa 10 ore/zi).Plaja de aproape 8km lungime

si 100-200m latime este cea mai mare de pe litoralul romanesc si una din cele mai mari

din Europa.Un mare plus este si panta lina de coborire in mare (buna atat pentru adulti

cat si pentru copii),latime mare (pana la 500 m in Mamaia).Mentionam si calitatea

inalta a nisipului ce asigura conditii foarte bune pentru efectuarea curelor helio-marine

(baile de soare si de mare)

20
Figura 10- statiunea Mamaia in zilele noastre

Figura 11- turisti la scaldat

21
2.2 -Turismul balnear:

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor

sa se relaxeze.

Să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituala

datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi

economoce, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice

internaţionale, spre care se centreaza importante

mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii a

prestari unor servicii turistice şi medicale de o factură complexa si de un inalt nivel

calitativ, chemate sa satisfaca cerintel vitale ale omului modern, determinate de

evolutia conditiilor de viata si starii de sanatae a poulatiei.Din pacate revenirea

Romaniei in randul

democraţiilor europene, începând cu 1989, a insemnat pentru turismul balnear, în ciuda

valorii factorilor naturali de cură, intrarea intr-o criza profundă, baza tehnico-materială

suferind o degradare continuă.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un

potential permanent, de mare complexitate practic inepuizabil si tara noastra se înscrie

printer tarile europene cu un fond

balnear remarcabil.

22
 Litoralul romanesc dispune de diverse resurse balneare ape minerale si

mineralizate, namoluri terapeutice. O salba de lacuri marcheaza litoralul: Techirghiol,

Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie, Navodari, Tasaul (Navodari).

Dintre aceste Lacul Techirghiol este arhicunoscut in Romania si in lume pentru

namolul terapeutic folosit in afectiuni reumatismale, ginecologice, ale cailor

respiratorii si probleme dermatologice. 

Fig 12- statiunea balneara Techirchiol

23
2.3-Agrement si atractii turistice

O multime de restaurante baruri,cluburi pizzerii,discoteci si terenuri de

tenis, minigolf,volei,baschet,badminton.Dealtfel Mamaia este cunoscuta si pentru

terenurile de tenis de buna calitate ceea ce face ca in fiecare sezon sa se organizeze

diverse turnee de tenis . Sporturile nautice pot fi practicate cu succes fie pe

mare(jet-sky -ing,plimbari cu barca,hidrobicicleta, etc) cat si pe lacul Siutghiol

unde se practica wind-surfing,yachting,schi-nautic,parapanta, plimbari cu

vaporasul pana pe Insula Ovidiu).La Mamaia se fac si plimbari cu deltaplanul cu

motor sau parapanta tractata de salupa cu motor. 

Fig 13 party pe plaja

24
 Fig 14 terasa in Mamaia

Posibilitatile de agrement pe litoralul romanesc sunt multiple si variate. Fiecare statiune

ofera turistilor sai posibilitatea de a practica sporturi nautice incepind de la plimbari cu

hidrobiciclete sau ski-jet-uri si ajungind pana la scufundari subacvatice. La doar 2-3

metri adancime poti intalni caluti si ace de mare, calcani, guvizi, cocosei si stelute de

mare, scoici, alge, un univers colorat care te cuprinde imediat.

25
 Fig 15 steluta de mare fig-16 cursuri de scufundari

Satul de Vacanta - aici gasiti suveniruri, un parc de distractii, terase si restaurante.Cu

cele 31 restaurante ale sale, impodobite in stil rustic, conform regiunii pe care o

reprezinta fiecare si oferind din bucataria respectivei regiuni. Este locul care nu

trebuie ratat daca veniti in concediu cu copiii – plin de veselie si jocuri, ofera instalatii

de distractie atat pentru cei mici (trenulete, masinute), dar si pentru tineri si parinti. Pe

langa aceste jocuri, Satul de Vacanta este locul de unde puteti cumpara souvenir-uri

pentru cei dragi, fiind plin de tarabe si magazine. Satul de vacanta a fost gandit ca un

loc care sa reuneasca toate zonele tarii, avand restaurante („casute”) reprezentative

pentru fiecare zona in ceea ce priveste amenajarea, mancarea si muzica. Dar acest lucru

s-a schimbat in ultimii ani - in rau, dupa parerea unora – acum poti servi pizza in orice

restaurant si asculta toate genurile de muzica.

26

Totusi, pentru nostalgici, aici inca se mai pot manca mici si hamsii pe carton si bea

bere la halba.Exista si un centru de distractii cu piste de

bowling, mese de biliard etc., mai multe discoteci si cluburi. In aproape

fiecare an langa Satul de Vacanta este deschisa o arena de circ, unde pot fi urmarite

spectacole cu acrobati si animale – spectacole de mare interes in special pentru cei

mici.
Fig 17- aglomeratia din satu de vacanta

27
 "AQUA MAGIC PARC" – MAMAIA inaugurat in 2003 este situat la

intrare in Mamaia, este primul parc de distractii acvatic din Romania, proiect realizat

in premiera in Romania si care poate primi zilnic 2. 500 de vizitatori. Intins pe 27. 200

mp si amplasat in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara, Aqua Magic este dotat

cu instalatii moderne, toboganele, piscinele, caderile de apa si bazinele insumand o

suprafata activa de 4. 000 mp apa .In interiorul parcului exista restaurante, baruri, fast-

food-uri,cofetari,magazinede suveniruri, presa Aqua Magic este iluminat feeric, astfel

incat se pot organiza spectacole si petreceri nocturne si cuprinde 11 pucte de

agreement dintre care 2 exclusiv destinate copiilor .

 fig 18- intrarea Aqua magic

28

Telegondola- inaugurata in 2004 Cuvantul "Telegondola" - vine de la telefericul cu

gondola = un utilaj de transport si agrement care, la ora actuala, este cel mai modern

din Europa.O astfel de instalatie mai exista doar in Spania, la Barcelona, insa acolo

turistii trebuie sa urce cu un lift la nivelul telegondolei, pe cand la Mamaia aceasta

coboara la nivelul solului.Telegondola urca la inaltimea de 50 metri, se plimba pe

deasupra promenadei pe o distanta de 2,2 km, cu o viteza de 5 metri pe

secunda.Traseu parcurs: Hotel Perla - Cazino .Din telegondola turistii pot admira plaja

si marea, dar si privelistea deosebita a lacului Sutghiol.In cele 49 cabine incap 8

persoane, capacitatea de transport este de 600-1500 de persoane/ora, iar turistii se por

imbarca in doua statii, prima in zona Perla, iar cea de-a doua in zona Cazino.
In acest fel, turistii au ocazia exceptionala sa pluteasca efectiv pe deasupra statiunii

Mamaia, timp de aproximativ sapte minute.

fig-19 Telegondola

29

Hoteluri Mamaia : Pe langa aceste 67 de hoteluri (1-5 stele) situate

majoritatea in apropiere de plaja, turistii se pot bucura de concediu si in cele 14

vile sau cele 3 campinguri.

 hoteluri categoria o stea: Hotel Delfin,Hotel Midia,Hotel Olt

 hoteluri de doua stele:Hotel Apollo,Hotel Astoria,Hotel Aurora,Hotel

Caraiman 1 198 camere,Hotel Dacia Sud,Hotel Delta,Hotel Doina,Hotel

Dunarea,Hotel Hefaistos,Hotel Histria,Hotel Jupiter-Junona, Hotel Lotus,Hotel

Mercur,Hotel Metropol,Hotel Minerva,Hotel Modern,Hotel National,Hotel

Neptun, Hotel Ovidiu,Hotel Patria 184 camere,Hotel Pescarus,Hotel Piccadily

190 camere,Hotel Rodna,Hotel Select,Hotel Selena,Hotel Siret, Hotel

Sulina,Hotel Tomis,Hotel Unirea,Hotel Venus,Hotel Vila Parasita

 hoteluri de trei stele:Hotel Albatros 47 camere,Hotel Alcor 119

camere,Hotel Ambasador 129 camere, Hotel Amira 116 camerel,Hotel Bicaz

150 camere,Hotel Briza 16 camere,Hotel Central 123 camere, Hotel Comandor

121camere, camere,Hotel Victoria,Hotel Caraiman,Hotel Riviera 2111 camere

30

Fig -20 Hotel plutitor

  hoteluri de patru stele:Hotel Aquarium,Hotel Bavaria Blu,Hotel Best

Western Savoy 131 camere, Hotel Coral Beach,Hotel Iaki Bucuresti 60

camere,Hotel Majestic 269 camere,Hotel Oxford,Hotel Palas,Hotel Rex 102

camere .

 Hoteluri de cinci stele:-Club Scandinavia 27 camere,Mamaia,Palm Beach .

31

Fig 21-hotel Mamaia fig 22- hotel Rex

2.4-Obiective turistice istorice:

Muzeele din Constanţa alcătuiesc un punct de reper pentru cultură şi istorie:

-Muzeul de Istorie şi Arheologie oferă imaginea istorică a României şi a

teritoriului dobrogean din timpul paleoliticului şi până; în zilele noastre. Cele

mai importante vestigii pe care le puteţi admira sunt: Şarpele Glykon (sec II

d.Hr.), Gânditorul şi Soţia sa (cultura Hamangia), Zeiţa Norocului, Zeul Pontos

(sec. II-III d.Hr.) etc.

 -Edificiul Roman din Mozaic (sec IV-VI d.Hr.) acoperă o suprafaţă de 700 mc.
Este o parte din mozaicul original care acoperea, în timpul epocii romane, cei

2000mc din pardoseala holului imperial.

32
-Catedrala Ortodoxă "Sfinţii Petru şi Pavel" (1885), monument religios remarcabil
prin graţia şi stilul său.

-Marea Moschee, construită în anul 1910, în stilul egipteano-bizantin, cu un minaret

de 50m înălţime. Aceasta adăposteşte covorul adus de pe insula Ada-Kaleh, fiind o

donaţie a sultanului Abdulah Hamil. Covorul a fost ţesut de celebrii artizani turci din

Hereke. Meşteşugurile în zonă şi-au păstrat tradiţia în prelucrarea lemnului şi a

textilelor.

- Muzeul de Istorie Navală conţine modele de nave şi hărţi antice.

- Muzeul de Artă;

- Muzeul de Artă Populară;

- Moscheea Hunchiar;

-Muzeul "Ion Jalea";

-Băile Romane;

33

-Farul Genovez ;

-Zidul Vechii Cetăţi Tomis;

-Complexul Ştiinţelor Naturii;

-Teatrul Ovidiu;

-Teatrul de Balet "Oleg Danovsky

Fig 23-faru Genovez

34
 Fig 24-Cazinoul Constanta

MÂNĂSTIRI:

 Mânăstirea şi Grota "Sfântul Apostol Andrei", la 82km sud-vest de Constanţa.

Acesta este locul unde Sfântul Apostol Andrei a adus, pentru prima oară, credinţa

creştină pe pământ românesc.

35
 Conform surselor teologice şi istorice, Sfântul Apostol Andrei a venit în

Dobrogea la începutul anului 60 d.Hr. şi s-a oprit cu discipolii săi în această grotă

care se găsea în mijlocul unei păduri din apropierea localităţii Ion Corvin.

-Mânăstirea Dervent se află în satul Galiţa din comuna Ostrov, situată la 96km de
Constanţa. Aici au fost omorâţi cei 4 discipoli ai Sfântului Apostol Andrei. După

moartea acestora, patru cruci au apărut într-un mod misterios pe mormintele lor, iar

astăzi se mai păstrează două dintre ele.

-Mânăstirea Cocoşu, la 7km de Niculiţel, este cea mai veche mânăstire din
Dobrogea. Pictura, care datează din 1916, a fost realizată de italianul Francisco de

Biasse.

   Începând cu anul 1971, ansamblul monahal adăposteşte osemintele martirilor

creştini de la Niculiţel: Zotic, Attal, Camasis şi Filip. Muzeul de Artă Religioasă

conservă numeroase vestigii romane, precum şi icoane din secolele XVIII şi XIX.

- Mânăstirea "Sfânta Elena de la Mare"

36

CETĂŢI ANTICE

Histria, prima colonie greacă de la Pontul Euxin, este cel mai vechi oraş din ţară.

Întemeiată la mijlocul sec. VII î.Hr. de către grecii din Milet, colonia s-a dezvoltat,
devenind prosperă în timpul Imperiului Roman.

   Aici se pot admira vestigiile cetăţii antice: zidul de apărare, băile termale, străzile

pavate, casele şi atelierele, bazilicile şi magazinele din secolele IV-VII î.Hr. ;

Monumentul Triumfal "Tropeum Traiani" de la Adamclisi, la 62km de Constanţa, a

fost construit din porunca împăratului Traian, pentru a comemora victoria sa asupra

dacilor, în urma bătăliei de la Adamclisi. Acesta este cel mai important monument

construit în provinciile romane. Fragmentele originalului monument se pot admira în

cadrul Muzeului Tropeum Traiani;cetatile romane Capidava,Arrubium,

Oviodunum,Aegyssus,cetatea getica Albesti siturile neolitice

Axiopolis,Limanu.

37
 Fig 25-ruinele romane

Fig 26-ramasite arheologice

38
 Capitolul 3- Valorificarea potentialului turistic
al judetului Constanta

3.1 -programe ale guvernului

Guvernul României trebuie să susţină financiar, alături de asociaţii şi patronate,

promovarea turismului românesc. Criza economică şi concurenţa acerbă a ţărilor

vecine au determinat scăderi mari ale volumului de vânzări pentru vacanţele de pe

teritoriul românesc. Cu toate acestea, statele din jurul nostru continuă să dezvolte

campanii ample de publicitate prin care atrag mii de turişti din ţările vecine. Toate

ţările dezvoltate turistic au avut şi au fonduri de promovare considerabile: Bulgaria

(4 milioane de euro în 2009 deşi ţara este mai mică de 2 ori decât România), Croaţia

(30 de milioane de euro pentru 2010!), Turcia (100 de milioane de dolari pentru

2010!), Grecia (57,8 milioane  de euro), Austria (32 milioane de euro. ). Guvernul

României trebuie să susţină financiar, alături de asociaţii şi patronate, promovarea

turismului românesc. Criza economică şi concurenţa acerbă a ţărilor vecine au

determinat scăderi mari ale volumului de vânzări pentru vacanţele de pe teritoriul

românesc. Cu toate acestea, statele din jurul nostru continuă să dezvolte campanii

ample de publicitate

39

prin care atrag mii de turişti din ţările vecine. Toate ţările dezvoltate turistic au

avut şi au fonduri de promovare considerabile: Bulgaria (4milioane de euro în

2009, deşi ţara este mai mică de 2 ori decât România), Croaţia (30 de milioane de
euro pentru 2010!), Turcia (100 de milioane de dolari pentru 2010!), Grecia (57,8

milioane  de euro), Austria 93(milioane de euro)

Apreciem realizarea unor primi paşi în acest sens, respectiv demararea proiectului

de accesare a fondurilor europene alocate României pentru realizarea brandului

naţional de turism. Acest proiect trebuie continuat în următorii ani, prin acţiuni

constante de promovare a destinaţiilor româneşti sub viitorul brand de turism al

României, acţiuni care să fie susţinute atât de sectorul privat cât şi de cel public

Asociaţiile şi Patronatele turistice din România (ANAT, FPTR, OPTBR,

ANTREC, FAPT şi Asociaţia Litoral - Delta Dunării) au iniţiat în acest an, în

premieră, cu susţinerea MDRT,  Programul “Vacanţă în ţara mea. 2010 anul

ofertelor speciale”, componentă a Programului „Turist în România” şi care include

următoarele programe speciale:

► Înscrieri timpurii

► miniPreţuri de Vacanţă: Litoralul pentru toţi, O saptămână la

40

la munte, O saptămână de refacere în staţiunile balneare, Decada balneară

► Zile gratuite de vacanţă

► Supliment la masă

► Vacanţe speciale de evenimente

► Hai la băi !
 Fig 25- land of choice

41
3.2-bucataria dobrogeana:

Un subiect care cred eu ar trebui promovat foarte mult in programele

de promovare a turismului datorita diversitati si a modului de preparare

a mancarurilor si prin modul cat mai natural care se face ceia ce pentru

turisti straini inseamamna foarte mult.Bucataria din Dobrogea este

este influentata in primul rind de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. La

prepararea mincarurilor se foloseste mult pestele, vinatul si carnea de oaie dar si carnea

de pasare, vaca si porc. Dobrogea este bogata in legume si fructe, lapte, brinzeturi si oua.

Mincarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care

dispune aceasta zona. Mincarurile din bucataria dobrogeana sint usoare, gustoase, la

pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul, untul si margarina. Ciorbele se acresc

cu bors, zeama de varza dar si otet, sint realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc

mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, brinza,

smintina. Sosurile sint colorate cu pasta de rosii, se obtin din legume inabusite cu faina

dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase.

42

Dintre mincarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti,

ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut,

cirnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de

orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide si rahat.

Dobrogea are pentru mine gust de braga si miroase a placinta cu carne de oaie; are o

lumina speciala si tocanita vopsita intr-un albastru incredibil de frumos, are oameni

foarte frumosi, aia care au mai ramas, si o atmosfera pe care nu am mai intalnit-o

nicaieri. Si mai are ceva; are ghinion. Sau poate o inclinatie spre depresie mostenita de

la multele istorii nefericite care s-au amestecat aici. Oricum ar fi, Dobrogea de azi
pare un “no man’s land” caruia n-are cine sa-i tina partea si as vrea sa-i fac cumva

dreptate. Dar nu stiu cum!!!

Fig 26- crap la cuptor fig 27-placinta cu mere

43
3.3-Evenimente importante care nu trebuie ratate

 Sărbătoarea Marinei - 15 august, la Constanţa şi Mangalia;

 Sărbătoarea Mării - 13-15 august, la Constanţa, Neptun, Costineşti şi Mangalia;

 Festivalul Callatis - iulie-august, la Mangalia;

 Festivalul de Jazz - iulie-august, la Costineşti;

 Gala Tânărului Actor - iulie-august, la Costineşti;

 Festivalul de Film pentru Tinerii Cineaşti - iulie-august, la Costineşti;

 Tomis Yacht - august, la Constanţa; expoziţie a ambarcaţiunilor de agrement,

sportive şi de pescuit.

 Festivalul de Muzica Mamaia - august, la Mamaia;

 Fig 28 –fregata Regina- Maria

44

3.4- Potentialul agroturistic al judetului Constanta

O sa vorbim putin si de valorificarea potentialului turistic al judetului

Constanta doarece dooarece avem ce arata si trebuie sa-l punem in

valoare cat mai mult.

Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai

recentă, aparută din nevoia de evadare în spaţii de linişte, departe de oraşele poluate,

sau staţiunile turistice superaglomerate. Ele pun în evidenţă specificul unor zone

rurale (cadrul natural, construcţii, obiceiuri, activităţi, tradiţii gastronomice, etc.)

variabile de la o zonă la alta. Dobrogea deţine o poziţie cheie în peisajul economic şi

social al Romaniei. Este situată la încrucişarea a două mari zone geopolitice şi

economice: cea Central-Est-Europeană şi cea Vest-Asiatică. Zona Dobrogea

beneficiază de un mediu original. Tărmul Marii Negre o bordează pe o lungime de

245 km, în nord cu plaje cu nisip care separă lacuri cu apă dulce de mare iar în sud cu

faleze şi apă puţin adâncă. Toate acestea au favorizat o dezvoltare a turismului

naţional şi internaţional în zonă.

45

Agroturismul în Dobrogea este încă în fază incipientă. Asociaţia Naţională pentru

Turism Rural şi Ecologic (ANTREC) are înregistrate în Dobrogea doar câteva

pensiuni, majoritatea fiind localizate în deltă.

Un program îndrăzneţ, care poate fi sprijinit de Ministerul Turismului şi

Comunitatea Europeană, va reuşi relansarea Podgoriilor Dobrogei. "Drumul

Vinului", deja funţional în zona Prahovei, va fi de fapt un traseu deosebit prin

Dobrogea, turistul cunoscând locurile, confruntându-se cu istoria şi având

posibilitatea să guste vestitele vinuri, recunoscute pe plan naţional şi mondial. Un

program îndrăzneţ, care poate fi sprijinit de Ministerul Turismului şi Comunitatea

Europeană, va reuşi relansarea Podgoriilor Dobrogei. "Drumul Vinului", deja

funţional în zona Prahovei, va fi de fapt un traseu deosebit prin Dobrogea, turistul

cunoscând locurile, confruntându-se cu istoria şi având posibilitatea să guste vestitele

vinuri, recunoscute pe plan naţional şi mondial.

Obiective specifice:

- Realizarea unui studiu privind potenţialul agroturistic pe specific viti-vinicol din

judeţele Constanţa şi Tulcea;

46

- Elaborarea de soluţii pentru integrarea agroturismului dobrogean în rutele turistice

tradiţionale din zonă ; documentaţie privind modalităţile optime de execuţie a

punctelor agroturistice şi schema de încadrare a lor în rute oenoturistice dobrogene

- Proiectarea şi realizarea unui punct agroturistic demonstrativ, care să permită o

mai bună cunoştere şi alegere a produselor viti-vinicole locale corespunzatoare

standardelor europene şi a serviciilor agroturistice adecvate;

- Instruirea viitorilor deţinători de puncte agroturistice în oferirea unor servicii

turistice de calitate, într-un cadru adecvat , adaptat la specificul zonei;

 Fig-29 viile din Constanta

47

- Organizarea de activităţi care să permită demonstrarea funcţionalităţii

punctului agroturistic;

- Analiza tehnico-economică a modelului propus - punct oenoturistic specific

Dobrogei, legat de specificul centrelor viticole renumite din zonă ;

- Relansarea economică a unor regiuni rurale dobrogene defavorizate prin

crearea premiselor construirii unor astfel de puncte oenoturistice şi integrarea lor

în rute oenoturistice (transferul modelului);

- Promovarea prin pliante, CD-uri, pagină web, a unor rute agroturistice specifice

Dobrogei legate de centrele viticole renumite din zonă.

MATERIAL ŞI METODE
 Se urmăreşte stabilirea unor criterii de apreciere a eficienţei sociale a

agroturismului: gradul de satisfacţie personală a turistului, contribuţia la ocrotirea

sănătăţii şi refacerea forţei de muncă,

48

ridicarea nivelui de pregătire profesională, protejarea mediului ambiant, etc.,

prin sondaje de opinie, anchete, etc.

În elaborarea şi prelucrarea formularelor se vor folosi metode statistice şi

informatizarea acestora se va realiza cu ajutorul computerelor şi perifericelor

existente în dotare.

Se analizează produsele viti-vinicole locale ce se vor recomanda deţinătorilor de

puncte oenoturistice. Se folosesc metodele O.I.V. şi aparatură specifică laboratorului

( spectofotometru, colorimetru, pH-metru, trusă alcoolmetre, ebuliometru, distilator

Petit Joulmes).

In concluzie proiectul se află în plină derulare, până în prezent realizându-se studiul

potenţialului agroturistic dobrogean, o hartă a Dobrogei cu propuneri de trasee

oenoturistice, s-au completat şi prelucrat formulare din care să reiasă interesul

locuitorilor pentru astfel de activităţi şi s-au iniţiat proiectarea şi lucrările de

amenajare a unui punct agroturistic demonstrativ.

 49

Fig 30- stema judetului Constanta

Fig 31- Constanta iarna

50
 Fig 32- Seara pe mare

Fig 32- vapor la intrare in Mamaia

51
 Fig 33- satu de vacanta

Fig -34 Comandamentul marinei militare unde am facut armata

Fig 34- portul Constanta

53
Fig 35- marea inghetata

Fig 36- nava esuata Mamaia

54
 Fig 37- un loc liber pentru plaja

Cred ca am dezvoltat destule argumente pentru a dovedi ca judetu

Constanta e unul din cele mai frumoase din tara, un loc bun pentru a-ti

Petrece concediu chiar daca turismul din Constanta are puncte bune sau mai putin

bune pe care am evitat sa le spun deoarece toti au puncte slabe si nu le prezinta cand

isi fac reclama.

55
Fig- 38 Brandul turistic al Romaniei lansat in 2010

Fig-39 valurile mari

56
 Bibliografie :

- Costanta Port Istorie in imagini de epoca editor Gheorghe Stanescu

- w w w.Primaria Constanta .ro

- Pontica- Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta

- w w w.venus-danube.ro

- Istorie Constanta editor Simona Vasilcu

- w w w.c-ta.ro poze

- Portul Constanta de la antichitate la mileniul 3 editor Valentin Ciorbea

- wkipedia.org.Constanta

- w w w.litoraru ramanesc.ro

-Constanta planul orasului jud Constanta statiuni editura Amco Press

- w w w.rom turism.ro

57