Curs 14 ISDR

Evolutia dreptului in cea de a doua faza a regimului turco-fanariot

Pe fondul declinului ocup oto asupra t. r. in cea dea a 2a faza a reg turco fan, elaborarea dreptului a cunoscut o
cunoscuta semnificativa, elabornadu-se numeroase pravile si adoptandu-se numeroase legiuiri cu caracter special.
Legiurile adoptate in cea de a 2a faza, sunt in esenta lor feudale , insa spre deosebire de legiurile anterioare, prezinta
particularitati importante atat sub aspectul continutului cat si pe planul formei.

In primul rand, obervam ca ponderea cea mai insemnata in cadrul izvoarelor utilizate pt elaborarea acestor
pravile o au codurile burheze europene, codul civil francez din 1804 (Codul Napoleon), Codul Civil Austriac din 1811 ( are
model C.C. Francez). Alaturi de aceste coduri burheze, la elab pravilelor au fost avute in vedere si dispozitiiile dreptului
bizantin, precum si dispozitiile Legii tarii.

In al doilea rand, legiurile adoptate in cea de a 2a faza, se deosebesc de anterioare prin maniera de sistematizare
extrem de moderna apropiata de cea a codurilor burgheze europene. In ceea ce priveste forma lor, aceste legiuiri sunt
de regula elaborate in versiuni bilingve, anume in lb romana si neogreaca.

Legiuirile adoptate in cea de a 2a faza le clasificam in nomocanoane si legiuiri laice bizantine si legiuri romanesti.

Din prima categ mentionam : monocanonul lui Antim Ivireanul intitulat capetele de porunci, care este reeditat in
1785, prima editie fiind tiparita in 1714.

In traducerea din lb greaca in romana a lui Hexabiblului lui Constantin armonopolos, realizata de marele
paharnic Toma Kara.

Pr rom se impart in : pravile care nu au fost adoptate in mod oficial, ramanand la stadiul de lucrari cu caracter
privat, dar care prin valoarea continutului lor s-au dovedit extrem de utile si s-au aplicat in practica instantelor de
judecata si cea de a2a categorie: pravile care au fost promulgate in mod of de catre domn.

Din prima categ mentionam: Pandectele lui Toma Kara in 1806 din ord domnului Alexandru Moruzi, proiectata a
avea 3 parti, partea I: despre persoane, partea 2: despre lucruri, part 3: actiuni. Din acestea a fost realizata doar partea
1.

Manualul juridic lui Andronache Donici, elaborat la 1814, este primul cod civil roman, o lucrare extreeem de
valoroasa, foarte bine elaborata, atat pe planul continutului cat si pe planul tehnicii de reglementare, judicios
structurata, dar pe care domnul Mold Scarlat Calimat nu a promulgat-o oficial, din doua considerente:

-Andronache Donici era repez a miscarii carbunarilor, dezabuata de Scarlat Calima

-Andronache Donici se afla in rivalitate personala cu alti doi mai pravilisti ai epoci: Cristian Flechtenmacher si
Ananania Cuzanos( protejati ai lui Scarlat).

Legiuirile promulgate de catre domn.

Sunt de 2 categorii: legiuiri cu caracter de cod si a2a : legiuri speciale.]

Din prima categ: pravila pondiciasca, codul calimah si legiuirea caragiasi

 Pravila pondicioasca condica a fost elab in 2 versiuni: versiunea in lb romana( Mica randuiala juridica) si vers in
neogreaca( Sintagma Tion nomicon). Aceasta pravila a fost elab din porunca lui Alexandru Ipsilanti in 1775, insa dat
opozitiei imp otoman a putut intra in vig abia in 1780. Izv acestei pravile sunt: Legea tarii, Bazilicalele, jurisprudenta sau
povetele, doctrina juridica moderna: Montesqueio si Becaria, nu se cunoaste aut aceste pravile, dar autorul prezumptiv
este Enechita Vacarescu.

Aceasta pravila s-a aplicat de facto pana la adoptarea legiuiri caragia pana in 1818 si de iure pana la intrarea in
vig codului civil Al I Cuza(1865).

Adoptarea acestei pravile a intalnit op imp ot, deoarece prin intermediul sau se introduce un sistem procedural
si o organizare judiciara extrem de moderna in vederea evitarii imunitatii de jurisdictie de care se bucurau resortisantii
statelor europene in imp otoman, cu motivarea ca imp otoman este o tara islamica care se conduce dupa Sharia, iar
organiz judiciara si procedura sunt de esenta feudala.

Prin adoptarea acestei pravile s-a urmarit a se subl faptul ca tarile romane sunt crestine, ca nu sunt parti
integrale ale imp otoman, ci intentitati statale distincte, avand o organiz judiciara si un sist procedural la niv tarilor de la
apusul Europei.

Codul calimah se mai numeste si Condica Tivila a Moldovei. Este redactata din initiativa lui Scarlat Calimah, care
a decis in 1813 infiintarea unor comisii de juristi, insarcinate cu elaborarea acestei pravile. Pravila are doua versiuni: in lb
neogreaca ( promulgata de Scarlat Calimah in 1817) si versiunea in lb romana promulgata in 1833).

Pt elab in neogreaca, comisia de elab a fost alcatuita din Cristian Flechtenmacher , Anania Cuzanos si
Andronache Donici.

Pt vers romana, comisia a fost alcatuita din Cristian Flechtenmacher, Petrache Asachi si Damaschin Bojinca.

Izvoarele sunt: Legea tarii, dreptul bizantin, Codul Civil Francez si Codul Civil Austriac.

Codul este structurat in 2032 de art, are o parte introductiva cu 24 de art. , 3 parti principale, prima: Dritul
persoanelor, a2a dritul lucrurilor, a3a: Inmarginirile ce privesc dritul persoanelor dimpreuna cu al lucrurilor. Totodata
codul are si 2 anexe, continand regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei.

In acea parte introductiva exista o mentiune extrem de importanta, potirivt careia in materiile in care pravila nu
prevede , urmeaza a se aplica dispozitiile legii tarii, altfel spus legea tarii ramane dreptul comun in toate materiile.

Legiuirea Caragia: a fost elab din ord domnului T.R. I Gh Caragea la 1818 si a intrat in vig la 1819, autorii sunt
Atansie Cristopol si logofatul Nestor, acesta din urma era mare logofat al dreptatii in divanul domnesc si a fost primul
roman profesor de drept la scoala domneasca.

Proiectul legii intocmite a fost revizuit de stolnicii Constantin si Ionita Balaceanu. Lucrarea este structurata in 6
parti: primele 4-cod civil, part 5 –cod penal, partea 6-cod de procedura.

Primele 4 sunt despre obraze(materia persoanelor), despre lucruri( mat bunurilor), despre tocmeli( mat
contractelor) si despre daruri si mosteniri( mat liberalitatilor). A5a este despre vini si a6-a despre ale judecatilor.

Buuun..

Legiuirile cu caracter special: doua sunt mai importante: Sobornicescul Hrisov elab la 1785 din porunca domnului
Alexandru Macrovordat si ponturi sau urbarii- care reglementau relatiile dintre boieri si taranii clacasi , nr zilelor de claca
si nartul.
 Dintre aceste ponuturi : cel mai important- pontul boierescului- elaborat si promulgat in 1805 in timpul domniei
lui Alexandru Moruzi.

INSTITUTIILE

Institutia proprietatii: dreptul de proprietate evolueaza in aceasta perioada in directia degajarii proprietatii
feudale de stravechiul drept de folosinta al taranilor , proces inceput prin reformele lui Constantin Macrovordat,
trecerea de la conceptia proprietatii divizate de tip feudal la conceptul de propr absoluta, concept specific soc burgheze
si ep moderne, este prezenta in cuprinsul pravilelor adoptate in cea de a 2a faza a reg turco-fan. In sensul ca i pravile se
precizeaza ca atrib propr pot fi impartite intre 2 persoane dintre care una sa aiba dritul fiintei lucrului, iar cealalalta dritul
folosului lucrului , potrivit vechiului sistem, insa se precizeaza ca atrib propr pot fi reunite si asupra unei singure
persoane, iar atunci dreptul de propr este desavarsit sau absolut.

Aceeasi tendinta se degaja si din textele care prevad ca raporturile dintre boieri si tarani se stabilesc pe baza
unui contract de emfiteoza, asa cum precizeaza legiuirea Caragea, aceste raporturi nu mai au o baza reala , ci una
contractuala, aceasta inseamna o recunoastere indirecta a dreptului absolut de propr al boierilor asupra mosiilor lor.
Prin incheierea unui contract de emfiteoza prin care se transmite folosinta unei parti din mosie catre taranii clacasi, nu
se aduce nicio atingere dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra mosiilor lor.

Totodata dreptul absolut de propr al boierilor se extinde si asupra altor categorii de terenuri decat cele agricole,
pasuni, paduri fanete, ceea ce inseamna ca utilizarea acestor ter de catre tarani pt satisfacerea unor necesitati eco, este
conditionata de plata unei taxe-zeciuiala, ceea ce inseamna recunoasterea indirect a propr absolute a boierilor
exercitata asupra acestor categ de terenuri.

Prin interpretarea tendentioasa a unor institutii juridice, domnii fanarioti si-au propus sa desfiinteze drepturile
stravechi de proprietate, atat ale boierilor, cat si taranilor asupra terenurilor, in folosul clientelei lor politice. Astfel
domnul Scarlat Calimah cu ocazia discutarii proiectului calimah, in sfatul de obste al tarii, pretindea ca la origine, toate
pamanturile au apartinut domnului si ca atare nu poate exista propr privata asupra pamantului, decat in baza unui
hrisov de danie domneasca, astfel incat toate pamanturile stapanite fara hrisov de danie, urmau sa treaca in stap
domnului, in calitatea sa de titular al lui dominium eminens.

Sfatul de obste al Moldovei a respins aceasta interpretare aratand ca potrivit legii tarii, sunt pamanturi domnesti
numai terenurile pustii si pustiite, dar chiar si daca am admite ca la origine toate ter au fost domnesti si au ajuns in stap
unor boieri sau in stap taranilor fara hrisov de danie, ele au intrat oricum in propr acestora, potrivit bazilicalelor, prin ef
uzucapiunii de 40 de ani, care se aplica si imobilelor domnesti.

Materia persoanelor.

In pravile, clasificarea persoanelor se face dupa noroc, in slobozi, robi si sloboziti. Sunt oameni liberi si taranii
clacasi care lucrau pe mosiile boierilor, denumiti in pravile” locuitori”,

legislatia adoptata in aceasta perioada da expresie interesului boierilor de a spori numarul zilelor de claca, astfel
praviliceasca condica prevede un minimum de 6 si 12 zile de claca pe an, iar legiurea caragea de minim 12 zile an, dar cu
un nart sporit, asistam in aceasta perioada si la cresterea impresionanta a scutelnicilor si postslujnicilor, adica cei ce ce
se aflau in stare de dependenta persoanala fata de boieri si nu aveau obligatii fiscale fata de stat.
 un hrisov dat in 1814 in T. R. arata ca niciun judet nr scutelnicilor si al postslujnicilor nu poate fi mai mare decat
numaru birnicilor. In ceea ce ii priveste pe robi, acestia erau asimilati lucrurilor, insa se bucurau totusi de o capacitate
juridica limitata in vederea asigurarii unor interese economice ale proprietarilor lor, spre ex: robii puteau sa apara ca
reprezentanti ai stapanului in rap cu alte persoane. Exista ca un el de noutate dispozitii ref la persoanele juridice, care
sunt structurate in capitole distincte, fapt explicabil prin aparitia primelor societati comerciale pe fondul dezvoltarii fara
de precedent a productiei si schimbului de marfuri.

Aceste soc com sunt numite “tovarasii” in pravilniceasca pondica si legiuirea caragea si persoane moralicesti in
codul calimah. Totodata in Codul Calimah si in Legiuirea Caragea sunt regelementate anumite aspecte privind tovarasiile
negutatoresti, anume formarea capitalului social, adm societatii, raspunderea asociatilor si impartirea castigurilor,
precum si stingerea tovarasiei.

MATERIA FAMILIEI

Toate aceste institutii sunt reglementate in mare masura plecand de la disp dr bizantin.

Rudenia putea fi duhovniceasca sau rudenie de sange, aceasta din urma sub intreita linie, spune Codul Calimah.

Suitoare dreapta linie(ascendenti), coboratoare dreapta linie( descendenti) si laturalnica linie( colaterali).

Leg Caragea spune ca rudenia de sange este tot de 3 feluri: de sus, de jos si de alaturi.

Sunt interzise casatoriile intre crestini si necrestini, precum si intre slobozi si robi. Copiii rezultati din relatia
dintre o persoana sloboda si un rob erau oameni liberi, legiuirea Caragea admite in mat casatoriei si asa numita
separatie de corp a sotilor( in fapt).

Zestrea – s-a prevazut regula pretuirii bunurilor miscatoare (mobile) cu exceptia robilor si animalelor, cu efectul
ca in cazul inapoierii zestrei, sotul trebuie sa raspunda pt valoarea fixata in momentul pretuirii si nu in moemntul in care
trebuie sa restituie zestrea.

In pravilniceasca condica, se prevede o exceptie in sensul ca in ceea ce priveste robii, sotul trebuie sa restituie la
inapoierea zestrei acelasi numar de robi cu cel mentionat in foaia de zestre.

Adulterul sotiei era destul de aspru sanctionat , in sensul ca ea pierdea zestrea care trecea in propr sotului si in
plus , sotia adultera era inchisa in manastire.

In codul Calimah se prevedea ca daca din casatorie nu au rezultat copii, intreaga zestre ii revine sotului, iar daca
acesta nu isi ia sotia din manastire timp de 2 ani, era ramane inchisa in manastire pe tot restul vietii, legiuirea Caragea
restrange dreptul sotului la jum din zestre, iar sotia nu mai poate ramene inchisa in manastire, ba mai mult se prevede si
sancionaarea sotului vinovat. In ceea ce priveste obl de inzestrare codul Calimah, prevede ca ea revine parintilor si
bunicilor, iar legiuirea Caragea prevede ca aceasta obligatie revine fratilor/

Sunt reglementate si institutii noi, moderne, dupa modelul celor europene: inst tutelei- epitropie, curatelei-
curatorie, domnul Scarlat Calimah infiinteaza judecatorii epitropicesti, instante de tutela, pe langa episcopiile din Roman
si Husi si o episcopie epitropiceasca pe langa episcopia din Iasi.

Institutia adoptiei- infiere. Sunt reglementate pe principii moderne si sist rasp civile si sist rasp penale, la baza
ambelor forme de raspundere sta principiul rasp persoanale.
 Praviliceasca condica dispune ca sotia nu raspunde pentru datoriile ,actele si faptele de comert fapuite de sot si
nici pt faptele penale ale acestuia comise fara participarea ei. La fel nici parintii nu raspund pentru actele , faptele de
comert si infractiunile savarsite de copiii lor,Daca acestia sunt majori si nu se mai afla in intretinerea lor.

Mat succesunior

Most putea fi deferita potrivit legii adica fara testament (ab intesta ) sau pe baza testamentului intocmit de
defunct (mostenire testamentara)

Most legala – au vocatie succesoraal cele trei categorii de rudenie de sange pana la gradul 8 inclusiv si sotul
supravietuitor. Daca el vine in concurs cu copiii, dobandeste o cota virila cat a unui copil, insa nu in proprietate ci in
uzufruct. Daca sotul supravietuitor vine in concurs cu copii ai defunctului dintro casatorie anterioara sau alte categorii de
rude de sange, dob o cota de o sesime pana la o treime in proprietate!

Daca nu exista rude de sange, sotul supravietuitor dob intreaga mostenire, iar daca nu exista sot supravietuitor,
succesiunea se declara vacanta si va fi culeasa de catre stat.

Mostenirea robului fara de mostenitor revine stapanullui acestuia. Toate legiuirile adoptate in cea dea doua faza
a reg fanariot consacra rezerva succesorala denumi partea legitima si trimiria, adica asa numita parte a sufletului, adica o
treime din mostenire care era destinata cheltuieilor de inmormantare si de pomenire a defunctului.

Intre legislatia intre cele doua tari romane exista si unele deosebiri in aceasta materie a succesiunilor, astfel:

- Codul calimah prevede ca succesiunea se deschide si in cazul mortii civile a persoanei pe care o numeste
moarte politiceasca. Totodata pravilniceasca pontica si legiuirea caragea raman consecvente traditiei si
consacra privilegiul masculinitatii , precum si dreptul de protinis al barbatilor in ceea ce priveste bunurile
mostenite. Insa toate pravilele si cele din tr si cea din md, prevad ca fetele ce au fost inzestrate nu pot
cere sinisphora – cuv grecesc ( in latina inseamna polatio dotis – raportul bunurilor dotale, adica
aducerea bunurilor dotale la masa succesorala si nici nu pot fi oblig la acest lucru).

- Codul calimah prevede ca acei copii din afara casatoriei – copiii naturali au drept de mostenire la averea
parintilor lor chiar in concur cu copiii legitimi, insa legiuirea caragea, in spiritul traditiei romane confera
copiilor naturali vocatiei succesorala doar la mostenirea mamei.

Era reglementata institutia dezmostenirii sau exheredarii, care se putea face pt motive intemeiate si
determinate, de asemenea e regl most testamentara ce se defera pe baza test intocmit de defunct, fie in forma scrisa si
atunci se num diata, fie in forma orala in prezenta a 5 martori, ei putand consemna in scris ultima vointa a testatorului.
Codul calimah exclude din cat martorilor la testament anumite pers , cum ar fi robii, femeile si saracii.