CAP.

2 Transformatoare Electrice

Transformatoarele electrice sunt dispozitive electromagnetice statice de curent

alternativ, constituite în principal din dou sau mai multe înf ur ri cuplate magnetic prin
intermediul unui miez magnetic. Transformatoarele sunt destinate modific rii parametrilor
tensiune i curent ai energiei electrice.
Primul transformator cu miez magnetic i dou înf ur ri a fost construit în 1831 de
c tre Michael Faraday în scopul eviden ierii experimentale a fenomenului induc iei
electromagnetic.

2.1 Construc ie. Principiul de func ionare

2.1.1 Construc ie
Transformatoarele sunt constituite din dou sau mai multe circuite electrice, denumite
înf ur ri, dispuse în jurul unui miez magnetic închis, acestea reprezentând p r ile active,
esen iale func ion rii unui transformator.
Miezul magnetic este întotdeauna de tip lamelat, realizat din tole de o el electrotehnic,
izolate electric între ele. Transformatoarele ce func ioneaz la 50 Hz se execut cu tole de
grosimea de 0,35 mm.
Montarea i demontarea u oar a înf ur rilor impune ca miezul magnetic s se
constituie din subansambluri separate. P r ile pe care se dispun înf ur rile se numesc
coloane, iar cele care leag coloanele se numesc juguri. Figura 2.1(a) înf i eaz un
transformator monofazat, iar Figura 2.1(b) unul trifazat, ambele având miez magnetic de tip
coloane. Exist de asemenea transformatoare având miezul magnetic de tipul în manta, Figura
2.2. Transformatoarele care lucreaz la frecven e ridicate, zeci-sute de kHz au miezul
magnetic realizat din ferite.

a) b)
Figura 2. 1

10
 Înf ur rile transformatoarelor se construiesc din conductoare izolate electric, din
cupru sau aluminiu. Conductorul elementar poate fi rotund sau de sec iune dreptunghiular ,
având sec iunea astfel încât curentul alternativ ce-l str bate s se repartizeze practic uniform,
cu densitate aproape constant .

Figura 2. 2

Se folosesc în mod uzual denumirile înf urare primar , respectiv secundar , dup
sensul de transfer al energiei electrice, sau înf urare de înalt tensiune, respectiv de joas
tensiune, dup valorile tensiunilor nominale ale celor dou înf ur ri. Înf ur rile pot fi de
tipul cilindrice concentrice, Figura 2.3 (a), caz în care de regul înf urarea de joas tensiune
se afl în imediata vecin tate a miezului magnetic, sau de tipul în gale i alternan i, Figura 2.3
(b), în care caz în lungul coloanei se succed bobine ale înf ur rii primare, respectiv
secundare.
Func ionarea transformatoarelor este înso it în mod inevitabil de dezvoltarea unei
puteri active prin efect Joule în înf ur ri i în miezul magnetic datorit curen ilor indu i i
fenomenului de histerezis. Asigurarea regimului termic în concordan cu temperatura
maxim admisibil a materialelor izolante presupune ca aceast putere s fie evacuat c tre
mediul ambiant. Dup modul de r cire, respectiv de evacuare al acestor pierderi, se
diferen iaz transformatoare uscate i transformatoare în ulei. Transformatoarele în ulei se
monteaz în interiorul unei cuve, uleiul fiind mediu de transfer termic între sursele de c ldur ,
miezul magnetic i înf ur ri i peretele sau radiatoarele laterale ale transformatorului.

Figura 2. 3

11
 2.1.2 Principiul de func ionare
Func ionarea transformatorului indiferent de tip are la baz fenomenul de induc ie
electromagnetic dintre dou sau mai multe circuite electrice imobile, cuplate magnetic.
Fie un transformator monofazat, Figura 2.4, a c rui înf urare primar are w1 spire i
este alimentat cu tensiunea u1 variabil în timp. Curentul i1 care str bate înf urarea primar
creeaz fluxul magnetic ϕ în miez. Acest flux magnetic fiind i el variabil în timp induce în
înf urarea secundar , care are w2 spire, o tensiune electromotoare. Dac aceast înf urare
este conectat pe o sarcin oarecare, transformatorul debiteaz un curent secundar i2.
Fie R1 i R2 rezisten ele electrice ale celor dou înf ur ri; prin aplicarea teoremei a doua a lui
Kirchhoff pe contururile Γ1 i Γ2, Figura 2.4 se ob in rela iile:

Figura 2. 4

dϕ
− u 1 + R1i1 = u e1 = − w1
dt
d (ϕ )
u 2 + R2i2 = u e 2 = − w2
dt
C derile de tensiune R1i1 i R2i2 fiind mult mai mici decât tensiunile la borne
corespunz toare rezult :

dϕ dϕ
u 1 ≈ w1 i u 2 ≈ w2 ,
dt dt

Prin raportare se ob ine:

u1 w1
= = kT
u 2 w2

M rimea kT este denumit raport de transformare al transformatorului.

Prin aplicarea teoremei lui Ampere pe conturul Γ al fluxului magnetic în miez, se
ob ine rela ia:

H m l m = w1i1 − w2 i2

12
unde Hm este intensitatea câmpului magnetic în miez, iar lm este lungimea conturului Γ. Ca
B
urmare a valorilor ridicate ale permeabilit ii magnetice µ, m rimea H m l m = m ⋅ l m are valori
µ
mult mai mici decât oricare dintre cei doi termeni din partea stâng a ultimei rela ii, astfel
încât:

w1i1 − w2 i 2 ≈ 0

de unde rezult :

w1 i 2
kT = =
w2 i1

A adar tensiunile, curen ii i num rul de spire satisfac în cazul unui transformator
monofazat rela iile:

u1 i 2 w1
= = = kT
u 2 i1 w2

de unde rezult :

p1 = u1i1 = u 2 i 2 = p 2

Prin urmare, în ipoteza neglij rii pierderilor Joule în înf ur ri i atunci când cuplajul
celor dou înf ur ri este perfect i când miezul magnetic este ideal (µ → ∞), puterea p1
absorbit de primar este egal cu p2 transferat sarcinii, rolul transformatorului fiind acela de
a modifica tensiunea u2 în raport cu u1.
Transformatoarele monofazate se simbolizeaz în schemele electrice ca în Figura 2.5
(a), iar cele trifazate printr-una din cele dou variante prezentate în Figura 2.5 (b).

(a) (b)
Figura 2. 5

Bornele înf ur rii de înalt tensiune se noteaz cu litere mari, A-X în monofazat,
respectiv A-X, B-Y, C-Z în trifazat, i cu literele mici corespondente pentru înf ur rile de

13
joas tensiune. Atunci când cele trei faze ale unui transformator trifazat se conecteaz în stea,
borna comun {X, Y, Z} se noteaz cu N, respectiv {x, y, z} ≡ n.

2.2 Ecua iile transformatorului

2.2.1 Ecua iile transformatorului monofazat în teoria fizic

În teoria fizic a transformatorului, ecua iile tensiunilor se scriu în func ie de
inductivit ile proprii i mutuale ale înf ur rilor.

Ipoteze simplificatoare:
1. se neglijeaz pierderile prin curen i turbionari i histerezis produse în miezul
feromagnetic;
2. se neglijeaz reac ia curen ilor turbionari indu i în miez asupra fluxului magnetic
inductor;
3. se consider circuitul magnetic liniar: µFe = ct.;
4. se consider c înf ur rile au parametrii concentra i i constan i.

Conven ii de sensuri pozitive privind m rimile electrice:

1. pentru înf urarea primar , considerat ca receptor, se adopt conven ia de la
receptoare;
2. sensul pozitiv al curentului i2 se alege astfel încât solena iile primar , respectiv
secundar , s magnetizeze miezul în acela i sens;
3. pentru înf urarea secundar , considerat generator, se adopt conven ia de la
generatoare.
În Figura 2.6 (a), pe schema de principiu a unui transformator monofazat, având un
consumator de tip R-L-C la bornele secundare, s-au eviden iat fluxurile magnetice proprii
(ϕ11, ϕ22) i mutuale (ϕ21, ϕ12) ale înf ur rilor, respectiv inductivit ile corespunz toare
acestor fluxuri. Primul indice se refer la înf urarea prin care este considerat fluxul, cel de-al
doilea la înf urarea (curentul) care produce fluxul respectiv. Trebuie men ionat totodat c
aceste fluxuri sunt fluxuri fasciculare, adic corespund unei singure spire, atât pentru
înf urarea care le genereaz cât i pentru cea pe care o str bat.
Corespunz tor celor dou circuite reprezentate în Figura 3.6 (b) (primarul i
secundarul transformatorului), se pot scrie ecua iile:

14
 12 + 21
12 + 21
1 i1 R L
i2 2
w1,R1
w2 L22
u1 u C
R2 L21 2
L11,L12
2’
1’ 12 + 21

a)

1 i1 R1 R2 i2 2

u1
u e1 u2
u e2

1’ 2’
b)
Figura 2. 6

d (ϕ11 + ϕ12 )
− u1 + R1i1 = u e1 = −
dt
d (ϕ 22 + ϕ 21 )
u 2 + R2i2 = u e 2 = −
dt
Fluxurile proprii i mutuale se pot exprima în func ie de inductivit ile
corespunz toare:

di1 di
− u1 + R1i1 = − L11 − L12 2
dt dt
di di
u 2 + R2i2 = − L22 2 − L21 1
dt dt

Ecua ia corespunz toare circuitului receptor este:

di2 1
u 2 = R2i2 + L + i2 dt
dt C

Ob inem un sistem de trei ecua ii cu trei necunoscute, u2, i1 i i2:

15
 di1 di
u1 = R1 ⋅ i1 + L11 + L12 2
dt dt
di di
− u 2 = R2 ⋅ i2 + L22 2 + L21 1
dt dt
di 1
u 2 = R ⋅ i2 + L 2 + i2 dt
dt C
Sistemul ob inut determin , împreun cu condi iile ini iale, toate necunoscutele, în
regimurile cele mai generale de func ionare a transformatorului.

Ecua iile de func ionare în regim sinusoidal. Schema echivalent .

În regim sinusoidal, tensiunea la bornele primare variaz în timp, dup rela ia:
u1 (t ) = U1 2 sin ωt
Ecua iile tensiunilor, definite de rela iile generale de func ionare ale transformatorului,
se pot scrie, aplicând reprezentarea în complex simplificat , sub urm toarea form :

U 1 = R1 ⋅ I 1 + j ⋅ L11 ⋅ I 1 + j ⋅ L12 ⋅ I 2
− U 2 = R2 ⋅ I 2 + j ⋅ L22 ⋅ I 2 + j ⋅ L21 ⋅ I 1
1
U2 = R⋅I2 + j ⋅L⋅I2 + I2
j ⋅C

în care, U1, U2, I1, I2 sunt fazorii tensiunilor i curen ilor.

Comportarea transformatorului se poate studia fie în func ie de valorile parametrilor
circuitului receptor, fie considerând curentul secundar, I2, ca parametru.
Pe baza rela iilor de mai sus se poate construi schema echivalent a transformatorului
care este un model de calcul ce reflect toate ipotezele simplificatoare admise, Figura 2.7.

L12;L21 I2 2
1 I1 R1 R2

U1 U2
L11 L22

1’ 2’
Figura 2. 7

2.2.2 Ecua iile transformatorului monofazat în teoria tehnic

16
 În cazul în care transformatorul func ioneaz în sarcin , solena ia primar produce un
câmp magnetic de excita ie iar cea secundar un câmp magnetic de reac ie, fluxul magnetic
rezultant în miez fiind produs de solena ia rezultant , θm.
Datorit satura iei circuitului magnetic, dependen a ϕ = f(θm) nu mai este liniar i
câmpul magnetic rezultant nu se mai poate determina pe principiul superpozi iei, ca sum a
celor dou componente ale sale, corespunz toare solena iilor w1⋅i1, respectiv w2⋅i2. Urm rind
spectrul liniilor de câmp la un transformator ca cel reprezentat schematic în Figura 2.8, putem
trage concluzia c , fiecare înf urare e înl n uit de un flux magnetic de dispersie (sc p ri),
care se închide par ial prin miezul feromagnetic, par ial prin aer, f r a înl n ui îns i spirele
celei de a doua înf ur ri.

1 i1
i2 2

1 2
u1 u2 Z

2’
1’

Figura 2. 8

Reluctan a magnetic a traseului pe care se închid liniile fluxului de sc p ri este

format dintr-o reluctan corespunz toare traseului prin miezul feromagnetic i una
corespunz toare traseului prin aer al liniilor de câmp. Aceasta din urm este constant în
raport cu intensitatea câmpului magnetic, deci neinfluen at de satura ie i mult mai mare fa
de reluctan a corespunz toare traseului prin miez, chiar la satura ia acestuia. Putem aprecia c
fluxul magnetic de dispersie al înf ur rilor nu este afectat de fenomenul de satura ie
magnetic , deci se pot scrie rela iile:

L1
ϕ1 = ϕ 1 + ϕ = ⋅ i1 + ϕ
w1
L2
ϕ2 = ϕ 2 +ϕ = ⋅ i2 + ϕ
w2
unde,
Lσ1 i Lσ2 fiind inductivit ile de dispersie, corespunz toare fluxurilor de dispersie.
Putem scrie pentru transformatorul considerat, urm toarele rela ii:

17
 dϕ1 di dϕ
u1 = R1 ⋅ i1 + w1 ⋅ = R1 ⋅ i1 + Lσ 1 ⋅ 1 + w1 ⋅
dt dt dt
dϕ di dϕ
− u 2 = R2 ⋅ i2 + w2 ⋅ 2 = R2 ⋅ i2 + Lσ 2 ⋅ 2 + w2 ⋅
dt dt dt
di 1
u 2 = R ⋅ i2 + L ⋅ 2 + i2 ⋅ dt
dt C

Dac la aceste rela ii ad ug m caracteristica de magnetizare a transformatorului,

ϕ=f(θm) i rela ia θm = w1⋅i1 + w2⋅i2, ob inem un sistem de 5 ecua ii, având necunoscutele i1, i2,
u2, θm i ϕ; complet i descriind func ionarea transformatorului în orice regim de func ionare.

dϕ1 di dϕ
u1 = R1 ⋅ i1 + w1 ⋅ = R1 ⋅ i1 + Lσ 1 ⋅ 1 + w1 ⋅
dt dt dt
dϕ di dϕ
− u 2 = R2 ⋅ i2 + w2 ⋅ 2 = R2 ⋅ i2 + Lσ 2 ⋅ 2 + w2 ⋅
dt dt dt
di 1
u 2 = R2 ⋅ i2 + L ⋅ 2 + i2 ⋅ dt
dt C
ϕ = f (θ m )
θ m = w1 ⋅ i1 + w2 ⋅ i2

Sistemul de ecua ii ob inut este neliniar datorit ecua iei ϕ = f(θm).

Deoarece reluctan a magnetic corespunz toare fluxului magnetic util este mult mai
mare decât cea corespunz toare fluxului magnetic de dispersie, ϕ >> ϕσ1, deci la func ionarea
di1
în sarcin a transformatorului putem neglija c derea de tensiune L 1 ⋅ precum i c derea
dt
de tensiune pe rezisten a înf ur rii primare R1⋅i1, care este mic în raport cu tensiunea de
alimentare, u1. Ob inem:

dϕ
u1 ≅ w1 ⋅
dt

În cazul unei tensiuni de alimentare sinusoidale, u 1 = U 1 2 sin t , ob inem pentru

flux urm toarea expresie:

1 t U1 π π
ϕ= u ⋅ dt =
0 1
2 ⋅ sin ωt − = Φ m ⋅ sin ωt −
w1 w1 ⋅ ω 2 2

Fluxul magnetic este aproximativ sinusoidal în timp, fiind defazat cu π/2 în urma
tensiunii primare; valoarea sa maxim este:

18
 U1 2
Φm =
w1 ⋅ ω

Ecua iile de func ionare în regim sinusoidal, f r pierderi în miez. Schema

echivalent .
La func ionarea transformatorului în regim sta ionar, dac tensiunea la bornele primare
variaz sinusoidal în timp, putem aplica transformarea în complex simplificat sistemului de
ecua ii generale i se ob ine:

U 1 = R1 ⋅ I 1 + jω ⋅ Lσ 1 ⋅ I 1 − U e1
− U 2 = R2 ⋅ I 2 + jω ⋅ Lσ 2 ⋅ I 2 − U e 2
1
U 2 = R ⋅ I 2 + jω ⋅ L ⋅ I 2 + I2
jω ⋅ C
Lu 21
ϕ= θm
w12
θ m = w1 ⋅ I 1 + w2 ⋅ I 2

Observa ii:
1 1
1) ϕ = ϕ12 + ϕ 21 = L12 ⋅ i2 + L21 ⋅ i1
w1 w2
L21
ϕ= (w1 ⋅ i1 + w2 ⋅ i2 )
w1 ⋅ w2

În cazul circuitelor liniare filiforme se poate considera c L21 = L12. Inductivitatea util
a înf ur rii primare fa de cea secundar este, prin defini ie:

w1
Lu 21 = L21
w2

Fluxul rezultant prin miez, ϕ, se poate scrie sub forma:

Lu 21
ϕ= 2
(w1 ⋅ i1 + w2 ⋅ i2 ) = Lu 212 θ m
w1 w1

2) Ue1 i Ue2 sunt tensiunile electromotoare induse de fluxul rezultant în înf ur ri:

U e1 = − jω ⋅ w1 ⋅ ϕ
U e 2 = − jω ⋅ w2 ⋅ ϕ

19
 Se observ c raportul lor este egal cu raportul de transformare, cele dou tensiuni
electromotoare fiind în faz :

U e1 w
= 1
U e 2 w2

Dac în sistemul de ecua ii (3.28) facem substitu iile:

Xσ1 = ω⋅Lσ1 - reactan a de dispersie a înf ur rii primare;
Xσ2 = ω ⋅Lσ2 - reactan a de dispersie a înf ur rii secundare;
w
I 1m = m = I 1 + 2 I 2 - curentul de magnetizare (din primar);
w1 w1
putem rescrie ecua iile sistemului sub urm toarea form :

U 1 = R1 ⋅ I 1 + j ⋅ X σ 1 ⋅ I 1 − U e1
− U 2 = R2 ⋅ I 2 + j ⋅ X σ 2 ⋅ I 2 − U e 2
w2
I 1m = I 1 + I2
w1
Lu 21
ϕ= I 1m
w1
U e1 = − jω ⋅ w1 ⋅ ϕ
U e 2 = − jω ⋅ w2 ⋅ ϕ
Pe baza sistemului de mai sus se poate alc tui i schema echivalent a
transformatorului reprezentat în Figura 2.9.

1 I1 R1 X 1 X 2 R2 I2 2

U1 U2
-Ue1 -Ue2

1’ 2’
Figura 2. 9

Schema echivalent a transformatorului, cu pierderi în miezul feromagnetic.

În cazul unei tensiuni de alimentare sinusoidale, neglijând c derile de tensiune în
înf urarea primar , fluxul magnetic are aproximativ tot o varia ie sinusoidal în timp.
Datorit acestui fapt, în miezul feromagnetic al transformatorului se produc pierderi prin
fenomenul de histerezis i datorit curen ilor turbionari (Foucault).
Pierderile specifice prin histerezis, în unitatea de mas , se pot exprima prin rela ia:

20
 pH = σ H ⋅ f ⋅ B 2

rela ie în care:
- factorul σ H se determin experimental i depinde de tipul materialului feromagnetic;
- f, frecven a de varia ie a fluxului magnetic;
- B, induc ia magnetic .
Pierderile prin curen i turbionari, variaz propor ional cu p tratul induc iei magnetice,
B, i cu p tratul frecven ei, f, dup o rela ie de forma:
pF = σ F ⋅ f 2 ⋅ B 2

în care σ F este o constant care depinde de grosimea tolei, de rezistivitatea electric i de

densitatea materialului din care este confec ionat tola respectiv .
Pierderile principale specifice în miez vor fi prin urmare:

pm = p H + p F = (σ H ⋅ f + σ F ⋅ f 2 ) ⋅ B 2

Pierderile totale în miez vor fi egale cu produsul dintre pierderile specifice, pm i

masa, M a miezului:

Pm = pm ⋅ M = (σ H ⋅ f + σ F ⋅ f 2 ) ⋅ B 2 ⋅ M

Fluxul magnetic se poate aproxima ca produsul dintre induc ia magnetic i sec iunea,
Sm, a miezului:

ϕ = B ⋅ Sm

Pe de alt parte, din expresia tensiuni electromotoare, Ue1, putem exprima fluxul prin
rela ia:

1
ϕ= U
ω ⋅ w1 e1
Ob inem:
1
B ⋅ Sm = U e1
ω ⋅ w1
2 U e21
B = 2 2 2
ω ⋅ w1 ⋅ S m
Înlocuind B2 în expresia pierderilor, acestea se pot scrie sub forma:

21
 U e21
Pm =
RFe
în care,
ω 2 ⋅ w12 ⋅ S m2
RFe =
( )
σH ⋅ f +σF ⋅ f 2 ⋅ M

Rm este o rezisten echivalent în care, dac -i aplic m la borne tensiunea Ue1, se

disip o putere egal cu cea datorat pierderilor în miezul transformatorului. F când aceast
observa ie putem modifica schema echivalent a transformatorului astfel încât s inem cont i
de pierderile în miezul feromagnetic, în vederea ob inerii unui model de calcul cât mai
apropiat de realitate, Figura 2.10.

Figura 2. 10

În Figura 2.10 s-a notat I 10 = I a + I r , componenta curentului primar, I1,

corespunz toare magnetiz rii miezului i pierderilor în fier.
În cazul în care transformatorul func ioneaz în gol, I2’ = 0, deci I1 = I10 i reprezint
curentul de mers în gol. Curentul de mers în gol variaz relativ pu in de la func ionarea în gol
la func ionarea în sarcin

2.3 Transformatoare speciale

2.3.1 Autotransformatorul
Autotransformatorul numit i transformator în construc ie economic , are utiliz ri
multiple acolo unde se cere modificarea tensiunii în limite restrânse de pân la 50%, când este
preferat transformatorului ca urmare a randamentului superior. El se execut monofazat,
trifazat sau polifazat în general. Se construiesc autotransformatoare de mare putere ce servesc
la interconectarea re elelor electrice de tensiuni apropiate i de mic putere utilizate în
radiotehnic , automatic etc. Autotransformatoarele de mic putere se execut uscate, cele de
mare putere în ulei.

22
 a) b)
Figura 2. 11
Schematic un autotransformator monofazat se reprezint ca în Figura 2.11. Miezul
feromagnetic pe care este plasat înf urarea se realizeaz ca i la transformator. Bornele 1, 1’
ale înf ur rii sunt bornele primarului autotransformatorului, bornele 2, 2’ sunt bornele
secundarului; exist o por iune a înf ur rii autotransformatorului, care este comun
primarului i secundarului.
Puterea se transmite de la primar la secundar atât pe cale electromagnetic (ca la
transformatoarele obi nuite), dar i pe cale galvanic , prin curentul comun care str bate
înf ur rile, a a cum arat schema electric din Figura 2.11 (b).

Dac wl este num rul total de spire al înf ur rii între bornele 1, 1’ i w2 num rul de spire
între 2, 2’, raportul de transformare al autotransformatorului la neglijarea c derilor de
tensiune este:

w1 U1
kT = =
w2 U 2

În Figura 2.11 cum w1 >w2, tensiunea U2 <U1 i autotransformatorul este coborâtor

de tensiune. Dac primarul i secundarul î i inverseaz rolurile, adic se presupun alimentate
cu tensiunea U x la bornele 2, 2’, se ob ine un autotransformator ridic tor de tensiune.
Dac se noteaz cu S puterea total transmis prin autotransformator, în ipoteza
neglij rii pierderilor la func ionarea în sarcin i cu S e puterea transmis pe cale
electromagnetic , respectiv S g puterea transmis pe cale galvanic , se pot stabili rela iile:

S = S e + S g = U 2 I 2 ≈ U 1 I1

U1 I 2
Introducând raportul de transformare kT = ≈ i considerând c defazajul între
U 2 I1
curen ii I 1 I 2 I S este neglijabil, suma lor vectorial ( I 1 + I s = I 2 ) se poate înlocui cu suma
modulelor lor ( I1 + I S = I 2 ) i rezult :

23
 U1 k −1
S e = U 2 I S = U 2 ⋅ ( I 2 − I1 ) = U 2 I 2 − ⋅ I1 = T ⋅S
kT kT
S
S g = S − Se =
kT

Deoarece puterea Sg impune dimensionarea înf ur rilor, iar puterea Se

dimensionarea miezului, o dimensionare optim (consum propor ional de cupru i fier) se
realizeaz atunci când este îndeplinit rela ia S e ≈ S g , adic kT ≈ 2 . Uzual,
autotransformatoarele se construiesc pentru kT ∈ (1;3) .
Observa ii:
La kT = 1 , toat puterea se transmite direct dintr-o parte în alta. Ca urmare a
posibilit ii transferului de putere i pe cale direct , pierderile ce se dezvolt în
autotransformator sunt mai mici decât pierderile dintr-un transformator cu dou înf ur ri cu
acelea i lungimi, numere de spire i densit i de curent, care transmite aceea i putere S.
Întrerupere accidental a por iunii 2, 2’, face ca tensiunea la bornele secundare s se
ridice la valoarea tensiunii primare, ce poate avea urm ri grave. Din acest motiv i din
considerente de randament, autotransformatoarele nu se execut de regul cu rapoarte de
transformare kT > 2 .De regul , în aceste situa ii se prefer transformatorul.
Autotransformatorul nu realizeaz separare galvanic între circuitele înf ur rilor,
astfel încât partea de joas tensiune trebuie protejat i dimensionat dielectric ca i cea de
înalt tensiune.

2.3.2 Autotransformatoare pentru schimbarea num rului de faze

In automatiz ri i în ac ion rile de mic putere este de multe ori necesar alimentarea
unui circuit monofazat de la o re ea trifazat , sau alimentarea unui consumator polifazat (m=6
sau m=12) de la aceea i re ea trifazat de distribu ie.

Schimbarea de la m1 = 3 la m2 = 2. Schema Scott.

Sunt utilizate dou transformatoare monofazate pentru a alimenta, de la o re ea
trifazat , dou consumatoare monofazate, sau un consumator bifazat (de exemplu un motor
asincron bifazat, utilizat în sisteme de comand i pozi ionare), cele dou tensiuni fiind în
quadratur (defazate cu /2), dup cum arat schema electric i diagrama de fazori din Figura
2.12.
Transformatorul Trα are primarul cu w1 spire conectat la faza A i la mijlocul M al
primarului Trβ .

24
 Figura 2. 12 Figura 2. 13

Dac cele dou primare au acela i num r de spire, w1 atunci tensiunile vor fi:

Uspα = U AM = 1,5 ⋅ U f ;
Usp β = U BC = 3 ⋅ U f ;
unde s-a inut seama de diagrama din Figura 2.13

Tensiunile de linie la gol în cele dou secundare vor fi,

wα w 3
Uα = ⋅ Uspα = α ⋅ ⋅ U f ;
wS wS 2
wβ wβ
Uβ = ⋅ Usp β = ⋅ 3 ⋅U f ;
wS wS

Din diagrama prezentat în Figura 2.14 rezult c U α este coliniar cu U AM , care este
paralel cu în l imea AM a triunghiului ABC, U β este paralel U BC , unghiul dintre U α i
U β fiind de π / 2 . La func ionarea în sarcin simetric , curen ii I α i I β constituie un
sistem bifazat simetric dac U α = U β , adic ,

Figura 2. 14

25
 wα 2
= ≈ 1,15
wβ 3

În aceste condi ii este valabil rela ia,

I β = j ⋅ Iα

În alt variant de montaj Scott este p strat acela i num r de spire în secundarele
transformatoarelor, wα = wβ = w2 i se calculeaz rela ia dintre numerele de spire primare,
rezultând w1α = 3 ⋅ w1β / 2 .
Pentru montajul prezentat în Figura 2.12, din rela iile solena iilor se ob in,

(Trα ) wα ⋅ I α + w1 ⋅ I A = 0;
w1 ⋅ I C w1 ⋅ I B
(Trβ ) 2
−
2
+ wβ ⋅ I β = 0;

Dac se aplic teorema I a lui Kirchhoff în M se ob ine,

I A + I B + IC = 0

Ecua iile (5.6) i (5.7) conduc la un sistem care se poate rezolva în ambele sensuri,

wα
IA =− ⋅Iα
w1

IB =
wα
2 ⋅ w1
(
⋅ Iα + 3 ⋅ I β )
(5.8)
IC
w
(
= α ⋅ Iα − 3 ⋅ I β
2 ⋅ w1
)

Dac se pune condi ia ca sistemul secundar, bifazat s fie simetric atunci este
satisf cut rela ia (5.5) i rezult din (5.8),

wα
IA =− ⋅Iα ;
w1
wα 1 3
IB = ⋅ + j⋅ ⋅ Iα ; (5.9)
w1 2 2
wα 1 3
IC = ⋅ − j⋅ ⋅ Iα ;
w1 2 2

26
 wα
Dac se noteaz : − ⋅ Iα = I'
α , atunci rezult ,
w1
− j ⋅ 2π 3 − j ⋅ 4π 3
I A = I'
α ; I B = I'
α ⋅e ; IC = I'
α ⋅e (5.10)

adic cei trei curen i absorbi i de la re eaua trifazat constituie un sistem trifazat simetric. În
cazul aliment rii cu un sistem simetric de tensiuni cu valoarea nominal de 400V, cele dou
secundare asigur un sistem bifazat de tensiuni de 230V.

Schimbarea de la m1 = 3 la m2 = 6 i de la m1 = 3 la m2 = 12.
Pentru aceast transformare este necesar un transformator trifazat cu înf ur rile
secundare divizate, fiecare în câte dou semibobine. Conexiunile se realizeaz ca în Figura
2.15, astfel c la capetele înf ur rii secundare ( ase borne) se culege un sistem hexafazat de
tensiuni.

Figura 2. 15

Aceste transformatoare se utilizeaz la alimentarea unor instala ii de redresare cu pun i

trifazate (duble pentru instala ia hexafazat ), care produc o tensiune redresat mai neted
decât o punte simpl .

2.3.3 Transformatoare de m sur

Transformatoarele de m sur sunt destinate aliment rii unor aparate de m sur
(ampermetre, voltmetre, wattmetre), în scopul adapt rii lor la m rimile de m surat (tensiuni
înalte, curen i inten i, puteri mari). Ele se construiesc la puteri mici i pot fi de curent sau de
tensiune.
Transformatoarele de curent, se folosesc pentru extinderea domeniului de m sura al
ampermetrelor, wattmetrelor, contoarelor de energie electric , etc. Ele sunt formate dintr-un

27
miez feromagnetic pe care sunt dispuse dou înf ur ri: una cu spire pu ine de sec iune mare
conectat în serie cu circuitul al c rui curent se m soar (uneori chiar conductorul circuitului
joac rolul acestei înf ur ri), reprezentând înf urarea primar , cealalt cu spire multe, de
sec iune mic conectat în serie cu aparatul de m sur , reprezentând înf urarea secundar .
Deoarece impedan a aparatelor conectate în secundar este, în general, foarte mic
(impedan a ampermetrelor este de ordinul miliohmilor), transformatorul de curent
func ioneaz într-un regim apropiat de cel de scurtcircuit. Din acest motiv func ionarea în gol
ar induce în secundar o t.e.m. foarte mare care ar putea distruge izola ia înf ur rii secundare.

Figura 2. 16

Transformatorul de curent este caracterizat de un raport nominal de transformare:

I1n
kin =
I 2n

M surând curentul din secundar I 2 se poate determina o valoare I1 'a curentului din
circuitul primar:

I1 '= kin ⋅ I 2
care, în general, difer de valoarea curentului real I1 .
Eroarea de m sur a valorii curentului I1 introdus de transformatorul de curent este:

− I1
I1 ' k − ki
ε i [%] = ⋅ 100 = in ⋅ 100
I1 ki
I1
unde s-a notat cu ki = raportul real de transformare.
I2
În afara acestei erori privind coeficientul de transformare, transformatorul de curent
introduce i o eroare de unghi δ , reprezentând defazajul dintre fazorul I1 i fazorul I1 '.
Aceast eroare influen eaz precizia m sur torii unor aparate ca: wattmetre, contoare, unele
traductoare etc.
Deoarece eroarea de m rime ε i cre te odat cu cre terea impedan ei sarcinii, pentru
fiecare transformator de curent se indic o anumit putere aparent nominal , reprezentând

28
puterea maxim de sarcin pentru care transformatorul respect clasa de precizie pentru care a
fost construit: 0,2; 0,5; 1; 3; 5; 10; cifrele reprezentând eroarea de m sur .
Dintre tipurile constructive se deosebesc: transformatorul de curent cu miez toroidal,
cu ajutorul c ruia se pot efectua m sur tori foarte precise i transformatoare de curent de tip
cle te la care conductorul al c rui curent urmeaz a fi m surat joac rolul înf ur rii primare.
Transformatoarele de curent m soar curen i de (5,...15000)A, curentul nominal
standardizat fiind 5A.

Transformatoarele de tensiune se folosesc pentru l rgirea domeniului de m sur al:

voltmetrelor, wattmetrelor, contoarelor.
Din punct de vedere constructiv el este similar unui transformator monofazat de mic
putere, în secundarul c ruia se conecteaz aparatul de m sur cu o impedan foarte mare. Ca
urmare, curentul secundar fiind foarte redus, se poate aprecia c transformatorul de tensiune
lucreaz în regim de gol.
Transformatorul de tensiune este caracterizat de un raport nominal de transformare:

U1n
kun =
U 2n

Pentru o anumit valoare a tensiunii m surate în secundar U 2 se ob ine o valoare a

tensiunii primare: U1 '= kun ⋅ U 2 care difer de valoarea reala U1 prin eroarea de m sur a
transformatorului:

U1 − U1 ' k − kun
ε u [%] = ⋅ 100 = u ⋅ 100
U1 ' kun
U1
unde s-a notat cu ku = raportul real de transformare.
U2

Pentru mic orarea erorilor se urm re te mic orarea pierderilor din înf ur ri prin
utilizarea unor densit i de curent reduse, i mic orarea dispersiilor prin a ezarea relativ a
înf ur rilor precum i utilizarea de tole de calitate superioar în vederea reducerii curentului
de magnetizare i a pierderilor în fier.
Pe pl cu a transformatorului se înscrie puterea nominal a acestuia, reprezentând
puterea aparent maxim la care poate fi înc rcat transformatorul de tensiune f r ca erorile
sale s dep easc limitele claselor de precizie. Acestea pot fi: 0,2; 0,5; 1; 3; cifrele referindu-
se la eroarea de m sur .
Tensiunea secundar nominal a acestor transformatoare este standardizat la 100V.

29