Cursul 13 ISDR

Dreptul in Transilvania-Principat autonom dependent de Turcia

Dupa caderea si disparitia Ungariei la Mohaci, dieta Trans intalnita la Timisoara in aug 1450 a hotarat ca pe
viitor, Transilvania se va conduce dupa legi proprii , iar legile din Ungaria isi inceteaza aplicabilitatea in Transilvania, cu
exceptia tripartitului lui drebecen, se mentine tot odata si trium nationum ca un obiect public discriminatoriu al
Transilvaniei.
Pe fondul acestui vid legislativ, in per prin dep de Turcia, dieta Trans a adoptat un numar impresionant de legi,
astfel incat la un mom dat s-a simtit nevoia sistematizarilor in ordine cronologica si incorporarii lor in culegeri sau colectii
de legi.
Prima culegere a fost elaborata in timpul domniei celor doi principi Racoti si cuprinde legile adoptate de dieta
intre 1450-1653- aprobate constitutiones regi transilvanie et partium ungarie et isde manexarum
A doua culegere de legi a fost elab in domnia lui Mihai Hapoti si cuprinde leg adoptate de dieta din 1654 pana la
sf ep princ dep de Turcia. Aceasta colectie s-a numit COMPILATE CONSTITUTIONES REGNI TRANSILVANIE ET PARTIUM
UNGARIE E ISDE MANEXARUM, ulterior cele doua culegeri au fost reunite intr-una singura denumite APROBATE ET
COMPILATE CONSTITUTIONES.
In cadrul acesteia, legile sunt grupate dupa 2 criterii, crit cronologic si crt dom de aplicare, dupa cum urmeaza:
-organizarea de stat , privilegiile feudalilor, procedura de judecata si diverse probleme administrative.
Toata leg adoptata pe timpul princ dep de Turcia este patrunsa de tendinta promovarii intereselor celor 3
natiuni privilegiate si ale celor 4 religii recepte. Foarte amanuntita este reglementata situatia juridica a taranilor iobagi si
precum si obligatiile lor fata de nobili, fata de biserica catolica, fata de stat, situatia sociala si nationala cunoaste in acest
context o inrautatire semnificativa, taranii romani fiind considerati tolerati si suportati pro tempore.
Pe de alta parte este semnif utiliz in cuprinsul acestei colectii de legi a cuv “regnum” care la epoca respectiva
insemna o organizare statala de sine-statatoare= stat suveran.
Alta culegere de legi o repr Statutele municipale sasesti- sunt codificate normele de drept scris si cutumiar ale
oraselor sasesti, aceste statute au fost adoptate in adunarile sasilor intre 1570-1580 si apoi aprobate de principele
Transilvaniei la 1583. Acestea cuprind in principal norme din materia obligatiilor , ceea ce atesta faptul ca productia si
schimbul de marfuri la nivelul oraselor sasesti cunoscusera o dezvoltare semnificativa.
Alte culegeri de drept au fost Statutele Odorheilor si... adoptate in virtutea autonomiei locale de care se bucurau
aceste unit adm teritoriale.

Organizarea de stat si dreptul in Transilvania in timpul dom habsburgice

Dupa esecul imp otoman, la 1863, asistam la o contra ofensiva habsburgica in caddrul careia Trans este ocupata
de trupele austriece si devine in 1868- vasala a Austriei, situatie pe care dieta Transilvaniei intrunita la Fagaras o accepta
sub conditia ca si pe viitor alegerea principelui Transilvaniei sa se faca potrivit vechilor reguli. Acest statut este
recunoscut prin Diploma Leopolina din 1861, iar pe plan international prin Tratatul de pace de la Karlovitz 1869.
Imparatul Austrei se obliga prin Diploma leopoldina sa resp tratatul Trans, insa in 1869 Mihai Apafi al II-lea
renunta la dr sale princiare asupra Trans in fav imp Austriei, creandu-se astfel o uniune personala intre Austria si
Transilvania, in sensul ca imp Austriei este si principe al Transilvaniei.
 In 1872 prin pragmatica sanctiune se stabileste ca alegerea principelui Trans se va face potr acelorasi reguli care
guvernau succesiunea la tr Austriei. Trans era adm in numele imp de un guvernator- presedinte al deputatiei tarii, iar
armata din Transilv. Era condusa de un general care uneori indeplinea si funct de guvernator, caz in care se numea pres
al Guvernului. Functiona in vechiul cons intim al principelui, un guvern provincial denumit Guvernium-aflat sub suprav
cacelariei de la Viena, in cadrul careia se infiinteaza la 1865 o camera unica transilvana. Functionau comisariatul tarii
care coordona aproviz armatei din Transilvania si tezauratul care adm finantele Transilvaniei.
In epoca dom habsburgice in Trans, intervin o serie de el noi pe planul organizarii bisericii- politica habsburiglor
dusa in spiritul regulii divide et impera, constand in amagirea sperantelor romanilor de a li se recunoaste drepturile
politice sub conditia unirii bisericii ortodoxe romane cu Roma, biserica unita fiind recunoscuta ca bis recepta a Trans, iar
nat rom ca a 4a nat a Transilvaniei alaturi de cele 3 nat privilegiate.
Increzatori in promis imp Austriei, o parte dintre ep ortodocsi din Trasn impreuna cu ep Atanasie si Teofil Anghel
au hot in Sinodul de la Alba Iul din 1867 unirea bis ort din Trans cu Roma, unire confirmata de imparatul Leopold printr-o
dipl leopolddina, prin care preotii reuniti erau scutiti de obl iobagesti, scutire pe care Leopold a extins-o in 1861 si asupra
taranilor uniti cu Roma, insa aceasta diploma din urma nu s-a aplicat fiind respinsa de dieta Trans.
Fruntasii bis reunite din Trans, in special mitropolitul Ioan Neochentie Micu au luptat pt recunoastrea dr promise
si in sepcial pt recunoasterea nat romane ca nat a Trans.
Imparateasa Maria Tereza printr-un rescript imperial din 1864 a dat curs acesotr cereri , insa dieta Trans a facut
o intrepretare restrictiva a rescriptului spunand ca recunoasterea este valabila numai pentru nobili si pentru clerici, si nu
ca o natiune distincta, ci ca lipituri la cele 3 natiuni privilegiate.

Elementele care compun sist de drept al Transilv in ep dom habs

Toate legiurile feudale aplicate anterior in Transilvania pana la instaurarea dom habs, unio triorum nationum ,
Drepecen , aprobate c c, au cont sa se aplice si dupa instaurarea dom austriece, fiind recunoscute de Austria prin art 1
din dipl leopoldina din 1861.
Prin rez alvintiana din 1693, se infiinteaza in calcul cancelariei aulice de la Viena, o camera aulica transilvana prin
intermediul careia se exercitau suprav si controlul asupra guv prov al Transilvaniei.
Pragmatica sanctiune adoptata in 1722 stabileste ca aceleasi reguli care guv succesiunea la tr Austriei vor
guverna si succ la tr Transilvaniei.
In ceea ce priv sit taranilor iob, dieta trans din 1814 fixeaza 4 zile de munca pe saptamana pt iobagi si 3 zile pentr
jeleri. Imp Maria Tereza print-un rescript dat in 1867 stab un nr maxim de 4 zile munca pt taranii fara vite si max 3 zile pt
cei cu vite.
Totodata nob Trans erau invitati sa nu mai faca abuzuri asupra taranilor iobagi, insa acest rescr imperial nu s-a
apl in Trans, fiind respins de dieta.

REGIMUL TURCO-FANARIOT

A fost instaurat in Moldova in 1711, in T.R 1717 si a durat pana la rev lui Tudor Vladimirescu pana la 1821. In
cadrul rev sale istorice, regimul turco-fanariot a cuprins 2 etape:
-de la inst regimului , dupa mazilirea lui Dimitrie Cantemir, resp Const Brancoveanu si pana la Pacea de la
Puciuka 1864
 -puciukta kainargi 1774 pana la rev lui T. Vladimirescu
Reprezinta apogeul dom otomane asupra pop romane, domnii sunt numiti de catre Poarta si sunt integrati in
sist adm otoman, fiind asimilati pasilor cu 3 puiuri, ei sunt recurati din randul el fanariote, durata domniilor este f mica,
2, 2 ani jumate , existand practica mutarii domnilor dintr-o tara in alta. Imp otoman instaureaza as tarilor romane un
monopol absolut in priv com exterior- tarile rom sunt obligate sa exporte numai in imp otoman si cu pretul de
Domnii fanarioti devin un fel de arendasi ai tarilor romane, fiind preocupati exclusiv de recuperarea investitiilor
facute pt dob domniei, de procurarea sumelor necesare pt o noua investire, de imbogatire aproprie si de imbogatire a
clientelei lor politice.
Faza a 2a a reg turco fanariot inseamna inceputul deaderii ocup otomane asupra tarilor romane, Rusia
afirmandu-se ca putere protectoare asupra tarilor romane, alaturi de Turcia care ramane puterea suzerana, sub
pretextul apararii crestinismului ortodox, Rusia urma sa isi impuna influenta in dauna imperiului otoman.
Inseamna si inlaturarea monopolului otoman asupra comertului exterior al tarilor romane, acestea afirmandu-se
in cadrul circuitului eco european ca un mare exportator de cereale si alte produse agricole.
In acest context, boierii devin tot mai interesati in sporirea productiei agricole, prin metode extensive, sporirea
numarului zilelor de munca.

Evolutia dr in prima faza a reg turco-fanariot.

Prima faza a reg t-f este epoca in care dom otomana atinge apogeul, activitatea legislativa in aceasta perioada
nu este una semnificativa, totusi sunt adoptate o serie de pravile noi si anume nomocanonul lui Gheorghe din
Trapezund, intocmita in limba greaca in 1730 in T.R. din porunca domn. Macrovordat , continutul sau cuprinde drept
canonic.
Manualul de legi intocmit de marele paharnic Mihai Frotimo din porunca d-lui Stefan Racovita este o lucrare ce
cuprinde atat drept laic cat si drept canonic, structurata in 3 volume , dispozitiile fiind sistemtizate pe ramuri si institutii
de drept, iar in ceea ce priveste dreptul laic, mentionam aparitia pentru prima data a unor dispozitii de drept comercial,
dovada faptului ca noile relatii de tip capitalist erau in plin proces de afirmare, izvoarele acestei pravile sunt bazilicalele,
nomos ghiorghikos , sintagama alfabetica a lui Matei Vlastares, Haxabiblul lui Constantin Harmeneopolos si Legea Tarii.
Afirmarea influentei Rusiei asupra tarilor romane se materializeaza pe planul procesului de elaborare a dreptului
prin traducerea din lb rusa a instructiunii a Ecaterinei aII-a, una dintre cele mai imp el al sist de drept tarist. Insa
elementul central al evolutiei dreptului in prima faza a regimului turco-fanariot il reprezinta reformele lui Constantin
Macrovordat. Costel Macrovordat a fost cel mai important domn fanariot din prima faza a acestui regim. El a dominat
scena politica a tarilor romane cu cele 10 domnii ale sale, 6 in T.R. si 4 in Moldova, totalizand 22 de ani de domnie, un
record neegalat de niciun domn fanariot. Macrovordat era o persoana extrem de erudita care a condus tarile romane in
spiritul absolutismului iluminat si a realizat reforme extrem de importante care au dus la modernizarea statului si
inlaturarea structurilor de tip feudal.
Reformele pe care Macrovordat le-a facut intre 1740-1762 au fost publicate si in revista Mercur de France, astfel
incat ele au fost aduse la cunostina intregii Europe, asezamantul din 1740 cuprinde urm dispozitiuni:
-reforma bisericii- scutirea de dari a preotilor si manastirilor, limitarea dreptului de judecata a acestora si
introducerea epitropiilor manastiresti pentru administrarea averilor manastirilor. Deoarece f multe manastiri din t.r erau
inchinate manastirilor grecesti de la muntele Atos, iar clerul grecesc realiza o serie de abuzuri in administrarea bunurilor
manastirilor din tarile romane.
 -reforma statutului juridic al boierilor- calitatea de boier decurge din slujba indeplinita in cadrul aparatului de
stat si nu din exercitarea dreptului de propr asupra unei mosii.
Din pct de vedere al slujbei pe care o indeplineau in ierarhia statala, Macrovordat imparte boierii in 2 categorii:
--boierii veliti ( intra marii dregatori si urmasii lor denumiti neamuri)- sunt scutiti de orice impozit
-boierii mazili – sunt scutiti doar de o parte din dari
-reforma administrativa: se numeste la conducerea fiecarui judet si tinut doi ispravnici, unul cu atrib adm ,
celalalt cu atrib judiciare. Este un prim pas spre separarea puterilor in stat. de asemenea Macrovordat introduce
sistemul renumerarii tuturor dregatorilor, creandu-se in acest sens un fond special denumit Casa rasurilor.
-reforma fiscala- fata d enr mare de dari si impozite, Macrovordat procedeaza la simplificarea sistemului fiscal,
suprima unele dari si le contopeste pe toate celelalte intr-una singura denumita “sama obsteasca”, platibila in patru
sferturi. Sub urmasii lui Macrovordat cuantumul acestei dari a crescut ajungand la 12 sferturi.
-reforma sociala: la inceput pozitia lui Macrovordat a fost una retrograda, Macr a interzis stramutarea taranilor
de pe mosii, a introdus obligatia acestora de a munci pt boieri, precum si noi prestatii , fara a preciza nr lor si numarul
zilelor de prestatie. Aceste prevederi au generat in anii urmatori un fenomen de dejenie in masa, astfel in 1741-1746
asistam la injumatatirea numarului vilnicilor ceea ce ameninta baza fiscala a statului. Foarte multi taranai fugeau cu
precadere la S Dunarii, in imperiul otoman, unde in mod paradoxal obligatiile fiscale nu erau atat de mari ca in tarile
romane.
La 1 martie 1746 Costel Macrovordat a dat un asezamant prin care a prevazut iertarea de rumanie a acelora care
se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate in acest sens de catre divanul romanesc , taranii fugiti se puteau
stabili pe orice mosie, iar stapanii nu ii mai puteau urmari, totodata ei erau scutiti de dari timp de 6 luni, iar apoi plateau
5 taleri in 5 dale in 4 sferturi, aveau obligatia de a lucra pt boieri un numar de 6 zile pe an si de a da dijma la produsele
obtinute de pe terenurile pe care le cultivau. Acest asezamant avea insa un viciu juridic despre care unii autori spun ca a
fost intentionat, nu preciza data pana la care taranii fugiti trebuiau sa se intoarca pe mosie pentru a beneficia de
pevederile asezamantului, ca atare si mai multi tarani au fugit dupa 1 martie 1746, ca sa se poata intoarce si sa poata
beneficia de prevederile asezamantului , atunci la 5 aug 1746, Macrovordat a dat un nou asezamant stabilind ... stapanii
lor fiind obligati sa ii elibereze fara plata sau dac anu acceptau taranii se puteau rascumpara platind 10 taleri.
La 1 iunie 1749, pe cand era domn al Moldovei Const Macrovordat a dat un alt asezamnt privind eliberarea
gratuita si neconditionata a tuturor vecinilor.
Prin aceste reforme Macr a desfiintat starea de dependenta de tip feudal in agricultura, facand un pas important
inainte in directia modernizarii statului si afirmarii productiei de tip capitalist, insa starea de dependenta feudala nu a
fost complet inlaturata, au continuat sa existe categoriile scutelnicilor si poslusnicilor, persoane care se aflau in
continuare in dep de tip feudal, in sensul ca ei plateau dari nu numai catre boieri nu si fata de stat;. scutelnicii sunt cei
care munceau pe la curtile boieresti indeplinind activitati care necesitau o anumita calificare , iar poslujnicii erau
persoane care lucrau la curtile boierilor, dar indeplineau activitati necalificate.
Prin ref lui C Macrovordat, asistam doar la o modificare formala a statutului taranilor , in sensul ca taranii devin
tarani clacasi- baza egala dintre tarani si boieri este intocmita printr-o conventie incheiate intre boieri si taranii clacasi,
care are insa caracterul unui contract de adeziunea a taranului clacas, aceste putand negocia clauzele, datorita
discrepantei majore de natura eco si sociala intre parti, prin urmare de facto situatia taranilor clacasi s-a inrautatit,
atunci domnii fanarioti au dat o serie de hrisoave numite- urvarii in care au stabilit numarul maxim de zile de claba,
precum si nartul- cantitatea de munca care trebuia prestata intr-o zi de clapa, tot prin aceste urbarii se prevedea ca
taranii clacasi, aidoma taranilor dependenti nu putea parasi satul pana nu isi indeplineau obligatiile asumate prin
invoiala incheiata cu boierul, iar daca faceau , boierul ii putea readuce in sat prin forta de constrangere a statului