Gradul de disociere al unui gaz ideal ale cărui molecule sunt alcătuite

din n atomi

Definiţie: Gradul de disociere al unui gaz ideal (notat cu α) reprezintă raportul dintre
numărul de molecule care au disociat in atomi şi numărul iniţial de molecule.
N disociat
N N 
  disociat  Avogadro  disociat  disociat   0
N0 N0 0
N Avogadro
Practic, dintr-o moleculă disociată se obţin n atomi. Deci,
 atomi  n   disociat  n    0 şi numărul de molecule rămase nedisociate este diferenţa
până la numărul iniţial de molecule: molecule  0  disociat  0 (1   ) . În final, numărul
total de moli se află însumând cele două valori: total  atomi  molecule  0  (n  1)  1 .

Aplicaţie:
1. Calcularea masei molare medii a unui gaz după disociere
Se cunosc: masa molară iniţială a gazului, μ, tipul gazului şi gradul de disociere,α.


 n    0    0 (1   )
atomiatomi  molecule molecule n 
  
atomi  molecule 0  (n  1)  1  (n  1)  1

2. Calcularea căldurii specifice la volum constant sau la presiune constantă după

disocierea moleculelor gazului ideal
C  c , deci la volum constant, CV  cV  şi la presiune constantă, C p  c p 
În general, căldurile molare la volum sau presiune constantă se pot calcula după
n n

k CVk  C k Pk

formulele: CV  k 1
n şi analog, CP  k 1
n .
 k
k 1
 k
k 1

În particular, in cazul disocierii unui gaz ale cărui molecule sunt alcătuite din n atomi,
apar 2 situaţii:
R  4  R  4 
a) dacă gazul este biatomic: CV   1    cV   1   şi
2    1 2    1 
R  4  R 4  R  4 
CP  CV  R   1    R  3    cV  3  
2    1 2   1 2    1 
3R  (n  2)  2 3 R  ( n  2)  2
b) dacă gazul este poliatomic: CV    cV   şi
2  ( n  1)  1 2   (n  1)  1
3R  (n  2)  2 R  (5n  8)  8 R  (5n  8)  8
CP  CV  R   R   cP  
2  (n  1)  1 2  (n  1)  1 2   (n  1)  1