Elena Blavatschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Elena Blavatschi

Date personale

Nume la
Helena von Hahn
naștere

Născută 12 august 1831
Ekaterinoslav, Imperiul
Rus (azi Dnipropetrovsk, Ucraina)

Decedată 8 mai 1891 (59 de ani)

Londra, Marea Britanie

Cauza
cauze naturale[*] (gripă) 
decesului

Părinți Peter Alekseevich Hahn

Frați și
Vera Zhelikhovsky[*] 
surori

Cetățenie  Imperiul Rus

 SUA 

Etnie rusă
germană 
 Religie Teosofie 

Ocupație filozoafă
scriitoare
jurnalistă
ocultist[*]
redactor[*]
theosophist[*] 

Activitate

Profesor
Rudolf Steiner  
pentru

Modifică date / text 

Elena Petrovna Blavatschi (în rusă: Елена Петровна Блаватская,

în ucraineană: Олена Петрівна Блаватська), născută Helena von
Hahn (în rusă: Елена Петровна Ган, în ucraineană: Олена Петрівна Ган; n. 12
august (31 iulie stil vechi) 1831, la Ekaterinoslav, Imperiul Rus (azi
Dnipropetrovsk, Ucraina — d. 8 mai 1891, Londra), cunoscută acum ca Madame
Blavatski sau chiar desemnată simplu, cu inițialele HPB, a fost unul dintre
fondatorii Societății Teosofice și o promotoare activă a răspândirii curentului teozofic.[1]

Cuprins

 1Biografie
o 1.1Familia
o 1.2Prima căsătorie
o 1.3Călătoriile lui Madame Blavatski. Marea Fraternitate Albă din Tibet
o 1.4Agardi Metrovitch
o 1.5În New York
o 1.6Înfințarea Societății Teosofice
o 1.7În India
o 1.8Ultimii ani
o 1.9Controverse ale autenticității, plagiat, influențe
 2Lucrări scrise
 3Cărți despre ea
 4Referințe
 5Bibliografie
 6Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]
Familia[modificare | modificare sursă]
Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de
nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei.
Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din diferite țări
europene, astfel încât ajunge încă din copilărie să vorbească fluent franceza, engleza și
germana, care îi vor fi extrem de folositoare în timpul călătoriilor de mai târziu.
Îndrăgește lectura încă de mică și citește multe cărți despre ocultism, dar și
despre francmasonerie și alte societăți secrete.
Prima căsătorie[modificare | modificare sursă]
La vârsta de șaptesprezece ani se mărită cu generalul Blavatski, viceguvernator al
provinciei rusești Armenia, în vârstă de 40 de ani. Căsătoria durează numai trei
săptămâni, nefiind consumată. După acest interval scurt, Helena fură un cal, cu care
traversează munții și fuge la bunicul său, aflat la Tiflis, în Georgia.
Călătoriile lui Madame Blavatski. Marea Fraternitate Albă din
Tibet[modificare | modificare sursă]
Deși familia decide că cel mai potrivit ar fi să se întoarcă la părinți, ea este de altă
părere și își petrece următorii zece ani (1848-1858) călătorind în cele mai diferite locuri
sfinte și întâlnind derviși turci, înțelepți egipteni, pe învățatul Paulos Metamon (alături de
care petrece ceva mai mult timp), vraci amerindieni, pastori mormoni, vrăjitori specialiști
în voodoo, asceți indieni și, în cele din urmă, pe așa-numiții Mahatmas din Tibet,
membri ai unei Mari Fraternități Albe, despre care numai ea povestește. Dintre aceștia,
îi cunoaște pe Morya, mai întâi în vis, apoi și în realitate, iar mai apoi pe Maestrul
Kuthumi.
În 1858 revine în Rusia, la Pskov, unde locuia sora sa, Vera. Aceasta scrie despre
puterile oculte pe care le căpătase între timp Helena. Este vorba, în primul rând, de
capacitatea de a citi în „lumina astrală“ și de a vedea fluxurile de gândire ale
persoanelor vii, dar și ale celor decedate. În anii 1863-1865 călătorește în Caucaz, unde
trece prin diferite crize și experiențe mistice, printre care și dedublarea, iar între 1865 și
1873 este plasată a doua mare serie de călătorii din viața sa. Vizitează Europa de
Est și Balcanii, Egiptul și Siria (unde are contacte cu
comunitatea druzilor), Italia (unde Giuseppe Mazzini o inițiază în carbonarism), apoi
vizitează, pentru a doua oară, Tibetul, unde stă doi ani alături de maestrul Koot Hoomi.
Revenită în Egipt, întemeiază, împreună cu Emma Cutting (viitoarea Emma Coulomb),
o societate spiritistă, urmând principiile lui Allan Kardec, un pedagog francez care
dezvoltase mai multe teorii referitoare la spiritism. Helena vizitează apoi,
succesiv, Ierusalim, Odessa și Paris.
Agardi Metrovitch[modificare | modificare sursă]
Helenei îi este atribuită o relație romantică, negată însă atît de ea, cît și de familie,
cu tenorul italian Agardi Metrovich, căruia se spune că i-ar fi dăruit un fiu, pe nume Yuri.
Ea a susținut întotdeauna că Agardi îi era doar un bun prieten, că fiul lui îi era foarte
drag, dar că băiețelul nu era al ei. La numai cinci ani, Yuri a murit, zdruncinînd puternic
credințele Helenei.[2]
În New York[modificare | modificare sursă]
În 1873, la vârsta de 42 de ani, se stabilește la New York. Aici se căsătorește pentru a
doua oară, de data aceasta cu georgianul Michael C. Betanelly. Nici această căsătorie
nu implică însă nici afecțiune și nici relații sexuale, așa că durează numai trei ani. În
toată această perioadă, Helena nu divorțase de primul soț.
În 1878, apar la New York cele două volume ale lucrării Isis dezvăluită. În timp ce New
York Herald Tribune o consideră una dintre creațiile remarcabile ale secolului al XIX-
lea, orientalistul Max Muller o consideră pe autoare incompetentă. Aceasta primește, în
1877, cetățenia americană.
Înfințarea Societății Teosofice[modificare | modificare sursă]
La 7 septembrie 1875 (data oficială: 17 noiembrie același an), ea întemeiază Societatea
Teosofică, împreună cu colonelul Henry Steel Olcott, ca președinte, și avocatul irlandez
William Quan Judge, ca secretar. Deși ea este principala animatoare a societății, în acte
este trecută ca simplu secretar corespondent.
Societatea Teosofică este organizată în vederea îndpelinirii a trei scopuri principale:

 dezvoltarea sentimentelor de toleranță reciprocă și de

bunăvoință între popoarele de diferite rase și religii
 încurajarea studiului filosofiei, religiilor și științelor celor
vechi, în special ale Arienilor
 cercetări privind natura superioară a omului și puterile sale
latente.
În 1879, Blavatski și Olcott au plecat în India și au stabilit sediul acesteia la Adyar.
Societatea a prosperat, iar Blavatski a fost editorul revistei The Theosophist.
În India[modificare | modificare sursă]

Helena Blavatsky în India

Între 1879 și 1885 întreprinde a treia serie de călătorii, împreună cu Olcott. În februarie
1879, ei lansează la Bombay revista The Teosophist (Teosoful), în care este afirmată
ideea unei înțelepciuni divine eterne, numită Teosofie, și a existenței unei Fraternități a
Înțelepților. În Sri Lanka, Blavatski și Olcott primesc „pancha sila” (confirmarea
buddhistă în cinci precepte). În 1882, se instalează în India, la Adyar, aproape
de Madras, acest loc devenind centrul mondial al Societății Teosofice. Acum sunt
sistematizate mai multe dintre teoriile doamnei Blavatski, precum cea a celor șapte
corpuri: fizic, eteric, astral, mintal inferior, mintal superior, buddhic și atmic.
Nici în India nu rămâne mult timp, în special deoarece este implicată în două scandaluri.
Fosta sa colaboratoare din Egipt, Emma Coulomb, o acuză de fals și de escrocherie. În
același timp, o anchetă asupra capacităților sale paranormale (citirea gândurilor,
materializarea unor obiecte, primirea unor scrisori de la maeștrii tibetani etc) sunt
considerate, fie drept escrocherii, fie drept halucinații colective. În 1884 și 1885
călătorește prin Franța și Germania, pentru ca apoi să viziteze Egiptul și India.
Ultimii ani[modificare | modificare sursă]

Doctrina secretă, Vol II.

În 1885 părăsește definitiv India pentru Europa. Aici, vizitează Italia, Elveția, Germania,
Franța și Belgia. Deja suferă de obezitate (are 113 kilograme), nefrită cronică
și hidropizie.
Din mai 1887, se stabilește la Londra, unde întemeiază loja masonică Blavatsky Lodge
și revista Lucifer. Aici îl întâlnește pe cunoscutul poet William Butler Yeats, președinte al
societății secrete Hermetic Order of the Golden Dawn (Ordinul Ermetic al Zorilor Aurii).
În octombrie 1888, apare și o „Secțiune esoterică“ a Societății Teosofice, destinată
căutătorilor mai avansați. În următorii ani apar încă două lucrări: Cheia Teosofiei și cea
mai importantă lucrare, Doctrina secretă. Conform lui Madame Blavatski, aceasta se
bazează pe misterioasa Carte a lui Dzyan, despre care s-a afirmat că e doar un alt
numele al Zoharului, cunoscuta operă kabbalistică. După apariția acestui din urmă
volum, câștigă prietenia și sprijinul lui Annie Besant, pe care o desemnează drept
succesoarea sa la conducerea Societății. În 1890 este vizitată de tânărul Gandhi, care
se afla în plină dezvoltare a conștiinței naționale indiene și redescoperea hinduismul
tradițional. Helena îl ajută în acest sens.
Helena Petrovna Blavatski a murit pe 8 mai 1891 și a fost incinerată.
Controverse ale autenticității, plagiat, influențe[modificare | modificare
sursă]
În urma ei a rămas o operă controversată, care a stârnit nenumărate dezbateri. De
pildă, în timp ce Rene Guenon considera teosofia drept una dintre cele mai periculoase
greșeli făcute de mentalitatea contemporană, istoricul Theodore Roszak spune că
Madame Blavatski a fost unul dintre cei mai originali și mai profunzi gânditori ai timpului
său. Călătoriile numeroase, legăturile cu diferiți oficiali militari britanici, dar și ruși, au
alimentat zvonurile că s-ar fi aflat în slujba serviciilor secrete britanice.

Lucrări scrise[modificare | modificare sursă]

 Blavatsky, H P (1877), Isis unveiled, J.W.
Bouton, OCLC 7211493
 Blavatsky, H P (1880), From the Caves and Jungles of
Hindostan, Floating Press, ISBN 1775416038
 Blavatskaja, Elena Petrovna (1888), The secret doctrine,
Theosophical Publ. Co, OCLC 61915001
 Blavatsky, H P (1933) [1889], The voice of the silence,
Theosophy Co. (India) Ltd, OCLC 220858481
 Blavatsky, H P (1889), The key to theosophy,
Theosophical Pub. Co, OCLC 612505
 Blavatsky, H P (1892), Nightmare tales, London,
Theosophical publishing society, OCLC 454984121
 Blavatsky, H P; Neff, Mary Katherine (1937), Personal
memoirs, London, OCLC 84938217
 Blavatsky, H P; Goodrick-Clarke, Nicholas (2004), Helena
Blavatsky, Western esoteric masters series, North Atlantic
Books, ISBN 9781556434570

Cărți despre ea[modificare | modificare sursă]

 Bleiler, Everett Franklin (1948), The checklist of fantastic
literature; a bibliography of fantasy, weird and science
fiction books published in the English language, Chicago,
Shasta Publishers, OCLC 1113926
 Caldwell, Daniel H (2000), The esoteric world of Madame
Blavatsky  : insights into the life of a modern sphinx,
Theosophical Pub. House, ISBN 9780835607940
  Cranston, S L (1994) [1993], HPB  : the extraordinary life
and influence of Helena Blavatsky, founder of the modern
Theosophical movement, Putnam, ISBN 9780874777697
 Guénon, René (2001), Theosophy  : history of a pseudo-
religion, Sophia Perennis, ISBN 9780900588808, accesat
în 26 noiembrie 2009
 Hanson, Virginia (1988), H.P. Blavatsky and The secret
doctrine, A Quest book, Theosophical Pub.
House, ISBN 9780835606301, accesat în 26 noiembrie
2009
 Harrison, Vernon (1997), H.P. Blavatsky and the SPR  : an
examination of the Hodgson report of 1885, Theosophical
University Press, ISBN 9781557001184, accesat în 26
noiembrie 2009
 Meade, Marion (1980), Madame Blavatsky, the woman
behind the myth, Putnam, ISBN 9780399123764
 Ryan, Charles J; Knoche, Grace F, H.P. Blavatsky and the
theosophical movement  : a brief historical sketch,
Theosophical University Press, ISBN 9781557000903
 Symonds, John (2006) [1959], The lady with the magic
eyes  : Madame Blavatsky, medium and magician,
Kessinger Pub, ISBN 9781425487096
 Vonnegut, Kurt (1989), Wampeters foma & granfalloons  :
(opinions), Dell fiction; Laurel edition (în Repr), Dell
Publ, ISBN 9780440185338

Referințe[modificare | modificare sursă]
 Rudolf Steiner: TEOSOFIA - Introducere în cunoașterea
suprasensibilă a lumii și a determinării omului, Editura
Univers Enciclopedic, București 2003, ISBN 973-637-013-5

1. ^ 1891 England Census, showing a household including "Constance

Wachtmeister Manager of Publishing Office; G.R.S. Mead, Author
Journalist; Isabel Oakley, Millener; Helena Blavatsky, Authoress; and
others"
2. ^ http://www.lumeamisterelor.com/rubrici/legendele-planetei/helena-
petrovna-blavatsky/

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Pearsall, Ronald (1972), The Table-Rappers, Michael
Joseph,  ISBN  9780718106454
  http://www.lumeamisterelor.com/rubrici/legendele-
planetei/helena-petrovna-blavatsky/
 http://www.clubmistic.ro/51/Madame-Blavatski-si-
Societatea-Teosofica/127

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații
despre Elena Blavatschi prin căutarea în
proiectele similare ale Wikipediei, grupate
sub denumirea generică de „proiecte surori”:

Definiții și traduceri în
Wikționar

Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat

Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la
Wikiversitate

 Helena Petrovna Blavatsky pe Curlie

 http://www.blavatsky.net/
 http://www.theosociety.org/pasadena/ts/bio-hpb.htm
 Theosophy Wiki
 host:bibliotecapleyades.net blavatsky Mai multe articole
despre Helena Petrovna Blavatsky
 {{dmoz|
Society/Religion_and_Spirituality/Esoteric_and_Occult/Per
sonalities
BIBSYS: 90335418

BNE: XX854413

BNF: cb11892330s (data)

GND: 118511629

ISNI: 0000 0001 2125 776X

LCCN: n79032225
NDL: 00433503

NKC: jn19981000280

NLA: 35019372

RSL: 000079492

ICCU: IT\ICCU\CFIV\032909

SELIBR: 41450

SNAC: w6np278v

SUDOC: 02744905X

VIAF: 29530438

WorldCat Identities (via VIAF): 29530438

Categorii: 
 Nașteri în 1831
 Nașteri pe 12 august
 Decese în 1891
 Decese pe 8 mai
 Filozofie
 Doctrină și filozofie religioasă
 Teozofie
 Ocultism
 Ocultiști
 New Age
 Scriitoare ale secolului al XIX-lea
 Scriitoare americane
 Scriitoare germane
 Americani de origine rusă
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
 Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Polski
 Türkçe
Încă 36
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 martie 2019, ora 20:01.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distrib