Cursul 3. Partea B.

Consumul produselor și serviciilor industriilor creative

în țara noastră în context european
- Barometrele de consum cultural (2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2012, 2014, 2015, 2016,
2017, 2018) sunt realizate de INCFC (Institutul Național pentru Cercetare și Formare
Culturală) pe eșantioane reprezentative la nivel național pentru populația de peste 18 ani.
- Studiul realizează aproape anual o analiză a consumului cultural, pentru fiecare sector al
industriilor cultural-creative.

- În ce privește consumul cultural domestic, datele Barometrului de consum cultural

2018 arată că, la fel ca în anii anteriori, consumul de cultură facilitat de mijloacele de
comunicare în masă este cel mai bine reprezentat în practicile zilnice ale populației
generale.

Frecvența participării la activități culturale non-publice (INCFC, 2019)

▪ Astfel, 79% din respondenți se uită zilnic la tv. Cititul cărților este o practică zilnică
doar pentru 9% din ei.

▪ Distribuția pe genuri arată o singură activitate la care procentul bărbaților este

evident mai mare (ascultarea radioului), și una la care cel al femeilor este evident
mai mare (cititul cărților).

Profilul persoanelor care au practicat cel puţin o dată pe săptămână

activităţi culturale non-publice, în funcţie de gen
▪ Distribuția activităților zilnice de consum cultural domestic pe vârste arată că procentul
celor care au jucat jocuri pe calculator/laptop sau au vizionat filme pe DVD scade pe
măsură ce ne apropiem de categoriile de vârstă 50-64 de ani și 65 ani și peste.
▪ Pe de altă parte, procentul celor care au citit ziare tipărite, s-au uitat la tv sau au
ascultat radio-ul crește odată cu vârsta.

Profilul persoanelor care au practicat cel puţin o dată pe săptămână

activităţi culturale non-publice, în funcţie de vârstă
▪ Referitor la consumul de cultură în spațiul public, consumul serviciilor unor
instituții culturale este redus:
✓ 76% din respondenți nu au mers niciodată în ultimul an la bibliotecă pentru a
citi,
✓ 62% nu au mers în același interval de timp niciodată la muzee sau expoziții,
✓ 61% nu au mers niciodată în ultimul an la cinematograf să vizioneze un film.

Frecvența participării la activități culturale în spațiul public (INCFC, 2019)

▪ Dacă nu există aproape deloc diferențe între genuri, unele diferențe apar pe
categorii de vârstă: frecvența participării la diferitele activități culturale din spațiul
public crește constant puțin câte puțin odată cu creșterea vârstei (cu excepția
mersului la evenimente culturale, care scade odată cu creșterea vârstei).

Participarea cel puțin o dată pe an la activități culturale,

în funcție de vârstă (INCFC, 2019)
▪ Dacă în 2005, procentul de respondenți care declarau că nu au mers niciodată la
teatru era de 76%, în 2018 a fost de 67%, ceea ce înseamnă o creștere a consumului
de teatru în ultimii 13 ani.

▪ Frecvența participării măcar de 1-2 ori pe an este de 32% pentru teatru, 24% pentru
spectacole de varietăți, 21% pentru stand-up comedy sau spectacole de dans și 12%
pentru operă sau operetă.

Frecvența participării la spectacole cel puțin o dată pe an în 2018 (INCFC, 2019)

▪ Pentru anul 2018, analiza participării la spectacole cel puțin o dată pe an arată, din
grupul general al consumatorilor de spectacol, o preferință a populației pentru
spectacolele de teatru, urmate de spectacolele de varietăți și de cele de dans și
stand-up comedy.

Frecvența participării la spectacole de teatru în 2018 (INCFC, 2019)

▪ Preferințele populației față de spectacolele de muzică, constatate prin analiza
frecvenței participării cel puțin o dată pe an, se îndreaptă în special spre muzica
populară și muzica pop și rock.
▪ Muzica populară rămâne în topul preferințelor, deși înregistrează o scădere accentuată
în ultimii ani pe fondul schimbărilor de gusturi ale generațiilor și al dezvoltării
industriilor muzicale din alte genuri (pop și rock).

Frecvența participării la spectacole de muzică în 2018 (INCFC, 2019)

▪ În ce privește preferințele publicului în materie de teatru, majoritatea respondenților
preferă teatrele de comedie (58%) și spectacolele de stand-up comedy.
▪ Nu există diferențe semnificative de preferințe din perspectiva genului. Teatrul de
comedie este preferat în special de persoanele cu nivel mediu de studii, cu vârsta între 50
și 64 de ani, care locuiesc în special în regiunea Nord-Est.
▪ Spectacolele de stand-up comedy sunt preferate de persoane cu nivel mediu sau superior
de studii, cu vârsta între 18 și 39 de ani, care locuiesc preponderent în regiunile Sud-
Muntenia, București-Ilfov sau Sud-Est.
▪ Teatrele de dramă sunt preferate de persoanele cu nivel ridicat de educație, cu vârsta de
65 de ani sau peste, care locuiesc în special în regiunea București-Ilfov.

Tipurile de teatru preferate (Gândindu-vă la spectacolele de teatru,

în general preferați să mergeți la…?) (INCFC, 2019)
▪ Barierele de acces (motivele de neparticipare la spectacole) invocate cel mai des în 2018
au fost legate de prețul ridicat al biletelor și infrastructura culturală disponibilă în
localitate, la care se adaugă lipsa de informații și calitatea scăzută a ofertei culturale.
▪ Aceste bariere indică probleme de sistem cultural, de la lipsa ofertei culturale la adaptarea
scăzută la potențialul economic și la așteptările populației.
▪ Un procent destul de mare invocă o problemă de sănătate sau dizabilități care împiedică
participarea la spectacole, iar acest procent ridicat ne arată că instituțiile de profil nu fac
poate toate eforturile pentru facilitarea accesului persoanelor vârstnice sau pentru cele cu
dizabilități.
▪ Prețul ridicat al biletelor este invocat ca fiind un motiv de neparticipare pentru toate
categoriile de vârstă, mai puțin de persoanele cu vârsta peste 65 de ani, care invocă în
special problemele de sănătate pentru participarea scăzută la spectacole.
Motivații de neparticipare
(Care a fost principalul motiv pentru care nu ați mers la spectacole?) (INCFC, 2019)
▪ Chiar dacă timpul liber a fost menționat ca principal mijloc de Elemente care ar stimula
stimulare a participării, acest aspect nu ar fi suficient pentru a participarea la spectacole
crește participarea la spectacole, ci este nevoie de un efort al (Care dintre următoarele aspecte
instituțiilor culturale de a cunoaște și a se adapta la așteptările v-ar determina să mergeți mai
publicului potențial. des la spectacole?)
▪ Există diferențe între respondenți în funcție de caracteristicile (INCFC, 2019)
socio-demografice în privința motivelor care le-ar stimula
participarea la spectacole:
✓ Cei cu nivel ridicat de educație își doresc mai mult
diversificarea tipului de spectacole (ex. spectacole cu
caracter interdisciplinar – teatru, dans, muzică),
diversificarea modalităților de achiziționare a biletelor
(29%), facilități de parcare (28%), existența unei cafenele /
ceainării în incinta instituției de spectacol (27%).
✓ Persoanele cu venituri peste 5.000 de lei își doresc în
special cunoașterea programului de spectacole pe termen
lung (două-trei luni în avans) (35%), programarea
spectacolelor la ore accesibile (30%), îmbunătățirea
calității informațiilor despre spectacol (26%).
✓ Tinerii (18-29 de ani) ar participa mai mult la spectacole
dacă ar exista oferte de bilete promoționale de tipul
abonament redus (32%), și o mai bună promovare a
spectacolelor (29%).
▪ Cea mai mare parte a respondenților se informează prin intermediul canalelor media sau de
la prieteni despre spectacolele la care intenționează să participe.
▪ Internetul, deși accesibil atât pentru cei care postează, cât și pentru cei care accesează
website-urile sau rețelele sociale, reprezintă doar a treia sursă de informare.
▪ O posibilă explicație este gradul de încredere pe care încă îl inspiră formele tradiționale de
informare și grupul de persoane apropiate (rude, prieteni), care de cele mai multe ori
reprezintă și o comunitate de gusturi și valori similare.
▪ Sursele de informare sunt diferite în funcție de caracteristicile socio-demografice:
➢ cei din mediul urban și cu nivel ridicat de educație se informează mai mult din ghiduri
de petrecere a timpului liber, de pe internet și din reviste de evenimente culturale,
➢ cei cu nivel ridicat de venit se informează preponderent de pe internet sau din mass-
media,
➢ tinerii se informează mai mult de pe internet sau din broșuri / flyere.

Ponderea surselor de informare despre spectacole în alegerile respondenților (INCFC, 2019)

▪ Per ansamblul țării, se poate observa un nivel moderat de
utilizare a internetului, în contextul în care aproximativ Frecvența utilizării Internetului
cu scop educativ sau cultural
jumătate dintre respondenţi îl utilizează zilnic, iar 31% nu
(INCFC, 2019)
l-au utilizat niciodată în ultimul an.

▪ Internetul este utilizat mai ales pentru interacţiuni sociale,

informare sau divertisment şi mai puţin pentru activităţi
culturale, educaţionale sau creative.
 Rata de utilizare a Internetului
pentru diferite activități
educative și culturale
(INCFC, 2019)

▪ Folosirea reţelelor de socializare reprezintă activitatea cu cea mai mare frecvență în

categoria activităților online (46% dintre respondenţi utilizează internetul în acest scop).
▪ Este urmată de citirea presei online ca activitate informativă şi de diverse activităţi de
divertisment (ascultarea muzicii sau a radio-ului, vizionarea filmelor sau a programelor TV
difuzate online).
▪ Alte activitățile online educative (citirea de cărți, manuale sau articole, cursuri online), cât
şi culturale (căutarea de informaţii despre evenimente culturale, vizionarea de conţinuturi
creative, citirea blogurilor sau vizionarea vlogurilor culturale, vizitarea site-urilor unor
muzee sau biblioteci) înregistrează procente mai mici.
▪ Nu existe diferențe semnificative pe criteriu de gen în ce privește desfășurarea diferitelor
activități online.
▪ Profilul celor care utilizează internetul în scopuri educative sau culturale este format în special din
persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani şi 30-39 de ani: peste jumătate dintre persoanele care
folosesc internetul în aceste scopuri au vârsta sub 39 de ani.
▪ În ce privește activitatea de citire a presei online, aici se înregistrează cel mai ridicat procent al
persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani.
▪ De asemenea, aproximativ un sfert dintre persoanele care consumă conţinutul blogurilor sau
vlogurilor culturale au vârsta de peste 50 de ani.

Utilizarea Internetului în scopuri culturale sau educative, în funcție de vârstă

(INCFC, 2019)
▪ Legat de frecvența participării la alte tipuri de activități practicate în timpul liber (de
divertisment și relaxare), există un grad de participare relativ moderat: 55% nu au
practicat niciodată în ultimul an activități sportive, 54% nu au fost niciodată în
ultimul an la competiții sportive ca spectatori, 43% nu au mers la spectacole de
divertisment/muzică în ultimul an.
▪ Întâlnirea cu rude sau prieteni apare ca activitatea recreativă cea mai frecvent
întâlnită săptămânal (69%), urmată de plimbarea în parcuri/zone verzi (50%) și
mersul la biserică (35%).

Frecvența participării la alte activități în timpul liber (INCFC, 2019)

▪ Persoanele care frecventează discoteci sau cluburi este formată din tineri cu vârste cuprinse
între 18 şi 29 de ani (46%) şi 30-39 de ani (29%).
▪ Un public ceva mai tânăr decât media generală îl reprezintă cei care participă la spectacole
de divertisment sau muzică, care merg în mall-uri, restaurante, baruri, cafenele sau pub-uri
şi cei care practică sau vizionează activităţi sportive.
▪ Nu se observă un profil specific, în funcţie de vârstă, al persoanelor care participă la
evenimente sau sărbători locale, se plimbă prin parcuri / zone verzi, merg în excursii în
afara localităţii, merg la biserică, participă la evenimente colective (nuntă, botez,
înmormântare) sau se întâlnesc cu prieteni şi rude.

Frecvența participării la alte activități în timpul liber, în funcție de vârstă

(INCFC, 2019)
Comparativ la nivel european, în privința consumului cultural, cele mai recente date
europene (Eurostat, Culture statistics, 2019; datele prelucrate sunt pentru anul 2015) arată că:
➢ la indicatorul ”ponderea persoanelor peste 16 ani care au mers la cinema, în ultimele 12
luni”, România se află pe ultimul loc (20.9% dintre bărbați și 17.7% dintre femei), media
UE28 fiind 45.3% pentru bărbați, respectiv 46.4% pentru femei;
➢ la indicatorul ”ponderea persoanelor peste 16 ani care au mers cel puțin o dată la
spectacole live: teatru/ concert/ operă/ balet, în ultimele 12 luni”, România se află pe
penultimul loc (22.9% dintre bărbați, 19.9% dintre femei), înaintea doar a Bulgariei,
media UE28 fiind de 40.6%, respectiv 44.8%;
➢ la indicatorul ”ponderea persoanelor peste 16 ani care au mers cel puțin o dată la un sit
cultural: monumente istorice/ muzee/ galerii de artă/ situri arheologice, în ultimele 12
luni”, România se află pe ante-antepenultimul loc
(18.9% pentru bărbați și 17.8% pentru femei), înaintea Bulgariei,
Greciei și Croației, media UE28 fiind de 42.9% pentru bărbați,
43.8% pentru femei.
Ponderea participării
culturale în ultimele 12 luni,
în funcție de activitatea
culturală, în 2015
(% din populația de minim
16 ani) – Eurostat, 2019
Ponderea participării culturale în
ultimele 12 luni,
în funcție de activitatea culturală și de
gen, în 2015
(% din populația de minim 16 ani) –
Eurostat, 2019