ANIN NEGRU

Originar din Europa, aninul negru (Alnus glutinosa) este un arbore din familia Betulaceae ce prefera solurile umede si ajunge la o inaltime de 30 m. De obicei il gasim la marginile padurilor, in apropierea

mlastinilor sau de-a lungul raurilor si este rezistent la geruri si ingheturi.   In tara noastra il intalnim pe malurile raurilor, pe
dealurile intracarpatice, sporadic in zona montana a fagetelor. Frunzele sunt usor zimtate pe margini, cu nervuri proeminente, cele tinere fiind lipicioase iar mugurii sunt acoperiti de o substanta rasinoasa, de aici si
denumirea latina „glutinosa”.
Lemnul de anin este folosit in fundatiile cladirilor, datorita durabilitatii sale crescute sub apa. De asemenea este utilizat in fabricarea hartiei, placilor din fibra de lemn si in producerea energiei. In multe regiuni
lemnul de anin este folosit la afumarea pestelui si a altor produse alimentare.
Aninul este recunoscut pentru proprietatile sale terapeutice, in acest scop fiind folosite scoarta, mugurii si frunzele ce contin taninuri, hiperozid, cvercitrina, lignanmenoxilozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid.
 
Indicatii terapeutice
Scoarta de anin este folosita de sute de ani pentru proprietatile sale astringente, antiseptice, dezinfectante, tonice, hemostatice si antipiretice.
Ceaiul din muguri de anin negru calmeaza durerile stomacale iar decoctul din scoarta de anin este benefic in  febra, diaree, dureri de gat, enterite. Pentru prepararea decoctului se pun 250 ml apa la fiert cu 1
lingura scoarta de anin, se lasa 5 minute la racit, apoi se strecoara.
Scoarta macinata de anin este folosita si ca ingredient in pasta de dinti, ameliorand durerile de dinti. Tot pentru ameliorarea durerilor de dinti dar si pentru intarirea gingiilor se prepara o apa de gura din 2 linguri
frunze de anin uscate la 250 ml apa, care se fierb timp de 5 minute. Aceeasi infuzie poate fi folosita pentru spalaturi vaginale, in cazuri de leucoree.
Aplicat extern, amestecul rezultat din scoarta de anin si otet, puse la fiert, este un remediu pentru bolile de piele, scabie si paduchi sau pentru transpiratia in exces a picioarelor.
Scoarta proaspata mestecata este un vomitiv natural, ajutand la eliminarea substantelor toxice din organism.
Studii efectuate recent au aratat ca extractele din seminte de anin sunt eficiente in lupta impotriva a opt bacterii patogene, incluzand Escherichia coli si Staphylococcus aureus.
Compresele  cu frunze de anin pot fi folosite pentru ameliorarea durerilor reumatismale, tratarea abceselor,  reducerea durerilor de san in cazul femeilor care alapteaza.
 
Mod de preparare:
Ceai de anin negru
La 250 ml apa se adauga 1 lingurita de frunze, muguri sau scoarta de anin, se fierbe 5 minute si se strecoara (cantitatea este pentru o cana de ceai, se pot consuma 2-3 cani pe zi). Daca este folosit extern, se
dubleaza cantitatea de planta.
Tinctura din muguri de anin negru
Se administreaza cate 10 picaturi (1 lingurita) de 3 ori pe zi.
 
Precautii
Preparatele pe baza de anin negru sunt contraindicate femeilor insarcinate si celor care alapteaza.

Comentarii