Sunteți pe pagina 1din 89

LOCUL DE MUNCĂ AL

ASISTENTULUI MEDICAL

Îngrijirile medicale de urgență


Îngrijirile medicale la domiciliu
Îngrijirile paliative
Solange Tamara Roşu, MD, PhD
Asistenţă medicală de urgenţă
• - ansamblul de măsuri diagnostice şi
terapeutice întreprins de personal
medical calificat, (medici şi asistenţi
medicali) cu diferite grade de
pregătire. (Legea MSP, nr.95/2006,
Privind reforma în domeniul
sănătății)
Asistenţă publică integrată de
urgenţă
• asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat
aflate în structurile Ministerului Sănătăţii,
• Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau în
• structura autorităţilor publice locale, județene
precum şi de
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin
Direcţia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2.;
include ansamblul de măsuri şi activităţi cu
caracter logistic, tehnic şi medical destinat în
principal salvării şi păstrării vieţii.
Urgenţă medicală
• accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită
acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei
medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de
competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital,
unde sunt necesare una sau mai multe resurse de
intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile
într-un spital local, judeţean ori regional, sau urgenţă fără
pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu
sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceşti, la un centru
ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital.
• Ordinului Ministrului Sănătății nr 1085 din 26 Octombrie 2012
privind măsuri de organizare și funcționare a spitalelor de urgență
și a unităților funcționale de urgență
Primul ajutor de bază
• efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor
persoane care au suferit o accidentare sau
îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire
medicală, fără utilizarea unor echipamente
specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se
acordă de orice persoană instruită în acest sens
sau de persoane fără instruire, la indicaţiile
personalului din dispeceratele de urgenţă.
Primul ajutor calificat
• efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor
persoane care au suferit o accidentare sau
îmbolnăvire acută, de către personal paramedical
care a urmat cursuri speciale de formare şi care
are în dotare echipamentele specifice acestui scop,
inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcţionând
sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru
instituţionalizat (EPA).
defibrilator semiautomat
• defibrilatorul care are drept caracteristici minime
efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod
automat sau în urma apăsării unui buton de către
salvator, alegerea energiei şocului în vederea
defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul
energiei necesare pentru defibrilare în mod
automat, urmând ca declanşarea şocului să se
efectueze de către salvator, la comanda verbală
şi/sau scrisă a defibrilatorului;
Defibrilatorul semiautomat extern

• Se aplică electrozii adezivi conform instrucțiunilor


prezente pe fiecare padelă în parte; nu necesită
aplicare de gel; permite defibrilarea pacientului de
la distanță
• Se urmăresc instrucțiunile audio-video
• Se analizează automat ritmul ECG
• Se încarcă automat dacă ritmul cardiac necesită
defibrilare
Serviciul de Ambulanţă Judeţean,
• Are în structură un compartiment pentru asistenţă
medicală de urgenţă şi
• transport medical asistat, cu echipaje medicale de
urgenţă, cu sau fără medic, şi
• un compartiment pentru consultaţii medicale de
urgenţă la domiciliu şi
• transport sanitar neasistat.
Compartimentul pentru asistenţă
medicală de urgenţă
• funcţionează în regim
de lucru continuu, în
aşteptarea solicitărilor
de asistenţă medicală
de urgenţă.
Transport medical asistat
• - transportul de urgenţă al
pacienţilor care necesită
monitorizare şi îngrijiri
medicale pe durata
transportului, asigurate de
medic sau asistent medical,
utilizând ambulanţe tip B
sau C
Transport sanitar neasistat
• Transportul pacienţilor care nu se află în stare
critică şi nu necesită monitorizare şi îngrijiri
medicale speciale pe durata transportului.
• Transportul sanitar neasistat se efectuează cu
ambulanţe tip A1 sau A2, precum şi cu alte tipuri
de autovehicule decât ambulanţele tip B şi C,
aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă;
Ambulanţă tip C
• ambulanţa destinată intervenţiei medicale de urgenţă la cel
mai înalt nivel şi transportului medical asistat al
pacientului critic, fiind dotată cu echipamente, materiale şi
medicamente de terapie intensivă.
• Echipajul ambulanţei tip C este condus obligatoriu de un
medic specialist Medicina de Urgenta, iar vehiculul este
astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în
vehicul din toate părţile, targa fiind amplasată în mijloc, cu
posibilitatea mutării acesteia la dreapta şi la stânga şi
ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei
medicale de urgenţă în mod corespunzător.
• Ambulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare
critică fac parte din categoria ambulanţelor tip C;
• Transport pacienti critici Ord. MS1091/2006
Ambulanţă tip B
• Ambulanţa destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului
medical asistat al pacienţilor.

• Ea poate fi, după caz, utilizată în acordarea primului ajutor


calificat sau în acordarea asistenţei medicale de urgenţă.

• Dotarea ambulanţei tip B este formată din echipamente şi


materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator
semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele
necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de
urgenţă
Ambulanţă tip A1
• ambulanţa destinată transportului sanitar
neasistat al unui singur pacient,

• fiind dotată cu echipamentele şi materialele


minime necesare acordării primului ajutor
în caz de nevoie;
Ambulanţă tip A2
• ambulanţa destinată transportului sanitar
neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi
pe targă şi/sau scaune,
• fiind dotată cu echipamentele şi materialele
minime necesare acordării primului ajutor
în caz de nevoie;
Serviciul Mobil de Urgenţă,
Reanimare şi Descarcerare (SMURD)
• unitatea de intervenţie publică
integrată,
• de importanţă strategică, fără
personalitate juridică, având în
structura sa
• echipe integrate de reanimare,
specializate în acordarea asistenţei
medicale şi tehnice de urgenţă,
precum şi echipe cu personal
paramedical, specializat în
acordarea primului ajutor calificat.
• SMURD funcţionează în cadrul
Inspectoratelor pentru Situaţii de
Urgenţă, în colaborare cu spitalele
judeţene, regionale şi cu autorităţile
publice locale.
Unitate de salvare rutiera si descarcerare
• autospeciala dotata cu echipamente destinate
descarcerarii si interventiilor speciale de salvare.
• Echipamentele din dotare includ:
• agregate hidraulice,
• instrumente speciale de taiat si indepartat,
• perne speciale de ridicat greutati de pina la 30 de
tone utilizind aerul comprimat,
• generatoare electrice si
• reflectoare ce permit iluminarea zonei de
interventie.
Operator aerian: structurile de aviaţie ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Dispecerat Medical de Urgenţă
• - structură specializată de preluare şi tratare
a apelurilor de urgenţă cu caracter medical,
primite prin centrul unic de apel de urgenţă
sau la un număr propriu, în cazul serviciilor
private de ambulanţă.
• Dispeceratele medicale de urgenţă sunt
coordonate de personal cu pregătire
medicală superioară, în serviciu permanent;
Dispeceratul Integrat de Urgenţă
• structura specializată care, pe lângă preluarea
apelului la numărul de urgenţă,
• asigură alarmarea şi coordonarea echipajelor de
intervenţie ale tuturor serviciilor specializate de
intervenţie, cu caracter medical şi nemedical, din
aceeaşi locaţie fizică.
• Coordonarea se face de către personal special
pregătit, având un coordonator medical cu studii
superioare din cadrul serviciului de ambulanţă sau
SMURD, în serviciu permanent.
Dispeceratului unic pentru centralizarea paturilor libere/zilnic care se
asigura de catre spitalele de urgenta din municipiul Bucuresti pentru
internarea pacientilor proveniti din unitatile de primire a urgentelor

• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 905/2009


• Spitalele acceseaza prin intermediul internetului un site web pus la
dispozitie de SAMB pentru inregistrarea numarului de paturi libere;
coordonatorul vizualizeaza numarul de paturi libere pe sectii,
reactualizarea realizandu-se automat pe masura ce sunt aduse
modificarii de operatorii din spitale
• Platforma informatica
• Statii radio
• 5-10% din locurile spitalului sunt destinate zilnic internarilor de
tip urgenta prin UPU
• Sunt interzise internarile programate pe locurile destinate urgentelor
• Pacientii critici se transporta catre cel mai apropiat spital competent
chiar daca nu are locuri libere
Consultaţia de urgenţă la
domiciliu
• asistenţa medicală de urgenţă acordată de
compartimentul de consultaţii şi transport sanitar
neasistat al serviciilor de ambulanţă, în colaborare
cu medicii de familie, cazurilor medicale de
urgenţă care nu pun viaţa pacientului în pericol
imediat şi care, cel mai probabil, nu necesită
transportul la o unitate sanitară.
Asistenta medicală de urgență
• Individuală, pentru un pacient

• Colectivă

• De masă
accident colectiv
PLAN ROSU/ALB cod galben/rosu
• evenimentul care implică un număr de victime, care necesită declanşarea unui
plan special de intervenţie utilizând forţe de intervenţie suplimentare faţă de
cele aflate de gardă la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care
este necesară declanşarea unui plan special de intervenţie diferă de la caz la
caz, luându-se în considerare resursele umane şi materiale de intervenţie
disponibile în zona în care are loc accidentul.

• Asistenţa de urgenţă în cazul accidentelor colective, calamităţilor şi dezastrelor


va fi coordonată de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv
al municipiului Bucureşti, sau direct de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă conform planurilor naţionale aprobate.

• Pentru situaţii de accidente colective, calamităţi sau dezastre, cu urmări


deosebit de grave, se vor întocmi planuri de acţiune comune şi cu celelalte
instituţii cu atribuţii în domeniu, care vor fi puse în aplicare la solicitarea
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Asistenţa medicală privată de
urgenţă
• asigurată de serviciile private de ambulanţă, pe baza unui contract
direct cu beneficiarul, cu asigurătorul privat al acestuia sau la
solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu
consimţământul acestuia.
• Personalul medical, precum şi personalul nemedical care participă la
acordarea asistenţei medicale private de urgenţă în faza
prespitalicească este pregătit în centre de formare acreditate şi
autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice.
• Asistenţa medicală privată de urgenţă include şi misiuni de ambulanţă
aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu
asigurătorii privaţi ai acestor
• Publicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală privată de urgenţă cu
scop comercial vor specifica întotdeauna, în mod clar, că numerele de
apel nu sunt gratuite şi că serviciile se prestează contra cost.
Sistemul national de urgenta
• misiuni de salvare aeriană

• misiuni de ambulanţă aeriană

• misiuni de salvare navală


Misiuni de Salvare Aeriană
• intervenţii primare sau secundare ce se
desfăşoară utilizând aeronave special dotate,
respectând standardele în vigoare, în
vederea salvării unei/unor vieţi aflate în
pericol din cauza unei accidentări sau
îmbolnăviri acute ori care se află într-un
mediu ostil vieţii;
Misiuni de Ambulanţă Aeriană
• transporturi sanitare, planificate în prealabil,
în care starea pacientului sau a pacienţilor
nu impune efectuarea unei misiuni de
salvare aeriană.
• Misiunile de ambulanţă aeriană pot include
şi cazurile critice transportate pe distanţe
lungi, ce nu pot fi efectuate decât cu avionul
sanitar;
Misiuni de Salvare Navală
• misiuni primare sau secundare
care se desfăşoară în zone
accesibile mai rapid sau numai
prin utilizarea de ambarcaţiuni
special dotate, respectând
standardele în vigoare, în
vederea salvării persoanelor
aflate în pericol din cauza unei
accidentări sau îmbolnăviri
acute
Îngrijirile Medicale la
Domiciliu
• ORDIN MSF, Nr. 318 din 7
aprilie 2003
• Normelor privind organizarea şi
funcţionarea îngrijirilor la
domiciliu, precum şi autorizarea
persoanelor juridice şi fizice care
acordă aceste servicii.
Îngrijire la domiciliu
• Orice activitate de îngrijire medicală prestată de personal
specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
îmbunătăţirea stării de bine a acestuia, din punct de vedere
fizic şi psihic.

• Îngrijirea la domiciliu se efectuează numai la indicaţia


medicilor.

• Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane


cu afecţiuni acute şi/sau cronice, care prezintă un anumit
nivel de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa
la o unitate sanitară în vederea asigurării îngrijirilor
ambulatorii recomandate de medici.
Ingrijiri la domiciliu -2-
• Scopul ingrijirilor la domiciliu este de a ajuta
beneficiarul sa devina cat mai independent posibil
prin implicarea sa in procesul de luare a deciziilor
si asumarea responsabilitatilor privind viata sa
personala.
• Pot fi furnizori de îngrijiri la domiciliu persoane
juridice sau fizice autorizate de Ministerul
Sănătăţii pentru a presta aceste servicii.
Ingrijiri la domiciliu -3-
• în conformitate cu nivelul de pregătire profesională a furnizorilor acestor servicii.
• a) concordanţa dintre obiectivele ce urmează a fi realizate de furnizorii de îngrijiri la
domiciliu şi necesităţile şi priorităţile comunităţii;

• b) existenţa în statutul legal de înfiinţare a menţiunilor exprese privind furnizarea de


îngrijiri la domiciliu ca obiect de activitate;

• c) existenţa unei echipe capabile să susţină activităţile cuprinse în pachetul de servicii,


formată din persoane care deţin diplomă (certificat de absolvire) şi autorizaţie de liberă
practică, obţinute în condiţiile legii;

• d) existenţa fişei postului pentru fiecare persoană angajată, cu precizarea nivelului de


pregătire, a competenţelor şi a atribuţiilor;

• e) existenţa unui sediu autorizat de Directia de Sănătate Publică teritorială

• f) existenţa spaţiilor pentru păstrarea şi accesarea documentelor medicale (bază de


date, fişe medicale, arhivă);

• g) dotare care să permită realizarea obiectivelor propuse - mobilier corespunzător


funcţionării ca dispecerat, mijloace de comunicare, echipamente, truse medicale,
produse farmaceutice, etc.
Planul de ingrijire
• Necesitatile de ingrijire si gradul de dependenta

• Tipul de servicii recomandate

• Obiectivele care trebuie atinse in cadrul procesului


de ingrijire si termenul de realizare

• Evolutia asteptata

• Echipa implicata

• Consemnarea evolutiei pacientului si rezultatele


reevaluarii
Structura echipei
• in functie de necesitatile
beneficiarului. De exemplu
structura minima a unei organizatii
furnizoare de ingrijiri la domiciliu
este de 7-10 persoane si anume:
5 asistente medicale,
2 kinetoterapeuti,
1 asistent social,
1 coordonator ;
• acesta echipa poate ingriji la
domiciliu 60-80 persoane.;
coordonatorii sunt profesionişti
din domeniul medical şi / sau
social şi care au experienţă în
domeniul îngrijirii la domiciliu şi
al lucrului în echipă.
LISTA
îngrijirilor la domiciliu
• 1. Evaluarea iniţială: preluarea pacientului în maximum 48 ore de
la solicitare, stabilirea planului detaliat de îngrijiri la domiciliu,
împreună cu medicul care le-a recomandat, consilierea şi
instruirea pacientului şi a familiei
• 2. Evaluarea de etapă, la 3 luni pentru cazurile acute, la 6 luni
pentru cazurile cronice şi ori de câte ori este necesar dacă planul
de îngrijiri la domiciliu cuprinde precizări în acest sens
• 3. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatură, respiraţie,
puls, tensiune arterială, diureză, scaun
• 4. Toaleta pacientului cu probleme medicale şi/sau imobilizat:
• - toaletă parţială;
• - toaletă totală, la pat;
• - toaletă totală, la baie, cu ajutorul dispozitivelor de susţinere.
Lista –continuare -2-
• 5. Manevre terapeutice:
• administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat,
intradermic, intravezical pe sondă vezicală, prin perfuzie endovenoasă, pe
suprafaţa mucoaselor, pe seringă automată, peridural pe cateter; Este stabilit
clar în cadrul echipei cine are responsabilitatea administrării medicamentelor.
• în cadrul organizaţiei trebuie să existe proceduri clare , scrise, care să
identifice riscurile care pot să apară în modalitatea de administrare a
medicamentelor
• este important ca locul de depozitare a medicamentelor pe perioada
tratamentului să fie acelaşi, să nu fie schimbat pe perioada tratamentului, şi să
fie accesibil beneficiarului
• toate informaţiile privind dozele, modul de administrare şi orele de
administrare a medicamentelor trebuie notate în fişa de lucru aflată la
domiciliul beneficiarului şi care este disponibilă echipei de îngrijire.
Lista continuare -3-
• 6. Tehnici de ingrijire si investigatii
• - măsurarea glicemiei cu glucometrul;
• - recoltarea produselor biologice (sânge, urină, materii fecale);
• - clismă cu scop evacuator;
• - clismă cu scop terapeutic;
• - alimentarea artificială pe sondă gastrică sau nazogastrică şi pe
gastrostomă;
• - alimentarea pasivă a bolnavilor cu tulburări de deglutiţie;
• - spălătură vaginală;
• - efectuarea de mobilizare, aplicaţii medicamentoase, utilizarea
colacilor de cauciuc şi a rulourilor pentru evitarea escarelor de decubit
• - schimbarea poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru
evitarea complicaţiilor pulmonare
• - efectuarea de mobilizare, bandaj compresiv, aplicaţii
medicamentoase pentru evitarea complicaţiilor vasculare la membrele
inferioare
Aplicarea tehnicilor de îngrijire
• Se face conform standardelor de lucru profesionale în domeniu.
• Serviciile sunt nediscriminatorii.

• Implicarea beneficiarului în procesul de îngrijire


• Implicarea directă se face
• prin stabilirea împreună cu beneficiarul şi semnarea de către acesta a
planului de îngrijire,
• prin participarea directă la activităţile incluse în planul de îngrijire.

• Asumarea riscului de către beneficiar


• se face în măsura capacităţii sale de decizie
• se specifică în planul de îngrijire
7. Tehnici de îngrijire chirurgicală:
• - îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate;
• - îngrijirea escarelor multiple;
• - îngrijirea tubului de dren;
• - îngrijirea canulei traheale;
• - suprimarea firelor;
• - îngrijirea stomelor şi fistulelor;
• - sondajul vezical cu sondă permanentă şi cu
scop evacuator;
Alte ingrijiri
• 8. Monitorizarea • 11 Examinare şi
dializei peritoneale. evaluare psihologica

• 9. Kinetoterapia • 12.Ingrijiri paliative


individuală

• 10. Logopedia
individuală
Dializa peritoneala
• Pentru tratamentul IRC
Kinetoterapie individuala
Logopedie individuala
• Corectarea limbajului
Regulile în cadrul organizaţiei
• respectarea principiilor de bază în furnizarea de servicii

• respectarea responsabilităţilor incluse în fişa postului

• neutilizarea de practici necorespunzătoare la domiciliul


beneficiarului (ton ridicat, comportament de refuz şi
respingere, fumatul sau consumul de băuturi alcoolice, furt
sau minciună)

• cunoaşterea şi aplicarea de metode şi tehnici de prim ajutor


în caz de urgenţă, la domiciliul beneficiarului
Fişele şi documentele din cadrul
organizaţiei
• fişele de evaluare ale fiecărui beneficiar
• fişele de post
• documentele persoanelor angajate şi ale
colaboratorilor
• documentele care includ reclamaţiile, mulţumirile
sau sesizările, situaţiile de abuz şi cum s-a răspuns
la acestea
• documentele financiare în care sunt detaliate toate
tranzacţiile.
Riscuri identificate în procesul de
furnizare de servicii.
• În situaţiile în care organizaţia identifică anumite
riscuri, atât pentru personalul angajat cât şi pentru
beneficiari, acestea se discuta:
• în echipă
• cu beneficiarul,
• se încearcă depăşirea situaţiilor de risc ţinând cont şi de
dorinţele beneficiarului, fără a compromite sănătatea şi
securitatea acestuia.
Formelor de abuz asupra
beneficiarului
• abuzul fizic
• abuzul psihologic
• abuzul financiar
• abuzul sexual
• discriminare
• neglijare.
Formelor de abuz asupra
personalului
• abuzul fizic

• abuzul psihologic

• abuzul sexual.
Confidenţialitatea
• Numele

• Adresa

• Diagnosticul

• Date despre familia beneficiarului


Ingrijiri paliative
• În 1987, Medicina paliativă a fost recunoscută ca
specialitate în Marea Britanie.

• Definitie, OMS , 1990

• Ingrijire paliativa = ingrijire activa , totala acordata


pacientilor a caror boala nu raspunde la tratamentul
curativ. Scopul acestor ingrijiri este asigurarea unei calitati
cat mai bune a vieţii pentru bolnav si familia acestuia.

Doyle et al., 1993 defineşte Medicina paliativă ca: studiul


şi îngrijirea pacienţilor cu boală activă, progresivă şi
avansată, pentru care prognosticul este limitat, iar îngrijirea
este orientată către asigurarea calităţii vieţii.
România
• medicina paliativa a fost acceptată oficial ca
supraspecializare medicală (Îngrijiri
paliative) prin ordinul MS nr. 772 / 1999, ca
o necesitate, pacientul avand dreptul la
ingrijiri terminale pentru a putea muri in
demnitate. (legea nr.46/2003 , Drepturile
pacientilor)
Îngrijiri paliative
• consiliere pacientului - comunicarea
diagnosticului şi a prognosticului;
• consilierea pacientului în vederea pregătirii
pentru deces;
• controlul durerii - implică prescrierea şi
conducerea medicaţiei
Membrii familiei
• Psiho-emoţional
în timpul bolii pacientului
• Spiritual adecvat necesităţilor individuale
• Social
după decesul acestuia
• Familia, prin instruire adecvată din partea echipei
hospice, este veriga de legătură cu personalul
medical şi asigură supravegherea şi îngrijirea la
domiciliu 24 de ore din 24.
Beneficiarii serviciilor de îngrijire
paliativă
• În mod tradiţional îngrijirea paliativă se adresa bolnavilor
de cancer în stadii incurabile.
• În timp îngrijirea s-a extins şi către nevoile altor categorii
de bolnavi:
• SIDA
• Boli neurologice,
• Scleroză multiplă (în plăci)
• Malformaţii congenitale
• Insuficienţe de organ
• Bolnavi de vârsta a 3-a cu patologie multiplă, etc.
Controlul durerii si al altor simptome,
asistenta psihologica, sociala si spirituala
• Ingrijirile paliative pot incepe si mai devreme in cursul
evolutiei bolii, de exemplu in timpul tratamentului
antineoplazic
• Cauzele care determina frecventa crescuta a cazurilor care
necesita ingrijiri de acest tip se numara imbatranirea
populatiei, prelungirea duratei de viata a pacientilor cu boli
cronice sau incurabile ca urmare a progreselor tehnologice
sau succesele inregistrate in tratamentul lor.
• Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu boli cronice si
pentru care vindecarea nu mai este posibila este
considerata in toata lumea ca o alternativa la reducerea
numarului de paturi de spital ocupate si un pas inainte catre
cresterea calitatii vietii ,a actului medical, precum si a
autonomiei pacientului.
Romania -Spitalul "Sf. Luca" din
Bucuresti
• in 1995, s-a infiintat prima sectia de
oncologie paliativa, cu o capacitate de 51 de
paturi, care s-a adaugat compartimentului
de geriatrie paliativa.
Obiective
• Inlaturarea sau reducerea durerii constituie
componenta cea mai intalnita a tratamentului
simptomatic. Pe langa problemele respiratorii sau
digestive, pe lista de prioritati se numara
asigurarea igienei corporale si gasirea unei pozitii
antalgice.
• In plus fata de consilierea pacientului, echipa
trebuie sa aiba in vedere si sustinerea
Echipa
• Prin urmare, pe langa medici si asistenti medicali,
din echipa care ofera ingrijiri paliative fac parte si
psihologi, sociologi sau preoti ;membrii echipei au
pregatire adecvata in controlul simptomelor
specifice bolilor incurabile in stadii avansate si
terminale si cu instruire in probleme ale
comunicarii cu bolnavul incurabil.
Tipuri de servicii de ingrijiri
paliative:
• servicii de ingrijiri hospice la
domiciiu
• unitati hospice cu paturi (azil ,
filantropice)
• echipe hospice mobile
• centre de zi