ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Alexandru DESCALUI

PARTICULARITĂŢILE INSTRUMENTELOR MONETARE

ALE BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI

STUDIU DE CAZ
la disciplina universitară
„Monedă şi credit”

Autor: student gr. FB-107 Alexandru DESCALUI

Coordonator ştiinţific:
prof. univ. D-na. Ana BERDILĂ

Chişinău 2011

1
 CUPRINS

Introducere...........................................................................................
...................................................3

Capitolul I.Conceptul de masa monetara si agregat

monetara.Dimensionarea si dinamica lui ….4

Capitolul 2.Dinamica agregatului monetar M2 in R. Moldova оn perioada

primelor 9 luni ale anului
2010....................................................................................................................
..............................................................5

Concluzii………………….
……………………………………………………….................................7

Bibliografie…………......…………………………………………………..
…………………………..8

2
 INTRODUCERE

Actualitatea temei. Analiza dinamicii agregatului monetar M2, prin

determinarea creşterilor absolute şi relative ale acestuia, este necesară pentru
observarea obiectivelor politicii monetare adoptate de autoritatea monetară
pentru o anumită perioadă de timp.
Scopul cercetarii. Оn acest studiu de caz mi-am propus să reprezint
modificările agregatului monetar M2 , ce reprezintă o parte a masei monetare din
R. Moldova pe o perioada de 9 luni ale anului 2010 şi care au fost cauzele acestor
schimbări.
Sarcinile srudiului de caz. Efectuarea calculelor pentru determinarea
creşterii relative si absolute a agregatului monetar M2,identificarea factorilor ce au cauzat aceste
schimbari.
Obiectul investigat. Obiectul investigat оn acest studiu de caz este
agregatul monetar M2, si anume dinamica lui in decursul a 9 luni ale anului 2010.
Subiectul cercetării. Agregatul monetar M2 reprezintă doar o parte a masei
monetare,deoarece întreaga masa monetara constă în suma tuturor agregatelor
monetare (M1+M2+M3),adică totalitatea tuturor mijloacelor băneşti existente
într-o economie,într-o anumită perioadă de timp pe teritoriul unei ţări pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor. Stocul de monedă,
adica masa monetară nu este constanta, dar se modifică permanent, de aceea
cercetarea masei monetare este foarte importantă într-u realizarea politicii
monetare şi valutare ale statului.
Metodologia. In procesul de cercetare am urilizat deductia, adică am
pornit de la o informatie generală privind masa monetară, structura şi dinamica
agregatelor monetare ajungînd la date concrete privind masa monetară şi anume
agregatul monetar M2.
Baza informatională. Оn primul capitol ce reprezintă partea teoretică am
utilizat drept materie primă diverse informaţii găsite in literatura din acest
domeniu, iar calculele le-am făcut pe baza datelor statistice privitor la agregatele
monetare în perioada ianuarie-septembrie 2010 de pe situl www.bnm.md
Structura studiului de caz. Studiul de caz conţine două capitole. Primul
capitol reflectă aspecte teoretice privitor la masa monetară, dimensionarea
acesteia prin aggregate monetare şi dinamica lor de la o perioadă la alta. Al
doilea capitol contine calculele effectuate şi analiza lor pentru a pune în evidenţă
dinamica agregatului M2 şi observare unor viitoare modificări.

3
 CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE MASĂ MONETARĂ ŞI AGREGAT
MONETAR. DIMENSIONAREA ŞI DINAMICA EI

Economiştii dau diverse accepţiuni conceptului de masă monetară. Ea

reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor de plată
existente I n economia unei ţări la un moment dat. Noţiunea de masă monetară
are mai multe sinonime: ”masa banilor în circulaţie”; “ masa bănească”. Prima
noţiune fiind definită ca o “mărime eterogenă constînd din suma tuturor activelor
care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi sevicii şi
pentru achitarea datoriilor”.(Kiriţescu Costin,Dobrescu Emilian “Moneda-mica
enciclopedie”- Bucureşti: Ed.Ştiinţifica şi enciclopedică,1998-p.188). Drept
măsurătoare al masei monetare sunt agregatele monetare. Ele cuprind atît
mijloacele de plată ( maneda efectiva şi depunerile în conturi la vedere) deţinute
de agenţii nefinanciari rezidenţi cît şi acele plasamente financiare succesibile de
a fi transformate cu uşurinţă şi rapiditate în instrumente de plată fără riscul
pierderilor de capital.
Unul din scopurile majore ale analizei monetare îl reprezintă selectarea acelor
agregate monetare care să corespundă cel mai bine cerinţelor de reflectare a
caracterului şi obiectivelor de politica monetară adoptată de autoritatea
monetară a unei ţări pe o anumită perioadă. Deoarece un agregat monetar
reprezintă un ansamblu omogen de active susceptibile de a fi utilizate ca mijloc
de plată cu o lichiditate echivalentă, atunci autorităţile monetare ce stabilesc
agregatele monetare pentru ţara în cauză trebuie să ţină cont de trei criterii principale:
-eficacitatea agregatelor monetare- trebuie să ofere informaţii complexe
ţinînd seama de comportamentul agenţilor economici şi populaţiei;
-caracterul controlabil- oferă posibilitatea autorităţii monetare să intervină
în corijarea agregatelor în funcţie de situaţie;
-disponibilitatea statistică-oferă informaţiile necesare,rapide şi în măsura de
a permite autorităţilor o reacţie rapidă.
Agregatele monetare pînă în anii 1970 aveau o structură relativ simplă fiind

4
considerate drept monedă mijloace de plată cu plasamente lichide pe termen
scurt, incluse în
pasivul instituţiilor bancare. Acestea din urmă aveau obligaţia să le transforme
imediat în lichidităţi fără riscul de pierderi de capital şi fără costuri
tranzacţionale.Hîrtiile de valoare care constituie un ansamblu omogen de titluri
pe termen lung , nu devin lichide decît după negocierea lor pe o piaţă
secundară,respectiv la bursa de valori.
Acest fapt implică un risc de capital, presupunind costuri de
transformare.In ulimii 10-15 ani sfera financiar-monetară a suferit mutaţii
profunde, cea mai mare parte a inovaţiilor vizînd atît o reducere a riscurilor
asociate titlurilor pe termen lung negociabile,cît şi crearea de noi produse ale
pieţii,negociabile pe termen scurt.
Agregatul mai larg ,cel al lichidităţii, înglobează în general, titluri ale pieţii
financiar-monetare pe termen de la cîteva zile la cîţiva ani,emise de instituţiile de
credit
(certificate de depozit ,bonuri ale instituţiilor bancare) şi agenţii nefinanciari
( bonuri de tezaurîn conturi curente,bilete de tezaur) . Plasamentele financiare
definite astfel sunt inventariate nu numai în pasivul instituţiilor financiar-
bancare , dar în egală masură şi în cel al agenţilor nefinanciari.
În sens restrîns sau în sens larg ,agregatele monetare pot fi definite prin
integrarea succesivă a produselor monetare create în scopul asigurării lichidităţii
agenţilor financiari şi nefinanciari. Deşi agregatele monetare diferă în general de
la ţară la ţară înfuncţie de condiţiile existente ,respectiv de gradul de dezvoltare
a pieţei financiare şi politice care domină scena monetară şi de nevoile practice
imediate şi de perspectivă,totuşi ele au anumite caracteristici comune. Analizînd
structura masei monetare în diferite state observăm că numărul agregatelor
diferă în funcţie de obiectivele politicii monetare ale statului şi gradul de
dezvoltare a statului. În R.Moldova se folosesc următoarele patru agregate
monetare:

M1 – lichiditatile primare sau altfel spus activele perfect lichide, care permit
efectuarea de plati imediate; acestea sunt: numerarul оn circulatie
(bancnote, monede divizionare) si depozitele la vedere, оn principal cele
operabile prin cecuri. M1 reprezinta masa monetara оn
sens restrвns;
M2 – lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi
transformate foarte rapid оn lichiditati primare fara riscul de a pierde
capital, adica sunt monetizabile. M2 desemneaza masa monetara оn sens
larg si cuprinde, оn plus fata de M1, depozitele la vedere neoperabile prin
cecuri, depozitele la casele de economii, depozitele la termen aflate оn
gestiunea bancilor, actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc; Depozitele оn
valută străină
M3 – lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de
lichiditate. Transformarea lor оn lichiditati primare comporta riscul caderii
pretului acestor active. M3 cuprinde, pe lвnga M2, valorile mobiliare private

5
 (actiuni si obligatiuni) si valori mobiliare publice (оmprumuturi ale statului,
colectivitati publice sau оntreprinderi publice. Bani оn circulaţie (M0)
Depozite la vedere .Acum putem afirma cu certitudine că calculînd
agregatul monetar M2 pe perioada a 9 luni a anului 2010 nu vom obţine
volumul întreg al masei monetare,deoarece pentru determinarea întregii
mase monetare este nevoie de a fi calculată suma tuturor agregatelor
monetare.

Agregatul M2 ca şi restul celorlalte nu este constant ci se modifica de la o

perioadă la alta prin procesul de creare şi distrugere a
monedei.Dimensionare masei monetare sau a agregatelor monetare,
urmarirea evoluţiei şi efectele lor e posibilă cu ajutorul indicatorilor
monetari. Aceştea pot fi de nivel ( reprezintă marimea masei monetare pe
fiecare agregat monetar ), de structură(redă ponderea ficărui component în
totalul ei) ,şi de dinamică(remarcă modificarea parametrilor cantitativi de la
o perioadă la alta.

CAPITOLUL 2. DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M2 IN

MOLDOVA ОN PERIOADA PRIMELOR 9 LUNI ALE ANULUI 2010

După cum am menţionat mai sus agregatele monetare nu sunt constante

de unde rezultă că nici întreaga masă monetară nu este constantă ci se modifică
printr-o continuă creştere de la o
perioadă la alta.
Pe parcursul perioadei ianuarie-noiembrie 2010 baza monetară s-a majorat
cu 17.0 la sută sau cu 1622.0 mil. lei, constituind 11159.2 mil. lei. Creşterea bazei
monetare s-a manifestat prin majorarea banilor in circulaţie cu 398.1 mil. lei şi
rezervelor bancare cu 1224.0 mil. lei. Majorarea bazei monetare s-a produs ca
urmare a procurărilor de valută străină, efectuate in scopul atenuării fluctuaţiilor
excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale. In scopul micşorării
presiunilor inflaţioniste a acestei emisiuni Banca Naţională a Moldovei a majorat
norma rezervelor obligatorii pe de o parte majorand prin aceasta volumul lichidităţilor
neutralizate in conturile băncilor, iar pe de altă parte majorand baza monetară.
Pe parcursul perioadei ianuarie-noiembrie 2010 masa monetară M2 (bani in
circulaţie
+ depozite in MDL) s-a majorat cu 14.9 la sută in comparaţie cu sfarşitul anului
2007,
constituind 21145.7 mil. lei. In structura masei monetare M2 soldul depozitelor in
moneda
naţională a cifrat 14064.5 mil. lei (creştere cu 20.1 la sută), iar cel al banilor in
circulaţie s-a majorat cu 398.0 mil. lei (cu 6.0 la sută). O influenţă apreciabilă in
dinamica numerarului au avut-o următorii factori: eliberările din conturile de
depunere ale cetăţenilor (39.6 la sută), pentru plata dividendelor, veniturilor,
amortizarea şi cumpărarea valorilor mobiliare de stat (22.5 la sută), pentru plata
pensiilor, indemnizaţiilor şi despăgubirilor de asigurare (14.9 la sută) şi pentru
cumpărarea valutei străine de la persoane fizice (8.9 lasută).

6
 Un alt factor care influenţează aceste schimbări ale agregatului monetar M2
este rata dobînzii. Astfel pe termen scurt o majorare a acesteia accelerează
creşterea agregatului din considerentul că agenţii financiari sau nefinanciari vor
tinde de a deschide depozite ce sunt atrase de o rată a dobînzii mari. Dacă să
vorbim despre tendinţele agregatului monetar M2 şi chiar şi al întregii politici
monetare am putea spune că odată cu apariţia ritmurilor lor de creştere excesivă
a acestuia autorităţile monetare vor tinde de a diminua acest proces, însă ele se
vor menţine sub nivelul anului 2010.Sunt nişte măsuri de întreprindere de către
autorităţi pentru a asigura o creştere economică şi o stabilitate a preţurilor în
scopul combaterii inflaţiei, fenomen ce conduce la creşterea vitezei de rotaţie a
monedei. Modificarea cantitativă a agregatului monetar M2 va fi influenţată
decreşterea mărimii depozitelor în monedă naţională ce se împart în depozite la
vedere şi la termen. Instrumentele pieţii monetare s e vor modifica neînsemnat în
comparaţie cu anul 2008,deoarece în perioada de 9 luni ele au variat de la
2,6mln. de lei la 17 mln. de lei precum şi banii în circulaţie (Mo) situaţie ce se
observă pentru anul studiat. Masa monetară va continua să crească însă cu toate
acestea inflaţia se va menţine.O creştere a ratei dobînzii va accelera creşterea
masei monetare , iar o scădere o va încetini,pe cînd pe termen mediu o creştere
a dobînzii încetineşte creşterea masei monetare şi invers.

CONCLUZII:

7
Оn acest studiu de caz am studiat pe baza datelor comportamentul agregatului
monetar оn R.Moldova оn perioada ianuarie-septembrie 2010 ajungо la
următoarele concluzii:
-Agregatul monetar M2 nu este constant ci se modifică continuu.
- Cu toate că se înregistrează o scădere a agregatului monetar totuşi în final se
observă o creştere a acestuia în totalul ei.
- Cele mai mari creşteri a agregatului M2 au fost înregistrate în februarie – martie
(cu
906,1 mln. sau 4,71% ) şi deopotrivă cele mai mici creşteri au fost înregistrate în
perioada aprilie-mai ( cu 161,3mln. lei sau 0,80 % ) , însă trebuie de menţionat că
în perioada august –septembrie s-a înregistrat o scădere a agregatului monetar
M2 cu 235 mln. de lei sau 1,6 %,fapt ce demonstrează că o creştere excesivă a
componentelor masei monetare în urma căruia autorităţile monetare vor avea
drept prevedere de diminuare a acestuia.(sursa www.bnm.md)
-se evidenţiază o creştere a depozitelor în valută naţională de la persoanele fizice.

8
 BIBLIOGRAFIE:

I.LucrăriŞtiinţifice
1.Dardac N. Monedă şi credit, modulul 2.- Bucureşti: Editura ASE Bucureşti,
2002pag.200
2.Basno C. ,Constantin Foricel – Bucureşti : Editura Didactică şi pedagogică,
2003.-pag.230
3. Kiriţescu C. Moneda- Mica Enciclopedie- Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1998-pag.406

II. Surse statistice şi de date

1.Statistica Băncii Naţionale a Moldovei privind agregatele monetare //
www.bnm.md
2. Biroul Naţional de statistică// Comunicate de presă// www.statistica.md

9
10