Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa 5 Obiceiuri Si Traditii de Paste
Clasa 5 Obiceiuri Si Traditii de Paste
Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru
credința creștină - catolică, ortodoxă și reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem
astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos. La început,
învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor creștini.
„Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-
am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viață: După trei zile Mă voi scula. Deci,
poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure
și să spună poporului: S-a sculat din morți. Și va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
Pilat le-a zis: Aveți strajă; mergeți și întăriți cum știți. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu
strajă, pecetluind piatra.” Evanghelia după Matei 27:62-66
1
este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după
ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
2
pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb
într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi
atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului
cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale,
supărări.
- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei
avea vederea buna în restul anului.
– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou
roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi
sporului în toate.
- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele
peste an.
- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii
aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea
noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
- La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe
parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
- Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
- Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
- Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
- De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă
acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
- Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând
direct în rai.
- Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa
3
Bibliografie
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, Bucureşti , 1991;
2. „Învăţătură de credinţă creştină ortodoxă”, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, Bucureşti, 2000,p.128
3. Maria şi Nicoale Zahacinschi, Ouăle de Paşti la români, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1992.
4. Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol.II, Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1994.