76.

Splina- mijloace de fixare-In cavitatea peritoneala splina este situata in etajul superior,delimitata
in sus de diafragma si inferior de mezocolonul transvers. La acest nivel este situata profund,in
hipocondrul stang, posterior de stomac si cu extremitatea apropiata de coloana vertebrala.

-conformatie exterioara- Splina se aseamana ca forma cu o boaba de cafea si i se descriu o fata

diafragmatica si o fata viscerala.Fata viscerala prezinta la randul sau o fata renala, o fata gastrica si
inferior fata colica.Intre fata diafragmatica si fata gastrica se gaseste marginea superioara a splinei
care este obtuza.

-Raporturi-Fata convexa diafragmatica a splinei vine in raport cu muschiul diafragm, dupa care
urmeaza recesul plural costodiafragmatic stang si marginea inferioara a plamanului.Fata gastrica usor
concava, vine in raport cu fata posterioara a stomacului.Fata renala si ea usor concava are raporturi
cu fata anterioara a rinichiului.Fata colica vine in raport cu flexura stanga a colonului si ligamentul
frenocolic stang.

-Vascularizatie si inervatie- Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul
lobulilor, formând artere lobulare. Artera lobulară se ramifică în interiorul lobului și formează
arteriole penicilare.Splina este inervată de fibre vegetative care provin din plexul celial.

77. Rinichii -situatie- sunt situati retroperitoneal, intre vertebrele T12-L3, au o lungime de
aproximativ 11 cm, latime de 6 cm si o grosime de 3 cm.

-conformate interna-Structurile de baza ale rinichiului sunt nefronii. In interiorul fiecarui

rinichi sunt aproximativ un milion de nefroni cu structura microscopica. Acestia sunt responsabili
pentru filtrarea sangelui si eliminarea produsilor de metabolism.Artera renala aduce sangele la rinichi
in fiecare zi. Mai mult de 180 de litri de sange trec prin rinichi in fiecare zi. Cand sangele intra in
rinichi este filtrat si se intoarce la inima din vena renala.Procesul separarii produsilor de metabolism
de fluidele organismului si eliminarea lor, este cunoscuta sub numele de excretie. Sistemul urinar
este unul dintre cele care se ocupa de excretie. Acesta elimina o diversitate mare de produsi de
metabolism, toxine, medicamente, hormoni, saruri, ioni de hidrogen si apa.

-raporturi-Fata anterioara : a-rinichiul drept : dupdenul2 , fata de coalescenta colica dreapta

, flexura colica dreapta , ansele intestinale , lobul drept al ficatului . B- radacina mezocolonului
transvers , coada pancreasului , vasele splenice , splina , bursa omentala .

-fata posterioara : ligamentele arcuate lateral si medial , diafragma , recesul

pleural coxo-diafragmatic , coastele 11 si 12 , nervii iliohipogastric si ilioinghinal , muschiul psoas
mare , muschiul patrat lombar si muschiul transvers abdominal .

- marginea laterala a rinichiului drept vine in raport cu lobul drpt lateral al

ficatului : marginea laterala a rinichiului stang vine in raport cu splina si colonul descendent .

-marginea mediala a rinichiului drept vine in raport cu muschiul psoas mare , cu

ureterul drept si cu vena cava inferioara , marginea mediala a rinichiului stang vine in raport cu
muschiul psoas mare , glanda suprarenala stanga .
 78 -Vascularizatia si inervatia rinichilor-E realizata de artera renala, artere segmentare, artere
interlobare artere arcuate, artere interlobulare, arteriole interlobulare, arteriole aferente, capilare
glomerulara, arteriole eferente, capilare peritubulare +/- vasa recta, vene interlobulare, vene
arcuate, vene interlobare, vene segmentare si in final sangele pleaca prin vena renala.Vascularizatia
nefronului: capilare peritubulare, arteriola aferenta, arteriola eferenta, vasa recta. Nervii rinichiului
sunt de natura vegetativa. Ei provin din: ganglionii celiac, mezenteric superior si aorticorenal; din
splanhnicul mic si mare; din lantul simpatic. Se gasesc si fibre vagale. Cea mai mare parte a fibrelor
abordeaza rinichiul impreuna cu .artera .renala, sub fonna plexului renal; acesta contine mici
ganglioni. Fibrele nervoase ajungpana la nivelul glomerurilor si a aparatului juxtaglomerular , a
tubilor renali si a capsulei fibroase. Nervii au o actiune vasomotorie regland debitul sangvin
intrarenal; intrebarea daca au si o actiune directa secretorie ramane inca deschisi.

79. Glandele suprarenale –conformatie externa- sunt localizate in polul superior al rinichilor ,
retroperitoneal , incastrtate in tesutul adipos . Acestea sunt impartite in doua , corticala si medulara ,
acestea diferind atat din punct de vedere anatomic cat si embriologic si functional . De aceea sunt
tratate diferit : corticosuprarenala si medulosuprarenala .

-raporturi-fata anterioara sau anteroolaterala este acoperita , atat la drapta cat si la

stanga , de peritoneul parietal,.

Glanda suprarenala drapta are raporturi cu vena cava inferioara , flexura

superioara a duodenului si aria nuda a ficatului .

Glanda suprarenala stanga are raporturi cu stomacul , cu coada

pancreasului si cu vasele spleice .

Fata posterioara raspunde la ambele glande , disfragmei si prin intermediul

acesteia , recesului costodiafragmatic al pleurei . Intre glanda si diafragma trec lantul simpatic
toracoabdominal si nervii splanhici.

Fata renala sau baza este situata pe extremitatea superioara a rinichiului ,

dar acopera putin din fata anterioara a acestuia. In majoritatea cazurilor glanda suprarenala se
intinde pe marginea mediala a rinichiului , din cea stanga fiind coborata uneoori pana la nivelul hilului
renal .

Marginea superioara repauzeaza pe diafragma .

Marginea mediala intra in raport cu ganglionii celiaci si cu arterele frenice

inferioare . In stanga glamda mai are raporturi mediale cu aorta , iar la dreapta cu vena cava
inferioara .

-vascularizatie - Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai

drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală
este irigată de peste 60 de arteriole. Artere-Vascularizarea adrenalelor este asigurată de trei artere:
 - artera suprarenală superioară, ramură a arterei frenice inferioare;

- artera suprarenală medie, ramură a aortei abdominale;

- artera suprarenală inferioară, ramură a arterei renale.

Structura unor hormoni steroizi

Vene-Drenajul venos este asigurat de două vene: - vena suprarenală dreaptă, care duce spre vena
cavă inferioară;

- vena suprarenală stângă, care duce spre vena renală stângă sau, uneori, spre vena frenică
inferioară stângă

80. Ureterele – Este un conduct urinar mai lung , intins de la pelvisul renal pana la vezica urinara .
El strabate cavitatea abdominala si cea pelviana , fiind situata extraperitoneal.

-traiect-Aceasta are un traiect oblic, descendent si dinspre posterior spre anterior. I se

descriu doua portiuni: una pelvina si una perineala.Lungimea medie este de 3-5 cm lungime si lumen
fusiform iar dimaterul este aproximativ 7-8 mm.Uretra este usor distensibila, motiv pentru care se
preteaza foarte bine cateterismului insa zona mai putin elastica este la nivelul orificiului extern.

-raporturi- Partea abdominala : - anterior vasele ttesticulare sau ovariene , ureterul

drept vine in raport anterior cu fascia retrocolica dreapta , duodenul 2 , radacina mezenterului ,
vasele ileocortice , ureterul stang vine in raport anterior cu fascia retrocolica stanga , mezosigmoidul
si recesul intersigmoidian. – Posterior – nervul genitofemural . – medial ureterul drept vine in raport
cu vena cava inferioara , ureterul stang vine in raport cu duodenul 4 , arcul vascular Treitz , aorta si
artera mezenterica inferioara .- lateral polul inferior al rinichiului, colonul ascendent sau descendent .

-vascularizatie-Arterele provin din surse multiple, avand in vedere lungimea acestor

conducte. Arterele caliciilor si ale bazinetului vin din artera renalii. Arterele ureterului sunt
numeroase, el fiind bine irigat. Urmarite de sus 'in jos, arterele isi au originea 'in: renala, lombare
testiculara si iliaca comuna; din iliaca internii, vezicala inferioara, uterina, artera ductului deferent
(pentm treimea inferioara). Arterele se anastomozeaza 'intre ele formand 'in adventitie o retea cu
ochiuri largi. Din aceasta pornesc numeroase ramuscule care dau nastere unui plex perimuscular
foarte bogat, in contact strans cu tunica musculara a uretemlui. Pastrarea acestui plex -in denudarea
conductului - este indispensabila pentm mentinerea troficitatii lui.

Veneleau un traiect asemiinator cu al arterelor pe care le insotesc. '

Limfaticele superioare (de la ureterul abdominal) merg Ia nodurile lombare; cele inferioare (de la
ureterul pelvian) se varsa in nodurile iliace interne.

Nervii provin din plexurile invecinate (renal, aogic, hipogastric superior i hipogastric inferior) i
urmeaza traiectul arterelor.

81. Vezica urinara- Vezica urinara este un rezervor musculo-membranos in care urina – secretata
in mod continuu si adusa prin uretere – se acumuleaza in intervalul dintre mictiuni . Vezica adultului
este un organ pelvian fiind situata extraperitoneal, inapoia oaselor pubiene si deasupra diafragmei
pelvine. Forma aproximativ piramidala – i se descriu: - varfu orientat in sus si inainte , care se
subtiaza progresiv . - fundul – portiune opusa varfului - corpul- segment intermediar intre
varf si fund .

Vezica goala: - turtita - ascunsa inapoia oaselor pubiene - prezinta:  o fata

anterioara  o fata posteriaoara  margile laterale (separa fetele)  fata
inferoara sau fundul  colul vezicii – unirea fetei anterioare cu fundul

 Vezica plina:- forma unui ovoid, cu baza in jos si inapoi, cu varful in sus si inainte - pe masura
ce se umple  axul tinde sa se apropie de vericalitate - prezina: - fata anterioa - fata
poaterioara - fata inferiara - doua fete laterale (rezultate din destinerea marginilor vezicii
goale)

 la umplerea vezicii – mai intai se destinde peretele posterior, care se inalta ca un

dom; apoi marginile laterale, cade devin fete si apoi se destinde peretele anterior.

Raporturi: Vezica goala : Fata posterioara:- este acoperita de peritoneu – seroasa formeaza
mici plice transversale, dintre care cea mai importanta este plica transversala vezicala - de pe vezica,
peritoneul se reflecta pe: - rect, la barbat - uter, la femei

 vezica intra in raport cu aceste organe:- colonul sigmoidian si ansele intestinului

subtire - deseori – apendicele vermiform

- Fata anterioara:- este inapoia peretelui anterior al pelvisului -

corespunde spatiului prevezical, in care se gasesc bogate plexuri venoase, manunchiul vasculo-nervos
obturator, noduri limfatice

Vezica plina : toti peretii se destind, cu exceptia fundului, care ramane fix

- depaseste stramtoarea superioare a pelvisului, impinge in sus peritoneul si este

in contact cu peretele anterior al abdomenului

- intre vezica si abdomen se gaseste fascia ombilicoprevezicala si portiunea

superioara a spatiului prevezical.

- Varful trage in sus uracul, care formeaza o curba deschisa in sus  peritoneul
aderent la urac si la varful vezicii va forma o depresiune cuprinsa intre peretele anterior abdominal si
domul vezical – fundul de sac prevezical al peritoneului (nu trebuie confundat cu spatiul prevezical)

Structura vezicii: Perete vezicii urinare  format din 3 straturi functionale

principale: 1) Stratul extern fibro-seros 2) Stratul mijlociu muscular 3) Stratul
intern mucos

Stratul extern fibro-seros:1) Tunica seroasa / Peritoneul - formata din peritoneu, care
inveleste inegal vezica- acopera numai fata posterioara si o parte a fetelor laterale si apoi se reflecta
pe rect sau pe uter– este foarte aderent la stratul muscular , ale carui miscari le urmeaza.
2) Tunica fibroasa - formata din tesut conjunctiv lamelos - este aplicata pe toata suprafata
exteriora a tunicii musculare - inveleste in intregime vezica si este o portiune a fasciei pelvine
viscerale - pe portiunea acoperita de peritoneu, stratul fibros e mai subtire si uneste strans
seroasa cu patura musculara  constituie stratul subseros.

Tunica musculara: - manunchi de fibre musculare netede, impletite intr-o tesatura complexa
- in plus, o retea bogata de fibre elastice, care au rol important in distensia peretilor
vezicali. - 3 straturi musculare (impartire anatomica): 1) Extern: cu fibre
longitudinale 2) Mijlociu: cu fibre circulare 3) Intern: plexiform

Tunica mucoasa - captuseste intreaga suprafata interioara a vezicii - se continua cu mucoasa

ureterelor si a uretrei. - supratafa exterioara: se muleaza pe tunica musculara- cand vezica e goala,
mucoasa are numeroase plice (exceptie facand regiunea trigonului, care e neteda ) - este formala
din: epiteliu si lamina proprie (corion)

Submucoasa - este o patura de tesut conjunctiv, lipsita de o structuralizare evidenta - lipseste la

nivelul trigonului.

82. Vezica urinara : Vascularizatie si inervatie : Vase si nervi:Arterele- provin din vasele
invecinate - cele mai importante: - a. vezicala superioara din a. ombilicala - a. vezicala
inferioara din a. iliaca comuna- arterele formeaza prin anastomozarea lor un plex prevezical, din care
patrund ramuscule in toate tunicie organului.- exista si un plex submucos din care pornesc capilare in
mucoasa.

Limfaticele- pleaca in special din submucoasa si din musculara, trec prin nodurile prevezicale si ajung
in nodurile iliace (extrene, interne si comune)

Nervi:- sunt de natura organovegetativa si provin din plexul vezical- plexul vezical primeste 2 surse:

1) plexul aortic, prin plexurile hipogastrice superior si inferior (simpaticul

toracoabdominal) 2) si nervii splanhnici pelvini sau nervi erectori (parasimpaticul sacrat)

- ambele componente contin atat fibre motoare (eferente), cat si fibre senzitive (aferente).

83. Uretra masculina : este un conduct cu o lungime medie de 14-16 cm si reprezinta segmentul
evacuator prin care urina este eliminata din vezica urinara pe parcursul mictiunii. este un organ
comun atat aparatului urinar cat si celui genital, indeplinind atat rolul in mictiune cat si in ejaculare.
Uretrea masculina strabate prostata, diafragma urogenitala si corpul spongios al penisului, pe
sectiune avand forma literei „S” inversate, descriind doua curburi:- una posterioara (subpubiana),
avand concavitatea spre anterior si superior. Aceasta portiune este fixa.- una anterioara
(prepubiana): avand concavitatea spre inferior.

-Traiectul- acesteia este initial antero-inferior, trecand pe sub simfiza pubiana, apoi anterior,
impreuna cu corpul spongios penian, in acest fel realizand prima curbura (posterioara).Uretra isi
schimba din nou traiectul anterior de simfiza pubiana, avand directie descendenta, impreuna cu
corpul spongios al penisului unde va descrie cea de-a doua curbura (anterioara).Curbura anterioara
este concava postero-inferior si dispare in momentul erectiei pe cand cea posterioara este fixa si
orientata antero-superior.

-Raporturi- 1Uretra prostatica strabate prostata de la baza spre varf si este mai apropiata de
versantul anterior, uneori fiind situata chiar pe fata anterioara a acesteia. Uretra prostatica are
directie aproape verticala, usor convexa anterior.

2. Uretra membranoasa este localizata intre varful prostatei si corpul spongios al penisului, strabate
diafragma urogenitala, fiind inconjurata de sfincterul anal extern.Anterior stabileste raporturi cu
ligamentul transvers al perineului si plexurile venoase vezico-prostatice.Posterior de uretra sunt
localizate glandele bulbouretrale si centrul tendinos al perineului

3. Uretra spongioasa intra in corpul spongios pe fata lui superioara, situandu-se central, in
profunzimea acestuia.

-Vascularizatie-Vascularizatia arteriala:- arterele iliace interne (uretra prostatica)- artera rusinoasa

interna

Vascularizatia venoasa:- plex venos din corionul mucoasei care dreneaza in venele dorsale profunde
ale penisului, vena rusinoasa interna si plex venos periprostatic, ajungand in final in vena iliaca
interna.

Vascularizatie limfatica:- noduli limfatici inghinali si iliaci externi (uretra spongioasa)- noduli limfatici
iliaci externi si interni.

84.Uretra feminina: Uretra feminina este scurta si reprezinta calea finala a aparatului
urinar, prin care urina este eliminata la exterior.

-traiect-Aceasta are un traiect oblic, descendent si dinspre posterior spre anterior. I se

descriu doua portiuni: una pelvina si una perineala.Lungimea medie este de 3-5 cm lungime
si lumen fusiform iar dimaterul este aproximativ 7-8 mm.Uretra este usor distensibila, motiv
pentru care se preteaza foarte bine cateterismului insa zona mai putin elastica este la nivelul
orificiului extern.

-Vascularizatia- arteriala a uretrei feminine:- segmentul pelvin: arterele vezicale inferioare si

artera vaginala lunga (din artera iliaca interna) si arterele vezicale anterioare (din artera rusinoasa
interna)- segmentul perineal: artere bulbare si bulbo-uretrake (din artera rusinoasa interna).

Vascularizatia venoasa a uretrei feminine:- plex venos mucos drenand apoi in venele bulbare si plexul
venos perivezical.

Vascularizatia limfatica a uretrei feminine:- dreneaza in nodulii limfatici iliaci interni si externi.

Inervatia uretrei feminine:- asigurata de plexul hipogastric.

85. Ovarele – mijloace de fixare, conformaţie externă şi raporturi.
Configura ia externă şi raporturi 1.Fata medială are raporturi cu infundibulul tubei uterine şi cu
mezosalpinxul; 2.Fata laterală are raporturi cu fosa ovariană: a.la nulipare fosa ovariană este
delimitată astfel: anterior (ligamentul lat al uterului), superior (vasele iliace externe), posterior
(vasele iliace interne şi ureterul), inferior (artera uterină), lateral (mănunchiul vasculo-nervos
obturator intern şi muşchiul obturator intern); b.la multipare fosa ovariană este situată posterior de
vasele iliace interne; ea este delimitată anterior de vasele iliace interne şi ureter; posterior se află
marginea laterală a sacrului şi inferior plica recto- uterină; 3.Extremitatea tubară (laterală). Pe
această extremitate se inseră ligamentul suspensor al ovarului, fimbria ovarică şi ligamentul
tuboovarian. Extremitatea tubară are raport cu ampula tubei uterine. 4.Extremitatea uterină
(medială). Pe aceasta se ataşează ligamentul propriu al ovarului. 5.Marginea mezoovarică
(anterioară) prezintă inser ia mezoovarului care con ine pediculul vasculo-nervos ovarian care
pătrunde în ovar prin hilul ovarului; 6.Marginea liberă (posterioară). La nulipare are raporturi cu
vasele iliace interne şi cu ureterul. La multipare are raporturi cu marginea laterală a sacrumului.

-Mijloacele de fixare ale ovarului 1.Mezoovarul 2.Ligamentul suspensor al ovarului 3.Ligamentul

propriu al ovarului

86. Ovarele –structură, vascularizaţie şi inervaţie.

-Structura ovarului-: Suprafata ovarelor este acoperita de epiteliu pavimentos/ cubic
unistratificat numit epiteliu germinativ ovarian. Sub acesta este un strat de tesut conjunctiv dens
numit tunica albuginee (care determina culoarea albicioasa a ovarelor). Sub albuginee se afla
corticala ovariana care este alcatuita preponderent din foliculi ovarieni. Medularaeste portiunea
centrala a ovarului si e alcatuita dintr-o matrice de tesut conjunctiv lax bogata vascular.

Ovarul prezinta doua fete (laterala si mediala) si doua margini (anterioara si posterioara) si doua
extremitati (tubara si uterina). Acesta este un organ mobil mentinut in pozitie prin:- ligamentul
suspensor al ovarului - ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian) - ligamentul tuboovarian
(infundibulo-ovarian) - mezovarul

-Vascularizatie:- Vascularizatia arteriala este asigurata de artera ovariana, care provine din aorta
abdominala si de o ramura ovariana din artera uterina.Venele sunt - vena ovariana dreapta care se
varsa in vena cava inferioara si vena ovariana stinga care se deschide in vena renala stinga. O
cantitate din sangele venos ajunge in vena uterina.Limfaticele dreneaza in ganglionii iliaci si lombari.

Inervatie - Inervatia ovarului este asigurata de plexurile vegetative aortice si hipogastric.

87. Uterul – conformaţie externă şi raporturi.

-Configura ia externă -1. Corpul uterului prezintă: fata vezicală (orientată antero-inferior), fata
intestinală (orientată postero-superior), fundul uterului, marginile dreaptă şi stângă, unghiurile
uterului. 2. Istmul este partea îngustă a uterului. 3. Colul (prezintă insertia vaginei care îl împarte în
două părti: supravezicală şi vaginală; prezintă orificiul uterin); Configuratia internă prezintă cavitatea
corpului (care comunică cu cavitatea cervixului prin orificiul uterin intern) şi canalul cervical.
 -Raporturi -1. Posterior: excavatia recto-uterină, ansele intestinale, sigmoid şi rect; 2. Anterior:
vezica urinară, excavatia vezico-uterină; 3. Fundul uterului vine în raport cu ansele intestinale şi
sigmoidul; 4. Lateral: marginile laterale vin în raport cu artera uterină care se află în baza
ligamentelor late;

88. STRUCTURA UTERULUI :Peretele uterului este format din 3

tunici:A.seroasăB.muscularăC.mucoasă

A.La exterior este acoperit de peritoneu, care se reflectă de pe feţele anterioare şi posterioare a
corpului uterin, pe pereţii laterali ai pelvisului, formând ligamente late, care împreună cu peritoneul
care acoperă uterul, formează perimetrul.

B.Sub peritoneu, se află tunica musculară sau miometrul, care reprezintă stratul cel mai dezvoltat al
uterului. Fibrele musculare sunt dispuse în 3 straturi:a.un strat circular, la exterior. b.un strat
plexiform mijlociu, gros, care conţine în ochiurile reţelei vase sangvine, provenite din artera uterină.
c.un strat muscular dispus sub forma de anse, la exterior.

C.Tunica internă este mucoasa uterului sau endometrul, formată dintr-un epiteliu cilindric
simplu.Mucoasa este aplicată direct pe stratul muscular şi conţine numeroase glande care pătrund
până în miometru.

-Vascularizatia- arteriala a uterului:- artera uterina cu originea in artera iliaca interna. Aceasta da
ramuri colaterale si ramuri terminale. - artera ligamentului rotund al uterului cu originea in artera
epigastrica inferioara.

Vascularizatia venoasa a uterului:Sangele venos al uterului se colecteaza in sinusurile uterine din

stratul plexiform al uterului. De aici pleaca vene care formeaza plexul venos uterin. Din plexul uterin
sangele venos e drenat astfel:- prin venele uterine - vena iliaca interna - vena ligamentului rotund
deschisa in vena epigastrica inferioara.

Vascularizatia limfatica:Uterului i se descriu patru retele limfatice de origine:1. Mucoasa 2. Musculara

3. Seroasa 4. Subseroasa

Inervatia uterului:- inervatia parasimpatica provine din nucleul parasimpatic pelvin

- inervatia simpatica e asigurata de plexul utero-vaginal (din plexul hipogastric inferior) dar si de
plexul ovarian (din plex aortico-abdominal).

89. Uterul – mijloace de fixare.

Ligamentele late ale uterului .Aceste ligamente sunt formate din două foi e peritoneale: anterioară şi
posterioară.

1. Lama anterioară trece de pe fata anterioară a uterului pe peretele medial al pelvisului. 2. Lama
posterioară trece de pe fata posterioară a uterului pe peretele lateral al pelvisului. 3. Inferior cele
două lame diverg şi formează baza ligamentelor late. 4. Mezosalpinxul e segmentul superior al
ligamentului lat care leagă tuba de mezometru; 5. Mezometrul este segmentul inferior care leagă
uterul de peretele lat al pelvisului; 6. Ligamentul rotund al uterului se află anterior şi marchează
limita dintre cele două segmente; 7. Ligamentul propriu al ovarului se află posterior; mezoovarul
se află pe fata posterioară a ligamentului lat; 8. Parametrul. esutul conjunctiv din ligamentul lat se
numeşte parametru şi contine: ureterul, artera uterină şi plexul venos vezico-uterin.

90. Trompa uterină – conformaţie externă, raporturi, vascularizaţie.

Configuratia externă şi raporturi 1.Portiunea uterină străbate peretele uterului şi este limitată medial
de ostiul uterin al tubei şi lateral de peretele uterului. 2.Istmul tubei uterine se întinde între unghiul
lateral al uterului; el se află în marginea superioară a mezosalpinxului; 3.Ampula tubei este un
segment dilatat care face o curbă pe fata medială a ovarului unde se continuă cu infundibulul.
4.Infundibulul tubei are formă de pâlnie. Infundibulul prezintă o fată externă acoperită de peritoneu,
o fată internă neregulată, acoperită de mucoasa tubară şi pe care se observă prelungiri numite
fimbrii tubare; una dintre acestea se ataşează de ovar şi se numeşte fimbria ovarică. Pe fata internă a
infundibulului se află ostiul abdominal al tubei.

Vascularizatie:

Arterele tubei sunt artera tubară laterală (din artera ovariană) şi artera tubară medială (din artera
uterină). Aceste artere se anastomozează şi formează o arcadă în mezosalpinx.

Venele se deschid in arcada venoasa tubara, situata intre foitele mezosalpingelui. Aceasta arcada
venoasa tubara dreneaza pe de-o parte in vena ovariana si, pe de alta parte, in plexul uterin, care se
varsa in vena iliaca interna, iar vena ovariana se varsa pe stanga in vena renala stanga si pe dreapta in
vena cava inferioara.

Limfaticele portiunii ampulare si pavilionare dreneaza cu limfaticele ovarului in ganglionii

lateroaortici (interaorticocavi) pentru tuba uterina dreapta si in ganglionii preaortici (aorticorenali)
pentru tuba uterina stanga Portiunea uterina si istmica dreneaza pe calea limfaticelor uterine in
ganglionii iliaci interni si externi.