Sunteți pe pagina 1din 40

Planul unui studiu geografic complex

Capitolul 1

Așezare geografică
1.1. Încadrare geografica și matematică

Municipiul Buzău este situat în sud-estul României, pe partea dreaptă a râului Buzău, la limita
dintre cursul său mijlociu și cel inferior, adică zona de contact morfologic dintre Subcarpații de
Curbură și Câmpia Bărăganului, la o altitudine medie de 101 metri față de nivelul mării, având
coordonatele 45°09" latitudine nordică și 25°5" longitudine estică.[ CITATION Ghe022 \l 1048 ]

Figura 1 Încadrarea geografică Mun. Buzău [ CITATION htt6 \l 1048 ]

1.2. Încadrarea administrativă


Județul ce se suprapune peste acest areal poartă denumire omonimă a Municipiului.

1.3. Limite și vecini

Limite:

- spre nord și nord-vest apare o ramă de dealuri cu înalțimi cuprinse între 500-700 metri
- spre nord-est câmpia piemontană a glacisurilor subcolinare ( de altitudine absolută
120-300 m) coboară în pantă lină dinspre nord, spre sud
- în partea de est a orașului se află lunca râului Buzău
- în partea de sud, Câmpia Buzăului.

Vecini:

- în partea de nord-vest - Comuna Vernesti


- în nord - Comuna Maracineni
- în partea estică – Comuna Vadu-Pașii
- în sud – Comuna Țintești
- în sud- vest – Comuna Stâlpu
- în est – Comuna Merei

Capitolul 2
Elemente de geologie.

2.1. Evoluție paleogeografică


Formarea și individualizarea regiunii în care se găsește situat orașul Buzău trebuie pusă în
legătură cu evoluția paleografică și geologică a întregii Câmpii Române și mai ales evoluția
rețelei hidrografice a acesteia.

Formarea Câmpiei Române, în special a zonei de contact cu Subcarpații, este rezultatul acțiunii
reciproce dintre mișcările tectonice negative, cu amplititudini și variații diferite și procesul de
acumulare efectuat de apele cu obârșii în Carpați și Subcarpați.[ CITATION Gri711 \l 1048 ]

Râurile s-au adâncit în amonte și au transportat mari cantităti de materiale, pe care le-au depus
la poalele Subcarpaților, constituind imense conuri de depunere.

La acestea se adaugă rolul pe care l-a avut râul Buzău în crearea conului său de depunere la
trecerea din zona subcarpatică în cea de câmpie, adică la schimbarea de pantă.

În raport cu lăsarea subsidentă din zona Siretului inferior, râul Buzău s-a deplasat continuu spre
sud-est, adâncindu-și albia, lăsând pe partea dreaptă două tersase – una de 4-6 metri și alta de 1-2
metri altitudine relativă.[ CITATION Ghe022 \l 1048 ]

2.2. Litologie și elemente structurale


Cele mai vechi formațiuni care apar în zona conului de depunere sunt depozitele de vârsta
levantin superioară, ce alcătuiesc zonele înalte de la nord-vest si nord-est de oraș. Depozitele
sunt formate din pietrișuri și argile, care dau așa numitele ‚, strate de Cândești.

Peste sedimentele levantine sunt situate direct depozitele conului aluvionar de vârstă cuaternară
( pleistocen mediu ), formate din bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri cu frecvente intercalații de
argile și prafuri ( fig. 1-a ).(Site-ul Primariei Municipale Buzău)

Peste ele se găsesc depozite aluvionare mai moi, depuse de râul Buzău, alcătuite din argilă
prăfoasă cu concreții calcaroase și argilă nisipoasă.

Terasa de 4-6 metri altitudine relativă este alcătuită din nisipuri grosiere și nisipuri fine,
argiloase, așezate peste pietrișuri, depozite ale vechiului curs al râului Buzău ( fig.1-b ).
Depozitele terasei de 1-2 metri, care este o terasă joasă, sunt formate din elemente mai fine:
nisip, argilă prăfosă și prafuri argiloase (fig. 1-c ). [ CITATION Ghe022 \l 1048 ]

Figura 2 Coloană litologică la Simileasca [ CITATION Ghe022 \l 1048 ]


Figura 3 Harta geologică a Județului Buzău (Raport mediu Bz 07)
Capitolul 3

Relief
3.1. Morfografie

Terasele formează relieful pe care se desfășoară orașul în est și sud-est.


În 1915, G. Vâlsan ajunge la concluzia că terasele Buzăului – în numar de două – par locale.
Mai curând pot fi urmărite pe afluenți ca Nișcov, decât pe râul principal. Terasa superioară de
220 -230 metri altitudine absolută. Este identificată de G. Vâlsan la intrarea Buzăului în câmpie,
la 15 km spre nord de oraș.[ CITATION Gri05 \l 1048 ]

Terasa inferioară , de 30 metri altitudine relativă, e bine pusă în evidență, pe partea stângă a
Buzăului. ’’ la confluența cu Slănicul și poate fi urmărită la nord și la sud de intrarea Nișcovului
în lunca Buzăului’’.

Terasa Obor ( Terasa inferioară ). Superioară acestei terase face aproape corp comun cu conul
de depunere și chiar, am putea spune, greu de cartat. Identificarea ei se face prin analiza unei
hărți în curbe de nivel și pe baza datelor oferite de forajele geologice și hidrogeologice. Astfel, se
pot deosebi depozitele conului de depunere formate, din bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri, de
cele de terasă, alcatuite din nisipuri, argilă prăfoasă și prafuri argiloase.

Limita nordică se poate urmări, cu aproximație, la nord de Episcopie, unde are o altitudine
relativă de 5-6 metri. De aici se întinde spre sud, până aproape de calea ferată Buzău – Râmnicu
– Sărat, unde altitudinea relativă scade la 4-5 metri.

Contactul, spre vest, cu conul de depunere urmărește aproape paralel strada Alexandru
Marghiloman, iar spre est, trecerea spre terasa de luncă se face destul de sensibil, începând din
dreptul Stațiunii experimentale legumicole, pe marginea iazului, la est de biserica Broșteni, pâna
la bariera Brăilei. Ea se prezintă ca o suprafață medie, largă până la 750 – 800 metri. Panta sa
longitudinală este de circa 1metru 0 /¿ 00 ¿.

Terasa Sârbăriei ( Terasa de luncă ) se confundă cu albia majoră a Buzăului, dar cu o albie
majoră înaltă, distinctă față de albia majoră propriu-zisă, care apare ca o treaptă mai coborâtă. Ea
se prezintă în amonte de orașul Buzău, în dreptul comunei Cândești, de o parte și de alta a albiei
majore, unde a fost identificată de N. Macarovici (1955 – 1956 ). De aici se continuă spre sud-
est, mai mult pe partea dreaptă a râului, până în aval de podul CFR, pe linia ferată Buzău –
Râmnicu – Sărat, tivind sub forma unei fâșii înguste marginea terasei inferioare, care urcă destul
de sensibil. Altitudinea terasei ajunge în nord, la Cândești, la 3-4 metri, iar în dreptul orașului la
1-2 metri, altitudinea relativă. Spre sud, lângă CFR, înălțimea ei relativă ajunge la 1 metru.
Lățimea oscilează între 500-600 metri, cu maximum de lățime circa 800 metri în dreptul
Topitoriei de cânepă. (Site-ul Primăriei Buzău.)

Fiind ferită de inundații (foarte rar inundabilă) și acoperită cu soluri aluvionare fertile, ea se
cultivă cu zarzavaturi

Extremitatea sud-estică a orașului Buzău ( cartierul sârbesc ) este așezată pe această terasă,
ceea ce justifică numele de terasă Sârbăriei, în zona orașului.[ CITATION Gri711 \l 1048 ]

Figura 4 Harta geomorfologică a orașului Buzău și împrejurimi [ CITATION Gri711 \l 1048


]
3.2. Morfometrie

Sub aspect morfometric microrelieful cartat în limitele orasului Buzău apare ca un relief plan-
întins, care înclină foarte ușor de la nord-vest spre sud-est. Altitudinea medie este de 95-96 metri
în partea centrală a orașului ( 95 metri în fața Palatului Comunal și 96 metri în Piața Lt.
Godeanu).

Altitudinile cele mai mari se înregistrează în partea nord-vestică a orașului, atingând 101 metri
în strada Răscoalei ( Cartierul 23 August ) și 100,2 metri la Policlinică. Altitudinea scade treptat,
aproape neobservat către sud-est, unde se înregistrează valori în jur de 90 metri ( 80 metri
altitudine absolută la capătul străzii Dorobanți, lânga cantonul C.F.R., pe linia Buzău - Râmnicu-
Sărat și 91 metri în cartierul Mihai Viteazu). Diferența de nivel mică (10 m) pe o distanță de 4
km ilustrează energia foarte mică a reliefului ( 2,5 – 3 m0 /¿ 00 ¿).

Din punct de vedere genetic, relieful este reprezentat de conul de depunere, terasele și albia
majoră a râului Buzău.

Pe o lungime de aproape de 12 km se înregistrează o diferență de nivel de 35 metri, de la limita


nordică și până la cea sudică, adică de la 125 metri la 90 metri. Această diferență de nivel,
marcată între cele două limite extreme, indică o pantă medie de 3 metri 0 /¿ 00 ¿, iar direcția de
cădere a suprafeței, dinspre nord-vest spre sud-est.

Lățimea variază între 2,5 km în nord și 12 km în sud. Pe suprafața aceasta se află partea vestică
a satelor Vernești, Simileasca, satul Lipia și cea mai mare parte a orașului Buzău ( părțile:
centrală, vestică și nord-vestică). (Ştiinţifică, 2010)
Capitolul 4

Clima
4.1. Factorii genetici ai climei

Datorită aşezării sale geografice la limita de contact dintre Câmpia Bărăganului şi


Subcarpaţii de Curbură, oraşul Buzău se află sub acţiunea cu prioritate a centrilor barici ai
Europei sud-estice şi nord-estice.

Această dinamică şi invazie succesivă de mase de aer se asigură în centrele barice principale -
anticiclonul Azorelor, anticiclonul Siberian, ciclonii mediteraneeni, ca şi cei care se deplasează
de-a lungul meridianelor, imprimă climei caractere termice şi hidrice specifice regiunilor
temperat continentale excesive.

În zona de amplasare a municipiului Buzău, cu orientare NV-SE, cu o deschidere largă spre


nord, est şi sud, la est de lanţul Carpaţilor, se fac resimţite îndeosebi efectele maselor de aer
generate de maximul Azorelor în timpul verii - şi de cel euroasiac în timpul iernii. Acest climat
se regăseşte în numărul mare de zile de iarnă şi îngheţ, circa 120 zile cu răciri puternice ale
temperaturii, alături de numărul de zile călduroase, circa 130 zile - un regim de vară cu valori
ridicate, cu temperatură excesivă şi secetă prelungită.(Lucrarea Ştiinţifică, 2010)

4.2. Parametrii climatici

Temperatura medie anuală, 10,7 °C, cea mai călduroasă – luna iulie, media 16,4 °C, cea mai
friguroasă lună – ianuarie – 5,8 ° C, numărul de zile de ingheț - 92 zile; numărul zilelor de vară –
94. Cantităţile anuale de precipitaţii măsoară circa 500 mm/an.

Dinamica atmosferică se caracterizează prin predominarea anuală a vânturilor din direcția


nord-est ( 25,4%), urmată de vânturile de sud-vest (11,8%).

Calmul este de 29,3 % ( media anuală) cu valorile cele mai ridicate în anotimpurile de iarnă
( 33,3%) și toamna ( 31,7%) și cele mai mici vara ( 29,2%).

Originea şi frecvenţa maselor de aer care afectează zona oraşului Buzău sunt puse în evidenţă
de frecvenţa şi viteza vântului pe urmãtoarele direcţii:
- masele de aer de origine polar-continentală reci şi uscate provenite din direcţiile N, N-E şi
E,sunt caracteristice sezonului rece şi ating maximum de frecvenţă multianual 37,20%;

- masele de aer tropical de origine tropical maritimă şi tropical continental;

- S-SE-SV au frecvenţa moderată şi se întâlnesc în perioada caldă cu ploi torenţiale, dar şi în


anotimpul rece, cu ninsori abundente.

În timpul călduros predomină vântul de N-NE - 33,5%, urmat de vântul NV - 24,7%; vântul de
SV - 9,5%. În timpul friguros - vântul de N-NE cu predominanta 41,3% şi cel SV - 20,7%.
Viteza vântului pe direcţii - în anotimpul friguros 4,4 m/s până la 5,5 m/s; în timpul călduros - 3
m/s - 4,5 m/s.(Site-ul Primăriei Municipiului Buzău )

4.4. Tipuri de climate, topoclimate și microclimate

Relieful regiunii în care este situat oraşul Buzău, nu prezintă denivelări importante, el deţine o
înclinare a glacisului pe care este amplasat de la NV spre SE şi altitudinea absolută 96 metri în
NV. Textura drumurilor orientată diferit, complexitatea suprafeţei construite modifică şi
amplifică anumiţi factori climatici, producând un disconfort urban, temperaturi foarte scăzute sau
ridicate, curenţi, turbioane, evapotraspiraţie ridicată, spulberări de zăpadă şi mai ales depuneri de
particule de praf, zgură, cenuşă. Neomogenitatea suprafeţei active din oraş descrisă mai sus
creează particularităţi locale ale climatului urban astfel:

- Sectorul climatic industrial - feroviar - zonă cu o accentuată impurificare a aerului cu fum,


funingine, zgură, praf, gaze, noxe, cu o temperatură mai ridicată, frecvenţa ceţei şi vegetaţie
arboricolă redusă.

- Sectorul climatului rezidenţial cu următoarele microclimate:

- microclimatul construcţiilor regim parter - cu străzi sistematizate, spaţii verzi în grădinile


particulare, circulaţia autovehiculelor moderată, umezeala aerului ridicată, confort pentru
locuitori;

- microclimatul regimului înalt de construcţii - P+6, P+10 etaje aflate pe arterele de circulaţie
moderne - categoria II-a de o parte şi alta, înşiruite sub forma unui "tunel" locuinţe şi dotări, cu
elemente de vegetaţie arboricolă sporadică, umezeală relativ redusă, prezenţa curenţilor
"turbioane", fenomen de "ecranizare" pentru construcţiile regim P+4 aflate în spatele lor,
poluarea sonoră accentuată;

- microclimatul cartierelor mărginaşe - regim P+4 - panouri mari – sistematizare verticală


redusă, vegetaţie arborescentă nesemnificativă, umezeală relativ redusă, cu expunere totală la
vânturile predominante, un mare disconfort urban asupra mediului ambiental;

- microclimatul de pădure şi parcuri - cuprinde zonele adiacente Pădurii - Parc Crâng, Parcului
Marghiloman, Iazului Morii, parcului şi eleşteului de la Sala Sporturilor care generează
permanent spre oraş o dinamică locală sub formă de briză ce măreşte umezeala aerului,
favorizează temperaturi moderate şi prezintă un confort urban ridicat.

- Sectorul de climat periurban - zona polarizată de reţeaua hidrografică a râului Buzău- este
răspândit în afara zonei orăşeneşti, dar face parte integrantă din ambientul oraşului, propice
dezvoltării legumiculturii şi destinderii locuitorilor, prezintă mari rezerve naturale - necesită
modalităţi de conservare a resurselor şi calităţii mediului.(Buzău, 2007)
Capitolul 5

Hidrografie

5.1. Ape subterane

În cadrul acestei ,, unități ’’ se pot distinge două mari categorii de strate acvifere:

1) strate acvifere din depozitele acumulative, cuaternare, care cantonează ape freatice
2) strate cu ape de adâncime, sub presiune, din depozite mio-pliocene ce au umplut marea
depresiune pericarpatică

Stratele acvifere din depozitele acumulative. Teritoriul pe care este amplasat orașul Buzău
poate fi împărțit în trei microraione hidrogeologice, care corespund subunităților geomofologice:

a) microraionul conului de depunere;


b) microraionul teraselor;
c) microraionul câmpiei de subsidență

a) Depozitele conului de depunere cantonează două orizonturi acvifere la: 5 – 11 m și 12 – 21


m adâncime. În aceste două orizonturi acvifere se gasesc mari cantități de apă
( 60 l / secundă )

Debitul este datorat alimentării straturilor freatice de către pârâul Nișcov, ale cărui ape, în
cursul său inferior, se infiltrează în cuvertura rocilor permeabile de la suprafața conului de
depunere. O altă sursă de alimentare o reprezintă apele monoclinului subcarpatic

Râul Buzău nu alimentează stratele freatice datorită adâncimii albiei sale continuu catre est și a
unui pinten argilos care barează paralel cursul râului Buzău.

b) Microraionul de terasă corespunde suprafețelor celor două terase identificate în perimetrul


orașului și aici adâncimea nivelului hidrostatic are valori cuprinse între 2,90 – 3,30 m.
c) Microraionul câmpiei se subsidență care corespunde câmpiei cu același nume, are adâncimea
apelor subterane între 0 -2 m.
Deoarece adâncimea apelor subterane este redusă, debitele sunt relativ mari, cu un grad de
mineralizare admisibil, iar condițiile de exploatare sunt optime, teritoriul pe care este amplasat
orașul Buzău este favorizat din punct de vedere al alimentării cu apă potabilă si industrială.
[ CITATION Ghe022 \l 1048 ]

Apele de adâncime sunt înmagazinate în pietrișuri de Cândești. Adâncimea lor este între 25-
140 m și crește de la nord către sud. Au debite de 86 l / secundă, iar stratul acvifer are o grosime
de 3 – 70 m. Direcția de scurgere este nord–vest – sud-est. – carte veche.[ CITATION Gri712 \l
1048 ]

5.2. Apele curgătoare

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Buzău și afluenții săi. Pentru analiza regimului
său hidrologic, în zona orașului Buzău, au fost luate în studiul datele hidrometrice, observațiile și
măsurătorile de la posturile Măgura și Banița.

Nivelul mediu lunar maxim pe perioada amintită s-a produs în luna aprilie: 155 cm la Măgura
și 192 cm la Banița, iar nivelul mediu lunar minim înregistrat în lunile septembrie – octombrie,
de 114 cm la Măgura și 153 cm la Banița

Nivelurile maxime instantanee, înregistrate la cele două posturi au fost: 350 cm la Măgura și
420 cm la Banița în zilele de 20-21 ianuarie 1965, ca urmare a unui zăpor și a precipitațiilor
abundente care au căzut pe suprafața întregului bazin. Nivelurile minime instantanee înregistrate
au fostȘ 97 cm la Măgura și 118 cm la Banița, în luna octombrie 1965, dupa o lungă perioadă de
secetă. Din analiza hidrografului debitelor medii lunare multianuale, în funcție de nivelurile
înregistrate pe perioada studiată s-a constatat că acestea au valori curpinse între 11,0 – 45.5
mc/sec la postul Măgura și 6,66 – 46,8 mc/sec la postul Banița.

În perioada apelor mari de primăvară se înregistrează cele mai mari variații și totodată debitele
maxime spontane: debitul maxim înregistrat a fost de 893 mc/sec la Măgura ( 20.01.1965) și
1386 mc/sec la Banița (14.11.1966).
În timpul perioadei secetoase se înregistrează debite medii curpinse între 7,95 – 17,1 mc/sec la
Măgura, iar la Banița între 7,95 – 20,6 mc/sec.

Debitele minime spontane au fost de 0,036 mc/sec la Măgura ( 12.01.1966) și 1,12 mc/sec la
Banița (08.01.1966).

Cunoscând cotele de inuntatie ale celor două posturi ( 300 cm la Măgura și 330 cm la Banița ),
se poate aprecia că râul Buzău inindă destul de rar în raza orașului Buzău. [ CITATION Ghe022 \l
1048 ]

Figura 5 (Buz, 2007)


Capitolul 6
Vegetație

6.1. Tipuri de asociații vegetale.

Privită în asamblu, vegetația este specifică zonei de stepă, cu numeroase plante rudelare, care
au înlocuit vegetația ierboasă.

Din primăvară până toamna târziu, în grădinele de legume din lunca râului Buzău și în curțile
locuitorilor se succed culturile de legume și leguminoase, precum și pomii fructiferi.(Ştiinţifică,
2010)

6.2. Repartiția asociațiilor vegetale

În partea de sud-est a orașului se află parcul natural Crâng, rămășiță din vechii codri de stejar
ai Vlasiei. Majoritatea străzilor municipale oferă trecătorilor umbra plăcută a copacilor plantați.
Din Crâng și până la Palat, bulevardul N. Bălcescu este străjuit de castani. Primăvara devreme, în
fața spitalului Brătianu, atrag atenția tufele de magnolii cu superbele lor flori albe. În zona
parcului Marghiloman şi Parcul Tineretului întâlnim arbusti decorativi - mahonia, forsithia,
iasomia, merişorul, vegetaţie tânără cu arbori şi arbuşti din speciile autohtone. Perdelele de
protecţie situate în lungul râului Buzău cuprind specii de salcâmi şi plopi fără valoare
peisagistică. La începutul verii peste oraș plutește parfumul florilor de tei, plantați în parcuri și
pe marginea străzilor ( Bulevardul Unirii, străzilor Independenței și Caraiman). (Site Primăria
Municipiului Buzău)

6.3. Gradul de antropizare

Aproximativ 10 ha din Crâng au fost amenajate ca parc, având peluze cu gazon și flori, arbusti
ornamentali și un lac de agrement. Alături de stejarii seculari, aici au fost plantați: tei, arțari,
frasini, ulmi, salcâmi, salcâmul galben și conifere, ca pin, molid, brad, ienupăr, tisa. [ CITATION
Ghe022 \l 1048 ]
Figura 6 Vegetația Municipiului Buzău (Buzău, 2007)

Capitolul 7
Fauna

7.1. Tipuri de asociații animale

Animale nevertebrate – insectele: rădașca, carabul auriu, nazeornul, croitorul, furnici


de pădure, călugărița, vaca-domnului, vânătorul de omizi, fluturii, ochi de păun.

- dăunători: omida păroasă a stejarului, cotarul de toamnă, cărăbușul de mai

Se mai întâlnesc: păianjeni, moluște, viermi, râma roșie.

Animale vertebrate – mamiferele: iepurele, cârtița, soarecele de pădure, ariciul;

- păsările: ciocănitoarea, pițigoiul, mierla, privighetoarea, gaița, coțofana,


vrabia, uliul porumbar, cucuveaua, bufnița;

- reptilele: șopârla cenușie, șopârla verde, șarpele, broasca țestoasă de uscat;

- amfibieni: broasca de pământ brună, broasca de lac, brotăcelul. (Lucrarea Ştiinţifică, 2010)

7.2. Repartiția faunei

În pădurile Frasinu, Spătaru și Crângul Buzăului își găsesc adăpost animalele vertebrate și
nevertebrate.

În oraș, pe lângă animalele domestice crescute în gospodării, se pot întâlnii șoarecii de casă,
șobolanul cenușiu, dihorul, vrabia sticletele, lăstunul de casă, guguștiucul, stăncuța.

În gradinile de zarzavat apar dăunătorii ca: albinița, gândacul de Colorado, coropișnița,


păduchii gărgărițele, melcul, iar în pomii fructuferi, gărgărița florilor de măr, cărăbușul de mai,
păianjenii

În lacurile din parcuri, printre plantele acvatice, se găsesc: lintela, pașa, sârmulița apei; trăiesc
dafnii, ciclopi, melci, păianjenul de apă, insecte acvatice ( boul de baltă, lătăușul). Aici își depun
ouăle și își cresc larvele rusaliile, calul dracului, țânțarii, precum și broaștele și mici peștișori
( boarța, țiparul ). [ CITATION Ghe022 \l 1048 ]
Figura 7 Fauna în Municipiul Buzău (Buz, 2007)
Capitolul 8

Solurile
8.1. Tipuri și clase

Solurile întâlnite în Municipiul Buzău sunt urmatoarele:

- cernoziomul levigat, solurile aluvionare, lăcoviștele și cernoziomul podzolit.(Site-ul Primariei


Buzău.)

8.2. Caracteristici

Solurile sunt dintre cele mai bune – cernoziomuri.(Site-ul Primăriei Buzău)

8.3. Repartiție

În orașul Buzău și împrejurimi, solurile sunt destul de variate, ca efect al factorilor fizico-
geografici locali ( apă subterană, microrelieful, vegetația etc. ). Tipul zonal de sol , cernoziomul
levigat, ocupă suprafața conului de depunere. Celelalte soluri reprezintă tipul azonal: solurile
aluviale, lăcoviștele și cernoziomul podzolit. [ CITATION Ghe022 \l 1048 ]
Figura 8 Solurile în Municipiul Buzău (Buzău, 2007)
Capitolul 9

Ocrotirea mediului și arii protejate


În municipiu, prin HGJ 13/1995, s-au declarat rezervaţii naturale Pădurea - Crângul Buzăului,
Parcul dendrologic - Alexandru Marghiloman şi stejarul comun de pe strada Crizantemelor,
declarat monument al naturii.

Buzăul are nevoie de valorificarea oportunităţilor oferite de fondurile structurale şi în


concordanţă cu Programul Operaţional Sectorial de Mediu să promoveze investiţii în domeniul
protecţiei mediului.

Obiectivul strategic în domeniul protecţiei mediului îl reprezintă îmbunătăţirea standardelor de


mediu în conformitate cu aquis-ul comunitar, în scopul asigurării unei creşteri economice
durabile şi asigurării unui nivel de viaţă ridicat pentru cetăţenii municipiului Buzău.

Aceasta se poate realiza prin:

- Îmbunătăţirea accesului populaţiei municipiului Buzău la infrastructura de apă şi apă uzată, în


condiţiile creşterii parametrilor de calitate a apei.

- Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deşeurilor în municipiul Buzău.

- Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de activităţile urbane şi de producţie


cotidiene desfăşurate în municipiul Buzău.

- Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii, a tuturor factorilor de mediu, în scopul asigurării unui


mediu sănătos şi curat pentru cetăţenii municipiului Buzău.

- Reducerea riscului de producere a inundaţiilor cauzate de deversarea Râului Buzău.

Buzăul necesită implementarea câtorva acţiuni importante în domeniul mediului, pentru a


aduce indicatorii de calitate ce caracterizează acest mediu la nivelul standardelor europene şi
pentru a-şi susţine politica de dezvoltare economică.

Resursele financiare puse la dispoziţie prin intermediul fondurilor structurale, dar şi de către
investitorii privaţi, vor putea susţine investiţiile în protecţia mediului.

Este necesară lansarea unei campanii de conştientizare a publicului, ca şi prim pas al unei
strategii îndomeniul mediului.
În domeniul îmbunătăţirii accesului populaţiei municipiului Buzău la infrastructura de apă şi
apă uzată, în condiţiile creşterii parametrilor de calitate a apei, recomandăm:

- Reabilitarea continuă a reţelei de alimentare cu apă în scopul reducerii pierderilor de apă şi


creşterii calităţii apei, până la atingereaa cerinţelor impuse de standardele europene. Îndepărtarea
pierderilor din sistemul de distribuţie, care reprezintă 61% din consumul public de apă are o
importanţă strategică; modernizarea reţelei de distribuţie a apei ar trebui implementată cât mai
curând cu putinţă.

- Reabilitarea sistemului de distribuţie a apei are în vedere, pe lângă reducerea pierderilor de apă
şi îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai apei furnizate în reţea, parametri care vor ajunge la
nivelul cerinţelor europene. Prima acţiune în acest domeniu o reprezintă un audit al sistemului de
pompare, în urma căruia să se prioritizeze investiţiile şi intervenţiile de reabilitare, urmat de
elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a pierderilor de apă şi a unui plan
deîmbunătăţire a calităţii.

- Dezvoltarea unei strategii în domeniul canalizării şi sistemului de evacuare a apelor uzate din
oraş, în scopul preluării unor cantităţi suplimentare şi eliminării riscului de inundări locale.

- Reabilitarea continuă a sistemului de canalizare şi de evacuare a apelor uzate. Sistemul de


canalizare necesită investiţii pentru a atinge parametrii de funcţionare la standarde europene.

- Elaborarea şi implementarea unui plan de protecţie a apelor subterane, cu precădere în zonele


de alimentare a sistemului de aducţiune a apei potabile va limita contaminarea potenţială a sursei
de apă.

În domeniul dezvoltării unui sistem durabil de management al deşeurilor în municipiul Buzău,


se propune îmbunătăţirea strategiei de management al deşeurilor în scopul separării deşeurilor
organice din deşeurile municipale.

În domeniul reducerii impactului negativ asupra mediului generat de activităţile urbane şi de


producţie cotidiene desfăşurate în municipiul Buzău, se propune urmatorul set de actiuni:

- Energie alternativă - Implementarea Planului Agenda 21 pentru dezvoltare sustenabilă a


oraşului reprezintă un pas important în strategia de utilizare a energie neconvenţionale în oraş.
Acţiunile propuse vizează:
- Iniţierea unei strategii care să transforme Buzăul într-un centru de cogenerare a biomasei şi de
producţie a biodieselului. Aceasta va veni în întâmpinarea nevoii de energie pentru încălzire cu
care se confruntă atât municipalitatea, cât şi activitatea industrială, precum şi cu nevoia de
energie pentru transport, generând în acelaşi timp şi profit. Buzăul ar trebui să valorifice
oportunitatea pe care i-o pune la dispoziţie poziţia sa în imediata vecinătate a unei arii în care
procesele din agricultură generează biomasă. Proiectele de obţinere a combustibilului din
biomasă ar putea oferi o sursă sustenabilă de energie pentru oraş şi o sursă de combustibil pentru
nevoia României de a creşte aria de utilizare a energiei neconvenţionale;

- Încurajarea încălzirii prin utilizarea panourilor solare, atât a locuinţelor, cât şi a spaţiilor de
producţie. Acest tip de încălzire nu se utilizează pe scară largă în prezent, deşi potenţialul solar al
oraşului Buzău reprezintă o oportunitate.

- Diminuarea efectelor poluării sonore. Strategia de monitorizare a zgomotului necesită a


dezvoltare viitoare, acordând o atenţie deosebită modului în care dezvoltarea infrastructurii de
transport şi a infrastructurii de afaceri (clădiri cu destinaţia de birouri) va afecta regimul de
zgomot din vecinătatea ariei locuite. Sunt necesare, de asemenea, studii ale zgomotului produs de
trafic. Implementarea unui sistem de monitorizare a zgomotului şi elaborarea unui plan pentru
zgomot al oraşului este o acţiune foarte importantă în perioada următoare.

În domeniul protecţiei şi îmbunătăţirii biodiversităţii, a tuturor factorilor de mediu, în scopul


asigurării unui mediu sănătos şi curat pentru cetăţenii municipiului Buzău, se propune:

- Calitatea aerului. Iniţierea unui studiu de determinare a impactului negativ produs de arderile
domestice asupra aerului şi introducerea aspectelor semnalate în strategia de monitorizarea a
aerului din municipiul Buzău. Extinderea strategiei curente de monitorizare a aerului astfel încât
aceasta să furnizeze informaţii dinamice referitoare la calitatea aerului. Strategia de monitorizare
a aerului necesită mai multe staţii de monitorizare şi o strategie de informare a publicului,
precum şi elaborarea unor planuri de management al calităţii aerului.

Ca şi acţiuni specifice ale autorităţii locale în domeniul îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai


aerului, se menționează:

- Extinderea ariei verzi a oraşului, cu coridoare de legătură între spaţiile verzi;


- Evaluarea modalităţii în care restricţionarea traficului în centrul oraşului ar puteaîmbunătăţi
calitatea mediului în oraş;

- Crearea benzilor speciale pentru biciclete de-a lungul arterelor din oraş, paralel cu„coridoarele
verzi”.

- Calitatea solului. Perceperea actuală insuficientă a importanţei calităţii solului în municipiul


Buzău diminuează interesul responsabililor cu planificarea în a aborda strategiile necesare pentru
gestionarea ariilor contaminate. Primul pas îl constituie un simplu registru de riscuri, care va fi
urmat de studii mai detaliate. Integrarea acestui registru în baza de date GIS va fi în folosul
responsabililor cu planificarea atunci când vor aborda zonarea ce priveşte dezvoltarea ulterioară
a oraşului.

Trebuie acordată o atenţie sporită monitorizării metalelor grele şi poluanţilor organici persistenţi
care pot cauza contaminarea locală a solului şi degradarea terenurilor din municipiul Buzău.

- Spaţiul verde urban. Oraşul Buzău are nevoie de o creştere a ariei verzi totale, atât prin
creşterea surafeţelor verzi, cât şi prin crearea coridoarelor verzi de-a lungul bulevardelor. Partea
de vest a oraşului este deservită în mod corespunzător de Parcul Crâng, dar oraşul necesită o
bună strategie de integrare a spaţiilor verzi. Partea de nord şi partea de est a oraşului dispun de
potenţialul necesar de creştere a suprafeţei verzi, conexat cu viitoarea restaurare ecologică a
Râului Buzău. Acţiunea propusă este extinderea ariei verzi a oraşului, cu coridoare de legătură
între spaţiile verzi, prin dezvoltarea de programe viitoare care vor determina creşterea suprafeţei
verzi din oraş, astfel:

- În 2013 - 24.94 mp/locuitor;

- În 2016 se va ajunge la 26 mp/locuitor;

- În 2020 se va ajunge la 28 mp/locuitor.

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea O.G. nr. 195/2005 privind
protecţia mediului, care obligă autorităţile locale ca, într-o primă etapă, să asigure 20 mp spaţiu
verde/locuitor până pe 31 decembrie 2010. Apoi, până pe 31 decembrie 2013, localităţile din
România trebuie să deţină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor - media generală
a suprafeţelor verzi în Uniunea Europeană.
- Biodiversitatea şi refacerea ecosistemului râului Buzău. Biodiversitatea reprezintă un element
cheie al oricărei strategii în domeniul mediului în municipiul Buzău, în strânsă legătură cu
cerinţele impuse de existenţa unui spaţiu deschis. Va trebui elaborată o strategie de implementare
a Programului Natura 2000, reabilitarea ecosistemului râului Buzău reprezentând un element
cheie al acestei strategii:

- Implementarea unui program de refacere ecologică a Râului Buzău cu integrarea acestuia într-o
strategie de management al debitului de apă, care va urmări în acelaşi timp şi creşterea
biodiversităţii ecosistemului râului, precum şi creşterea suprafeţei verzi, prin înfiinţarea aleilor
verzi de-a lungul râului. Strategia va include şi stabilizarea malurilor. Vor fi create zone umede
de atenuare care să reţină apa de suprafaţă în cazul ploilor abundente.

- Implementarea unei strategii privind biodiversitatea, ce include următoarele activităţi:

- Bază de date a habitatelor naturale şi a speciilor protejate;

- Monitorizarea nivelului de prezervare a ariilor şi speciilor protejate;

- Pregătirea de proiecte ce vizează atragerea fondurilor structurale în

domeniul biodiversităţii.

În domeniul reducerii riscului de producere a inundaţiilor cauzate de deversarea Râului Buzău,


se propune:

- Managementul inundaţiilor va trebui în mod continuu revizuit şi integrat în planul oraşului.


Dezvoltarea unei strategii de management al inundaţiilor, precum şi o politică adecvată de
management al crizei sunt două deziderate foarte importante. (Site-ul Primăriei Buzău)
Capitolul 10

Populația

10.1. Istoricul locuirii

10.2. Evoluția numărului de locuitori


Populația orașului Buzău se înscrie în trendul descendent pe care îl cunoaște populația
României în ultimii 20 ani, având aceleași cauze, scăderea natalitații și creșterea emigrației.

Figura 8 Evoluția nr. de locuitori între anii 1992-2016 http://statistici.insse.ro

10.3. Structura populației


. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,98%). Pentru
6,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[ CITATION Gri711 \l 1048 ]
Structura confesionlă (2011)

1%
7%

Ortodocși
Necunoscut
92% ă
Altă religie

Figura 9 Strctura confesională (2011) http://statistici.insse.ro

În anul 2011, analiza structurii pe etnii relevă următoarea situaţie la nivelul municipiului
Buzău: 88.43% erau locuitorii români, 4,73% rromi, celelalte etnii deţinând ponderi sub 1%.
(Site-ul Primăriei Municipiului Buzău)
Structura populatiei

90.00%
80.00%
70.00%
Români
60.00% Rromi
Ponderea

Maghiar
50.00% i
Turci
40.00% Germani
30.00% Altele

20.00%
10.00%
0.00%
Structura populației pe grupuri etnice în municipiul Buzău, anul 2011

Figura 10 Structura populației etnice în Municipiul Buzău, anul 2011 Recesămant 2011

Piramida vârstei pe sexe și grupe de vârstă

85 ani si peste
Masculin Feminin 85 ani si peste
80-84 ani 80-84 ani
75-79 ani 75-79 ani
70-74 ani 70-74 ani
65-69 ani 65-69 ani
60-64 ani 60-64 ani
55-59 ani 55-59 ani
50-54 ani 50-54 ani
45-49 ani 45-49 ani
40-44 ani 40-44 ani
35-39 ani 35-39 ani
30-34 ani 30-34 ani
25-29 ani 25-29 ani
20-24 ani 20-24 ani
15-19 ani 15-19 ani
10-14 ani 10-14 ani
5- 9 ani 5- 9 ani
0- 4 ani 0- 4 ani
7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 2000 4000 6000 8000
Figura 11 Structura pop pe sexe si grupe de vârstă http://statistici.insse.ro

Pentru a concluziona, putem spune că municipiul Buzău înregistrează o scădere a populaţiei


totale, dar şi un fenomen de migrare a populaţiei urbane spre rural (comutare). Există, de
asemenea, o tendinţă de scadere a natalităţii în municipiu, ceea ce poate influenţa negativ viitorul
zonei. Din punct de vedere al densităţii, aceasta, în timp, evoluează descendent. Structura
populaţiei este omogenă, fiind predominată de cetăţeni români
Capitolul 11

Așezările umane
Existenţa aşezării datează încă din mileniul 4 î.Hr.. S-a descoperit un complex de locuire
specific culturii Gumelniţa în parcul Crâng, un mormânt aparţinând epocii bronzului, cultura
Monteoru (2200 - 1100 î.Hr.) tot în Crâng precum şi complexe de locuire getodacice în zona
industrială Buzău-Sud şi în zona străzilor Bucegi- Bistriţei. Prima menţiune documentară despre
râul Buzău (pe malul căruia se găsea cu siguranţă un polis) se referă la faptele, credinţa ortodoxă
şi martiriul lui Sava de la Buzău, înecat la 12 aprilie 372 în apa râului Mousaios (Buzău) de către
goţii necreştinaţi. În anul 1991 se pune piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe Municipale
„SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU” de către Episcopul Buzăului şi Vrancei, Epifanie, azi
arhiepiscop. Prin strădania neostenitului preot prof. dr. Mihail Milea, va fi sfinţit acest lăcaş.

Pe teritoriul municipiului s-au găsit monede din toată perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile
arheologice au dovedit o amploare deosebită a vieţii economice şi sociale pe un spaţiu extins (la
sud de calea ferată - Târgul Drăgaica - Atelierele ACR - depozit UJCC).

Prima menţionare documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă într-un document intern
este cel emis la 30 ianuarie 1431 de Dan al II-lea (1420-1431) prin care scrie, "târgurilor şi
vămilor" ţării că negustorii români vor putea cumpăra şi vinde mărfuri la Braşov, iar negustorii
braşoveni vor putea cumpăra şi vinde mărfuri în Ţara Românească nestingheriţi, plătind taxă
vamală stabilită de o reglementare anterioară.

În anul 1500 domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, înfiinţează Episcopia
Buzăului, oraşul devenind Reşedinţă Episcopală. La 1507 oraşul Boza (Buzău) apare pentru
prima oară într-o hartă întocmită de Nicolaus Germanus.

În 1571 este construită mănăstirea Banu, menţionată documentar pentru prima oară în 1592,
ctitoria lui Andronic Cantacuzino. Mănăstirea este denumită a "Banului" după numele
dregătoriei ctitorului în 1618.

În 1575 ia fiinţă Bazarul - al doilea din Ţara Românească - piaţă permanentă cu dughene,
prăvălii, pivniţe, magazii - prima ştire privitoare la un element urbanistic - piaţa. În 1619 orăşenii
construiesc o biserică din lemn cu hramul "Sf. Îngeri", numită şi "biserica din pădure", iar la
1649 Badea Obredi reconstruieşte Biserica "Neguţători". Suedezul Clas Brorsson, care trece spre
poartă în anul 1657 ca sol al regelui Carol Gustav al X - lea, relatează despre Buzău:"...pământul
era roditor ... dar ogoarele erau nearate şi pustii, deoarece locuitorii se refugiaseră în zona
deluroasă, unde-şi caută adăpost când năvălesc turcii si tătarii". Constantin Brâncoveanu
înfiinţează la 1691 prima tipografie la Episcopia Buzăului în slova românească, condusă de
Mitrofan. În 1693 acelaşi domnitor, C. Brâncoveanu, dă un act pentru a se face târg la Buzău.

Într-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778 este menţionată Drăgaica
lângă oraş. Scopul iniţial al Drăgăicii era desfacerea lânii, de aceea se ţinea în lunile de după
tunderea oilor. Faimoasa Drăgaică coboară de pe muntele Penteleu lângă oraş.

La 1780 Mihai Mincu şi soţia sa, Minculeasa, construiesc Biserica Gârlaşi pe moşia lor. Se
înfiinţează în 1831 Şcoala de zugravi de subţire şi iconari pe lângă Episcopie, condusă de
Nicolae Teodorescu, iar în 1832 se deschide prima şcoală în limba română - Şcoala Naţională
(Preparandie), avându-l ca director pe Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dintâi numărătoare
oficială, Tabela statistică (recensământ) a populaţiei. Oraşul avea un număr de 2567 suflete.
După naţionalitate populaţia oraşului: 99% români şi doar 18 evrei, 1 englez şi 1 austriac. În
1836 a luat fiinţă Seminarul - prima şcoală secundară din Buzău - iar în 1838 este inaugurată
clădirea acestuia. În 1838 a luat fiinţă Şcoala Normală a judeţului, unde se strâng candidaţii de
învăţători din 115 sate buzoiene.

În 1840 Dionisie Romano înfiinţează la Şcoala naţională prima Bibliotecă şcolară românească
pentru învăţători având funcţie şi de bibliotecă publică. Prima publicaţie "religioasă şi morală"
din ţară, "Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Iniţiatorul, Dionisie Romano, este considerat
ctitor al presei buzoiene. Buzăul este primul oraş de provincie unde s-a organizat Garda
Naţională la 18- 19 iunie 1848. Între 1850- 1880 au fost construite clădirile de pe Strada Târgului
(Cuza Vodă) înlocuind construcţiile mai vechi, de la care au fost folosite fundaţiile şi pivniţele.
În 1854 - 1855 apare Biblia de la Buzău editată de Episcopul Filotei, a patra Biblie românească.
Reprezentanţii buzoieni în divan sunt unionişti. Gimnaziul ia fiinţă în 1867, numit "Tudor
Vladimirescu" până în 1875, apoi "Alexandru Haşdeu". Din
1932 - "B.P.Haşdeu", azi Colegiul Naţional "B.P.Haşdeu'. În 1868 apare prima Librărie la
Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 ia fiinţă noua tipografie "Alexandru Georgescu", prima
tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.

În 1872 se dă în exploatare calea ferată Bucureşti - Buzău - Brăila - Galaţi iar în 1881 calea
ferată Buzău - Mărăşeşti, prima linie ferată proiectată şi construită de ingineri români. Este
inaugurat noul local al Spitalului "Maria Minculeasa" (Gârlaşi) în 1907, iar în 1908 este
inaugurată calea ferată Buzău-Nehoiaşu. În 1913 este înfiinţată distileria de petrol "Saturn".

În 1937 se inaugurează sediul Şcolii Normale de fete (azi sediul Muzeului judeţean). A luat
fiinţă Fabrica "Metalurgică şi Turnătorie S.A." (1928). După planurile arhitectului Duiliu Marcu
primarul Stan Săraru construieşte Piaţa Centrală în 1934- 1935.

După intrarea trupelor germane în oraş, la începutul celui de-al doilea război mondial, în
august 1944, intră trupele sovietice. Întrucât trupele germane se baricadaseră în Palatul Comunal,
sovieticii au tras cu tunul şi au dărâmat turnul iar acesta a ars împreună cu arhiva.

După înfiinţarea judeţului Buzău în 1968 se construieşte în primul rând pe două platforme:
Buzău-Sud pe o suprafaţă de 318 ha ce cuprindea 50 întreprinderi şi secţii şi zona industrială
Buzău-Nord, cu o supafaţă de 125 ha ce cuprindea 32 întreprinderi şi secţii. Municipiul este
traversat de magistrale naţionale DN 2 (E85) care asigurã legãtura cu Moldova, DN 10 spre
Braşov, DN 2B spre Brăila şi Bucureşti prin Urziceni precum şi de magistrale feroviare -
Suceava, Galaţi, Bucureşti. Pentru traficul greu sunt materializate trasee ce ocolesc oraşul prin
drumuri de centură modernizate. - primarie
Capitolul 12

Resursele naturale.
12.1. Resurse de sol

Așezarea geologică a municipiului Buzău prezintă anumite particularități în existența și


exploatarea resurselor naturale.Organizarea teritoriului s-a făcut în raport direct cu relieful și
rețeaua hidrologică.[ CITATION Gri711 \l 1048 ]

Din albia râului sunt exploatate numeroase cantități de balast, nisip și pietriș, prin unitățile de
balastieră. Aceste produse constituie materia primă pentru firmele de materiale de construcție și
secțiile de drumuri. Solurile existente pe raza teritoriului municipiului Buzău sunt propice
culturilor irigate, precum si cerealelor.

Alte surse naturale: pădurile în suprafața redusă, exploatarea pentru lemne de foc, și în general
dețin rol peisagistic și de protecție a malurilor.(Ştiinţifică, 2010)

12.2 Resurse de subsol

Resursele de apă din subteran continuă să fie exploatate încă din cele mai vechi timpuri.
Acestea sunt surse de alimentare cu apă a locuințelor și unităților industriale, dar și pentru
irigarea terenurilor agricole.

Alte resurse importante neexploatate încă sufiecint sunt energia solară și energia eoliană.(Site-
ul Primăriei Municipiului Buzău)
Capitolul 13

Agricultura
13.1. Fond functiar

Suprafaţa agricolă a municipiului este de 5 564 hectare, din care 4 597 ha teren arabil, 819 ha
păşuni, 6 ha faneţe, 57 ha vii şi 85 ha livezi.

La nivelul municipiului există societatea Muntenia SA, care deţine o suprafaţă de 820 hectare şi
alte trei societăţi comerciale: Agroglobal SA, Romcarbon SA şi Bunge, care au sediul in
municipiu, dar raza de activitate pe tot judeţul, şi ale căror suprafeţe cultivate însumează 114
hectare; restul sunt asociaţii familiale sau persoane fizice care cultivă aproximativ 2870 hectare.

Suprafaţa totală agricolă la nivelul municipiului Buzău, pe categorii de folosinţă, se prezintă


astfel:

- Teren arabil din care: - 6.727,7157 ha;

o Teren arabil irigat: - 1.269,2810 ha;

- Păşuni naturale - 695,8928 ha;

- Fâneţe naturale - 106,0800 ha;

- Vii hibride - 54,9522 ha;

- Livezi, pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi - 146,0000 ha;

- Curţi clădiri - 116,8971 ha;

- Alte terenuri în intravilan - 114,9572 ha;

- TOTAL TEREN MUNICIPIUL BUZĂU: 7.961,8826 ha. (Site-ul Primăriei Municipiului


Buzău)
13.2. Cultura plantelor
Principalele produse agricole cultivate pe raza municipiului sunt:

- grâu (1.550 tone)

- porumb (2.610 tone)

- floarea soarelui (270 tone)

- legume (17.800 tone) (Site-ul Primăriei Municipiului Buzău)

13.3. Creșterea animalelor


În municipiu sunt prezente două ferme de animale: Avicola Buzău SA și Frasinu SA care au
ca obiect de activitate eclozarea de pui ( abatorizați ) și creșterea oilor.

13.4. Specificul proprietății agricole


Principalele societăţi cu activitate agricolă din municipiu sunt:

- S.C. "SEMPAJ" S.A. BUZĂU - Intreprinderea pentru executarea lucrarilor de îmbunatatire şi


exploatarea pajiştilor;

- S.C. "SERE SOLARII" S.A. BUZĂU - A.E.S.C. Asociaţia economică de stat şi cooperatist;

- S.C. "AVICOLA" S.A. BUZĂU – cu activitatea de eclozare a puilor (abatorizați)

- FRASINU SA – cu activitate de creştere a oilor;

- S.C. "UNISEM" S.A. BUZĂU - Intreprinderea de solarii material săditor;

- ANIF RA Sucursala Teritorială Argeş Buzău, Unitatea de Administrare Buzău. (Site-ul


Primăriei Municipiului Buzău)

Capitolul 14

Industria

1.4.1 Industria primară


Industria municipiului Buzău se axează pe producerea unor produse industriale importante,
care atrag anumite specializări. Astfel, putem aminti aici produsele industriale care şi-au găsit
deja o nişă de piaţă şi care pot face faţă cu brio noilor provocări rezultate din piaţa extinsă UE:
producerea de utilaj tehnologic şi industrial, sârmă, produse din sârmă, electrozi, aparate cale,
boghiuri, utilaje pentru construcţiile CFR, tractoare construcţii de maşini şi componente, produse
sinterizate din carburi metalice, cordoane metalice, etc

14.2. Industria secundară


Geamuri, tâmplărie metalică şi din mase plastice pentru construcţii industriale şi civile, zahăr,
ulei, produse din carne, conserve din carne, conserve din legume şi fructe, produse din mase
plastice - folii din polietilenă, ţevi PVC - elemente filtrante pentru autovehicule, cărbune activ,
produse ceramice, tricotaje de lână, Alături de aceste produse care se fabricau şi înainte de 1990,
industria locală produce mai nou textile şi confecţii, tâmplărie metalică şi din mase plastice,
stingătoare de oţel-carbon, produse din fontă turnată, filtre şi instalaţii de purificare a apei,
confecţii şi prelucrări mecanice din oţel, produse de uz gospodăresc, pulberi metalice, produse
diverse de panificaţie, maşini agricole, , instalaţii de irigat, încălţăminte, produse de pielărie,
maşini de măcinat cafea, produse din sticlă, galle-uri, vopseluri, produse pentru operaţiuni de
salvare şi protecţia mediului înconjurător, articole de marochinărie din piele şi înlocuitori,
mobilier cu structură metalică, accesorii şi echipamente pentru branşamente electrice şi linii de
joasă şi medie tensiune, cabluri, ambalaje din plastic, bere etc.
Capitolul 15

Servicii

15.1. Comerț

Hipermarketuri:Carrefour, Lidl, Penny Market, Penny Market XXL, Kaufland, Billa,


Dedeman, Praktiker.

15.2. Servicii financiar-bancare


C.E.C Bank, Raiffeisen Bank, ATM Europe Bank, Banca Transilvania, Emporiki Bank
România, Bank Leumi România Buzău, Banca Comercială Româna, BRD, Alpha Bank, Banca
Comercială Carpatica, Volksbank, ING Bank, BankPost, etc

15.3. Servicii publice


Spitalul de Urgență Județean Buzău, Biblioteca județeană ,,Vasile Voiculescu’’, Teatrul
,,George Ciprian’’ Buzău, Direcția Județeană de evidență a persoanelor Buzău, Direcția generală
de asistență socială și protecția copilul Buzău, Școala Populară de Arte și Meserii Buzău, etc.

15.4. Transporturi
Buzăul este un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați si
Constanța. Prin Buzău trece una din magistralele de importanță europeană, linia 500: București –
Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava.

Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București – Galați.

Linia Buzău – Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea
Buzăului, inclusiv de orașele Pătârlagele și Nehoiu.[ CITATION Gri711 \l 1048 ]
La Buzău se poate ajunge pe DN2 ( E 85) de la București și din orașele importante din
Moldova. DN1B (E 577) leagă Buzăul de Ploiești iar DN10 traversează Munții Carpați pe la
curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău catre Brașov. La Galațti și Brăila se poate ajunge
pe DN2B.

Două autogări, una aflată în norsul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, sunt folosite
de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe
sau cu comunele din apropiere.

În Buzău circula 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele
zone industriale ( inclusiv de plantforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.
Există câteva companii de taxii licențiate de primărie, care operează în oraș și în localitățile
apropiate.

15.5. Turism
În Buzău funcționează câteva hoteluri, printre care se numără Hotel Pietroasa, Hotel Bucegi și
Hotel Crâng. În oraș se pot vizita parcul Crâng cu stejari seculari și o specie rară de lalea, parcul
Marghiloman, cu Vila Albatros, parcul Tineretului și Casa Vergu-Manaila, clădire din secolul al
XVIII-lea care găzduiește astăzi o colecție de etnografie și artă populară. Complexul Episcopal,
cu biserica episcopală ,, Adormirea Maicii Domnului ‘’, Muzeul Episcopal și Palatul Municipal,
simbolul orașului.
Concluzii și bibliografie