Cursul 5 Criminologie

Caesarie Beccaria

- 1738-1794
-tortura nu avea rolul de pedeapsa, era aplicata pentru a descoperi complici, urmand ca apoi sa fie ascultati,
gasiti vinovati si apoi pedepsiti
-opera lui Beccaria a influentat gandirea juridica penala din secolul al XVIII;
-s-a speculat mult in legatura cu Beccaria, acesta a scriind mai multe lucrari care nu au o insemnatate juridica, ca
era Montesqiueu;
-are la baza teoria contractului social;
Principiile de baza au stat si la baza elaborarii Declaratiei drepturilor omului
-au dus la daramarea unui sistem juridica si la punerea bazelor unui sistem nou care este si astazi de actualitate.
Principiile cuprinse in lucrarea “Despre delicte si pedepse”
1.Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor si necesitatea elaborarii unui corp de legi scrise clare si
accesibile, asa luand nastere principiul legalitatii.
Acest principiu a fost preluat in Declaratia drepturilor omului si cetateanului in art. 8 si a fost preluat apoi de
toate legislatiile penale din statele avansate.
Acest principiu consta in:
- faptul ca cetateanul nu putea fi limitat in drepturile sale individuale decat prin vointa legiuitorului;
- Cetatenii trebuie protejati impotriva abuzului puterii; Atunci puterea era exercitata discretionar, inclusiv
puterea judecatoreasca prin reprezentanti ai clerului, astfel fiind abuziva de cele mai multe ori.
- cetatenii trebuie sa cunoasca ce este permis si ce este interzis, de aceea trebuie sa existe un corp de legi scrise
clare si accesibile care sa stopeze abuzurile magistratilor.
2. Justificarea pedepsei prin caracterul retributiv, descurajant si prin urmare util pentru conservarea ordinii
sociale. La baza justificarii pedepsei trebuia sa stea ideea de liber arbitru, iar pedeapsa trebuia sa apara ca o justa
rasplata pentru delictul comis, de aceea trebuia sa fie proportionala cu gravitatea delictului.
3. Necesitatea elaborarii unor pedepse moderate dar sigure si prompte
-promptitudinea are un rol prohibitor asupra faptuitorului, avand un rol preventiv;
Beccaria considera ca violenta este contagioasa, aceasta probagandu-se foarte rapid.
4. Desfiintarea pedepsei cu moartea
- Beccaria este primul care a pus sub semnul intrebarii dreptul de a recurge la pedeapsa cu moartea, de aceea s-
a recurs la abolirea pedepsei cu moartea.
- se bazeaza pe teoria contractului social, plecand de la aceasta fictiune nu putem merge atat de departe incat sa
spunem ca individul in schimbul securitatii asigurate de stat a acceptat sa cedeze chiar dreptul sau la viata.
- Beccaria accepta in perioade de anarhie si dezordine, cand o persoana este lipsita de libertate si ar putea
reprezenta o amenintare pentru statul sau sau atunci cand un sir nesfarsit de crime nu ar putea fi altfel curmat decat
prin moartea persoanei care le savarseste poate fi admisa si ideea pedepsei cu moartea;
5. Introducerea sistemului acuzator in procedura penala, anume judecata si procedura sa fie publice. Beccaria
se pronunta expres impotrive procedurii in secret si a delatiunii precum si impotriva procedurii de la acea vreme de a
supune inculpatul la prestarea unui juramant.
6. Desfiintarea torturii ca mijloc de ancheta. Beccaria considera ca tortura este un mijloc de a il condamna pe
cel slab si de a-l achita pe sceleratul robust.
7. Necesitatea prevenirii delictelor. Beccaria aprecia ca este mai important sa previi decat sa pedepsesti. Statul
ar trebui sa fie mai atent sa gaseasca metode mai adecvate pentru prevenirea savarsirii de delicte, decat de pedepsire.

Actualitatea ideilor lui Beccalia

1.Principiul legalitatii – il gasim astazi in toate legislatiile penale, gasindu-l uneori expres reglementat in codurile
penale si in constitutie si desi nu se mai pune problema unor texte anacronice sau unor texte elaborate in limba latina,
problemele semnalate de Beccalia raman totusi de actualitate.
Necunoasterea dispozitiilor legale reprezinta si astazi o mare problema, fiind generate in principal de lipsa de
claritate a unor incriminari.
 2. Caracterul retributiv al pedepsei – a fost inlaturata prin scoala pozitivista, punandu-se mai mare accent pe
persoana infractorului, s-a constat ca si punerea la baza a sistemului juridic penal a ideii de periculozitate ca este o
greseala si noile idei se bazeaza pe liberul arbitru si pe gravitatea delictului.
3. Ineficienta pedepselor aspre si eficienta pedepselor care au aplicare certa – se confirma si astazi.
Rousseau arata ca oamenii vor fi mai intimidati de o probabilitate de 10% de a primi un an de inchisoare decat
de o probabilitate de 5% la suta de a primi 2 de inchisoare.
4. Pedeapsa cu moartea a existat in majoritatea statelor europene, dar problema revine in discutie ori de cate
ori sunt comise fapte extrem de grave. Legislatia statelor europene nu poate reveni la o asemenea pedeapsa, intrucat
statele s-au angajat la respectarea conventiei de a aboli pedeapsa cu moartea.
5. Din punctul de vedere al sistemelor procesual penale existente in prezent, exista o sciziune intre sistemul
acuzatorial (anglo-saxon) si sistemul inchizitorial (mixt ca majoritatea sistemelor utilizate in statele europene).
Sistemul inchizitorial – procedura de urmarire penala este secreta.
6. Desi este ilegala tortura si este condamnata de conventii internationale in fapt tortura continua sa fie folosita
ca mijloc de investigatie
7. in politica penala de astazi, prevenirea criminalitatii reprezinta o componenta esentiala, de aceea sunt
elaborate strategii si tactici ce vizeaza exact acest domeniu.
Desi lucrarea lui Beccaria s-a bazat mai mult pe intuitie decat pe un studiu stiintific, importanta ei este una
incotestabila pentru ca a reusit sa influenteze sistemele penale din sec XVIII si secolele urmatoare, unele idei au fost
preluate si au stat la baza scolii clasice a dreptului penal, alte idei au fost contrazise dar tocmai plecand de la aceasta
baza solida a existat un punct de reper pentru scoala pozitivista.
Cele mai de seama idei sunt cele privind certitudinii pedepsei in combaterea fenomenului penal si rolul
criminogen al unor institutii si practici, iar aceste idei au stat la baza elaborarii teoriilor privind reactia sociala.