Sunteți pe pagina 1din 18

Capitol 1.

Localizare judet, caracterizare

Dâmboviţa este un judeţ în regiunea Muntenia din România, cu reşedinţa la Târgovişte


(populaţia oraşului: 89.000).
Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de (1,7 % din suprafaţa ţării). Este situat în
partea central-sudică a ţării, la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu
meridianul de 25,30 grade longitudine estica, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor
Ialomiţa şi Dâmboviţa. Judeţele vecine sunt:

* Braşov la nord;
* Prahova la est;
* Ilfov la sud-est;
* Giurgiu la sud;
* Teleorman la sud-vest;
* Argeş la vest.

Unităţile administrative componente ale judeţului sunt: 2 municipii( Targoviste, Moreni ),


5 oraşe ( Pucioasa, Fieni, Gaiesti, Titu, Racari ) şi 82 de comune cu 353 sate. (an 2005)
Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu (2505 m) din Munţii Bucegi, iar cea
minimă de cca 120 -125 m, în Câmpia Titu.

PONDEREA SI LOCUL JUDETULUI IN EC.NATIONALA 2005

Denumirea domeniu/indicator Unit.masura Date Pondere in Locul


abs. total Jud.
Org. Administrativa
Supr. Totala Ha 405427 1.7 37
Nr. Oraselor si municipii Nr 7 2.2 22
Nr. Comunelor Nr 82 2.9 13
Nr. Satelor Nr 353 2.7 17
Populatie
Pop. Totala la 1 iulie 2005 Nr 537090 2.5 16
Pop. din municipii si orase la 1 iulie
Nr 168027 1.4 30
2005
Pop. din comune la 1 iulie 2005 Nr 369063 3.8 5
Turism
Unitati de cazare existente Nr 37 0.9 26
Cap. de cazare turistica existenta Locuri 2261 0.8 27
Turisti cazati Nr 58245 1.0 27
Capitol 2. Resurse naturare si resurse antropice

RESURSE NATURALE :

RELIEF:
Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o
diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi
câmpii (50 %). Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi,
relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de
relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici, care au participat
activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de
nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv,fiind alcătuit din şisturi
cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină
calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi
ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite
paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o
succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Piemontul Cândeşti constituie
o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de
Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate spre sud
şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri. Câmpiile, care ocupă peste
50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără treaptă de relief.
Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora, lăţimea şi gradul
slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi.

CLIMA:
Unităţile climatice
Teritoriul judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80 % sectorului cu climă
continentală (50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30 % ţinutului climatic al
Subcarpaţilor) şi în proporţie de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ţinuturilor
climatice ale munţilor mijlocii şi înalţi).
Regimul climatic general
Ţinutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii
moderate şi ierni nu prea reci, cu viscole rare şi intervale de încălzire frecvente, care duc la
topirea stratului de zăpadă. Valorile medii termice anuale variaza intre 10grade C la campie,
6gradeC in zona de deal si 2grade C in nord, la Vf. Omu.
Caracterul continental al climei este evidentiat de aplitudinea termica maxima de
74,2grade C si minima de –33,8grade C. Amplitudinea medie termica oscileaza in jurul valori de
23grade C.
Precipitatile anuale inregistreaza valor cuprinse intre 500mm in extremitatea de sud a
judetului si 1.400mm in zona montana.
Stratul de zapadă
Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o
mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai mare
de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie şi
februarie la câmpie valori de până la l0 - 15 cm, iar în ianuarie–martie, la munte valori de până la
30 - 50cm.

RETEAUA HIDROGRAFICA
Cel mai important rau care strabate jud. Dambovita este raul Ialomita care izvoraste din
muntii Bucegi, principalii sai afluienti fiind Bizdidel,Crivat,Cricovul
Dulce,Ialomicioara,Pascov,Raciu,Rateiu,Slanic si Vulcana.Raul Arges izvorastedin muntii
Fagaras avand ca afluienti Dambovita si Sabarul.

FLORA SI VEGETATIA
In zona de munte se constata o etajare a vegetatiei, incepand in zona dealurilor unde
predomina padurile de foioase,continuand cu rasinoasele care in zonele superioare se transforma
in tufarisuri de jneapan facand trecerea spre pasiunile alpine.
In dealurile subcarpatice,alterneaza padurile de foioase si gorunete, iar in zonele de
campie apar insular paduri de maces,corn, in timp ce la nivelul solului exista o bogata patura de
erbacee.

FAUNA
In jud. Dambovita fauna este bogata si diversa.In zona montana cele mai intalnite
mamifere sunt: ursul, cerbul, mistretul si rasul.Pe langa acestea se mai pot intalni mici
vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile Bucegilor traieste capra neagra.
In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veverita,
precum si unele carnivore precum ursul si lupul.
In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum ar fi cocosul, cinteza si
cotofana.In apele raurilor exista o varietate de speci de pesti, celmai intalnit fiind pastravul,
cleanul si mreana, iar in balti predomina crapul si carasul.

REZERVATII NATURALE
- Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica, situata la 2,5km nord-vest de
comuna Vanatorii Mici si la 5km de comuna Corbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat
aparitia unor elemente floristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci.
- Punctul fosilier Plaiul Domnesc. Este o rezervatie paleontolo – gica situsta la 18km de
Sinaia, la confluenta dintre Ialomita cu afluentul sau Ialomicioara.Fauna de crustacei existenta in
rezervatie este una dintre cele mai bogate din lume, cuprizand peste 40 de specii si subspecii.
- Rezervatia Zanoaga. Este o rezervatie floristica care se intinde pe o suprafata de 983,3
ha, fiind situata pe versantul sudic si estic al muntelui Zanoaga.In cadrul rezervatiei exista paduri
de molid, precum si unele speci termofile balcanice:scara de lemn, scorusul si stanjenelul
endemic.
- Rezervatiile din muntii Bucegi. Rezervatia Bucegi este alcatuita din trei portiuni
distincte: una situata pe versantii exteriori ai masivului si doua mai mici situate in bazinul vaii
Ialomita.Cea mai mare parte a rezervatiei cuprinde valea superioara a Cerbului, sectorul abrupt al
muntilor Moraru, Bucsoiu Mic si Bucsoiu Mare, Omu, Padina Cruci si Gaura.In vestul Bucegilor
rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Din cadrul rezervatiei mai fac parte muntii Babele,
Bucura si sectorul nordic al Doamnelor.
- Rezervatiile din bazinul Ialomitei. In lungul raului Ialomita au fost delimitate
rezervatiile complexe Pestera-Babele si Cheile Zanoagei.Cea mai mare parte din suprafata
rezervatiei este acoperita cu paduri de molid si jnepenisuri.
- Trinovul de la Laptuci. Este o rezervatie stiintifica situata pe cursul superior al
Ialomitei, la o altitudine de 1.500m, ocupand o suprafata de 1,5 ha.Trinovul de la Laptuci
cuprinde specii de plante lemnoase ca: molidul, mesteacanul, pinul si ienuparul pitic.

OBIECTIVE TURISTICE
• Ruinele Cetatii de la Targoviste si Turnul Chindiei
Vechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti de la Targoviste a fost atestata de la 1396,
cand Domnitorul Mircea cel Batran a mutat aici capitala de la Curtea de Arges. De-a lungul
istoriei, constructiile Curtii Domnesti de la Targoviste au fost completate si amplificate de
domnitorii Vlad Tepes cu inaltimea de 27m (gazduieste expozitia‚ Vlad Tepes Dracula, legenda
si adevar istoric), Petru Cercel si Matei Basarab.Turnul Chindiei a fost ridicat in timpul domniei
lui Vlad Tepes, cu timpul devenind simbol al orasului Targoviste.Petru Cercel ridica Biserica
Mare a Curtii si mareste Palatul Domnesc, iar Matei Basarab repara casele domnesti, construieste
baia turceasca si fortifica zidul de incinta.
• Biserica ‚Adormirea Maicii Domnului’ din marea Curte Domneasca - Targoviste
A fost ridicata in 1583 sub domnia lui Petru Carcel , reparata de Matei Basarab si Constantin
Brancoveanu pentru familia domnitoare si apropiatii acesteia.Necropola a familiei lui Matei
Basarab: lespedea funerara, bogat ornamentata, a Doamnei Elina si mormantul fiului sau
Mateias. Catapeteasma din lemn de tei aurit, sculptata in 169, cu motive vegetale, zoomorfe si
antropomorfe, ornamente fine ca broderia.In anul 1698, echipa de pictori reprezentanti ai scolii
targovistene condusa de Constantin Zugravu, realizeaza singura freasca pastrata din timpul lui
Constantin Brancoveanu pana azi. Pictura interioara a fost terminata in 1699. O valoare
deosebita prin arta realizarii portretului o are freasca din tinda Bisericii domnesti, care cuprinde
cea mai mare galerie de portrete voievodale din tara.Complexul National Muzeal‚ Curtea
Domneasca’ pastreaza o serie de documente si obiecte care reinvie istoria orasului.
• Mitropolia Targoviste
Scaunul mitropolitan a fost mutat la Targoviste in 1517, in timpul dumniei lui Neagoe Basarab,
ctitorul vechii Biserici a Mitropoliei, cunoscuta ca una dintre cele mai mari si mai frumoase
biserici ale timpului. Adevarata bijuterie a arhiitecturii, biserica a fost construita dupa planurile
arhitectului francez Lecomte de Nouy in 1889, in locul biserici care a fost daramata. Portalurile
biserici se inscriu in prima varsta a sculpturii medievale, fiind completate cu motive geometrice
abstracte si elemente de baroc.Din epoca brancoveneasca biserica pastreaza decoratiile in piatra
ale balustradei, precum si catapeteasma, valoroasa prin bogatia si variatatea motivelor. In 1821,
in interiorul biserici a fost inchis inainte de afi ucis, Tudor Vladimirescu.In memoria acestuia,in
curtea bisericii metropolitane a fost ridicata Crucea lui Tudor Vladimirescu.
• Manastirea Dealu
Ctitorita de Radu cel Mare in anul1501 si atestata documentar la 1413, Manastirea Dealu domina
orasul dela inaltimea colinelor ce urca spre Bucegi si Leaota.Impresionand prin arhitectura ce
pastreaza armonia proportiilor si plastica decorativa, intregul ansamblu a fost numit pe buna
dreptate de Nicolae Iorga ’minune a artei orientale’.Capodopera a arhitecturii religioase valahe,
manastirea adaposteste mormintele domnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum si
capul lui Mihai Viteazul.In interior biserica a fost pictata pentru prima oara in timpul lui Neagoe
Basarab, mai tarziu fiind refacuta in spiritul trditiei bizantine.
Manastirea alatura si un muzeu documentar care mai pastreaza o cruce din lemn de chiparos,
ferecata in argint aurit daruita manastiri de catre Matei basarab in anul1648.Aici a functionat
prima tipografie din tara , unde calugarul Macarie a tiparit (‚Liturghierul’).
• Biserica Targului - Targoviste
O alta dovadaa puternicei vieti spirituale a orasului este si biserica ce apartinea in trecut
negustorilor si mestesugarilor din oras, denumita Biserica Targului, dupa cuvantul slav ‚targ’
care inseamna ‚loc de targ’.Biserica dateaza din sec. al XVIII-lea si a fost ridicata in anul 1654
de catre marele carturar Udriste Nasturel- traducator, poet, editor, profesor.Fatadele au o
decoratie geometrica si florala in graffitto, colorate in rosu sau albastru.Ferestrele si usile au
ancadramente in piatra, cu motive moldovenesti.
• Monumentul eroilor - Targoviste
Ridicat in memoria ostasilor cazuti in primul razboi mondial, amplasat pe alea Manastiri
Dealu.Sculptor Vasile Blendea.
• Poarta Bucurestilor - Targoviste
Una din cele patru porti de intrare in vechea cetate de scaun din sec. XVI.Fundatiile portii au fost
dezvelite in 1897, cu ocazia lucrarilor pentru constructia Bulevardului Garii.
• Muzeul de arheologie - Targoviste
Edificiu special construit in 1938 dupa planurile arhitectului N.Ghica-Budesti, pentru a fi
muzeu.Inaugurat in 1944, adaposteste colectia ‚Lapidariu’ care contine elemente de arhitectura si
pietre de mormant din sec. XVII(printre care si lespedea din marmura a mormantului patriarhului
Dionisie al Constantinopolului,decedat la Targoviste in 1696), recuperate de la vechea biserica a
Mitropoliei din oras.
• Muzeul scriitorilor targovisteni
Amenajat in 1967 in fosta locuinta a scriitorului Ion Al.Bratescu-Voinesti(1868-
1946).Adaposteste manuscrise , fotografi, documente ce au apartinut unor scriitori targovisteni:
Ienachita Vacarescu(1740-1797),Vasile Carlova(1809-1839),Ion Heliade Radulescu(1802-
1872),Grigore Alexandrescu(1810-1885),Ion Ghica(1816-1897),Maica Smara(1857-1944).
• Pestera Ialomita
Cursul superior al Ialomitei este bucuria oamenilor! Aceste locuri au fost preamarite candva de
Cezar Bolliac, Al. Vlahuta, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Radulescu.
Deschiderea turistica s-a facut si prin amenajarea drumurilor de acces in zona (inclusiv betonate,
cum este cel spre cabana Lespezi), iar pustietatea a fost alungata, locurile fiind astazi populate de
oameni statornici in credinta si caracter. Cu mijloace auto, din D.N. 71 se desprind doua trase:
primul, din comuna Moroieni pe langa sanatoriul omonim, al doilea, de la cota 1000 de pe
"Paduchiosul", in stanga spre "Dichiu" si coborand apoi la "Zanoaga", de unde ruta devine
comuna, cu reperele: cabana Bolboci, lacul omonim, cheile Tatarului, cabana Padina,
Complexul monastic "Pestera".
Capitol 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica - orice constructie sau


amenajare, care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciu de cazare si alte servicii
specific pentru turisti.
Nu se cuprind in cercetarea statistica, structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica cu o capacitate de cazare instalata de mai putin de 5 locuri.
Capacitatea de cazare turistica existenta (instalata) reprezinta numarul de locuri de cazare
de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare sau clasificare al structurii de
primire turistica cu functiuni de cazare turistica, exclusive paturile suplimentare care se pot
instala in caz de necesitate. Sunt luate in calcul numarul de locuri din structurile existente la 31
iulie, din anul respectiv.
Capacitatea de cazare turistica in functiune (exprimata in locuri-zile) reprezinta numarul
de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise structurile in
perioada considerata. Se exclud locurile din camerele sau structurile inchise temporar din lipsa
de turisti, pentru reparatzii sau pentru alte motive.
Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin
raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din
perioada respectiva.

2002 2003 2004 2005 2006


Str. de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica - 33 33 41 37 37
total
Hoteluri 10 10 10 9 9
Hanuri si moteluri 3 3 3 3 3
Cabane turistice 4 4 4 3 2
Vile turistice 2 1 1 1 1
Tabere de elevi si prescolari 5 4 4 4 4
Pensiuni turistice urbane 2 1 4 8 8
Pensiuni turistice rurale 7 9 14 8 9

Dupa datele de mai sus observam ca anul 2004 a fost cel mai `primitor` an din ultimii 5.
Pensiunile turistice rurale au inregistrat o crestere continua pana in anul 2004 cand s-a ajuns la
pragul de 14, urmand ca in 2005 acestea sa se reduca. Hanurile si motelurile nu au inregistrat nici
o modificare de-a lungul celor 5 ani.
2002 2003 2004 2005 2006
Capacitatea de cazare turistica
2395 2355 2406 2261 2035
existenta - total ( locuri )
Hoteluri 1016 1085 1068 1041 1020
Hanuri si moteluri 80 90 98 82 70
Cabane turistice 203 203 146 105 90
Vile turistice 86 22 22 22 22
Tabere de elevi si prescolari 900 825 825 771 576
Pensiuni turistice urbane 18 8 38 119 120
Pensiuni turistice rurale 92 112 197 109 137

Capacitatea de cazare turistica a scazut simtitor, dupa cum se observa in tabel in anul 2002
inregistrandu-se 2395 locuri iar in anul 2006 - 2035. Capacitatea de cazare din vilele turistice a
inregistrat o scadere drastica reducandu-se simtitor in anul 2003, mentinandu-se apoi constanta
pana in 2006. Fata de 2004, capacitatea de cazare din pensiunile turistice urbane a inregistrat o
crestere cu 81 locuri in anul 2005 ajung astfel de la 38 locuri la 119 locuri.

2001 2002 2003 2004 2005 2006


Capacitatea in functiune -
total 636072 741985 736607 785716 798516 736222
( locuri-zile )
Hoteluri 348410 352531 370034 382680 367892 377359
Hanuri si moteluri 20437 24984 24340 29222 27170 24455
Cabane turistice 62440 38455 42491 33810 39078 38325
Vile turistice 31491 28891 8856 3718 3746 8030
Tabere de elevi si prescolari 135900 272420 264240 285110 279172 198102
Pensiuni turistice urbane - 6570 4430 13142 34283 40120
Pensiuni turistice rurale - 18134 20076 34374 38995 49831

Capacitatea in functiune a pensiunilor turistice urbane a crescut in anul 2005 cu peste 700% fata
de locurile din anul 2003. In anul 2005 capacitatea in functiune are cea mai ridicata valoare per
total cu peste 150000 locuri fata de 2001.

2001 2002 2003 2004 2005


Indicii de utilizare a capacitatii de
42.1 32.1 33.4 31.4 30.5
cazare in functiune (%)
Capitol 4. Analiza circulatiei turistice
2001 2002 2003 2004 2005
Innoptari in unitati de cazare
267588 238211 245834 246917 243800
turistica ( numar )

In 2001 se inregistreaza cele mai multe innoptari in unitatile de cazare si anume 267588 cu peste
20000 unitati mai multe decat in anul 2005 cand s-au inregistrat 243800.

2001 2002 2003 2004 2005


Turisti cazati - total ( numar ) 56871 67827 65653 64035 58245
Hoteluri 37088 44328 41914 37615 34472
Hanuri si moteluri 1149 1564 2662 2785 2829
Cabane turistice 2525 2587 2241 1572 816
Vile turistice 1212 1036 383 45 498
Pensiuni turistice urbane - 2321 838 2331 3049
Pensiuni turistice rurale - 2557 1835 16175 11537
din total - Turisti romani 52705 62381 59800 57907 52522
din total - Turisti straini 4166 5446 5853 6128 5723

Din anul 2002 pana in 2005 numarul turistilor romani incepe sa scada ajungand de la valoare de
62381 in 2002 la 52522 in anult 2005, insa numarul turistilor straini inregistreaza o crestere din
2001 pana in 2004 ajungand astfel de la 4166 in 2001 la 6128 in 2004, in anul 2005 se
inregistreaza insa o scadere. Putem observa ca in general turistii prefera cazarea la hotel urmata
de cazarea in pensiunile turistice rurale.

Capacitatea de cazare turistica pe lunile anului 2006


Luna 2006
Ianuarie 62992
Februarie 57120
Martie 65410
Aprilie 60660
Mai 62868
Iunie 61020
Iulie 63612
August 63581
Septembrie 61500
Octombrie 60853
Noiembrie 58890
Decembrie 62096
Se observa ca in luna martie se inregistreaza cea mai mare capacitate de cazare din tot
anul(65410) in timp ce in luna februarie se inregistreaza cea mai mica(57120)

2006
Sosiri ale turistilor Total Romani Straini
Hoteluri 8641 7451 1190
Hanuri si moteluri 1020 1011 9
Cabane turistice 149 149 0
Vile turistice 110 110 0
Tabere de elevi si prescolari 2838 2838 0
Pensiuni turistice urbane 1528 1478 50
Pensiuni turistice rurale 1098 1095 3
Capitol 5. Propuneri de valorificare
Proiecte initiate de catre CONSILIUL JUDETEAN DAMBOVITA:

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare totala proiect


Sistemul ecoturistic Leaota” – amenajarea turistica a
1. 41.500.000 EURO
masivului Leaota prin asocierea Jud. Arges cu Dambovita
Infrastructură edilitară – Centrul naţional olimpic de
2. 6.800.000 EURO
sporturi de iarnă Padina - Peştera
Infrastructură dotări sportive pentru Centrul naţional
3. 6.020.000 EURO
olimpic de sporturi de iarnă Padina-Peştera
4. Infrastructură edilitară a staţiunii ecoturistice Leaota 17.800.000 EURO
Infrastructură dotări sportive pentru staţiunea ecoturistică
5. 9.090.000 EURO
Leaota
Valorificarea potenţialului balnear pentru cură internă în
6. perimetrul staţiunilor Pucioasa şi Vulcana Băi şi a comunei
Moţăeni
Reabilitarea infrastructurii turistice “Drumul Voievozilor”
7. in regiunea Sud Muntenia pe traseul Curtea de Argeş - 8.300.000 EURO
Campulung-Targoviste
8. Restaurarea centrului vechi al Municipiului Targoviste 1.390.000 EURO
Restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice si de
9. 1.850.000 EURO
arhitectura din Municipiul Targoviste si imprejurimi
Centrul de informare şi asistenţă turistică “La maison du
10. 2.000.000 EURO
patrimoine”
Punerea in valoare a resurselor naturale din Parcul „Sfintii
11.
Apostoli Petru si Pavel”

În ultimii ani, Consiliul judeţean Dîmboviţa şi-a lărgit sfera preocupărilor în domeniul
dezvoltării industriei turismului care, la momentul actual, constituie singura soluţie de relansare
economică a întregii zone, altădată puternic industrializată. Administraţia judeţeană este mai
hotărâtă ca niciodată să valorifice la maximum potenţialul turistic inegalabil de care dispunem.
Dâmboviţa a fost practic binecuvântată de natură, în special în zona de munte, unde se află mai
mult de jumătate din Parcul Natural Bucegi cu nu mai puţin de 10 rezervaţii naturale ştiinţifice
omologate. Amatorii de turism pot întâlni, aici, numeroase specii de floră şi faună ocrotite de
lege, precum floarea de colţ, bujorul de munte, cocoşul de munte, râsul, capra neagră, ursul şi
acvila. Tot ca atracţii turistice, amintim celebrele forme eoliene Sfinxul şi Babele, devenite
simboluri ale judeţului Dâmboviţa, dar şi ale României. Judeţul nostru dispune, totodată, de
multe alte locuri deosebite şi unice prin încărcătura lor istorică, culturală sau religioasă, pe care
ni le-au lăsat moştenire, de-a lungul istoriei, domnitorii Ţării Româneşti, precum şi personalităţi
de renume ale vieţii culturale române, care au contribuit şi şi-au pus amprenta în dezvoltarea
vechii Cetăţi de scaun a Târgoviştei, reşedinţa de astăzi a judeţului Dâmboviţa. De fapt toate
simbolurile noastre reprezentative, printre care Turnul Chindiei, Sfinxul din Bucegi, Palatul
Brâncovenesc de la Potlogi şi Mănăstirea Dealu le-am reunit, anul acesta, într-o plachetă a
judeţului Dâmboviţa. De altfel, reunoaştem că pentru judeţul nostru, faptul că municipiul
Târgovişte a fost capitala Ţării Româneşti vreme de peste 3 secole, a constituit un avantaj enorm,
pentru că aici s-a dezvoltat, fără exagerare, o mare parte din istoria şi cultura românilor. În
consecinţă, preocupările Consiliului judeţean Dâmboviţa s-au situat pînă acum în zona asigurării,
în primul rând, a infrastructurii şi apoi a proiectelor de fundamentare a viitoarelor investiţii, care
vizează realizarea a două staţiuni turistice de nivel olimpic în perimetrul Peştera-Padina din
Munţii Bucegi, unde există un potenţial schiabil unic în România. Fără să exagerăm, aici este
locul perfect pentru organizarea, în ţara noastră, a unor competiţii de genul universiadă sau
olimpiadă de iarnă, dat fiind că aici este singurul loc din România unde au fost identificate
amplasamente de pârtii pentru absolut toate tipurile de sporturi de iarnă, la distanţe mai mici de
15 km de bazele turistice: schi fond, poursuite şi ştafetă, trambuline de 90 şi 120 m, patinoare de
viteză şi hochei, poligon de biatlon, pârtii pentru sanie, chiar şi pentru bob. De altfel, pentru o
primă investiţie ce vizează construirea unei pârtii olimpice de schi alpin, Cocora- Padina şi a
pârtiei de schi Cocora-Peştera, cu instalaţiile şi căile de acces aferente, a fost asigurată finanţarea
prin programul guvernamental „Super-schi în Carpaţi”. Trebuie să subliniez că administraţia
judeţeană este deschisă oricăror forme de parteneriat cu potenţialii investitori regionali sau
naţionali, menite să conducă la dezvoltarea turismului de calitate. Chiar dacă ne aflăm la început
de drum, suntem convinşi că, această colaborare cu agenţia Publirom Advertising, va fi
fructuoasă în sensul unei mai bune cunoaşteri atât a potenţialului existent dar şi a planurilor
noastre de viitor în domeniul turistic care, o dată realizate, vor face din judeţul Dâmboviţa o
regiune turistică de talie europeană.
Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă
bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă, evenimentele culturale şi sportive, tradiţia
spirituală universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în măsură să stârnească
interesul turiştilor de pretutindeni. Centrele culturale ale oraşului vă invită şi la alte genuri de
manifestări, în ultimul deceniu având loc aici două ediţii ale festivalului internaţional al şcolilor
de teatru, numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, festivalul naţional de
grafică satirică şi umor „Ridendo castigat mores”, festivalul „Mozart” de interpretare
instrumentală pentru elevi sau concursul naţional de creaţie „Moştenirea Văcăreştilor” - cu
secţiuni de proză , poezie, eseu şi teatru scurt. Tot aici se desfăşoară şi celebrul deja, festival
„Crizantema de aur”, concurs de creaţie şi interpretare a romanţei, dar şi a refrenelor fără vârstă
aparţinând muzicii lejere, cu certitudine cea mai importantă manifestare de acest gen din ţară, cu
peste 30 de ediţii încheiate. Denumită de scriitorul român contemporan Mircea Horia
Simionescu, important reprezentant al „Şcolii de la Târgovişte” drept o „Florenţă valahă”,
municipiul îşi aşteaptă cu ospitalitate vizitatorii. Alături de vestigiile trecutului din vremurile sale
de glorie, viaţa oraşului a fost marcată şi de edificii adăpostind instituţiile de marcă ale oraşului.
Dintre acestea o notă aparte o are sediul primăriei municipale construită între anii 1896 - 1898,
cu o arhitectură barocă inspirată de palatele din nordul Italiei, după planurile arh. Baltazar
Vignosa Giovanni. Sala de şedinţe este împodobită cu panouri în acuarelă şi vitralii originale.
Plafoanele interioare sunt lucrate în stucatură poleită cu aur. În scuarul din faţa clădirii se află
bustul scriitorului I.H.Rădulescu. Nu trebuie uitate nici împrejurimile, pline de lucruri
interesante, precum complexele monahale Viforâta (comuna Aninoasa), Gorgota (com. Răzvad)
sau Nucet, precum şi relicvele curţii boierilor Văcăreşti sau a celor Bălineşti, din comunele cu
aceleaşi nume.
Pucioasa
Situată la 20 km nord de Târgovişte, pe Valea Ialomiţei, staţiunea Pucioasa sa făcut
cunoscută încă din 1649 sub numele de „Piatra Pucioasa”, iar mai târziu sub numele de „Valea
Fântânilor Pucioasa”. De oriunde vei privi, Pucioasa apare ca o localitate terasată, structurată pe
trei etaje, semănând cu piaţa unui imens amfiteatru grec, dealurile şi pădurile oferind un aer
foarte ozonizat, important în curele balneare, aerosol şi ioni negativi ce favorizează refacerea
fizică şi eliminarea stresului. Darurile naturii nu se opresc aici, în subsol existând surse de ape
minerale, sulfuroase, hidrocarbonatate, calcice care sunt utilizate cu rezultate miraculoase, în
tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos central şi periferic, genicologic,
respirator şi ORL, dar şi în alte afecţiuni, cum este de pildă reumatismul, alergiile şi obezitatea.
Pentru vizitatori, un interes aparte îl va prezenta arhitectura, vechilor case şi pavilioane, una
dintre cele mai vechi găzduind şi un interesant muzeu al băilor.
Vulcana-Băi
Aşezată pe valea pârâului Vulcana, la 20 km nord de Târgovişte într-o regiune colinară
bogat împădurită, cu o altitudine de peste 500 de metri, staţiunea Vulcana – Băi este renumită
prin existenţa unor izvoare de apă iodurate; clorurosodice, calcice, magnezice şi sulfuroase,
comparabile cu apele de la Vichy (Franţa). Primele mărturii asupra existenţei acestor ape persistă
încă din 1837, iar în 1884, dr. A.O. Saligny efectuează analiza chimică a acestor ape şi constată
că Vulcana - Băi posedă cea mai bogată apă în iod din Europa. Another attractive spot is placed
in the village Gura Vulcanii, in the vicinity of Vulcana, belonging to the Vulcana Pandele
commune at the intersection of the brooks Sticlaria (which reminds of the glass handicrafts made
back in the XVIII century) and Valcana. Here worked and lived the engraver painter Gabriel
Popescu, whose house was projected by the architect Alexandru Clavel in neo-Romanian style,
and this house is now the host of a beautiful collection and memorial exhibition.
Moroeni
Situată în nordul judeţului, cu acces din DN 71, este cea mai întinsă comună, cu o
suprafată de 28,6 kmp, străbătută de râul Ialomiţa şi pâraiele Ialomicioara şi Ruşeţu, relieful fiind
predominant muntos, alcătuit din masivele Bucegi şi Leaota. Pe această întinsă zonă montană
sunt delimitate 10 rezervaţii naturale aparţinătoare Parcului Natural Bucegi. Alternanţa de gresii,
marne şi conglomerate au determinat apariţia unor spectaculoase şi bizare forme de modelare
eoliană, cum sunt Babele şi Sfinxul, dar şi fenomene carstice deosebite precum abrupturi, hornuri
(Hornurile Tapului), doline, chei (Horoabele, Ursilor, Tătarului, Zănoaga şi Orzei), peşteri
(Ialomiţa, Rătei) şi brâne. Sunt prezente şi urmele glaciaţiunii: morene, custuri şi circuri şi văi
glaciare (Mecetul Turcesc, Valea Tugărilor). În acest splendid context natural îşi au habitatul o
serie de specii de plante cu statut de protectie si conservare cum ar fi: floarea de colt,
rhododendronul, campanula, orhideea salbatica, bulbucii de munte, capra neagra, cocosul de
munte, ursul brun, pisica salbatica, cerbul carpatin. Atractivitatea turistică este întregită de
potenţialul schiabil imens, de prezenta în multe zone a climatului de cruţare cu efecte benefice în
tratamentul bolilor respiratorii şi pulmonare (Sanatoriul TBC Moroeni), de existenţa unor
posibilităţi de cazare (Hotelul Peştera, Hotelul Cota 1000) cabanele turistice (Babele, Padina,
Zănoaga, Bolboci şi Scropoasa) şi existenţa unor tabere pentru elevi (Căprioara, Cerbul şi
Vânătorul).
Cobia
Situată în partea de sud-vest a judeţului, pe DJ 702E, într-un peisaj specific Câmpiei
înalte a Gaiestilor, străbătută de apele pârăului Cobiuţa, comuna oferă vizitatorilor o salbă de
bisericuţe din lemn (patru la număr) toate datate la sfârşitul veacului XVIII, cu dezvoltări
planimetrice specifice arhitecturii religioase din lemn dâmboviţene prin tratări arhitecturale
originale, un adevarat regal pentru cunoscători. Din vizitarea acestor locuri nu trebuie să
lipsească Mânăstirea Cobia, ctitorită în 1572 sub hramul Sf. Nicolae, un unicat în contextul
monumentelor existente prin decoraţia exteriorului - nemaiîntâlnită în arhitectura noastră -
paramentul fiind alcătuit numai din cărămidă smalţuită, verde, ocru şi sienna, dau un aspect de
imensă bijuterie monumentului.
Pietroşiţa
Având un relief muntos şi deluros, străbătut de râul Ialomiţa, veche aşezare a Pietroşiţei,
atestată încă de la sfârşitul anului 1592, deţine o importantă rezervaţie de arhitectură tradiţională
în zona centrală şi alte numeroase case răspândite etajat în vechea vatră, multe dintre ele păstrând
amprente ale priceperii constructorilor locali precum porţile monumentale şi ancadramentele din
piatră. Ocupaţiile de bază au fost din totdeauna creşterea animalelor, păstoritul, pomicultura,
lucrul la pădure şi o gamă diversă de meşteşuguri: tâmplărie, dulgherie, fierărie, rotărie, cioplitul
pietrei, instalaţii de tehnică populară şi altele. Dar adevăratul specific al localităţii este ţesutul în
războiul tradiţional şi în gherghef, Pietroşiţa fiind un centru renumit în întreaga ţară pentru
covoarele, macatele şi straiele sale.
Potlogi
Reşedinţa comunei cu acelaşi nume, Potlogi se situează în partea sudică a judeţului pe DJ
711A, în apropierea Autostrazii Bucureşti - Piteşti. Principalul punct de atracţie îl constituie
ansamblul Palatului Brâncovenesc. Palatul de la Potlogi a fost construit de Constantin
Brâncoveanu pentru fiul său Constantin în 1698 şi reprezintă punctul culminant al arhitecturii
epocii, prin folosirea elementelor noi în ornamentaţie şi decorul sculptural, ornate cu mici volute
şi frunze de acant, legate cu arce. Ansamblul de la Potlogi este alături de cel de la Mogoşoaia
unul din cele mai bine păstrate exemple de arhitectură brâncovenească.
Bezdead
Situată la 15 km de Pucioasa în zona subcarpaţilor, individualizându-se ca o unitate
geologică distinctă, spaţiul său având configuraţia unei cetăţi înconjurată din toate părţile de
dealuri, acopertite cu păduri de foioase şi pe alocuri de conifere, prezintă caracteristici deosebite,
care se constituie ca nişte adevărate minuni ale naturii, precum „Râpa Soimului” şi „Malu’ de
Răsună”. Cu deosebire, „Malu de Răsună” situat în partea de nord a localităţii este un perete
aproape vertical cu înălţimea de 20 - 25 m, compus din straturi subţiri şi în formă de plăci de
ardezie, ce seamănă din depărtare cu coardele unui imens instrument muzical, denumirea sa fiind
şi pentru ecoul de o claritate deosebită pe care îl emite, fapt ce constituie un punct de atracţie
pentru turişti. Combinaţia coloristică deosebită face locul şi mai atractiv.
I.L. Caragiale
Situată în partea de nord-est a judeţului, pe văile pârâurilor Cricovul Dulce şi Proviţa,
localitatea poartă acelaşi nume cu cel al lui I.L. Caragiale, marele dramaturg român, născut aici.
Vizitând casa memorială a scriitorului putem vedea o expoziţie permanentă care cuprinde
fotografii, copii de pe manuscrise, afişe, mobilier de epocă şi alte obiecte ce evocă o parte din
viaţa şi activitatea marelui scriitor, născut aici, al cărui nume a fost adoptat în locul vechiului
nume de Haimanale, datorat poate, prezentei in zonă a unui penitenciar. O casă memorială
ridicată în anii din urmă, adăposteşte o expoziţie permanentă cuprinzând fotografi şi copii de pe
manuscrisele scriitorului, afişe şi mobilier de epocă evocând viaţa şi activitatea celui mai mare
dramaturg român.
Răcari
De curând declarată oraş, având o poziţie sudică în teritoriul judeţului, localitatea Răcari
este aşezată într-un relief de câmpie străbătut de apele râului Ialomiţa şi pâraiele Colentina şi
Ilfovăţ ce formează numeroase meandre şi lacuri în care pescarii îşi pot exersa talentul şi
îndemânarea. De altfel după tradiţia locală numele satului vine de la mulţimea racilor („dacă ai fi
băgat mâna în apă, de fiecare deget ţi s-ar fi agăţat un rac” spuneau localnicii.) Începând din a
doua jumătate a secolului XVIII, moşiile din împrejurimi au intrat în stăpânirea familiei Ghica,
care şi-a ridicat o reşedinţă într-un superb parc natural, a cărei nobleţe şi grandoare se mai poate
vedea încă şi azi.
Bucşani
Marcând trecerea de la câmpia înaltă la dealuri, localitatea este renumită prin existenţa
parcului Dalles numit astfel după cel care în jurul anului 1868 a cumpărat moşia Bucşani –
respectiv Jean Dalles – acelaşi care a înfiinţat fundaţia “Dalles” din Bucureşti. La 8 km de
I.L.Caragiale în comuna Bucşani se află cea mai completă rezervaţie de zimbrii din ţară:
„Rezervaţia Neagra”. Amplasată în pădurea de stejari seculari „Neagra”, rezervaţia de zimbrii se
întinde pe o suprafaţă de 162 ha şi este populată de un număr de 30 exemplare aduse din ţară şi
din afară (Polonia şi Bulgaria) constituind un punct de atracţie atât pentru turişti cât şi pentru
satisfacerea interesului ştiinţific pe care îl prezintă această specie pe cale de dispariţie.
HARTA TURISTICA
Bibliografie:

Site-uri:
www.insse.ro
www.dambovita.insse.ro
www.tourismguide.ro
www.ici.ro
www.cjd.ro

Carti:
Anuar statistic al judetului Dambovita 2006 - editura INS
Turismul Romaniei - Breviar Statistic - editura INS
Capaciatea de cazare turistica existenta - editura INS
Cercetari statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice si fizice
Targovistea oras modern - Vizitati Targovistea si monumentele istorice ( Stela Mariana Chitu )
Cuprins:

Capitol 1. Localizare judet, caracterizare


Capitol 2. Resurse naturare si resurse antropice
Capitol 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii
Capitol 4. Analiza circulatiei turistice
Capitol 5. Propuneri de valorificare
Anexe : HARTA TURISTICA
Bibliografie
Academia de Studii Economice Bucuresti
- Facultatea de Comert -

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL

JUDETULUI DAMBOVITA

- Economia Turismului -

Student:
Nicoroiu Ioan-Cristian
gr.340, seria D, an 2 zi

Bucuresti
06.12.2007