TESTE MARKETING

1. Activitatea de coordonare de marketing vizează:

a) evaluarea pieţei şi previziunea cererii;
b) evaluarea costurilor;
c) elaborarea politicilor de preţ, distribuţie şi promovare;
d) proiectarea de noi produse şi servicii.

2. Printre funcţiile marketingului se numără:

a) creşterea eficienţei economice;
b) coordonarea de marketing;
c) cercetarea pieţei şi a consumatorului;
d) conectarea rapidă şi flexibilă a firmei la dinamica mediului.

3. Nivelurile marketingului de relaţie sunt:

a) defensiv;
b) proiectiv;
c) elementar;
d) secundar.

4. Micromediul extern al firmei include:

a) mediul economic;
b) publicul;
c) mediul tehnologic;
d) clienţii.

5. Printre componentele macromediului se numără:

a) furnizorii;
b) concurenţii;
c) intermediarii;
d) mediul natural.

6. Criteriile demografice de segmentare a pieţei sunt:

a) clasa socială;
b) stilul de viaţă;
c) vârsta;
d) statutul utilizatorilor.

7. Serviciul desfacere furnizează date ce vizează:

a) volumul şi structura vânzărilor;
b) contingentările;
c) reclamaţiile;
d) proiectele de dezvoltare.

.
 8.Compartimentul de aprovizionare oferă informaţii cu privire la:
a) capacităţile de producţie;
b) contracte încheiate, onorate, neonorate;
c) literatura tehnică;
d) noile tehnologii;
e) proiecte de viitor;
f) contacte cu exteriorul.

8. Compartimentul de producţie constituie o sursă de informaţii în ceea ce priveşte:

a) gradul de utilizare a capacităţilor de producţie;
b) convenţii;
c) studii pe ţări;
d) defecţiuni;
e) rapoarte ale verigilor comerciale;
f) oferte şi cereri de ofertă.

9. Managerii firmei centralizează informaţii cu privire la:

a) asistenţa solicitată;
b) preferinţe sau restricţii care vizează activitatea unităţii economice;
c) corespondenţa cu clienţii;
d) evoluţii şi prognoze de preţ;
e) observaţii ale reprezentanţelor străine.

10. În categoria intermediarilor intră:

a) mass-media;
b) furnizorii;
c) publicul financiar;
d) agenţii de schimb.

11. Un consumator satisfăcut:

a) acordă o mai mică atenţie produselor concurente şi publicităţii acestora;
b) îşi creează o imagine favorabilă şi o notorietate pe piaţă;
c) va transmite sentimentul post-cumpărare de satisfacţie şi altora;
d) va repeta actul de cumpărare, transformându-se în client.

13. Cercetarea de marketing cu privire la distribuţie se referă la:

a) structura în teritoriu a forţei de vânzare;
b) analiza costurilor;
c) studii de segmentare;
d) studii asupra exporturilor.
 14. Adăugarea de valoare-satisfacţie produselor şi serviciilor se poate realiza prin
următoarele căi:
a) facilitarea obţinerii produsului;
b) asocierea unor simboluri acestuia;
c) prezentarea într-o formă cât mai atractivă;
d) proiectarea cât mai atractivă a produsului.

15. Piaţa în amonte se referă la:

a) ansamblul pieţelor firmelor care acţionează în cadrul ei;
b) relaţiile de desfacere, vânzare a produselor şi servicilor către diverşi beneficiari;
c) relaţiile de aprovizionare împreună cu furnizori;
d) ansamblul pieţelor mai multor produse.

16. Firmele trebuie să-şi selecteze furnizorii analizând următoarele criterii:

a) climatul intern;
b) termene şi condiţii de livrare;
c) dimensiunile şi calitatea ofertei.
d) preţul.

17. Potenţialul pieţei se poate calcula cu formula:

a) Pp=Cp×N×E
b) Pp=Cp×N×I
c) Pp=N×Q×F
d) Pp=Cp×P×E

18. În funcţie de dimensiunile sale, piaţa poate fi clasificată în:

a) Piaţa produsului, piaţa firmei şi piaţa totală;
b) Piaţa efectivă, piaţa potenţială şi piaţa teoretică;
c) Piaţa reală, piaţa în amonte şi piaţa în aval;
d) Piaţa liberă, piaţa reală şi piaţa planificată.

19. Frecvenţa cumpărării este o variabilă de segmentare:

a) demografică;
b) psihografică;
c) geografică;
d) comportamentală.

20. Firmele pot fi vulnerabile în faţa puterii furnizorilor în următoarele situaţii:

a) dacă un furnizor deţine patentul unui produs;
b) dacă un produs esenţial oferit de aceştia nu poate fi înlocuit;
c) dacă este prea costisitoare schimbarea furnizorului;
d) dacă furnizorul este mai puternic decât cumpărătorul.
 21. Cercetarea de marketing cu privire la comportamentul de cumpărare se referă la:
a) imaginea asupra mărcii;
b) eficienţa publicităţii;
c) analiza cererii;
d) analiza cotei de piaţă.

22. Segmentarea pieţei reprezintă:

a) Procesul de împărţire a unei pieţe pe mai multe segmente, grupuri de
consumatori;
b) Procesul de împărţire a unei pieţe omogene în segmente sau sub-pieţe care se
caracterizează printr-un grad ridicat de omogenitate
c) Procesul de împărţire al unei pieţe pe clase tipice de clienţi;
d) Procesul de împărţire a unei pieţe eterogene în segmente sau sub-pieţe care se
caracterizează printr-un grad ridicat de omogenitate.

23. Dintre componentele publicului nu fac parte:

e) acţionarii firmei;
f) organizaţiile pentru protecţia mediului;
g) personalul intern al firmei ;
h) agenţiile de publicitate.

24. Conceptul de bază al maketingului este:

a) orientarea spre servicii
b) orientarea spre concurenţă;
c) orientarea spre produse şi service;
d) orientarea către client.

25. Printre acţiunile de marketing specifice căii extensive de extindere a pieţei produsului
se numără:
a) creşterea frecvenţei cumpărării;
b) sporirea mărimii comenzii;
c) multiplicarea şi diversificarea ocaziilor de consum;
d) atragerea unor consumatori ai altor produse.

26. În funcţie de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele (serviciile) firmei,
există următoarele categorii de clienţi:
a) pieţele internaţionale;
b) pieţele guvernamentale;
c) utilizatorii industriali;
d) consumatorii
 27. În categoria pieţelor guvernamentale intră:
a) agenţii de stat care achiziţionează bunuri şi servicii folosite fie pentru a presta
servicii publice, fie pentru a le revinde;
b) şcoli;
c) spitale;
d) instituţii militare;
e) penitenciare.

28. Pe piaţă există următoarele categorii de concurenţă:

a) concurenţa de soluţii, concurenţa de preţ, concurenţa de produs, concurenţă de
marcă;
b) concurenţa de soluţii, concurenţa generică, concurenţa de produs, concurenţa de
marcă;
c) concurenţa de marcă, concurenţa de produs, concurenţa de soluţii, concurenţa de
piaţă;
d) concurenţa de soluţii, concurenţa generală, concurenţa de produs, concurenţa de
marcă.

29. Gravitaţia comercială este un parametru al:

a) Capacităţii pieţei;
b) Dinamicii pieţei;
c) Ariei pieţei;
d) Stucturii pieţei.

30. Loialitatea faţă de marcă este o variabilă de segmentare:

a) demografică;
b) comportamentală;
c) geografică;
d) psihografică.

31. Gradul de saturaţie al pieţei reprezintă:

a) Cantitatea de bunuri pe care o firmă le poate oferi pieţei , la un moment dat;
b) Totalul tranzacţiilor de produse şi sau servici ale firmei, pe o anumită piaţă şi
într-un anumit interval de timp;
c) Raportul procentual între volumul vânzărilor şi potenţialul pieţei;
d) Raportul între volumul vânzărilor firmei volumul vânzărilor totale pe piaţă.

32. Ciclul de viaţă al familiei este un criteriu de segmentare:

a) demografic;
b) geografic;
c) psihosocial;
d) comportamental.
33. Gradul de concentrare al pieţei este un parametru al:
a) ariei pieţei;
b) dinamicii pieţei;
c) capacităţii pieţei;
d) segmentării pieţei.

34. Dintre funcţiile marketingului nu face parte:

a) cercetarea pieţei şi a consumatorului;
b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor consumatorilor;
c) creşterea profitului;
d) conectarea rapidă şi flexibilă a firmei la dinamica mediului.

35. Poziţia competitivă a unei firme şi atractivitatea unui segment de piaţă sunt
apreciate în funcţie de următoarele forţe:
a) rivalitatea existentă între firmele dintr-un domeniu;
b) ameninţarea creată de pătrunderea pe piaţă a unor noi furnizori;
c) ameninţarea creată de produsele sau serviciile de substituţie;
d) puterea de negociere a concurenţilor.

36. Între componentele publicului nu se numără:

a) acţionarii firmei;
b) administraţia publică;
c) agenţiile de servicii de marketing;
d) opinia publică.

37. O imagine favorabilă are pentru firmă următoarele efecte:

a) atrage investitorii de capital;
b) îmbunătăţeşte gradul de cunoaştere a concurenţilor;
c) oferă şanse sporite de cucerire rentabilă a noi segmente de piaţă.
d) generează lipsă de credibilitate în

38. Conjunctura pieţei globale este determinată de următoarele forţe globale:

a) ascensiunea femeii în funcţii de conducere;
b)deschiderea treptată a unor pieţe noi: China, India, Europa de Est, ţările arabe;
c) amplificarea tensiunilor şi conflictelor regionale;
d) creşterea numărului alianţelor strategice încheiate între marile companii
internaţionale.
39. Cel mai important element patrimonial al unei firme îl repezintă:
a) angajaţii;
b) capitalul social;
c) furnizorii;
d) clienţii.

40. Sursele externe de informaţii de marketing nu includ:

a) târgurile şi expoziţiile;
b) serviciul desfacere;
c) presa de specialitate;
e) tipăriturile firmelor concurente.

41. În categoria indicatorilor cu ajutorul cărora poate fi caracterizată aria pieţei este
inclus:
a) Potenţialul pieţei;
b) Gradul de saturaţie al pieţei;
c) Gradul de concentrare al pieţei;
d) Coeficientul de elasticitate al vânzărilor în funcţie de preţ.

42. Printre caracteristicile demografice ale unei pieţe se numără:

a) locul de rezidenţă;
b) mărimea şi mobilitatea populaţiei;
c) educaţia;
d) ocupaţia.

43. Mediul economic face parte din:

a) micromediul extern al firmei;
b) macromediul intern al firmei;
c) micromediul intern;
d) macromediul firmei.

44. Printre componentele micromediului extern se numără:

a) publicul;
b) mediul demografic;
c) mediul economic;
d) mediul politic şi juridic.

45. În vederea caracterizării mediului economic pot fi luate în considerare

următoarele elemente:
a) gradul de ocupare a forţei de muncă;
b)ocupaţia populaţiei;
c) structura veniturilor;
d) densitatea populaţiei;
e) structura pe ramuri a economiei;
f) venitul mediu pe locuitor.
46. Dintre funcţiile marketingului nu face parte:
a) creşterea eficienţei economice;
b) cercetarea pieţei şi a consumatorului;
c) obţinerea monopolului sau oligopolului pe piaţă;
d) conectarea rapidă şi flexibilă a firmei la dinamica mediului.

47. Între componentele macromediului firmei nu găsim:

a) mediul natural;
b) mediul cultural;
c) mediul politic;
d) mediul de afaceri.

48. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare:

a) venitul mediu pe locuitor;
b) rata natalităţii;
c)gravitaţia comercială;
d) gradul de concentrare al pieţei;
e) preţurile în evoluţia lor;
f) structura veniturilor.

49. Printre factorii care determină mărimea şi dinamica cheltuielilor de consum se

numără:
a) datoriile şi posibilităţile de creditare;
b) regimul investiţiilor;
c) distribuţia veniturilor (pe ţări în cazul selectării pieţelor sau pe categorii de
populaţie în cazul selectării segmentelor);
d) soldul balanţei de plăţi;
e) economiile (comportamentul de economisire al populaţiei)

50. Marketingul ecologic are în vedere următoarele probleme:

a) abundenţa de materii prime şi creşterea costului energiei;
b) poluarea aerului, apei şi solului;
c) intervenţia organismelor mondiale şi statale în gestiunea resurselor financiare;
d) securitatea mediului înconjurător;
e) crearea de produse noi, bazate pe înlocuirea resurselor clasice şi orientarea
investiţiilor spre sectoare de perspectivă.

51. Mediul tehnologic este alcătuit dintr-o serie de factori care concură la realizarea
produselor precum:
a) activitatea de cercetare-dezvoltare;
b) nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor;
c) calitatea tehnologiilor;
d) capacitatea de creaţie-inovaţie-invenţie.
52. Drept puncte de reper în evaluarea dotării tehnologice a unei pieţe pot fi avute în
vedere:
a) parcul de automobile;
b) înzestrarea cu aparatură audio-video;
c) numărul de abonaţi telefonici la 1000 de persoane;
d) numărul de abonamente la reţeaua Internet.

53. În cadrul macromediului firmei, mediul juridic este constituit din ansamblul
normelor juridice şi reglementărilor care vizează:
a) calitatea produselor;
b) protecţia brevetelor de invenţie, a produselor, modelelor şi a desenelor, a mărcilor
de fabrică şi de comerţ, a consumatorilor;
c) concurenţa neloială;
d) asistenţa socială;
e) protecţia mediului;
f) fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului;
e) regimul investiţiilor străine;
g) metodele de vânzare, ambalarea şi condiţionarea produselor;
h) publicitatea şi comunicarea în audiovizual;
i) mecenatul şi sponsorizarea.

54. Influenţa educaţiei asupra activităţii de marketing poate apărea în următoarele

situaţii:
a) când consumatorii sunt analfabeţi, trebuie adaptate programele publicitare şi
etichetele;
b) produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie
adaptate la nivelul educaţional al consumatorilor;
c) cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde, în parte, de nivelul educaţional al
membrilor canalelor;
d) natura şi calitatea serviciilor de marketing, cum este cazul agenţiilor publicitare, va
depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea
ocupaţii.

55. Printre domeniile cercetării ce ţin de produs se numără:

a) imaginea asupra mărcii;
b) testele de piaţă;
c) atitudinea faţă de marcă;
d) crearea şi testarea mărcii;
e) satisfacţia oferită de produs;
 56. Printre domeniile cercetării la nivel micro şi macroeconomic se numără:
a) testarea produselor existente;
b) studii asupra motivaţiilor;
c) caracateristicile pieţei;
d) studii asupra personalului.

57. Domeniile în care acţionează cercetarea de marketing legată de promovare sunt:

a) studii privind mass-media;
b) studii asupra imaginii publice;
c) studii asupra motivaţiilor;
d) eficienţa publicităţii;
e) structura în teritoriu a forţei de vânzare.

58. Firmele utilizează studiile de piaţă pentru:

a) a testa produsele existente;
b) a stabili cotele de vânzări;
c) a studia tendinţele economice;
d) a evalua potenţialul unei pieţe.

59. Procesul cercetării de marketing cuprinde printre etape:

a) adoptarea deciziilor;
b) urmărirea şi controlul rezultatelor;
c) dimensionarea şi formarea eşantionului de anchetă;
d) redactarea şi prezentarea raportului final.

60. Dacă o firmă îşi stabileşte ca obiectiv penetrarea unei anumite pieţe, problema de
decizie se poate referi la:
a) renunţarea la un anumit depozit;
b) deschiderea unui nou magazin;
c) lansarea unui produs nou;
d) dezvoltarea unui franchising;

61. Activitatea de coordonare de marketing vizează:

a) evaluarea pieţei şi previziunea cererii;
b) evaluarea costurilor;
c) elaborarea politicilor de preţ, distribuţie şi promovare;
d) proiectarea de noi produse şi servicii.

62. Printre funcţiile marketingului se numără:

a) creşterea eficienţei economice;
b) coordonarea de marketing;
c) cercetarea pieţei şi a consumatorului;
d) conectarea rapidă şi flexibilă a firmei la dinamica mediului.
63. Nivelurile marketingului de relaţie sunt:
a) defensiv;
b) proiectiv;
c) elementar;
d) secundar.

64. Micromediul extern al firmei include:

a) mediul economic;
b) publicul;
c) mediul tehnologic;
d) clienţii.

65. Printre componentele macromediului se numără:

a) furnizorii;
b) concurenţii;
c) intermediarii;
d) mediul natural.

66. Criteriile demografice de segmentare a pieţei sunt:

a) clasa socială;
b) stilul de viaţă;
c) vârsta
d) statutul utilizatorilor.

67. Serviciul desfacere furnizează date ce vizează:

a) volumul şi structura vânzărilor;
b) contingentările;
c) reclamaţiile;
d) proiectele de dezvoltare.

68. Compartimentul de aprovizionare oferă informaţii cu privire la:

a) capacităţile de producţie;
b) contracte încheiate, onorate, neonorate;
c) literatura tehnică;
d) noile tehnologii;
e) proiecte de viitor;
f) contacte cu exteriorul.
 69. Compartimentul de producţie constituie o sursă de informaţii în ceea ce priveşte:
a) gradul de utilizare a capacităţilor de producţie;
b) convenţii;
c) studii pe ţări;
d) defecţiuni;
e) rapoarte ale verigilor comerciale;
f) oferte şi cereri de ofertă.

70. Managerii firmei centralizează informaţii cu privire la:

a) asistenţa solicitată;
b) preferinţe sau restricţii care vizează activitatea unităţii economice;
c) corespondenţa cu clienţii;
d) evoluţii şi prognoze de preţ;
e) observaţii ale reprezentanţelor străine.

71. Un consumator este satisfăcut atunci când:

a) va repeta actul de cumpărare transformându-se în client;
b) va transmite sentimentul post-cumpărare de satisfacţie şi altora;
c) va acorda o mai mică atenţie produselor concurente.

72. Calea intensivă de extindere a pieţei produsului poate fi realizată prin:

a) sporirea mărimii comenzii;
b) creşterea numărului de consumatori ai produsului prin acţiuni de marketing;
c) atragerea unor consumatori ai altor produse;
d) identificarea unor domenii noi de utilizare a produsului;
e) transformarea unor nonconsumatori relativi în consumatori efectivi ai produsului.

73. Printre barierele de intrare pe o anumită piaţă se numără:

a) renumele:
b) obligaţiile legale sau morale faţă de clienţi, creditori şi angajaţi;
c) valoarea reziduală scăzută datorată specializării excesive sau a uzurii morale;
d) lipsa unor alternative profitabile;
e) existenţa unui capital ridicat;
f) localizarea nefavorabilă

74. Una dintre barierele de ieşire de pe un anumit segment de piaţă este:

a) renumele firmei;
b) localizarea nefavorabilă;
c) materiile prime şi distribuitorii insuficienţi;
d) o puternică integrare verticală;
e) barierele psihologice;
f) lipsa unor alternative profitabile.
 75. Mărimea pieţei depinde de numărul persoanelor care dovedesc:
a) o anumită nevoie sau dorinţă pentru un anumit bun, produs sau serviciu;
b) că dispun de resursele necesare pentru obţinerea bunului dorit,
c) voinţa de a schimba aceste resurse cu bunul dorit.

76. Adăugarea de valoare-satisfacţie produselor şi serviciilor se poate realiza prin

următoarele căi:
a) creşterea numărului angajaţilor;
b) realizarea cât mai bună a principiului celor cinci potriviri;
c) asocierea unor simboluri acestuia;
d) facilitarea obţinerii produsului.

77. Satisfacţia financiară este obţinută atunci când clientul:

a) cheltuieşte bani;
b) obţine în mod uşor produsul;
c) economiseşte bani;
d) primeşte un produs de calitate.

78. Studiul de piaţă oferă informaţii cu privire la:

a) structura pe ramuri a economiei;
b) puterea de cumpărare şi atitudinea faţă de cheltuirea banilor;
c) situaţia financiar-valutară;
d) concurenţă;
e) bursa de valori;
f) mediul economic şi politic.

79. Evaluarea dimensiunilor unei pieţe presupune determinarea:

a) Segmentării pieţei;
b) Segmentului de piaţă-ţintă;
c) capacităţii pieţei;
d) dinamicii pieţei;
e) ariei pieţei.

80. Cota de piaţă a unei firme este determinată de:

a) cheltuielile pentru acţiunile de marketing;
b) rezultatele mixului de marketing şi ale eforturilor de marketing;
c) eficienţa acţiunilor de marketing;
d) elasticitatea cererii pe piaţă în raport cu eforturile de marketing.
81. Printre elementele ce ţin de factorii endogeni ce influenţează dinamica pieţei pot fi
menţionaţi:
a) natura bunurilor care fac obiectul de activitate al firmei şi categoria de nevoi
cărora li se adresează;
b) nivelul impozitelor şi taxelor;
c) rezultatele din bilanţul financiar-contabil;
d) factorii sociologici;
e) politica economică a statului;
f) baza materială a firmei;
g) factorii conjunctural-sezonieri;
h) nivelul de calificare a salariaţilor;
i) puterea de cumpărare a populaţiei;
j) gradul de dezvoltare a firmei.

82.În cadrul factorilor de natură exogenă ce influenţează dinamica pieţei se înscriu:

a) potenţialul uman;
b) intensitatea consumului bunurilor şi serviciilor oferite de firmă;
c) prestigiul pe care l-a câştigat firma pe piaţă;
d) gradul de accesibilitate al produsului;
e) potenţialul financiar;
f) factorii psihologici;
g) potenţialul financiar.

82. Cercetarea ariei pieţei oferă informaţii cu privire la:

a) amplasarea şi dimensionarea depozitelor, magazinelor, a reţelei comerciale cu
amănuntul;
b) alegerea formelor, a reţelelor şi rutelor de transport;
c) dimensionarea stocurilor de produse;
d) structura ofertei.

83. Aria pieţei poate fi caracterizată cu ajutorul următorilor parametri.

a) gradul de saturaţie al pieţei;
b) gradul de concentrare al pieţei;
c) potenţialul pieţei;
d) gradul de solicitare a reţelei de distribuţie;
e) capacitatea pieţei.

84. În cadrul pieţei interne, relaţiile de piaţă marchează o anumită concentrare teritorială,
în funcţie de:
a) direcţia şi intensitatea fluxurilor populaţiei;
b) puterea economică a localităţilor;
 c) concentrarea populaţiei;
d) localizarea producţiei.

86. În condiţiile scăderii nivelului de trai, ponderea ce revine cheltuielilor alimentare în

totalul bugetelor de familie:
a) creşte;
b) scade;
c) rămâne constantă;
d) nici una din variantele de mai sus.

87. Care dintre următoarele componente nu fac parte din macromediul de

marketing:
a) furnizorii;
b) mediul cultural;
c) publicul;
d) mediul natural;
e) concurenţii.

88. Un jucător la loto câştigă o sumă importantă şi oscilează între a merge să se odihnească
într-o staţiune de renume sau a-şi cumpăra un bun de lux. Între cele 2 alternative avem o
concurenţă:
a) de produs;
b) de marcă;
c) generică;
d) de soluţie.

89. Gradul de saturaţie al pieţei este un indicator care reflectă:

a) aria pieţei;
b) structura pieţei;
c) dinamica pieţei;
d) capacitatea pieţei.

90. Multiplicarea şi diversificarea ocaziilor de consum a unui produs este o cale ... de
creştere a pieţei produsului.
a) mixtă;
b) extensivă;
c) intensivă;
d) nici una dintre acestea.

91. Identificarea unor domenii noi de utilizare a produsului reprezintă o cale .... de
creştere a pieţei produsului:
a) extensivă;
b) intensivă;
c) mixtă;
d) nici una din aceste variante.
92. Gradul de concentrare a pieţei este o problemă de:
a) structură a pieţei;
b) arie a pieţei;
c) capacitate a pieţei;
d) nici una din aceste variante.

93. Gravitaţia comercială are implicaţie asupra:

a) ariei pieţei;
b) ariei şi structurii pieţei;
c) capacităţii pieţei;
d) structurii pieţei;
e) toate acestea.

94. Pentru a calcula gravitaţia comercială avem nevoie de următorii factori de

influenţă:
a) suprafaţa comercială şi distanţa localităţilor;
b) populaţia şi distanţa dintre localităţi;
c) populaţia şi costul transportului;
d) toate acestea.

95. Caracterizarea dimensiunilor spaţiale ale pieţei se face prin intermediul:

a) structurii pieţei;
b) dinamicii pieţei;
c) ariei pieţei;
d) capacităţii pieţei.

96. ................ semnifică forţa de atracţie exercitată de centrele urbane asupra

consumatorilor din zonele învecinate.
a) capacitatea pieţei;
b) gradul de concentrare al pieţei;
c) gravitaţia comercială;
d) nici una din aceste variante.

97. Indicatorul care „adânceşte” analiza gravitaţiei comerciale este:

a) densitatea reţelei comerciale;
b) concentrarea pieţei;
c) capacitatea pieţei;
d) gradul de solicitare a reţelei comerciale.
98. Interesul unui consumator pentru un anumit produs este determinat de:
a) existenţa voinţei de cumpărare;
b) existenţa puterii de cumpărare;
c) existenţa unei nevoi sau dorinţe nesatisfăcute;
d) toate acestea.

99. Nonconsumatorii relativi sunt persoane cărora le lipseşte:

a) voinţa de a utiliza sau cumpăra produsul;
b) interesul pentru produsul comercializat;
c) accesul la produsul respectiv;
d) accesul şi/sau voinţa de a utiliza produsul.

100. Cumpărătorii unui produs la un moment dat formează:

a) piaţa produsului;
b) piaţa potenţială;
c) piaţa reală;
d) piaţa teoretică.

101. Diferenţa dintre piaţa potenţială şi piaţa reală este formată din:
a) nonconsumatori;
b) nonconsumatori absoluţi;
c) nonconsumatori relativi;
d) nici una din aceste variante;
e) toate aceste variante.

102. Care este numărul segmentelor de piaţă rezultat în urma segmentării pe baza
criteriilor „sex”, „domiciliu” (urban, suburban şi rural) şi ocupaţie (elev / student,
muncitor, specialist cu studii superioare şi alte ocupaţii)?
a) 25;
b) 24;
c) 28;
d) 23;
e) nici una din aceste variante.

103. ........... face parte din categoria criteriilor socio-economice

a) venitul;
b) profesia;
c) vârsta;
d) personalitatea;
f) toate aceste variante
104. Mărimea populaţiei localităţii de domiciliu este un criteriu de structurare care
face parte din categoria criteriilor:
a) psihologice;
b) geografice;
c) demografice;
d) socio-economice.

SOLUŢII TESTE

1. a, b, c, d
2. a, c, d
3. c
4. b, d
5. d
6. c
7. a
8. b
9. a
10. b
11. d
12. a, c, d
13. d
14. a, b, c, d
15. c
16. a, b, c, d
17. d
18. b
19. d
20. a, b, c, d
21. a
22. d
23. d
24. d
25. d
26. a, b, c, d
27. a, b, c, d
28. b
29. c
30. b
31. c
32. a
33. a
34. c
35. a
36. c
37. a, c
38. b, c, d
39. d
40. b
41. c
42. a, b, c, d
43. d
44. a
45. a, c, e, f
46. c
47. d
48. a, e, f
49. a, c, e
50. b, d, e
51. a, b, c, d
52. a, b, c, d
53. a, b, c, d, e, f, g, h, i
54. a, b, c, d
55. b, d
56. c, d
57. a, b, c, d, e
58. a, b, c, d
59. a, b, c, d
60. b, c, d
61. a, b, c, d
62. a, c, d
63. c
64. b, d
65. d
66. c
67. a
68. b
69. a
70. b
71. a, b, c
72. a
73. a, e, f
74. d, e, f
75. a, b, c
76. b, c, d
77. c
78. b, d, f
79. c, d, e
80. a, b, c, d
81. c, f, h, j
82. b, d, f
83. a, b, c, d
84. b, d
85. a, b, c, d
86. a
87. a, c, e
88. d
89. d
90. c
91. a
92. b
93. a
94. b
95. c
96. c
97. d
98. c
99. d
100. c
101. c
102. b
103. a, b
104. b