1

SNC CURS
CĂILE DESCENDENTE
Sunt organizate în 2 sisteme :
►piramidal, mai nou dpdv filogenetic şi mai evoluat, prin care se realizează execuţia
actelor motorii voluntare şi coordonarea musculaturii distale a membrelor. Se numesc căi
piramidale deoarece trec prin piramidele pontine ţi bulbare. Se mai numesc şi căi cortico-
spinale, deoarece au originea în cortex şi se termină în măduvă.
►extrapiramidal, mai vechi dpdv filogenetic şi mai puţin evoluat, care controlează
mişcările automate şi semiautomate şi intervin în reglarea actului voluntar, în sensul
adaptării mai eficiente a tonusului muscular şi a posturii. Au originea corticală şi
subcorticală şi se termină în maduvă. Se numesc cai extrapiramidale deoarece nu trec prin
piramidele pontine si bulbare. Numele fiecarui tract este determinat de nucleul de origine
(ex rubrospinal).
In afara originilor relativ comune pe cortex, cele două sisteme sunt interconectate şi
prin colateralele pe care căile piramidale le dau la nucleii de origine ai căilor
extrapiramidale.

1. CAILE PIRAMIDALE
A. Tractul corticospinal
Origine (fig. 1):
- 60% în aria motorie primară 4, aria premotorie 6, ariile motorii suplimentare 45,
47
- 40% în aria somatosenzitivă primară 3,1,2, aria somatosenzitivă secundară 40, 43,
ariile parietale 5, 7(cu rol în controlul transmiterii informaţiilor).
Numărul fibrelor ce constituie tractul corticospinal este de aproximativ 1 milion, dintre
care aproximativ 70% sunt fibre mielinizate (mielinizarea începe în luna a 6- de viaţă
intrauterină şi durează până la doi ani).
Dintre aceste fibre, 95-97% sunt fibre subţiri, cu diametrul de 1-7 μ şi conducere lentă,
ce mediază mişcările globale şi impulsurile de reglare a tonusului muscular.
Fibrele groase reprezinta 3%, au diametrul mai mare de 10 μ, conducere rapidă şi sunt
axoni ai neuronilor giganţi Betz, din câmpul 4. Aceste fibre sunt destinate mişcarilor
precise şi izolate ale porţiunilor distale ale extremităţilor.
Traseu
Fibrele piramidale străbat coroana radiată şi pătrund în capsula internă (fig. 2).
Capsula internă (fig. 3, 4)este o bandă lată de fibre nervoase, cuprinsă între nucleul
lenticular (lateral), talamus şi nucleul caudat (medial).
Capsula internă prezintă :
- braţul anterior, situat între capul nucleului caudat şi nucleul lenticular şi prin care
trec fibrele frontopontine.
- genunchiul capsulei interne, situat între braţul anterior şi braţul posterior şi prin
care trec fibrele costiconucleare (tract geniculat!)
- braţul posterior, cu trei segmente:
- segmentul talamo-lenticular, situat între talamus şi nucleul lenticular şi prin
care trec fibrele corticospinale, dispuse somatotopic (membrul superior spre
anterior, iar cel inferior spre posterior)
 2

- segmentul retrolenticolar, prin care trec fibre parieto-occipito-pontine şi

radiaţiile optice
- segmentul sublenticular prin care tec fibre parieto-temporo-pontine si radiaţiile
acustice.

Fig. 1. Originea căilor piramidale

 3

Fig. 2. Traseul tractului piramidal

Fig. 3. Capsula internă – secţiune transversală

 4

Fig. 4. Traseul căilor piramidale prin capsula internă

După ce trec prin capsula internă, fibrele ajung la mezencefal, constituind cele 3/5
mijlocii din structura pedunculului cerebral (1/5 medială-fibrele fronto-pontine, 1/5 laterală
– fibrele parieto-temporo-occipito-pontine).
La acest nivel există o somatotopie medio-laterală a fibrelor:
- fibre pentru muşchii membrului superior (medial se afla tractul geniculat, pt. mm
capului)
- fibre pentru mm trunchiului
- fibre pentru mm membrului inferior
La nivelul punţii, fibrele trec prin baza punţii, în structura piramidei pontine şi sunt
dispersate în fascicule mai mici, de către nucleii pontini şi fibrele transverse pontine.
Fasciculele prezintă aceeaşi somatotopie.
La intrarea în bulb, fibrele cortiscospinale se regrupează într-un mănunchi unic, în
structura piramidei bulbare (fig. 5).
In partea inferioară a bulbului, fibrele cortico-spinale se decusează în proporţie de
70-90%, formând decusaţia motorie sau piramidală (fig. 6). Ordinea decusaţiei, dinspre
superior spre inferior, este: membre superioare, trunchi, membre inferioare.
După decusaţie fibrele ajung ân cordoanele laterale formând tractul corticospinal
lateral sau piramidal încrucişat. Fibrele au urmatoarea somatotopie:
- medial - fibrele pentru segmentul cervical (50% din fibrele fasciculului)
- intermediar - fibrele pentru segmentul toracic (20% din fibrele fasciculului)
- lateral - fibrele pentru segmentul lombar (30% din fibrele fasciculului).
 5

Fibrele cortico-spinale se termină în substanţa cenuşie a fiecărui segment medular

(fig. 7), unde se aşează în 2 grupuri:
- 1 grup dorso-medial, cu fibre ce provin din aria somatosenzitivă şi care ce se
termină pe interneuronii lamelor 4 şi 5 şi partea laterala a lamei 6 Rexed.
- 2. grup ventro-medial - cu fibre ce provin din aria motorie şi premotorie şi care se
termină pe interneuronii lamelor 7 şi 8 şi în partea medială a lamei 6 Rexed.
Fibrele cortico-spinale care nu se decuseaza (25%) se împart în două grupe:
a) cel mai numeros grup formează tractul corticospinal anterior (piramidal direct), din
cordonul anterior. In dreptul fiecărui segment, o parte din fibrele acestui fascicul se termină
în nucleii din cornul anterior, ce inervează muşchii parietali şi ai jgheaburilor vertebrale
(grupul nuclear medial)
b) restul fibrelor formează fasciculul corticospinal lateral direct, ce ajunge în cordonul
lateral de aceeaşi parte, având fibrele diseminate printre cele ale tractului piramidal
încrucişat. Se termină, după decusare, în baza cornului posterior, în zona intermediară şi în
partea centrală a cornului anterior.

B. Tractul corticonuclear
Fibrele corticonucleare au origine corticală mai restrânsă (girul precentral), trec prin
genunchiul capsulei interne (tract geniculat – fig. 4) şi se termină pe nuclei ai trunchiului
cerebral, bilateral, predominant pe nucleii motori, dar şi pe nucleii formaţiei reticulate şi pe
nucleii de releu senzitiv gracil, cuneat, trigeminal şi solitar.
Treptat, fibrele cortico-nucleare se epuizează, terminându-se pe neuronii nucleilor din
trunchi, astfel încât la limita inferioară a piramidelor bulbare nu mai există.

C. Aplicatii practice
Căile piramidale au doi neuroni:
1. Neuronul motor central (cortical), sau de comanda Lezarea lui duce la paralizie
spastică, exagerarea reflexelor tendinoase, semn Babinski pozitiv.
Reflexul Babinski constă în flexia dorsală a halucelui şi răsfirarea celorlalte degete la
stimularea marginii laterale a plantei. Nu are semnificaţie patologică înaintea vârstei de 2
ani (insuficientă mielinizare a căilor nervoase). Ulterior, semnifică leziuni ale căilor
piramidale, A.S.C.

Paralizia este de partea opusă leziunii cerebrale şi poate fi poate fi:

a. a unui singur membru (monoplegie)
b. a membrului superior şi inferior de aceeaşi parte (hemiplegie)
c. a 2 membre superioare sau inferioare (diplegie) – în leziune cerebrală bilaterală
d. la toate membrele (tetraplegie)
2) Neuronul motor periferic (din nc. motori ai nervilor cranieni sau din cornul
anterior medular), sau de execuţie. Constituie calea motorie finală comună, deoarece pe el
se termină atât căile piramidale cât şi cele extrapiramidale (de fapt, fibrele motorii, cu
excepţia axonilor neuronilor piramidali Betz, se termină pe interneuronii ce controlează
activitatea neuronilor motori periferici). Lezarea lui duce la paralizie totală flască, abolirea
reflexelor şi atrofie musculară.
 6

Fig. 5. Tractul corticospinal în partea superioară a bulbului

 7

Fig. 6. Tractul corticospinal în partea inferioară a bulbului

Fig. 7. Tractul corticospinal la nivel medular

 8

2. CAILE EXTRAPIRAMIDALE
Funcţional, sistemul extrapiramidal e strict dependent de cel piramidal şi are 3 nivele
de integrare: cortical, striat (nucleii bazali) şi mezencefalic.
Origine:
-a. corticala, asemenea căilor piramidale. Formează 2 curente:
1. calea cortico-strio-mezencefalică, cu rol în activitatea posturală şi de echilibru
2. calea cortico-ponto-cerebeloasa, cu rol în mişcările de precizie
-b. subcorticala (fig. 8):
- tractul interstiţio-spinal, cu originea în nucleul interstiţial mezencefal. Intră în
FLM, dă colaterale la nc III, IV şi VI şi se termină în legiunea cervicală a
măduvei.
- tractul tectospinal, cu originea în CCS, se încrucişează formând decusaţia
dorsală a tegmentului. Intră în FLM şi coboară în cordonul anterior al măduvei
cervicale, unde se şi termină, în lamele 6-8. Are rol în reglarea tonusului
muscular şi a mişcărilor reflexe al capului şi gâtului, cu punct de plecare optic
- tractul rubrospinal, cu originea în nucleul roşu, se încrucişează formând
decusaţia ventrală a tegmentului. Are două componente:
- rubrocerebeloasă, ce ajunge în cerebel prin PCS
- rubrospinală, ce coboară în cordonul lateral al măduvei. Controlează
stimularea flexorilor şi inhibiţia extensorilor.
- tractul reticulospinal, cu două componente:
- reticulospinal lateral, cu originea în nucleii formaţiei reticulate bulbare,
ce ajunge în cordonul lateral şi se termină în lamele 7-9 Rexed
ipsilaterale
- reticulospinal anterior, cu originea în nucleii formaţiei reticulate ponto-
mezencefalice, ce ajunge în cordonul anterior şi se termină în lamele 7-9
Rexed opuse. Ambele componente controlează tonusul muscular, prin
controlul neuronilor γ
- tractul vestibulo-spinal, cu două componente:
- vestibulospinal lateral, cu originea în nucleul vestibular lateral, cu fibre
directe
- vestibulospinal medial, cu originea în nucleii vestibulari mediali, cu fibre
încrucişate. Ambele componente se termină în cornul anterior, în lamele
7,8 . Au efect, în general, facilitator pe extensori, dar unele fibre
reprezintă cazul unic în care o fibră supraspinală inhiba neuronul α.
- tractul olivospinal, cu originea în complexul olivar bulbar (paraolive) Coboară
în măduvă, la limita dintre cordoanele anterior şi lateral.
 9

Fig. 8. Căile extrapiramidale la nivel medular