Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

U n – tensiunea nominală (între faze);

cos ϕ n – factorul de putere nominal;
X d"* - reactanţa longitudinală supratranzitorie, în unităţi relative;
X d* - reactanţa longitudinală sincronă, în unităţi relative;
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
SIMETRIC ŞI NESIMETRIC X 2* - reactanţa de secvenţă inversă, în unităţi relative;
X 0* - reactanţa de secvenţă homopolară, în unităţi relative;

Ipoteze simplificatoare la calculul curenţilor de
scurtcircuite
• Se neglijează saturaţia miezurilor magnetice ale echipamentelor din sistemul
electroenergetic.
• Se neglijează curenţii de magnetizare ai transformatoarelor şi
autotranformatoarelor
• Se neglijează conductanţele şi susceptanţele capacitive ale liniilor.
• Se consideră reţeaua electrică în care apare scurtcircuitul o reţea trifazată
echilibrată, cu excepţia elementului avariat.
• Generatoarele sincrone din sistemul electroenergetic în care apare
scurtcircuitul se consideră simetrice din punct de vedere magnetic.
• Se neglijează pendulările generatoarelor sincrone din timpul de scurtcircuit.
• Tensiunile electromotoare ale tuturor surselor din sistemul electroenergetic în
care apare scurtcircuitul se consideră în fază.
• Se neglijează rezistenţele din schemele monofazate de secvenţă ale tuturor.
elementelor din sistemul electroenergetic în care apare scurtcircuitul.
• Se neglijează rezistenţa arcului de la locul scurtcircuitului.
• Consumatorii se introduc în calcule curenţilor de scurtcircuit cu aproximaţie,
fiind consideraţi sub forma unor consumatori generalizaţi.
A.1.2.1.1. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă directă
Generatorul sincron este un element activ de sistem, care în calculele
curenţilor de scurtcircuit intervine prin schema sa echivalentă monofazată de
secvenţă directă, ce conţine o tensiune electromotoare de secvenţă directă „în
spatele” unei reactanţe.
Mărimile electrice (tensiunea electromotoare şi reactanţa) din schema
monofazată de secvenţă directă a generatorului sincron în cadrul sistemul
electroenergetic, ca şi orice maşină electrică rotativă, sunt variabile în timpului
procesului tranzitoriu.
Astfel, în regim de scurtcircuit supratranzitoriu, generatorul cu polii plini
intervine în schema monofazată echivalentă de secvenţă directă prin mărimile:
"
tensiunea electromotoare supratranzitoriu ( E f ) şi reactanţa longitudinală
supratranzitorie ( X d" ) (Fig.1).
jX d''
Uf
E ''f

Fig. 1 Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a generatorului în regim

A.1.2. Modul de considerare a elementelor schemei şi de scurtcircuit supratranzitoriu
parametrii ei. Tensiunea electromotoare supratranzitorie este:

A.1.2.1. Generatorul sincron E "f =

Un
3
(
⋅ cos ϕ n2 + sin ϕ n + X d"
*
)
2
(1)

Generatorul sincron este un element activ de sistem cu simetrie ciclică.

Reactanţa longitudinală supratranzitorie se calculează cu relaţia:
Pentru calculul mărimilor electrice cu care intervin generatoarele în schemele
echivalente monofazate de secvenţă este necesar să se cunoască caracteristicile * U n2 *
X d" = X d" ⋅ = X d" ⋅ Z n (2)
tehnice nominale ale acestora. Acestea sunt: Sn
Sn – puterea aparentă nominală a generatorului; unde: Un este tensiunea nominală a generatorului;
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

*
X d" - reactanţa longitudinală supratranzitorie, în u.r.; • Dacă X ext ≤ X cr , se consideră că generatorul este „aproape de locul de
Zn – impedanţa nominală a generatorului. scurtcircuit” şi în schema de secvenţă directă intervine prin mărimile
În regim de scurtcircuit stabilizat (permanent), generatorul sincron intervine electrice: tensiunea electromotoare de excitaţie plafon E epf şi reactanţă
în schema monofazată echivalentă de secvenţă directă prin mărimile: tensiunea longitudinală sincronă X d (fig.3).
electromotoare polară ( E ef ) şi reactanţa longitudinală sincronă ( X d ) (Fig. 2).
* Un
E epf = E ep n
⋅ (7)
3
jX d
Uf *
unde E ep n
este tensiunea electromotoare de exitaţie plafon raportată la tensiunea
E ef nominală.

Fig. 2 Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a generatorului în regim jX d

de scurtcircuit stabilizat Uf
În cazul în care generatorul nu este prevăzut cu regulator automat de tensiune E epf
(RAT) tensiunea electromotoare polară se determină cu relaţia:

E ef =
Un
(
⋅ cos ϕ n2 + sin ϕ n + X d* )2
(3) Fig. 3. Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a generatorului prevăzut cu
3 RAT, în regim de scurtcircuit stabilizat, în ipoteza “generator aproape de locul de
scurtcircuit”
U n2
X d = X d* ⋅ (4)
Sn • Dacă X ext ≥ X cr , se consideră că generatorul este „departe de locul de
scurtcircuit” şi în schema de secvenţă directă intervine prin mărimile
În cazul în care generatorul sincron este echipat cu RAT, el se introduce în
schema echivalentă monofazată de secvenţă directă în mod diferit, în funcţie de electrice: tensiunea nominală U n şi reactanţă nulă X = 0 (fig.4).
distanţa electrică (distanţa critică) de la bornele acestuia până la locul de
scurtcircuit. Distanţa critică se caracterizează prin reactanţa critică X cr , măsurată E ep = U n
f f

de la bornele generatorului sincron până la locul de scurtcircuit.

U nf
X cr = ⋅ Xd (5)
E epf − U nf
unde: X d este reactanţa sincronă Fig. 4. Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a generatorului prevăzut cu
RAT, în regim de scurtcircuit stabilizat, în ipoteza “generator departe de locul de
E epf - tensiunea electromotoare de excitaţie plafon scurtcircuit”
Dacă scurtcircuitul se produce la distanţa critică X cr , generatorul va debita În cazul în care în schemă există mai multe generatoare nu se poate aplica
spre locul de scurtcircuit un curentul critic I ∞cr : pentru determinarea modului de considerare a generatorului criteriul distanţei
critice.
E epf − U nf În acest caz se procedează după cum urmează:
I cr = (6) • Se adoptă pentru fiecare generator o ipoteză privitoare la regimul de
Xd
funcţionarea în timpul scurtcircuitului de durată.
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

• Se calculează curentul critic pentru fiecare generator. În schema echivalentă monofazată de secvenţă directă „sistemul
• Se efectuează calculul curenţilor de scurtcircuit permanent . electroenergetic” se reprezintă ca şi un generator, printr-o tensiune electromotoare
• Se compară curentul debitat de fiecare generator cu curentul critic al său. E S f în spatele reactanţei de secvenţă directă (fig.5).
Astfel:
- Dacă I ∞ > I ∞cr , generatorul este „aproape de locul de scurtcircuit”;
- Dacă I ∞ < I ∞cr , generatorul este „departe de locul de scurtcircuit”. jX 1
Uf
• Dacă rezultatele comparaţiei între curenţii debitaţi de generatoare şi E 'S' f
curenţii lor critici arată că unele ipoteze de considerare a regimurilor de
funcţionare ale generatoarelor nu au fost corecte, atunci se repetă
calculele cu ipotezele iniţiale schimbate în mod corespunzător.
• Calculele se termină când ipotezele iniţiale referitoare la regimurilor de Fig. 5. Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a sistemului, în regim de
funcţionare ale generatoarelor sunt verificate, ca fiind alese corect. scurtcircuit supratranzitoriu
Tensiunea electromotoare de fază a sistemului este:
A.1.2.1.2. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă inversă
În schema echivalentă monofazată de secvenţă inversă, indiferent de regimul Un
ES f = c (8)
de funcţionare (supratranzitoriu sau stabilizat), generatorul se reprezintă prin 3
reactanţa sa de secvenţă inversă X 2 . unde: Un este tensiunea nominală a sistemului;
c - un factor de tensiune, care conform PE 134 ia diferite valori în funcţie de
A.1.2.1.3. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă homopolară tensiunile nominale şi de curentul de scurtcircuit care se calculează
Se poate vorbi de schemă de secvenţă homopolară, dacă conexiunea (Tabelul.1).
înfăşurărilor statorice a generatorului este Y0, adică neutrul legat la pământ. In acest Tabelul.1 Valorile factorului de tensiune.
caz, indiferent de regimul de funcţionare (supratranzitoriu sau stabilizat),
generatorul se reprezintă în schema echivalentă monofazată de secvenţă Factor de tensiune c, Factor de tensiune c,
Nr. Tensiunea nominală pentru calculul pentru calculul
homopolară prin reactanţa sa de secvenţă homopolară X 0 .
crt. Un [kV] curentului de curentului de
scurtcircuit maxim scurtcircuit minim
A.1.2.2. Sistemul electroenergetic 0,1 – 1
1 1,05 0,95
(joasă tensiune)
În studiile şi calculele electrice ne interesează o anumită parte, relativ mică,
1 – 20
din sistemul electroenergetic. Partea care nu face obiectul studiului nostru este 2 1,1 1
(medie tensiune)
considerată ca o sursă echivalentă, numită impropriu „sistemul electroenergetic”.
20 – 220
Parametrii sistemului electroenergetic necesari calculului curenţilor de scurtcircuit 3 1,1 1
(înaltă tensiune)
sunt:
Un – tensiunea nominală a sistemului; 400
4 1 1
(foarte înaltă tensiune)
S k"(3 F ) – puterea de scurtcircuit trifazat supratranzitorie;
Reactanţa de secvenţă directă a sistemului este dată de relaţia:
S k( FN ) – puterea de scurtcircuit monofazată
cU n2
A.1.2.2.1. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă directă X1 = (9)
S k"(3 F )
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

Dacă sistemul este considerat ca o sursă de putere infinită ( S k(3 F ) → ∞ ), ES jX1

f
atunci el este reprezentat în schema echivalentă monofazată de secvenţă directă ca î1
o tensiune electromotoare în spatele unei impedanţe de valoare zero (Z1 = 0).
U1
A.1.2.2.2. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă inversă
Sistemul electroenergetic, în schema echivalentă monofazată de secvenţă s1
inversă, la fel ca şi generatorul, se reprezintă printr-o reactanţă de secvenţă inversă jX 2
X2. Reactanţa de secvenţă inversă se consideră egală cu cea de secvenţă directă: î2

X 2 = X1 (10) U2

A.1.2.2.3. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă homopolară s2 I 1( FN ) = I (2FN ) = I (0FN )

În schema echivalentă monofazată de secvenţă homopolară sistemul se jX 0
reprezintă prin reactanţa de secvenţă homopolară. În cazul în care nu există î0
informaţii detaliate despre sistem se poate considera, cu aproximaţie, că reactanţa
de secvenţă homopolară este egală cu cea de secvenţă directă ( X 0 = X 1 ). U0
În condiţiile în care scurtcircuitul monofazat are loc pe bara de referinţă şi se
s0
cunoaşte puterea de scurtcircuit monofazată S k( FN ) a sistemului în raport cu bara de
referinţă, aceasta este dată de relaţia: Fig.6. Conectarea galvanică a schemelor echivalente monofazate de secvenţă ale
sistemului când scurtcircuitul monofazat are loc pe bara de referinţă.
S k( FN ) = 3 ⋅ U n ⋅ I k( FN ) (11)
ES f
unde: Un este tensiunea nominală a sistemului; I k( FN ) = 3 ⋅ (12)
X1 + X 2 + X 0
I k( FN ) - valoarea efectivă a curentului aport a generatorului echivalent.
Din relaţiile (11), (12) rezultă:
Curentul de scurtcircuit monofazat debitat de sistem, în cazul în care
scurtcircuitul are loc pe bara de referinţă (fig.6), se calculează relaţia: ⎛ 3 2 ⎞
X 0 = c ⋅ U n2 ⋅ ⎜⎜ ( FN ) − (3 F ) ⎟
⎟ (13)
⎝ Sk Sk ⎠

A.1.2.3. Consumatorii
Consumatorii sunt formaţi din receptoare statice sau în rotaţie (motoare
sincrone şi asincrone). În calculele practice ale curenţilor de scurtcircuit se
consideră consumatorul, format din receptoare statice şi motoare, ca un consumator
generalizat. În cazul în care nu se cunoaşte compoziţia exactă a consumatorului
generalizat se poate considera, fără erori mari, că: ponderea motoarelor asincrone
este de 50 %; a motoarelor sincrone de 10%; a cuptoarelor cu arc şi redresoarelor
este de 10 %; a consumatorilor casnici, edilitari şi iluminat 20% şi pierderile de
putere activă în reţea de 10%. Se observă că motoarele asincrone sunt majoritare în
cadrul consumatorului generalizat, motiv pentru care în schemele de secvenţă ele
imprimă caracterul lor.
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

Datele caracteristice pentru consumatorul generalizat sunt:
Un – tensiunea nominală de alimentare;
S cn – puterea nominală a sarcinii;
A.1.2.3.1. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă directă
Consumatorul generalizat conţinând maşini rotative, la fel ca şi generatorul,
în timpul procesului tranzitoriu parametrii lui îşi modifică valoare Prin urmare el va
fi reprezentat în schemele echivalente monofazate de secvenţă directă cu parametrii
de regim corespunzător.
Astfel, în regim de scurtcircuit supratranzitoriu, consumatorul generalizat
intervine în schema monofazată echivalentă de secvenţă directă prin mărimile:
" Neutrul înfăşurării statorice a motoarelor asincrone nu este legat la pământ si
tensiunea electromotoare supratranzitoriu ( E f ) şi reactanţa supratranzitorie ( X " )
(Fig. 7).
În schema echivalentă monofazată de secvenţă inversă, consumatorul
generalizată se reprezintă printr-o reactanţă de secvenţă inversă, care nu îşi
modifică valoare în timpul procesului tranzitoriu.
Pentru consumatorul generalizat racordat la bara de 6÷20 kV se poate admite
X 2 = 0,35 ⋅ Z n (17)
iar pentru consumatorul generalizat racordat la barele de 110 kV se admite că:
X 2 = 0,45 ⋅ Z n (18)
A.1.2.2.3. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă homopolară
ca urmare nu pot apărea curenţi de secvenţă homopolară prin consumatorul
generalizat racorda în noduri de medie tensiune. Rezultă că, reactanţa de secvenţă
homopolară a consumatorului generalizat este infinită.

jX ''
X0 = ∞ (19)
Uf
E ''f A.1.2.4. Bobina de reactanţă
Bobinele de reactanţe sunt bobine fără miez, utilizate pentru limitarea
Fig. 7 Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a consumatorului curenţilor de scurtcircuit şi pentru menţinea în timpul de scurcircuit a unei tensiuni
generalizat, în regim de scurtcircuit supratranzitoriu
remanente suficient de ridicată pe barele staţiei.
Tensiunea electromotoare supratranzitorie:
Pentru determinarea parametrilor de secvenţă ai unei bobine de reactanţă se
Un este necesar să se cunoască caracteristicile sale tehnice, şi anume:
E "f = 0,85 ⋅ (14) Un – tensiunea nominală;
3
In – curentul nominal;
Reactanţa supratranzitorie: X [%] – reactanţa procentuală;
X " = 0,35 ⋅ Z n (15) p[%] – pierderile procentuale de putere activă.
unde: Un este tensiunea nominală a consumatorului;
U n2 A.1.2.4.1. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă directă,
Zn = reprezintă impedanţa nominală a consumatorului. inversă şi homopolară
S cn
În regim de scurtcircuit stabilizat (permanent), consumatorul generalizat se Bobina de reactanţă este un element pasiv de sistem cu simetrie totală şi în
reprezintă în schema echivalentă monofazată de secvenţă directă numai printr-o schemele echivalente monofazate de secvenţă directă, inversă şi homopolară se
reactanţă ( X ). reprezintă printr-o reactanţă a cărei valori nu se modifică.
X = 1,2 ⋅ Z n (16) X1 = X 2 = X 0 (20)
Reactanţa bobinei se calculează cu relaţia
A.1.2.3.2. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă inversă
X [%]
X1 = ⋅ Zn (21)
100
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

Un homopolari are neutru legat la pământ, adică curenţii de homopolari au cale de

unde: Z n = reprezintă impedanţa nominală a bobinei de reactanţă.
3 ⋅ In
A.1.2.5. Transformatoarele de forţă şi autotransformatoarele
Pentru calculul mărimilor electrice cu care intervin transformatoarele în
schemele echivalente monofazate de secvenţă este necesar să se cunoască
caracteristicile tehnice nominale ale acestora. Acestea sunt:
Sn – puterea aparentă nominală;
U n î .t ; U n j .t – tensiunea nominală (între faze) a înfăşurării de înaltă, respectiv
de joasă tensiune;
u [%]
scn – tensiunea procentuală la scurtcircuit nominal;
întoarcere prin pământ. În acest caz, transformatorul se reprezintă în schema
echivalentă monofazată homopolară printr-o reactanţă longitudinală de secvenţă
homopolară şi o reactanţă transversală (de magnetizare) homopolară. Reactanţa
longitudinală de secvenţă homopolară a transformatorului este egală cu reactanţa
longitudinală de secvenţă directă. Valoarea reactanţei de magnetizare de secvenţă
homopolară depinde de construcţia miezului, astfel:
- dacă transformatorul este cu flux liber (transformator cu miez magnetic cu
patru coloane, transformator cu miez magnetic cu cinci coloane,
transformator cu miez în manta, transformatorul format din trei unităţi
monofazate), reactanţa de magnetizare homopolară este:
X μ 0 ≈ Z μ 0 = (30 ÷ 50 ) ⋅ Z n
(23)
X μ 0 ≈ Z μ 0 = (200 ÷ 500 ) ⋅ X 1

Pscn - pierderea de putere activă trifazată la scurtcircuit nominal; - dacă transformatorul este cu flux forţat (transformator trifazat cu miez
magnetic cu trei coloane), reactanţa de magnetizare homopolară este:
Pgn - pierderea de putere activă trifazată la mers în gol nominal;
X μ 0 ≈ Z μ 0 = (0,3 ÷ 1) ⋅ Z n
[%]
I gn – curentul procentual la mers în gol nominal. (24)
X μ 0 ≈ Z μ 0 = (2 ÷ 11) ⋅ X 1
În calculele de regimuri ale sistemului electroenergetic, transformatorul de
forţă este considerat un element trifazat simetric, care se va reprezenta prin scheme
echivalente monofazate de secvenţă. În tabele 2, 3 şi 4 sunt reprezentate schemele echivalente de secvenţă
homopolară a transformatoarelor şi autotransformatoarelor în funcţie de conexiunea
A.1.2.5.1. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă directă şi înfăşurărilor.
inversă
Transformatorul de forţă, fiind un element de sistem pasiv, are parametrii de
secvenţă directă şi inversă sunt egali.
În schemele echivalente monofazate de secvenţă directă şi inversă,
transformatorul cu două înfăşurări, după neglijarea elementelor transversale şi
reducerea tuturor elementelor la acelaşi nivel de tensiune se reprezintă printr-o
reactanţă ( X 1 = X 2 ).
%
u scn U2
X1 = X 2 = ⋅ n (22)
100 S n

A.1.2.5.2. Modul de considerare şi parametrii de secvenţă homopolară

Modul de reprezentare al transformatorul în schema monofazată de secvenţă
homopolară depinde de conexiunea înfăşurărilor, iar valoarea reactanţei de
magnetizare (transversală) depinde de construcţia miezului. Transformatorul se va
reprezenta printr-o schema echivalentă monofazată homopolară în Γ sau T dacă cel
puţin înfăşurarea “primară”, acea înfăşurare în care intră setul trifazat de curenţi
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

TABELUL 2 Racordarea schemelor echivalente monofazate de secvenţă homopolară a TABELUL 3.. Racordarea schemei echivalente monofazate de secvenţă homopolară a
transformatoarelor trifazate cu două înfăşurări în schema echivalentă a reţelei monofazate transformatorului cu trei înfăşurări în schema echivalentă a reţelei monofazate de secvenţă
de secvenţă homopolară a sistemului electroenergetic şi impedanţa lor homopolară homopolară a sistemului electroenergetic şi impedanţa lui homopolară echivalentă.
echivalentă
Reprezentarea elementelor de reţea Calculul curenţilor de scurtcircuit

TABELUL 4. Racordarea schemei echivalente monofazate de secvenţă homopolară a

autotransformatorului având înfăşurare terţiară cu conexiunea în triunghi, în schema
echivalentă a reţelei monofazate de secvenţă homopolară a sistemului electroenergetic şi
impedanţa lui homopolară echivalentă.