Sunteți pe pagina 1din 10

Economie

Teste de tip grilă pentru admitere

1. În economie, nevoile reprezintă: 6. Bunurile economice reprezintă:


a. greutățile cu care se confruntă un grup de a. acele bunuri insuficiente în raport cu nevoile, la
indivizi a. care avem acces cu un anumit efort
b. diferența negativă dintre venituri și cheltuieli b. acele bunuri pe care le produc zilnic firmele în
c. totalitatea dorințelor, așteptărilor, cerințelor, la cadrul procesului de producție
nivel de grup, individ sau societate în ansamblu c. bunurile la care trebuie să se facă economie,
d. situația în care un producător rămâne fără fiind rare
stocuri de materii prime d. bunurile din evidențele contabile ale firmelor
e. situația în care un antreprenor rămâne fără vânzătoare
capital e. bunurile de pe rafturile magazinelor alimentare

2. Nevoia unui individ de realizare profesională se 7. Pâinea cumpărată de la brutărie este:


încadrează în categoria: a. un bun economic complementar, fiindcă se
a. nevoilor complexe consumă împreună cu alte alimente
b. nevoilor elementare b. un bun economic marfar
c. nevoilor de serviciu c. un bun economic nonmarfar
d. nevoilor sociale d. un bun economic nelimitat
e. nevoilor de bani e. un bun economic indispensabil

3. Caracterul concurențial al nevoilor în economie, 8. Sunt clasificate drept resurse neregenerabile:


presupune: a. resursele epuizabile, cum ar fi petrolul, cărbunii
a. că va fi aleasă întotdeauna cea mai mare nevoie ș.a.
b. satisfacerea unei nevoi presupune sacrificarea b. resursele naturale precum pământul, apa, ș.a.
alteia c. resursele epuizabile, cum ar fi calculatoarele,
c. că nevoile sociale sunt satisfăcute cu prioritate pâinea
d. că alegerea nevoilor se face prin licitație publică d. resursele fără de care nicio activitate nu este
e. că va învinge întotdeauna cel mai bun posibilă
e. resursele care nu se dezvoltă dacă nu sunt
4. Caracterul complementar al nevoilor în economie, îngrijite
presupune:
a. că satisfacerea unei nevoi implică și acoperirea 9. Caracteristica fundamentală a tuturor resurselor
altora economice este:
a. că satisfacerea unei nevoi implică renunțarea la a. caracterul lor nonmarfar, adică nu se pot
altele procura decât dacă ai suficienți bani
b. că dacă nu putem satisface o nevoie, înseamnă b. caracterul lor dinamic și nelimitat
c. că nu putem satisfice nicio alta c. caracterul lor limitat, adică insuficiența în
d. că dacă nu avem destui bani, nu putem satisfice raport cu nevoile
nicio nevoie d. caracterul lor concurențial
e. că dacă un partener de afaceri are necazuri, e. caracterul lor neregenerabil
trebuie ajutat
10. Problema fundamentală a economiei este:
5. Bunurile libere reprezintă: a. că trebuie predată încă de la grădiniță
a. bunurile care se oferă gratis atunci când b. utilizarea eficientă a resurselor
cumparăm o anumită marfă (zahăr la cafea) c. banii colectați din impozite nu sunt mai mulți
b. bunurile oferite de natură, la care avem acces d. prețurile cresc mereu
după nevoie, în mod gratuit și sunt virtual e. că mereu apar greutăți economice
nelimitate
c. bunurile care nu au sechestru pe ele
d. bunurile care pot fi alese direct din raft de către
clienți
e. bunurile care se vând la liber, fără licență
11. Costul de oportunitate reprezintă: 16. Microeconomia este ramura economiei care
a. alocarea resurselor în producție funcție de studiază:
termenul de expirare a. comportamentul unităților economice
b. alocarea resurselor unui județ funcție de individuale
nevoile sociale b. ceea ce se întâmplă în fiecare ramură de
c. metoda de alocare a resurselor în funcție de activitate a industriei
preț c. comportamentul agregat al unităților
d. cea mai bună alternativă de alocare a resurselor economice, la nivelul U.E.
disponibile sacrificată în favoarea alternativei d. comportamentul agregat al unităților
alese economice din țările mici
e. când un investitor gasește un proiect bun în f. niciuna dintre variantele de mai sus
care să investească
17. Pe măsură ce se renunță tot mai mult la un bun în
12. Indicatorul economic este: favoarea producerii altui bun, costul de oportunitate
a. expresia cantitativă sau calitativă a rezultatelor este:
activității economice a. crescător
b. măsurarea, cântărirea unor stocuri din b. descrescător
magaziile firmelor c. zero
c. raportarea contabilă zilnică d. infinit
d. obligativitatea firmelor de a încheia bilanț e. niciuna dintre variantele de mai sus
contabil
e. rezumatul știrilor economice 18. Proprietatea privată dominantă este una dintre
trăsăturile fundamentale ale:
13. Indicele exprimă: a. țărilor dominante econonomic
a. ceea ce indică managerul unei firme să se facă b. economiei de piață
într-o zi c. economiilor care au apus
b. de câte ori se modifică o variabilă de la o d. economiilor din zonele răsăritene
perioadă la alta e. economiilor viitorului
c. expresia în valoare absolută a inflației
d. rezultatul rulajului creditor al unui cont în 19. Tranzacțiile economice se realizează:
comparație cu soldul final a. în majoritatea lor prin intermediul banilor
e. măsura în care activul este egal cu pasivul b. în majoritatea lor prin intermediul
schimburilor
14. Dacă venitul crește cu 30%, indicele de modificare a c. în majoritatea lor prin intermediul cardurilor
venitului este egal cu: d. în majoritatea lor prin intermediul Bitcoin
a. 1,3 e. niciuna dintre variantele de mai sus
b. 13
c. 13% 20. Circuitul economic reprezintă:
d. -1,3 a. parcursul pe care îl parcurg bunurile publice de
e. 130% la producător la consummator
b. parcursul pe care îl parcurg bunurile private de
15. Macroeconomia este ramura economiei care la producător la consummator
studiază: c. ansamblul fluxurilor reale și monetare din
a. comportamentul firmelor din țările mari economie
b. comportamentul oamenilor de afaceri cu d. ansamblul fluxurilor reale, din care se deduc
capitaluri peste 1.000.000 lei cele monetare
c. comportamentul agregat al unităților e. pașii pe care trebuie să-i parcurgă o firmă spre
economice, la nivelul economiei naționale profit
d. comportamentul unităților economice, la nivel
mondial 21. Proprietatea reprezintă:
e. niciuna dintre variantele de mai sus a. un raport social, stabilit între unitățile
economice, cu privire la bunurile economice
create sau existente în societate
b. în toate cazurile un bun imobiliar
c. în toate cazurile un bun mobiliar
d. în toate cazurile un bun imobiliar, pe care se
pot afla și bunuri mobiliare
e. scopul principal al oricărui antreprenor

2
22. Dreptul de uzufruct permite proprietarului să: 28. Când utilitatea marginală este pozitivă și
a. decidă cu privire la bunul economic descrescătoare:
b. folosească bunul economic, plătind o rentă a. utilitatea totală crește cu o rată descrescătoare
c. beneficieze de veniturile aduse de obiectul b. utiltatea totală crește cu o rată constantă
proprietății c. utilitatea totală scade cu o rată descrescătoare
d. vândă neângrădit bunul economic d. utilitatea totală rămâne constantă
e. lase moștenire bunul e. niciuna dintre variantele de mai sus

23. Când vindeți casa în care locuiți, pierdeți: 29. Raționalitatea în consum înseamnă să:
a. cheile locuinței a. consumăm rațional
b. numai posesiunea b. maximizăm satisfacția, cu venitul pe care îl
c. proprietatea avem
d. doar dispoziția și posesiunea c. consumăm numai din producție proprie
e. bani, dacă nu negociați bine d. consumăm numai produse românești
e. consumăm întotdeauna cele mai ieftine
24. Când statul face achiziții publice pentru armată, el produse
face parte din următoarea categorie de agenți
economici: 30. Bunurile substituibile sunt:
a. administrație publică a. acele bunuri care satisfac concomitent aceeași
b. menaje nevoie
c. administrație privată b. acele bunuri care satisfac nevoi diferite de
d. nu face parte din categoria agenți economici consum
e. administrație public-privată c. acele bunuri care satisfac împreună aceeași
nevoie
25. Utilitatea economică este subiectivă, adică: d. acele bunuri care satisfac alternativ aceeași
a. persoana care apreciază bunul respectiv este nevoie
lipsită de obiectivitate e. acele bunuri de care nimeni nu are nevoie
b. avem de a face cu o evaluare subiectivă a valorii
bunului 31. Bunurile complementare sunt:
c. depinde de cel care o apreciază, de preferințele, a. bunurile care satisfac împreună nevoi diferite
gusturile și venitul consumatorului b. bunurile care satisfac împreună aceeași nevoie
d. are la bază conștiința consumatorului c. bunurile care satisfac nevoi cu buget redus
e. niciuna dintre variantele de mai sus d. bunurile care satisfac nevoi sociale
e. niciuna dintre variantele de mai sus
26. Utilitatea marginală reprezintă:
a. procesul prin care un individ consumă un bun 32. Când utilitatea totală este maximă, atunci:
care nu îi era util a. utilitatea marginală este crescătoare
b. satisfacția totală resimțită de un consummator b. utilitatea marginală este descrescătoare
dat prin consumul unei anumite cantități c. utilitatea marginală este zero
dintrun produs d. utilitatea marginală este negativă
c. satisfacția suplimentară obținută de un individ e. niciuna dintre variantele de mai sus
atunci când consumă o cantitate suplimentară
dintr-un bun 33. Atunci când un individ consumă în mod succesiv
d. satisfacția obținută după consumul primului unități din același bun, utilitatea totală:
pahar cu apă a. nu se modifică
e. satisfacția obținută de un individ atunci când b. scade cu o rată crescătoare
consumă o cantitate foarte mare dintr-un bun c. crește cu o rată crescătoare
fără să-i fie rău d. crește cu o rată descrescătoare
e. niciuna dintre variantele de mai sus
27. Unitatea de măsură pentru utilitatea economică
este: 34. Atunci când utilitatea marginală este negativă,
a. utili utilitatea totală:
b. machi a. crește cu o rată crescătoare
c. lei b. nu se modifică
d. lumeni c. este negativă
e. megawați d. scade
e. crește cu o rată descrescătoare

3
35. Care din următoarele bunuri sunt complementare? 42. Productivitatea medie a pământului:
a. apa minerală și apa plată a. crește indiferent de condițiile naturale
b. zahărul și mierea b. crește vara indiferent de producție
c. untul și pâinea c. reflectă rentabilitatea pământului
d. pantofii și ghetele d. este influențată de cererea de produse agricole
e. cozonacul și checul este mai mare când nu este secetă

36. Factorul de producție muncă este, în raport cu 43. Activitatea unei firme este apreciată ca eficientă
timpul de producție consumat: când:
a. neregenerabil a. productivitatea medie este mai mare decât
b. regenerabil productivitatea marginală
c. recuperabil b. dinamica productivității în funcție de lucrători
d. nerecuperabil devansează dinamica salariilor
e. ineficient c. cifra de afaceri este maximă
d. dinamica salariilor devansează dinamica
37. Capitalul tehnic consumat este sinonim cu productivității funcție de lucrători
noțiunile: e. departamentul de marketing este bun
a. bunuri de producție folosite
b. mijloace de producție consummate 44. Ce se întâmplă cu diferitele costuri dacă o firmă nu
c. capital fix utilizat și capital circulant consumat produce nimic (Q=0)?
d. capital fix și circulant utilizate a. costurile fixe sunt egale cu costurile variabile
e. investiții efectuate b. costurile fixe sunt egale cu zero
c. costurile variabile sunt egale cu zero
38. Pământul ca factor de producție este: d. costurile totale sunt egale cu costurile variabile
a. recuperabil e. costurile cu aprovizionarea sunt egale cu zero
b. substituibil
c. un bun de producție în agricultură 45. Sunt în același timp costuri materiale și variabile,
d. un neofactor cu suprafață limitată costurile cu:
e. un neofactor agrar a. iluminatul firmei
b. amortizarea
39. Utilizarea eficientă a factorilor de producție nu este c. plata salariaților productivi
determinată de: d. materii prime, materiale, combustibili
a. caracterul limitat al factorilor de producție în e. aprovizionarea cu utilaje
rapot cu nevoile
b. necesitatea protejării mediului natural 46. Cea mai importanta cale de reducere a costurilor
c. creșterea exigenței oamenilor privind calitatea este:
bunurilor a. promovarea progresului tehnic
d. tendința de ieftinire a factorilor de producție b. achiziționarea mai ieftină a factorilor de
e. faptul că inflația este în creștere producție
c. perfecționarea pregătirii profesionale
40. Nivelul și evoluția productivității nu depind de: d. creșterea productivității muncii
a. condițiile tehnice de producție e. relații tradiționale bune cu furnizorii
b. competența profesională a muncitorilor
c. calitățile întreprinzătorului 47. În perioada anterioară, costurile totale CT=100 u.m.
d. reducerea costurilor și a crescut cu 50% în condițiile sporirii producției de 3
e. numărul de salariați care lucrează ori față de perioada anterioară, când era de 10 bucăți.
Costul marginal este de:
41. Creșterea productivității medii a muncii determină: a. 2,5 u.m.
a. sporirea dependenței economice față de alte b. 0,4 u,m.
țări c. 2 u.m.
b. scăderea timpilui liber d. 0,5 u.m.
c. sporirea salariului e. 0,1 u.m.
d. creșterea prețurilor
e. creșterea costurilor 48. Printre factorii care influențează invers
proporțional profitul, enumerăm:
a. prețul de vânzare
b. producția
c. durata de rotație a capitalului
d. încasările firmei
e. amortizarea
4
49. Profitul nu poate fi considerat: 55. Dacă cererea este mai mare decât oferta, atunci:
a. recompensă pentru riscul asumat de a. producătorii se coalizează
întreprinzător b. producătorii măresc prețul și/sau cantitățile
b. venitul factorului de producție pământ oferite
c. recompensă pentru abilitatea antreprenorială c. producătorii formează obligatoriu un oligopol
d. venitul factorului de producție capital d. producătorii reduc prețul și/sau cantitățile
e. sursă de dezvoltare pentru întreprinzător oferite
e. producătorii măresc prețul și reduc cantitățile
50. Profitul normal: oferite
a. este egal cu costul de oportunitate 56. Dacă cererea este mai mică decât oferta, atunci:
b. este egal cu profitul economic a. producătorii își restrâng producția și/sau scad
c. este mai mare decât profitul economic prețurile
d. este egal cu costul explicit b. producătorii formează un cartel
e. este egal cu costurile totale c. producătorii își restrâng producția și cresc
prețurile
51. Piața este principala instituție a economiei libere, d. producătorii își măresc producția și/sau cresc
concurențiale sau de piață. Piața este: prețurile
a. locul fizic de întâlnire între cumpărători și e. producătorii își măresc producția și scad
vânzători prețurile
b. locul de întâlnire a cererii cu oferta
c. locul identificat exact în timp și spațiu pentru 57. Un preț mare poate indica faptul că marfa
tranzacții între clienți respectivă este:
d. locul bine delimitat în care agenții economici a. puțin valoroasă pentru cumpărători.
activează după principiile lor Producătorii vor fi stimulați să producă și să
e. locul exact unde se manifestă concurența vândă mai mult.
acerbă b. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii nu
vor fi stimulați să producă și să vândă mai mult.
52. Piața este definită ca un spațiu economic în care c. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor
agenții economici stabilesc relații în vederea: fi stimulați să nu producă și să vândă mai puțin.
a. explorării potențialului economic d. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor
b. dezvoltării cooperării fi stimulați să producă și să vândă mai mult.
c. realizării schimbului de bunuri și servicii e. valoroasă pentru cumpărători. Producătorii vor
d. realizării profitului indiferent de mijloace fi stimulați să producă și să vândă mai puțin.
e. obținerii de rezultate reciproc avantajoase
58. Un preț mic poate fi rezultatul:
53. Vânzătorii sunt purtători ai ofertei de bunuri. a. situației economice a producătorului
Interesul lor este să: indifferent de nivelul cererii
a. ajute la dezvoltarea pieței libere b. prețuirii scăzute acordate de cumpărători
b. obțină profit indiferent de necesarul de factori mărfii respective
a. de producție considerat nelimitat c. atractivității ofertei în condiția unei piețe de
b. obțină un preț de echilibru reciproc avantajos monopol
c. evite conflictele comerciale d. dorinței producătorului de a vinde cât mai
d. să realizeze un profit cât mai ridicat având la puțin
dispoziție resurse și factori de producție e. prețuirii ridicate acordate de cumpărători
limitați produsului respectiv

54. Cumpărătorii sunt purtători ai cererii. Atunci când 59. Un nivel dat al prețului determină:
iau decizii pe piață, cumpărătorii-consumatori a. deciziile referitoare la cantitățile cerute și
urmăresc la rândul lor: oferite, respectiv raportul cerere-ofertă
a. să-și utilizeze veniturile limitate, astfel încât b. deciziile referitoare doar la cantitățile oferite,
satisfacția obținută să fie maximă respectiv raportul cerere-ofertă
b. să-și utilizeze veniturile nelimitate, astfel încât c. deciziile referitoare doar la cantitățile cerute,
satisfacția obținută să fie maximă respectiv raportul cerere-ofertă
c. să-si utilizeze veniturile nelimitate, astfel încât d. deciziile referitoare la cantitățile cerute și
satisfacția obținută să fie minima oferite, respectiv raportul exces de cerere-
d. să-și utilizeze veniturile limitate, astfel încât deficit de ofertă
satisfacția obținută să fie minima e. deciziile referitoare la cantitățile cerute și
e. să-și utilizeze veniturile limitate pentru oferite, respectiv raportul deficit de cerere-
asigurarea echilibrului pieței. exces de ofertă
5
60. La preț mai mic decât prețul de echilibru: 64. Prețul de echilibru este acel preț la care:
a. mai puțini consumatori vor dori să cumpere o a. cererea și oferta satisfăcute sunt egale și
cantitate mai mare din marfa respectivă, dar minime
mai puțini vânzători vor fi dispuși să vândă b. cerrea și oferta satisfăcute sunt egale și maxime
b. mai mulți consumatori vor dori să cumpere o c. cererea și oferta satisfăcute sunt inegale și
cantitate mai mare din marfa respectivă, dar maxime
mai puțini vânzători vor fi dispuși să vândă d. cererea și oferta satisfăcute nu sunt egale și
c. mai mulți consumatori vor dori să cumpere o maxime
cantitate mai mare din marfa respectivă, dar e. există și exces de ofertă și exces de cerere
mai mulți vânzători vor fi dispuși să vândă
d. mai puțini consumatori vor dori să cumpere o 65. Să presupunem că pe piață de înghețată o căldură
cantitate mai mare din marfa respectivă, dar neașteptată pentru luna mai a determinat consumatorii
mai mulți vânzători vor fi dispuși să vândă să cumpere mai multă înghețată pe zi. Oferta
e. apare un exces de ofertă presupunem că este neschimbată. În aceste condiții,
cererea de înghețată crește, curba cererii se deplasează
61. La un preț mai mare decât prețul de echilibru: la:
a. mai puțini producători vor fi dispuși să vândă o a. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de
cantitate mai mare de marfă, dar mai puțini echilibru cresc
consumatori vor fi dispuși să cumpere b. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de
b. mai putini producători vor fi dispuși să vândă o echilibru scad
cantitate mai mare de marfă, dar mai mulți c. stânga și de aceea prețul și cantitatea de
consumatori vor fi dispuși să cumpere echilibru cresc
c. mai mulți producători vor fi dispuși să vândă o d. stânga și de aceea prețul și cantitatea de
cantitate mai mare de marfă dar mai puțini echilibru scad
consumatori vor fi dispuși să cumpere e. dreapta și de aceea prețul și cantitatea de
d. mai mulți producători vor fi dispuși sa vândă o echilibru nu se modifică
cantitate mai mică de marfă, dar mai puțini
consumatori vor fi dispuși să cumpere 66. Necesarul de masă monetară pentru tranzacții este:
e. mai mulți producători vor fi dispuși să vândă o a. invers proporțional cu cererea sau valoarea
cantitate mai mare de marfă, dar mai mulți bunurilor care trebuie tranzacționate și direct
consumatori vor fi dispuși să cumpere proporțional cu viteza de rotație a banilor
b. direct proporțional cu cererea sau valoarea
62. Excesul de cerere apare atunci când: bunurilor care trebuie tranzacționate și invers
a. oferta > cererea, adică atunci când prețul este proporțional cu oferta de bani
mai mic decât prețul de echilibru c. direct proporțional cu cererea sau valoarea
b. oferta < cererea, adică atunci când prețul este bunurilor care trebuie tranzacționate și invers
mai mare decât prețul de echilibru proporțional cu viteza de rotație a banilor
c. oferta > cererea, adică atunci când prețul este d. direct proporțional cu cererea sau valoarea
mai mare decât prețul de echilibru; bunurilor care trebuie tranzacționate și invers
d. oferta < cererea, adică atunci când prețul este proporțional cu masa monetară în circulație
mai mic decât prețul de echilibru e. direct proporțional cu necesarul de finanțare
e. oferta < cererea, adică atunci când prețul este eligibilă
egal cu prețul de echilibru
67. Masa monetară cuprinde mai multe componente.
63. Excesul de oferta există când: Cele mai importante sunt:
a. oferta < cererea, adică atunci când prețul este a. banii din conturile băncii centrale
mai mare decât prețul de echilibru b. banii cash din tezaurul băncii centrale
b. oferta > cererea, adică atunci când prețul este c. numerarul în afara sistemului bancar
mai mic decât prețul de echilibru d. banii cash sau numerar și banii scripturali
c. oferta < cererea, adică atunci când prețul este e. economiile populației
mai mic decât prețul de echilibru
d. oferta > cererea, adică atunci când prețul este
mai mare decât prețul de echilibru
e. oferta > cererea, adică atunci când prețul este
egal cu prețul de echilibru

6
68. Se presupune că depunem la bancă într-un depozit 73. Activele sunt definite:
bancar suma de 1000 lei. Banca plătește la finalul a. ca fiind mărfuri care au capacitatea de a genera
fiecărui an câte 5% pe an dobândă pentru soldul fluxuri de plăți în viitor
existent la bancă în anul respectiv. Presupunând că nu b. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera
sunt retrageri înainte de 2 ani și nici nu se percep fluxuri de cheltuieli în viitor
comisioane, atunci în al doilea an banca va acorda o c. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera
dobândă: fluxuri de venituri în viitor și care pot fi doar
a. la fel ca în primul an fizice
b. mai mare decât în primul an d. ca fiind bunuri care au capacitatea de a genera
c. mai mica decât în primul an fluxuri de venituri în viitor
d. 50 lei e. ca fiind mărfuri care au capacitatea de a genera
e. 100 lei credite pe baza valorii lor contabile

69. Să presupunem că luăm un credit bancar pe termen 74. Acțiunea este un titlu de valoare care:
de 3 ani în sumă de 120.000 lei. Dacă dobânda a. dovedește calitatea de debitor asupra unei părți
percepută de bancă anual este de 16% pe an și se din capitalul social al unei firme organizate ca
adaugă la soldul creditului la finele fiecăruia dintre cei societate pe acțiuni
3 ani, presupunând că nu avem comisioane și nici nu b. dovedește calitatea de creditor al unei firme
rambursăm nimic din acest credit, atunci care este organizate ca societate pe acțiuni
suma de dobândă pe care trebuie să o plătim băncii la c. dovedește calitatea de proprietar a
finele celui de al treilea an? deținătorului ei asupra unei părți din capitalul
a. 36.000 lei social al unei firme organizate ca societate pe
b. 28.000 lei acțiuni
c. 68.000 lei d. dovedește calitatea de proprietar a
d. 67.307,52 lei deținătorului ei asupra unei părți din capitalul
e. 74.000 lei social al unei firme organizate ca societate cu
răspundere limitată
70. Să presupunem că vă împrumutați cu 1000 lei pe e. dovedește calitatea de finanțator asupra unei
termen de 2 ani cu o dobândă de 15% pe an și restituiți părți din capitalul social al unei firme
în fiecare an jumătate din credit, plătind și dobânda. organizate ca societate pe acțiuni
Care este suma totală de dobândă plătită în final în cei
2 ani pentru credit? 75. Dividendul este:
a. 75 lei a. o parte a profitului brut al unei societăți pe
b. 225 lei acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de
c. 150 lei aceasta
d. 1225 lei b. o parte a creditului acordat unei societăți pe
e. 1150 lei acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de
aceasta
71. Dacă o bancă acordă 1.000.000 lei cu împrumut, cu c. valoarea procentului de dobândă plătit de
rata dobânzii de 10% pe an pe o perioadă de 1 an, pe companie
baza unor depuneri pe aceeași perioadă la care bonifică d. o parte a profitului net al unei societăți pe
o dobânda de 4% pe an, câștigul ei bancar va fi de: acțiuni, parte care revine pe o acțiune emisă de
a. 60.000 lei aceasta
b. 100.000 lei e. valoarea sumei plătită acționarilor unei
c. 600.000 lei companii pentru creditele obținute de la
d. 10.000 lei acționari
e. 40.000 lei

72. Dacă o bancă are un câștig bancar de 6.000.000 lei


într-un an, reprezentând diferența între dobânzile
încasate la credite și dobânzile plătite la depozite în
acel an iar cheltuielile ei de funcționare lunare sunt de
400.000 lei, calculați profitul bancar în acel an (nu se
iau în calcul alte elemente precum taxe și impozite):
a. 5.400.000 lei
b. 1.200.000 lei
c. 2.000.000 lei
d. 200.000 lei
e. 2.100.000 lei

7
76. Acțiunile ordinare sunt: 80. Ce reprezintă cuponul unei obligațiuni:
a. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la a. creditul anual generat de obligațiune și se
dividende variabile în funcție de profitul net al calculează ca orice dobândă simplă;
firmelor b. dobânda anuală adusă de obligațiune și se
b. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la calculează ca orice dobândă simplă
credite în funcție de profitul net al firmelor c. dobânda anuală adusă de obligațiune și se
c. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la calculează ca orice dobândă compusă
dobânzi în funcție de profitul brut al firmelor d. datoria anuala adusă de obligațiune și se
d. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la calculează ca orice debit
dividende variabile în funcție de profitul brut al e. titlul nominal ce atestă deținerea acelei
firmelor obligațiuni
e. titluri care conferă posesorilor lor dreptul la
dividende constant specificate din profitul net 81. O obligațiune în valoare nominală de 1000 lei, pe o
al firmelor perioada de 5 ani, cu un cupon de 8% pe an, va aduce
cumpărătorului ei un venit anual de:
77. Ce asigură posesorilor lor acțiunile preferențiale în a. 80 lei/an
raport cu acțiunile ordinare: b. 8 lei/ an
a. prioritate în acordarea unui credit specificat c. 320 lei
acționarilor d. 800 lei
b. prioritate în acordarea unui dividend specificat e. 500 lei
și în asigurarea despăgubirilor în cazul
lichidării firmei 82. Câștigul potențial obținut prin plasarea economiilor
c. prioritate în acordarea unui credit preferential pe piața capitalurilor este rezultatul:
în cazul lichidării firmei a. creșterii prețului de cumpărare al titlurilor față
d. egalitate în drepturi cu cei care dețin acțiuni de prețul lor de vânzare
ordinare b. creșterii prețului de vânzare al titlurilor față de
e. prioritate în alegerea conducerii firmei prețul lor de cumpărare
c. creșterii costului de achiziție al titlurilor față de
78. Obligațiunea este: prețul lor de vânzare
a. un titlu de valoare care atestă deținerea unei d. garantarea dobânzii aferente investiției
părți din firma care a emis obligațiunea realizate în titluri de valoare
b. un titlu de valoare care atestă o obligație de a e. scăderea cursului titlurilor de valoare pe bursa
efectua o tranzacție
c. un înscris care atestă necesitatea obligatorie de 83. În condițiile scăderii ratei dobânzii bancare prețul
a efectua o acțiune financiară unei obligațiuni cu cupon fix va:
d. un titlu de valoare care atestă angajarea unui a. scade
împrumut pe termen mediu sau lung b. rămâne constant
e. un titlu care atestă deținerea unei părți din c. nu este afectat
datoria unei firme și poate asigura controlul d. crește
asupra firmei e. nu depinde de evoluția ratelor de dobânda

79. Diferența dintre deținerea unei obligațiuni și 84. Instabilitatea social-politică va influența cererea
deținerea unei acțiuni este: pentru titlurile de valoare și astfel:
a. obligațiunea nu iți oferă un venit indiferent de a. neafectând valoarea titlurilor
profitul net al firmei dar spre deosebire de b. neinfluențând oferta de titluri
acțiune, obligațiunea iți conferă dreptul de a c. mărind riscul investițiilor în titluri de valoare,
vota ca acționar conducând la pierderea interesului pentru
b. obligațiunea iți oferă un venit indiferent de acestea și la scăderea prețului titlurilor
profitul net al firmei dar spre deosebire de d. reducând riscul investițiilor în titluri de
acțiune, obligațiunea iți conferă și dreptul de a valoare, conducând la creșterea interesului
vota ca acționar pentru acestea și la creșterea prețului titlurilor
c. obligațiunea iți oferă un venit indiferent de e. mărind riscul investițiilor în titluri de valoare,
profitul net al firmei dar spre deosebire de conducând la creșterea interesului pentru
acțiune, obligațiunea nu iți conferă dreptul de a acestea și la creșterea prețului titlurilor
vota ca acționar
d. acțiunea iți oferă garantat un venit indiferent
dacă firma are profit sau nu spre deosebire de
obligațiune
e. obligațiunea iți atesta deținerea unei parți mai
mici din companie spre deosebire de acțiune.
8
85. Creșterea dividendului unei acțiuni listate la bursa 91. Indicele pozitiv al prețurilor la bunurile de consum
poate: destinate populației influențează salariul real:
a. speria investitorii și reduce prețul acțiunii a. pozitiv
b. nu influențează în nici un fel cursul (prețul) b. negativ
acțiunii c. nu influențează
c. scădea cererea pentru aceasta și prin d. este irelevant
intermediul ei scădea cursul (prețul) acțiunii e. nu sunt luate în considerare
d. mări cererea pentru aceasta și prin
intermediulei crește cursul (prețul) acțiunii 92. Salariul net se determină scăzând din salariul brut:
e. împiedică vânzarea acțiunii în viitor a. zero
b. impozitul pe salariu
86. Când economia trece prin stări de recesiune, cursul c. reținerile dorite de firma iî funcție de profitul
(prețul) unei acțiuni poate: realizat
a. crește brusc odată cu majorarea profiturilor d. impozitul pe salariu și alte rețineri care se varsă
firmelor emitente în bugetul de stat
b. crește brusc odată cu diminuarea profiturilor e. suma dorită de angajat
firmelor emitente
c. scădea brusc odată cu diminuarea profiturilor 93. Dacă salariul nominal în luna decembrie 2018 este
firmelor emitente în medie de 1100 lei și indicele prețurilor de consum
d. scădea brusc odată cu majorarea profiturilor (IPC) față de aceeași perioadă a anului 2017 este de
firmelor emitente 110%, la un salariu mediu nominal de 1000 lei în
e. nu este influențat în nici un fel decembrie 2017, salariul real în această perioada de 1
an a:
87. Alegerea activului în care se plasează economiile pe a. crescut cu 10%
piața capitalurilor se fundamentează rațional pe criterii b. scăzut cu 10%
precum: c. crescut cu 1%
a. flerul investitorului d. rămas nemodificat
b. surse de informații informale e. scăzut cu 1%
c. profitul maxim ce se garantează permanent
d. venitul plasamentului, riscul, lichiditatea 94. Produsul intern cuprinde:
e. veniturile obținute din alte surse în urma cu a. producția finală a agenților naționali care își
mulți ani desfășoară activitatea în țară și producția finală
a agenților străini din afara granițelor naționale
88. În condiții de risc ridicat și venitul poate fi mai b. producția finală a agenților naționali care își
mare, în timp ce la plasamentele mai puțin riscante: desfășoară activitatea în țară și producția finală
a. veniturile sunt mai nesigure dar mai mici a agenților străini din interiorul granițelor
b. veniturile sunt mai sigure dar mai mari naționale
c. veniturile sunt mai sigure dar mai mici c. producția finală a agenților naționali care își
d. veniturile sunt mai nesigure dar mai mari desfășoară activitatea în afara țării și producția
e. veniturile sunt improbabile finală a agenților străini din interiorul
granițelor naționale
89. Cererea de muncă se formează de regulă: d. producția finală a agenților naționali care își
a. ca efect al investițiilor pe o perioada mai desfășoară activitatea în afara țării și producția
îndelungată finală a agenților străini din afara granițelor
b. ca urmare a finalizării studiilor unor noi naționale
generații e. producția finala a agenților internaționali care
c. din cauza mobilității relativ reduse a acesteia își desfășoară activitatea în țară și producția
d. ca urmare a ofertei pe termen scurt finală a agenților străini din afara granițelor
e. în funcție de situația particulară a fiecărei țări naționale

90. Oferta de muncă se formează într-o perioada


îndelungată, timp în care:
a. așteptăm rezultatele pozitive
b. se satisface imediat cererea
c. noua generație ajunge la vârsta legala de muncă
și este pregătită într-o anumită profesie
d. pregătim cererea derivată din cererea de
bunuri
e. sacrificăm rezultatele pe termen scurt

9
95. Produsul național se determină scăzând din 98. Oferta agregată sau globală reprezintă:
produsul intern: a. cantitatea totală de bunuri economice
a. produsul final al agenților străini din interiorul disponibiă pentru cumpărare la un anumit nivel
țării al prețurilor întro anumită perioadă
b. produsul final al agenților străini din interiorul b. cantitatea totală de bunuri economice
tării și adăugând produsul final al agenților disponibilă pentru vânzare la un anumit nivel al
naționali din străinătate prețurilor într-o anumită perioadă
c. produsul final al agenților străini din afara țării c. cantitatea medie de bunuri economice
d. produsul final al agenților străini din interiorul disponibilă pentru vânzare la un anumit nivel al
țării și adăugând produsul final al agenților prețurilor într-o anumită perioadă
străini din străinătate d. cantitatea totală de bunuri economice
e. produsul final al agenților străini din afara țării disponibilă pentru vânzare și cumpărare la un
și adăugând produsul final al agenților naționali anumit nivel al prețurilor într-o anumită
din străinătate perioadă
e. cantitatea totală de bunuri economice
96. Produsul Intern Brut (PIB) exprimă: disponibilă pentru vânzare sau cumpărare la
a. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și orice nivel al preturilor într-o anumită perioadă
serviciilor finale produse de agenții interni în
afara unei țări într-o anumită perioadă 99. La același nivel al veniturilor, cu cât impozitele sunt
b. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și mai mari:
serviciilor finale produse de agenții externi pe a. cu atât posibilitățile de consum sunt mai mici și
teritoriul unei țări într-o anumită perioadă economisire sunt mai mari
c. valoarea netă de piață a tuturor bunurilor și b. cu atât posibilitățile de consum și economisire
serviciilor finale produse de agenții interni pe sunt mai mari și invers
teritoriul unei țări într-o anumită perioadă c. cu atât posibilitățile de consum și economisire
d. valoarea brută de piață a tuturor bunurilor și sunt mai mici și invers
serviciilor finale produse de agenții interni pe d. cu atât posibilitățile de economisire sunt mai
teritoriul unei țări într-o anumita perioadă mici și consum sunt mai mari
e. valoarea netă de piață a tuturor bunurilor și e. nu se modifică posibilitatea de economisire și
serviciilor finale produse de agenții externi pe consum
teritoriul unei țări într-o anumită perioadă
100. La același nivel al veniturilor, anticipările de
97. Cererea agregată sau globală reprezintă: creștere ale veniturilor:
a. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o a. pot reduce consumul în prezent și reduce
anumită perioadă pentru vânzarea de bunuri în economiile prezente
economie b. pot mări consumul în prezent și reduce
b. totalitatea veniturilor planificate pentru o economiile prezente
anumită perioadă pentru achiziționarea de c. pot mări consumul în prezent și mări
bunuri în economie economiile prezente
c. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o d. pot reduce consumul în prezent și mări
anumită perioadă pentru achiziționarea de economiile prezente
bunuri în economie e. nu influențează consumul în present
d. totalitatea cheltuielilor planificate pentru o
anumită perioadă pentru achiziționarea de
bunuri în afara economiei naționale
e. totalitatea veniturilor și cheltuielilor planificate
pentru o anumită perioadă pentru
achiziționarea și vânzarea de bunuri în
economie

10