Cursul 15 ISDR

Dispozitiile legiurilor adoptate in cea de a 2a faza cu privire la materia OBLIGATII

Spre deosebire de prav anterioare, leg Caragea prevede multe dintre principiile de baza ale contractelor, iar
codul calimah dezvolta o adevarata teorie generala a obligatiilor, consacrand ca izvoare de obligatii Legea, Tocmeala
(contractul) si vatamarea pricinuita cuiva( delictul).

Ambele legiuiri clasificau tocmelile dupa forma lor in scrise si nescrise( prin viu-grai), iar Codul Calimah mai
distinge intre tocmelile sau contractele unilaterale si cele bilaterale sau sinalagmatice in functie de efectele lor.

Contractele unilaterale sunt cele care produc efecte( genereaza obligatii) doar in sarcina uneia dintre partile
contractante (contractul de imprumut) , iar contractele bilaterale sunt cele care pera contrario genereaza obligatii in
sarcina ambelor parti contractante. –contractul de vanzare.

Conditiile de existenta si validitate ale contractelor erau: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

Capacitatea era denumita “vrednicia persoanelor” fiind reglem amanuntit in Codul Calimah, unde se afirma
principiul ca “tot omul se socoteste vrednic de a isi castiga driduri, insa dupa randuielile hotarate de catre legi”. Aceste
legi restrangeau capacitatea in functie de anumite discriminari de tip feudal, atat pt drepturile politice , cat si pentru dr
civile. Erau considerati nevrednici, lipsiti de cap de a contracta, aceia care fusesera condamnati pentru o infractiune
grava pe tot timpul executarii pedepsei.

Consimtamantul – potrivit Legiuirii Caragea, consimtamantul trebuia sa fie lipsit de “sila si viclesug”, iar in ceea
ce priveste obiectul- Codul Calimah prevedea ca obiectul contractului trebuie sa fie in comert, adica in circuitul juridic
civil.

Cauza- Legiuirea Caragea reproduce dupa modelul lui Napoleon, principiul cauzei ilicite, potrivit cu care
“tocmeala impotriva pravilelor si naravurilor celor bune nu se intocmeste”.( pp cauzei ilicite si imorale)

Reglementarea propriu-zisa a contractelor, praviliceasca pondica contine numeroase dispozitii privind contractul
de imprumut, iar codul calimah si legiuirea Caragea cuprind dispozitii referitoare la celelalte contracte: vanzarea,
donatia, schimbul, comodatul ,depozitul, mandatul, arenda, emfiteoza, chezasia si zalogul.

Contractul de vanzare- este reglementat amanuntit atat in legiurea caragea cat si in c calimah, corespunzator
nivelului de dezv la care ajunsese relatiile de tip capitalist. Din punct de vedere al formei- vanzarea se putea realiza in
forma scrisa ( ceruta in legiuirea caragea atunci cand vanzarea avea ca obiect imobile si robi) sau forma orala.

( erau instituite anumite incapacitati la instrainare, ecumenii nu puteau vinde averile manastirilor pe care le
adm, de asemenea la cumparare- necrestinii nu aveau dr de a cumpara mosii, aceste intedictii sunt prevaz in codul
calimah)

Era reglementata si anularea vanzarii-“stricarea vanzarii” pentru leziune- atunci cand pretul vanzarii era mai mic
de jumatate din valoarea de circulatie a bunului vandut- “lezio aenomis” din vremea lui Justinian. Vanzarea putea fi
mentinuta daca cumparatorul completa diferenta respectiva.

Cotractul de donatie- donatiile erau denumite daruri in ambele legiuiri si erau prevazute cauze de revocare a
donatiilor, erau reglementate darurile de logodna, darurile de dinaintea nuntii si cele din a2a zi de dupa nunta.

1
 Contractul de imprumut- pravilniceasca pondica reglementeaza in detaliu acest contract, stabilindu-se
obligativitatea formei scrise ceruta validitatea- prezinta mentiunile pe care inscrisul trebuia sa le cuprinda, precum si
necesitatea prezentei a cel putin 3 martori pentru a se evita o eventuala tagaduire ulterioara a inscrisului de catre
debitor. Daca debitorul nu platea la scadenta, creditorul se adresa instantei care stabilea , in cazul in care imprumut era
garantat cu zalog, vanzarea bunului zalogit lamezat ( la licitatie publica), creditorul urmand sa se indestuleze din pretul
obtinut. Daca imprumutul era garantat cu garanti personali denumiti” chezasi”, acestia aveau beneficiul de discutiune.

Legiuirea caragea introduce dupa modelul codului Napoleon, un concept nou , nemaiintalnit- conceptul de
cambie- denumita si polita sau carte de imprumutare. Toate legiuirile admiteau existenta dobanzii la sumele datorate si
nerestituite , dobanda fiind fixata la maxim 10% pe an cu interzicerea anatocismului(dobanda la dobanda), insa aceasta
reglementare nu a oprit practica dobanzilor camataresti, ba mai mult decat atat s-a conturat practica tinerii la munca a
taranilor debitori de catre creditorii lor in contul dobinzilor la sumele imprumutate.

Un contract foarte amanuntit in pravila –contractul de arenda. De asemenea si inchirierea imobilelor, acestea
fiind tot atatea varietati ale lui “locatio rei”0locatiunea unui lucru)

Legiuirile prevad acordarea dreptului de protimis copartasilor atunci cand se arendeaza sau se inchiriaza un bun
stapanit in indiviziune. Arenda la randul ei are mai multe varietati regl in pravile- contractul de emfiteoza si contractul de
claca.

Sunt prevazute in amanunt obligatiile taranilor clacasi fata de mosie, bijma care acestia trebuie sa o plateasca la
tarla, numarul zilelor de claca, interdictia de a cladi, de a defrisa, de a aduce imbunatatiri cu privire la supr arendate fara
acordul proprietarului, specificandu-se totodata vechile monopoluri de tip feudal pe care boierii le aveau pe mosiile lor.

Se prevedea totodata ca gospodaria , casa si pamanturile defrisate care au apartinut taranului clacas fugit de pe
mosie sau decedat fara mostenitor legal , se cuveneau stapanului mosiei respective.

MATERIA DREPTULUI PENAL

Infractiunile sunt denumite” vini” si se clasifica dupa acelasi criteriu al gravitatilor in “vini mari “ si “ vini mici”, iar
conceptul de infractiune este in continuare legat de persoana infractorului.

Ca un el de noutate- sunt introduse dispozitii ce vizau oprirea abuzurilor slujbasilor domnesti, spre pilda
Praviliceasca Pondica incrimineaza abuzul de putere al judecatorilor fata de impricinati , precum si abuzul de putere al
ispravnicilor fata de locuitorii judetelor. Este totodata incriminata luarea de mita de catre judecatori, precum si
nedreapta luare , fapta savarsita de ceilalti functionari ai instantelor.

O alta categorie de infractiuni regl amanuntit este aceea a infactiunilor indreptate impotriva savarsirii justitiei ,
in legatura cu noul sistem probator introdus in justitie. Ex: sunt aspru pedepsite plastografierea, mai grava daca actul
este un inscris oficial, precum si marturia mincinoasa, cei condamnati pentru aceasta fapta fiind trecuti intr-o condica a
siretilor( care este un inceput de cazier judiciar).

2
 Totodata este incriminat si traficul de influenta.

In materie comerciala: este sanctionata ca fapta penala- fapta celor care pretextau in mod fraudulos ca sunt in
incetare de plati( faliment) pentru a se sustrage de la plata datoriilor de catre creditorii lor). Ca un el de progres este
accentuarea raspunderii personale atat in privinta despagubirilor penale, cat si in privinta despagubirilor civile, de
asemenea este realizat un oarecare progres in ceea ce priveste sistemul de dozare a pedepselor, spre pilda in legiuirea
caragea se face distinctie pe plan sancionator intre omorul cugetat si omorul necugetat.

Organizarea instantelor de judecata si dreptul procesual

Instantele se constituie ca organe colegiale, ierarhizate si specializate in cadrul unui sistem modern introdus prin
Pravilniceasca Pondica.

Prima instanta era Judecatoria “Dupa la judete”, compusa dintr-un judecator, un logofetel(grefier) pentru
tinerea pondicilor,s lujitori pentru treburile marunte ale instantei ( aprod si agent procedural).

Ispravnicii aveau dreptul de a judeca fie singuri, fie alaturi de judecatorul instantei respective.

Al doilea nivel: Departamenturile: la Bucuresti existau doua departamenturi: unul de 8 jud, celalalt de 7 jud. La
Craiova funct o judecatorie compusa din 4 boieri judecatori, avand competenta in materie civila, iar la Iasi functiona
departamentul al doilea pentru pricinile civile mai mici si divanul judecatoresc pentru pricinile civile mai mari.

In materie penala: la Bucuresti: departament al vinovatiilor “ criminalion”

-la Craiova o instanta similara: instanta similara din 3 boieri judecatori

-la Iasi: un departament al afacerilor criminale.

In privinta litigiilor cu extraneitate : in T.R un departament al strainelor pricini, in Moldova “departamentul

treburilor straine”.

Al treilea nivel: Departamentul venitilor boieri, iar in oltenia Divanul olteniei de la Craiova: judecau in prima
instanta litigiile dintre boieri, ca instanta de apel : apelurile impotriva celorlalte departamenturi.

Al 4-lea nivel: Divanul Domnesc- instanta suprema prezidata de catre domn.

PROCEDURA DE JUDECATA

-se fac pasi importanti in privinta modernizarii acesteia, astfel in afara procedurii obisnuite sunt introduse
proceduri speciale: procedura executarii silite prin vanzarea lamezat a bunurilor falitului , procedura falimentului in
procedura comerciala si procedura cambiala.

De asemenea se introduce obligativitatea motivarii hot jud si redactarilor i forma scrisa, se introduce sistemul
reprezentarii in justitie prin mandatare – vechili, sau prin avocati-vechilii de judecati.

De asemenea se introduc anumite termene de prescriptie pentru promovarea actiunilor, si totodata se

perfectioneaza sistemul cailor de atac.