Oancea Mihaela

Grupa 3

Dacă România ar adera la zona euro

România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligația
adoptării monedei euro, ceea ce înseamnă practic participare cu drepturi depline la Uniunea
Economică și Monetară odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor
de convergență nominală. Juridică și reală. Acestea din urmă nu sunt menționate explicit în
legislația relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea
gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice. De altfel, Rapoartele de
Convergență elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, pun
accent din ce în ce mai mare pe convergența reală. Astfel, în perioada premergătoare adoptării
monedei unice, economia națională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro,
marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivității sale generale.1
Trecerea la euro ar fi un avantaj pentru România, însă călătoria până acolo este mai
importantă decât destinația, în contextul în care, dacă nu este pregătită, economia românească s-
ar putea trezi într-o situație dificilă. În cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19, directorul
executiv Unicredit Bank, Adrian Pârvulescu susține că „În legătură cu trecerea la euro este mai
importantă călătoria decât destinația. Cu siguranță cred că, la nivel de țară, va fi un mare avantaj
în momentul în care vom fi în zona euro, dar pregătiți să fim acolo. După o perioada de
volatilitate de la începutul anului, în momentul actual vedem o situație calmă a pieței, cu o
volatilitate scăzută. Cred că este sustenabil, nu cred ca vom vedea o depreciere puternică. Eu sunt
îngrijorat de deficitul de cont curent. Dacă există o depreciere a leului, nu va fi o depreciere
puternică. Eu sunt îngrijorat de deficitul de cont curent. Dacă există o depreciere a leului, nu va fi
o depreciere pronunțată. Nu vom vedea un curs peste 4,8 sau semnificativ peste 4,8. Vedem că se
încearcă ancorarea acestor indici (IRCC – n.red.) în zona de tranzacții. Un indice este important
când ai tranzacții reale interbancare. Cred că se va ajunge până la urmă la un indice hibrid. În
momentul în care lichiditatea va scădea, cred că vom tranzacționa în intervalul 2,5-3%, iar zona
lungă a curbei, ROBOR la trei și șase luni, vom vedea pete 3 până la sfârșitul. Până la sfârșitul
anului mă aștept să văd dobânzi mai mari de 3% la perioade mai lungi de trei luni, iar perioada
scurtă să varieze în funcție de lichiditatea din sistem.”2
Adoptarea euro trebuie făcută cât se poate de repede, deoarece aparteneța la UEM
favorizează o covergență reală mai rapidă a economiei și, deci, recuperarea mai ușoară a
imenselor decalaje care despart România de partea dezvoltată a Europei. Ca urmare, principala
problemă nu este îndeplinirea unor criterii economice sau tehnice, ci existența voinței politice de
a renunța la autonomia politicii monetare naționale și de a participa competent și responsabil la
activitatea de elaborare și aplicare a politicii monetare comune (realizată de Banca Centrală

1
https://www.bnr.ro/
2
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/adrian-parvulescu-director-executiv-unicredit-bank-trecerea-la-euro-este-un-
avantaj-pentru-tara-dar-trebui-facuta-in-momentul-in-care-suntem-pregatiti-18219252?
fbclid=IwAR2Ut9y5or9CR1ujNfJVDCwN4sQc7MIpfaMSMhax19huBAfy_47lnnqZu6Y
 Oancea Mihaela
Grupa 3

Europeană –BCE).
Evidențierea condițiilor foarte severe de care depinde funcționarea unei zone monetare
optime și, respectiv participarea României la UEM nu este decât o modalitate de a amâna
adoptarea euro, deoarece condițiile respective nu sunt obiectiv necesare și nici nu vor fi
îndeplinite prea curând. Nici țările fondatoare ale UEM și nici țările care au aderat ulterior la
zona euro nu au îndeplinit întru totul aceste condiții și cu toate acestea, introducerea monedei
europene unice a fost posibilă și s-a dovedit capabilă să reziste la criza financiară recentă. Iar în
prezent există speranțe că politica monetară (neconvențională) dusă de BCE va contribui la
relansarea economiilor din zona euro.

De aceea, dincolo de considerațiunile de natură economică și strict tehnică, problema

adoptării de către România a monedei unice europene trebuie plasată în perspectiva mai largă a
revenirii poporului român la familia popoarelor europene, din care nu au încetat niciodată să
considere că face parte. În acest cadru geopolitc mai general, decizia autorităților române de a
solicita adoptarea euro apare ca fiind un act emiamente politic, care nu poate fi tratat decât în
lumina evoluției postcomuniste a României. Prin prisma acestui proces istoric, hotărârea
respectivă reprezintă intrarea României în ceea ce se numește „nucleul dur” sau „primul cerc” al
UE (spațiul Schengen și zona euro). Ratarea acestei oportunități istorice pe motivul că România
este „nepregătită” ar fi la fel de gravă cum ar fi fost faptul de nu intra în NATO sau în UE.
Principalul argument economic în sprijinul ideii aderării rapide la UEM este că această
opțiune impune adoptarea unui program fiscal și structural mult mai ambițios decât cele
concepute și realizate de autoritățile române după aderarea la UE. După 1 ianuarie 2007,
reformele au încetat aproape complet, din cauza acțiunii elitelor românești foarte versate în
privința simulării schimbării. Aceste elite au adoptat o mare parte aquis-ului comunitar și a
vocabularului european, însă achizițiile respective nu sunt decât artificii menite să-i convingă pe
eurocrați că România a inițiat un proces de însușire a normelor și valorilor europene.
Din comoditate sau incompetență, principalele organisme ale UE au acceptat treptat, în
bună măsură, comportamentul și explicațiile elitelor autohtone. Rezultatul a fost că România a
asimilat legile și valorile UE la nivelul suferficial sau declarativ, iar, în realitate, unele dintre
trăsăturile clasice ale unei „societăți bazate pe vănâtoarea de rente” (Rentseeking Society), în
care grupuri restrânse își impun voința asupra întregii societăți, iar corupția este academică, nu
numai că au fost perpetuate, ci au fost și consolidate ca urmare a aderării României la UE.
În acest cadru, programul fiscal și de reforme structurale implicat de adoptarea imediată a
euro („proiect de țară”, „foaie de parcurs” etc.) poate constitui o constrângere, care dacă este
conștientizată și acceptată pe scară largă de societate – așa cum a fost dezinderatul intrării în
structurile euro-atlantice – constituie un sprijin esențial pentru deblocarea reformelor necesare
pentru finalizarea tranziției, respectiv îndeplinirii criteriilor de aderare la UEM. Este adevărat că
existența unor angajamente internaționale nu constituie o garanție că prevederile acestora vor fi
respectate, însă în absența unor asemenea „ancore”, forțele politice populiste, demagogice,
anticapitaliste și antioccidentale din societatea românească pot compromite mai ușor destinul
european al României.
 Oancea Mihaela
Grupa 3

Al doilea argument ține de faptul că România a atins un anumit grad de convergență reală
cu UE. Subzită, desigur, mari decalaje în ceea ce privește gradul de dezvoltare economic.
(PIB/locuitor), structura economiei, calitatea infrastrucurii, funcționarea instituțiilor, nivelul de
trai etc., însă comerțul exterior al României se desfășoară în principal cu celelalte țări membre
UE. Această reorientare a comerțului exterior din ultimele două decenii au fost determinată în
mare măsură de investițiile străine directe, care, deși mai mici în comparație cu alte țări din
regiune constituie principala sursă de finanțare externă a economiei românești. Ca urmare a
acțiunii acestui factor, prin prisma integrării comerciale (piața comună), România este mai
integrată în UE decât au fost la intrarea lor în UEM țări cu Grecia, Portugalia și Spania.
Al treilea argument este că România participă la „Sistemul European de Plăți în Euro” –
TARGET 2 și a început să implementeze unele elemente ale „Uniunii Bancare Europene” –UBE
(cadrul unic de reglementare privind cerințele de capital,

”Mecanismul Unic de Rezoluție” – MUR, „Sistemul European de Garantare a Depozitelor

Bancare” – EDIS etc.) Cu alte cuvinte, România se află deja într-o fază destul de avansată de
integrare financiară în zona euro.3
Principalul avantaj îl reprezintă eliminarea pericoulului unor crize monetare, în special
pentru statele mai puțin dezvoltate ale grupului ce numără în prezent 16 membri. „Dacă moneda
euro nu ar fi existat, atunci ar fi fost o volatilitate mult mai mare pe monedele țărilor din zona
euro” este de părere Laurian Lungu, mananging partener firmă. Mirocanalitica „Aceasta monedă
a reprezentat o umbrelă de stabilitate pentru țările afectate de dezechilibrare structurale”. În lipsa
unei monede euro ar fi apărut de asemenea diferențe la nivel de politică monetară, iar acest lucru
ar putut sa fi obervat la nivelul ratei dobânzii. Dacă euro nu ar fi apărut în peisajul financiar „ar fi
apărut diferențe între ratele dobânzii din fiecare stat”, mai spune Laurian Lungu „Riscul de țară
pentru statele periferice precum Grecia, Spania sau Irlanda ar fi fost mai mare”, adaugă el.
Moneda euro a adus cu sine o politică monetară comună pentru toate statele membre.
O politică monetară unitară are însă și dezvantaje, care se fac simțite atunci când apare o
criză sau când un stat, al cărui nivel de dezvoltare economică este mai mic, trebuie să facă o serie
de ajustări. „Unul dintre avantajele uniunii economice și monetare este prezentat de eliminarea
riscului valutar. Însă există și reversul medaliei, astfel ca, în condițiile în care o economie
prezintă anumite dezechilibre care ar putea fi ajustate mai ușor printr-unmix de politici
economice, instrumentele de politica monetară (dobândă și curs de schimb) nu mai sunt la
dispoziția autorităților, doar instrumentele de politica fiscală rămân disponibile. Iar costurile de
ajustare în astfel de situații ar putea fi mai mari”, este de părere Catalina Molnar,
senioreconomist al RBS Bank România.
Euro vine însoțit și de dezavantaje, necesitatea realizării convergentei reale înainte de
adoptarea monedei euro este foarte importantă, deoarece dacă o economie este mult în urma
celorlalte, procesul de convergentareală ar putea crea noi dezechilibre care vor fi dificil de

3
https://www.zf.ro/opinii/de-ce-sa-amanam-adoptarea-euro-trecerea-la-euro-in-2019-este-posibila-si-ar-putea-fi-
un-moment-astral-in-istoria-recenta-a-romaniei-15740711?fbclid=IwAR2fRmCnlKrRXtpus1-
GY8RkZx0XHcEylwkqDjL2Bto5GFXpcidthZPs9JU
 Oancea Mihaela
Grupa 3

corectat doar pin politica fiscală și venituri, explic Molnar. „De exeplu, e conomie care crește
mai repede decât media uniunii presupune presiuni inflaționiste mai mari decât media, care însă
vor fi necorelate cu dobânda unică a uniunii, ajungându-se la dobânzi reale foarte relaxate, ceea
ce ar putea supraîncăzi economia. Indatorarea ar putea crește excesiv, la fel ca riscurile pe
termen lung” mai spune ea.4
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a comentat că: „adoptarea euro nu ar fi
oportună, în condițiile în care ar insemna renunțarea la o politică monetară proprie. El a subliniat
că România se confruntă în continuare cu o inflație relativ ridicată, iar o dobândă scăzută, cum
este în prezent la euro, nu ar ajuta la stabilizarea prețurilor. Tododată, pentru a adopta euro,
statele membre trebuie să respecte o serie de criterii, legate de stabilitatea prețurilor și a cursului,
deficitul bugetar și nivelul datoriei publice. România nu îndeplinește momentan decât criteriul
privind nivelul datoriei publice. 5
Din punctul meu de vedere, aderarea la zona euro ar avea urmatorul dezavantaj:statul își
va pierde forța de a decide în economie, puterea de a seta politica monetară, statul nu va avea o
politică independetă față de alte state și prețurile vor crește, iar avantaj, statul va avea o putere
economică a mondei și eliminarea pericolului unei crize monetare.

4
https://www.zf.ro/business-international/ce-s-ar-fi-intamplat-daca-moneda-euro-nu-ar-fi-existat-crizele-
monetare-ar-fi-impanzit-economiile-slabite-din-occident-5274732?
fbclid=IwAR0unrHl_TmqMDh14V6ei_9jhAPfLmEnzcYhqJK7qDV7_Z3hNJlUyCZqefo
5
https://www.zf.ro/eveniment/stolojan-vede-avantajele-adoptarii-euro-nu-mai-merge-apelarea-la-tiparit-de-bani-
cum-comentati-4210232?fbclid=IwAR2mWNS33ySdN2mRQQI28Tb-a-6Pit1otxFAOSMb-S-L9KjYion9Rx_yn1s