Sunteți pe pagina 1din 5

Profesor:

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

I. Date generale

Data:
Clasa: a X - a
Obiectul : Fizică
Unitatea de învăţare: : Curentul electric staţionar
Conţinut (Titlul lecţiei): Rezistenţa electrică
Tipul lecţiei: Lecţie de comunicare - însuşire de noi cunoştinţe

II. Obiective cadru

1. Cunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi a conceptelor specifice domeniului fizicii;


2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi
proceduri proprii fizicii;
3. Dezvoltarea capacităţilor de analiză şi de rezolvare de probleme utilizând competenţele cognitive dobândite prin
studiul fizicii;
4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând limbajul specific fizicii;
5. Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul fizicii asupra naturii şi societăţii.

III. Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:

- să definească rezistenţa electrică şi unitatea sa de măsură;


- să precizeze factorii de care depinde rezistenţa unui conductor;
- să scrie unitatea de măsură pentru rezistivitate;
- să realizeze montajele electrice necesare pentru definirea rezistenţei electrice, pentru precizarea dependenţei
rezistenţei electrice de lungimea conductorului, de secţiunea şi de natura sa, respectiv pentru evidenţierea
dependenţei de temperatură;
- să rezolve probleme specifice;
- să culeagă date experimentale, să le prelucreze şi să precizeze cauzele erorilor apărute.

IV. Resurse:

 Umane: Profesor, Elevi, Laborant.

 Materiale (Didactice): tablă, cretă, fişe de activitate experimentală, manual, trusa de fizică pentru
liceu: miliampermetre, voltmetre, alimentatoare didactice, fire conductoare, placă cu fire rezistive,
crocodili.

V. Metode de învăţământ: : explicaţia, problematizarea, conversaţia, exerciţiul, experimentul didactic.

Obs. Se pot utiliza şi alte metode în funcţie de receptivitatea elevilor

V. Moduri de activitate cu elevii:

 În echipă: la efectuarea experimentelor;


 Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor experimentelor;
 Individual: la rezolvarea problemelor.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr. Evenimentul
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt. didactic
- salută clasa
Momentul - salută profesorul
1 - verifică rapid starea de curăţenie a clasei, a tablei
organizatoric - se pregătesc pentru lecţie
- înregistrează elevii absenţi
- enunţă obiectivele şi scrie titlul lecţiei pe tablă
Captarea atenţiei;
2 - trezeşte interesul elevilor pentru lecţie purtând cu - notează în caiete
enunţarea obiectivelor
aceştia discuţii
Verificarea rapidă a - prezintă caietele şi rezultatele
3 - verifică tema, prin sondaj
temei pentru acasă problemei
cere elevilor
- să definească intensitatea curentului electric şi
tensiunea electrică
Verificarea - să scrie relaţiile lor de definiţie - răspund întrebărilor adresate
4 cunoştinţelor - să precizeze unitatea de măsură a intensităţii de profesor
anterioare curentului electric şi a tensiunii electrice
- să precizeze instrumente de măsură ale acestor
mărimi şi modul lor de conectare în circuitele
electrice
- prezintă elevilor materialele aflate pe masa de - se grupează la mese
lucru. - identifică materialele şi
- face o scurtă prezentare a normelor de protecţie a răspund întrebărilor adresate
muncii pe care elevii trebuie să le respecte pe de profesor
parcursul efectuării experimentelor - ascultă şi eventual pun
- prezintă elevilor fişa de activitate experimentală întrebări
aflată pe masa de lucru - identifică sarcinile de lucru şi
Conţinutul noii EXPERIMENTE (pe grupe) se pregătesc pentru efectuarea
învăţări: - invită elevii să realizeze experimentele conform lucrării.
5 fişei de activitate experimentală - pot pune întrebări legate de
REZISTENŢA - face o sinteză a constatărilor desprinse de elevi modul de lucru.
ELECTRICĂ reţinând pe cele care conduc la definirea mărimii - notează indicaţiile
fizice profesorului în caiete.
- defineşte rezistenţa electrică, precizează unitatea - încep să lucreze sub
de măsură şi o defineşte observaţia profesorului
- dictează elevilor constatările desprinse de ei şi - notează în caiete constatările
împreună cu ei va trage concluziile făcute după fiecare operaţie
- notează pe tablă concluziile - desenează şi notează
- face desenele necesare, pe tablă concluziile şi definiţiile.
Rezolvare de probleme - propune probleme spre rezolvare - rezolvă problemele, sub
6
supravegherea profesorului
Realizarea - inventariază principalele momente ale lecţiei - răspund întrebărilor adresate
feed-back- ului cerând elevilor să dea răspunsuri clare şi rapide de profesor
7
- prezintă schiţat cerinţele lecţiei pentru a înlesni
sistematizarea cunoştinţele la elevi
- împarte fişe ce conţin tema pentru acasă - primesc fişele cu tema pentru
Stabilirea temei pentru - notează în catalog şi în carnetul de elev acasă
8 acasă. intervenţiile la oră ale elevilor - sunt informaţi de notele
Notarea elevilor obţinute şi prezintă carnetele
spre completare

2
Explicaţie
E1 Studiul felului în care se modifică intensitatea curentului electric dacă la capătul diferitelor
conductoare se aplică aceeaşi tensiune electrică.

Ampermetrul măsoară intensitatea curentului electric care trece prin firul montat la bornele 1 şi 2, iar
voltmetrul căderea de tensiune pe capetele aceluiaşi fir.
U
Mărimea fizică care determină raportul pentru un conductor dat, evidenţiază o proprietate a
I
conductorului, numită rezistenţă electrică.
U
R=
I

〈U 〉 SI 1V
<R>SI = = = 1Ω (Ohm)
〈 I 〉 SI 1A
Definiţie: Raportul constant, pentru un conductor dat, între căderea de tensiune pe capetele conductorului şi
intensitatea curentului ce se stabileşte prin el, se numeşte rezistenţă electrică a conductorului.
Definiţie: Un conductor, are rezistenţa de 1Ω, atunci când aplicându-i la capete o diferenţă de potenţial de 1V, prin el
trece un curent cu intensitatea de 1 A .

E2 Dependenţa rezistenţei conductorului de lungimea sa

Dublând lungimea conductorului, se constată că se dublează şi I.


⇒R~l
Rezistenţa unui conductor variază direct proporţional cu lungimea sa.

E3 Dependenţa rezistenţei conductorului de secţiunea sa:

1
R~
S
Rezistenţa unui conductor variază invers proporţional cu secţiunea sa.

E4 Dependenţa rezistenţei conductorului de natura materialului:

R ~ρ
Mărimea fizică cu ajutorul căreia se urmăreşte dependenţa dintre natura conductorului şi rezistenţa electrică se
numeşte rezistivitate electrică sau rezistenţă specifică (ρ).

〈ρ〉 SI = 1 Ω m
Rezistenţa unui conductor cilindric şi omogen este direct proporţională cu lungimea conductorului (l), cu
rezistivitatea acestuia (ρ) şi invers proporţională cu aria secţiunii sale (S)
ρ ⋅l
R=
S
Rezistenţa unui conductor creşte odată cu creşterea temperaturii (deoarece odată cu creşterea temperaturii
creşte rezistivitatea)
ρ = ρ0(1 + αt); unde:

ρ - rezistivitatea electrică la temperatura t(0C)

ρ0 - rezistivitatea electrică la temperatura de 0 0C

α - coeficientul de temperatură al rezistivităţii

Există o categorie de substanţe, numite semiconductoare (germaniu, siliciu, etc) a căror rezistenţă electrică
scade odată cu creşterea temperaturii.

3
Probleme propuse spre rezolvare

1) Care este intensitatea curentului electric ce trece printr-un conductor de cupru lung de 170 m şi cu
secţiunea de 16 mm2, conectat la tensiunea de 220 V, ştiind că de-a lungul conductorului se produce o cădere
de tensiune de 6%?

l = 170m UC
S =16 mm2 = 16·10-6m2 I=
RC
U =220 V
Uc =0,06 U ρ ⋅l
R=
Ρ =1,7·10-8 Ω·m S

Ic=? 0,06U ⋅ S
⇒I =
ρ ⋅l

=73,1 A

2) O sârmă de cupru are rezistenţa R = 10 Ω şi masa m =4 kg.


Cunoscând rezistenţa cuprului ρ =1,7·10-8 Ω·m şi densitatea „d” a cuprului d = 8,6·103 kg/m3, să se calculeze
lungimea l, aria secţiunii S şi diametrul D ale sârmei.

R = 10 Ω
M = 4 kg ρ ⋅l
R=
ρ = 1,7·10-8 Ω·m S
d = 8,6·103 kg/m3 m m m
d= = ⇒V = l ⋅ S =
l=? V l⋅S d
S=?
D=? V = 0,465·10-3 m3

R l l
= ⇒ = 5,88 ⋅ 10 8 m −1
ρ S S

l·S = 0,465·10-3m3

l
= 5,88 ⋅10 8 m −1
S
⇒ l 2 = 2,735 ⋅ 10 5 ⋅ m 2 ⇒ l = 5.23 ⋅ 10 2 m
l⋅S 0,465 ⋅ 10 −3
S= ⇒S= = 8.89 ⋅ 10 −7 m 2
l 5.23 ⋅ 10 2

d2 4S
S = π ⋅r2 = π ⇒d = ⇒
4 π
4 ⋅ 8,89 ⋅ 10 −7 4 ⋅ 8,89 ⋅ 0,1
d= = ·10-3 =1,064·10-3 (m)
3.14 3,14

Suplimentar:

Un fir de 100 m şi diametru de 2 mm are o rezistivitate de 4,8·10-8 Ωm

4
a. Care este rezistenţa firului?
b. Un al doilea fir din acelaşi material are aceeaşi greutate cu cel de 100 m, dar are diametrul dublu.
Care este rezistenţa lui ?
Rezolvare:

l 4 ρ ⋅ l 4 ⋅ 4,8 ⋅ 10 8 ⋅ 10 2
R1 = ρ ⋅ = = = 1,5Ω.
a. π ⋅d2 π ⋅d2 3,14 ⋅ 4 ⋅ 10 −6
4

b. G1 = G2 ; m1 = m 2 ; d1 ⋅ v1 = d 2 ⋅ v 2 ; l1 ⋅ S1 = l 2 ⋅ S 2 ;

2 2
π⋅ π ⋅ 4 d1 l
l1 ⋅ d 2 = l2
l1
; 1 = 4l2 ⇒ l2 =
4 4 4

1
l1 ⋅ S1 = l ⋅ S2 ;
4

1
ρ ⋅ l1
S 2 = 4 S1; deci
R2 = 4 = ρ ⋅ l1 ⋅ 1
16 ⋅ S1 S1 64

R1 1,5
R2 = = = 0,023 Ω.
64 64

Fişă cu tema pentru acasă:

1. Să se calculeze lungimea unui fir de cupru cu rezistenţa de 1 Ω şi aria secţiunii transversale de 1 mm2.
(ρCu = 1,6·10-8 Ω·m)

Observaţie:
Pe parcursul orei profesorul poate să efectueze modificări de la prezentul proiect de tehnologie didactică în
funcţie de mobilitatea şi gradul de asimilare al elevilor.

S-ar putea să vă placă și