No.

1939

Organ de Director Dragoinirescu

APARE IN Proprietar S.A. R. GAZETA MUNICIPALA dminBisutcrautrie%

lei la Trib. Ilfov sub Nr. 3100/1238

Abonamente: 200, 500 ERpeicdoalctNiao!i1A6 ti VI 3.73.82
immillimoimm....m...01111~111101111140Pwiesssisii
Expozitia Carol Pop Negustorii de odinioará unui
de Satmary monument de artá
Satmary,
s'a organizat
Vasile In
un. monument gigantic,
Regal a de

de de Nicolae I. Angelescu zentand statuia Regelui Carol

din Capita o re- Dm de din
pe un
a Carol Pop de Sat-
care a 1811-1888. e din
expuse acolo o sumedenie de Ca din Frigator, tram In mari port nu de 300. 12 1847, opere
rele tipuri scene viata din familia Stoicovici au avut cen- 4:n Basarabia. timpul, el transformd numär se la 1066 vase, s'a la
de a Capita de activitata alte orage Bu- coloniale in 20 In anul 1855, numärul vaselor se de a se monumentut
parte acele au snare de colo- la 1557. atata de ?
expuse a ma- pe le-au avut IL Orientul, Extragem al Uniunel o de
bucurestean pentru faptul cd etc., le aducea dela locul de ori- Industriale din Galati, din orain urbanistic. de-acum
se ce unii dzntre un de Aducea de roacove, de anul 1903, urmdtoarele: Plata trebue se mai procedeze

nostru sunt acele

de
pentru
atti am avut
economia
a reproduce
d-lui dr.
am socotit potrivit
acest capitol interesant al
Angelescu.
eea nu
cari Aseau
la
care le desfä-
portocale, etc.,
la angro-
cumpere
atnge punctul
1873,
vase, comertul
al sale
este vizitat de 3518
se la 150
e de
bun emplasement pentru
- al Cal

rea o parte din astäzi Vasile Stoicovici: dela Stoicovici putea In- franci din 100 Rege de
Carol Satmary. Era totdeauna marfa mal ar fi pu- port 50 milioane la import, aproa- Regal. Dar are o
de Vasile Stoicovici s'a la tut o adued ei direct. pa 60% din intregul al care anurnite dimensiuni care
a 21 1818. notele facturile rämase Va- era de 255 scoase in eviclentä puse
a läsat ne-a lui se numea pe mama mai aduc ce se
duit lui o Sultana, era unui drag da acea stare când urban
din acuarelele agricol. Stoica era roman zenic de care ineärcate cu noi nu s'a lucrat acum
de nean din Tetova. a ajuns de a sta- când pa din port, asemenea Noi prea
Inteo vreme ,.Gazeta ce s'a era aproape urbanä o enteres pen-
drum venit putut lucru permanentä de q pädure de viata
dat de d-na Satmary ne-a fost este el a mai avut un frate care
de mult folos. Ne-a ne numaa Constantin se Din stare nu a mai
Mai de organizarea unde murit. prea Dintr'o scrisoare a lui Vas.le la stare care sä
mei a
entuziasm
manifestare,
domnia sa a
participe la acea de
De Vasile
la
a
spre a intra la stä-
se a intra In
care se
rit,
esatä
bolnav Italia,
Niculae1),
a mu-
1875, a o -a
- ceeace am
exceppia
important& ca
in

vechi spunem de-a dreptul meschin. Dar

parcul I, un pavilion servicitd case de mare in Galati atunci au
Satmary: au expuse un prin prietenii la (-nu trece zi sä nu iasä
important acuarele
intr'unul pavilioane,
Imarele negustor angrosist de coloniale,
Hagi Caludi. In scurt el
cerute In ale
un
un
väzut cd
se
coloniale-
de estetica urbanä, s'a procedat
de cap. Am lasat - de
ncimetele
- se n-
cubice
de a el acest
acti-
fu se
Tot ce s'a expus in parte, fu pus la un ounoscut pata a Gala-
sau acoperind o
este prea de ce benificiu; cu strânei, activitatea sa neas- Am ldsat se de
acum in de din partea de beneficiu ce i se cuvenea indräzneala de a prost gust ori unele de
Carol Pop Satmary a speijinit de fostul Hagi Caludi, mari de coloniale a le loare in absolut nepotrivite.
fotografi noa- stabili singur negustor anul 1846, un extrem-de redus. El de statui a-
dintre in Galati, Portului, un din primul moment in magaziile de sculptori
stre. n'ar de in detaliu. Ca toti unde cumpärat& Capitalei
atelierul in domniei negustori, ce mijloacele sale de taxele vamale la scoaterea ei proaste sau asezate.
Alexandra Cuza, desigur In era o o a- Usurinta aceasta trebuia
multe importante piese. indestulätoare, Vasile Stoicovici miacare
o familie se cumpärätori; lui atingere creator
Oricum ce a putut in 1848 cu Elena Hagi ; Stoicovici care lui, Vasile Stoicovio, se fäcea bursa a al ne-am adresat
foc, sunt documente nu pot interesant, de zestre ce facturi care din 1866 1867, putem pretului mai importante ce simbolizeazd
bani. din ele au expuse se lui Hagi Ca- provenienta câtorva de plecau din Galati restul natiei Mestrovici.
Luna 1935: primul tren ca martor, ceeace dovedeate in ce con- colon:ale, pretul cu care se vin- oraaeie importante Slati- de nu le
gara Filaret, centrale se de fostul deau pe na, etc.; prin fatä de oriunde Ori unde
pe 1855, etc. de care se bucura la el. Sofia din articolele mai importante ale negotului orasele aaezate Dundrei, sau sul o statue, monument, o
Colectia de fotografii a lui Carol Pop lui Vasile Stoicovici era cäci de colon:ale. fixate de acte de tranzit, aceste astfel
de este singura cari au mama ei muriserd de 1840. erau in de toti an- trebuiau Bulgaria. trage mandria lui din aceasta.
precedat Unirea Principatelor. Afirmatia lui Vasle Stoicovici cu grosiatii din Galati, deoarece importanta Cum lui, Vasile Stoico- Statuia Mariei-Tereza Viena,
este prin cele de Uniunea Hagi Lazär, 9 5 fete comertului acestuia volumul afacerilor vici avea acest de celebre din Roma, monumentele
fotografilor din 4 sale obligau angrosieti coloniale en gros, se poate judeca Berlinulai au care
revista Fetele lui Vasile Stoicovici au fost In ce au rämas de,a el de prin ochiul orasului aspect cele
Samson altii, oameni de mese- ritate, mare parte, de unde märfurile Vasile atunci porto era mai frumoase.
rie cari cunosc de fo- aceasta are explicata in faptul din Franta, desvoltare. Avea 10 bäeti In Unde noi aseza o statute de
tografii, valoarea Stoicoviei, ce fideaua din Olanda, halvaua lie de personalul Mestrovici tried statuia Carol
a pieselor aflate posesia cea, era In contact o de orezul din Italia, tate cassierie. de Desigur mai potrivit
Ortansa Satmary. care veneau des la una din ele Viena. präväLe au fost Alecu Cräescu Regal, al acelui care fi
un muzeu al s'a Panitza care fäcea prieeperei lui, ghe la 1867, din la terminarea o capo-
láadabil care a con- parte din casa de comis:on Ge- care o conducea, deveni una din cele mai dau o lui Vasile Stoicoviei, doperä.
tinuat Piesele din colectia Sat- bruder Panitza, al sediu era la Vie- importante de din prin recunoetintaa pen- este este,
mary nu pot avea na; o fu Teologu cinstea lui era proverbiald, tru. tratamantul de care o totii. se
teva speciale cari se Theodoridis din Petersburg. Din La- de de mii de lei simplul serviciului prezenta o asemenea statute
au murit de iar se la el, cuvântul Astfele se marea de co- in pietii ansamblul
D. general V. Dombrowski, primarul ge- fan loan, dupd ce au. fost la stu- iscAlitura. loniale engros, Vasile Stoicovici In preaj- din jur. ce se fi acest punct
al care a avut acum In au continuat Stoicovici a comertul lui ma 1877-78 o nenorocire izbi de vedere, va trebui sä se procedeze
acte interesante de va In epoca cea mai a portofrancului Ga- pa in activitate pe monumental de al ma-
aviza desigur asupra acestei propuneri, 1846, Vasile Ce a acea de casei, Vasile relui Mestroviei imaginea de veci a No-
complecteze covici a un de co:o- desvoltare a gälätean, o Rege ne-
de priveete niale In La. acest el vedea d:n In 1836, 1100011111.11111111111011 urbane.
mai tOrziu comertul. de peate en- anul In care s'a pus aplicare porto-
M. gros icre tarama negre. särat numdrul vaselor ce au intrat In (Continuare in pag. 2-a) Ion

granit gresie aduse di- dilerite Franta etc. apare

Introducerea pavajelor de 0,08X0,40X 0,80 M., Cu plecase a nu care in nu mai de
pe strat de nisip de 8 cm. rostuite cumva a Con- provenientä
mortar Un un foarte bine porfirului de Quenast-Belgia care
de Paul Sändulescu trat de de 35 lei ve- documentat asupra desco- este In caetele
chi sau 1129 lei de perite cari erau eel egale de
Sunt de cand s'a
75 de nu era ori patrat In un caz Pavajele la
gurat un program de trans- lipseau Se cä de asfalt pe beton (la 1866 LucrArilor se
in ceeace priveste exe- fi sustrase de interesati S'a bordurä suma de 10.000 lei pentru Granit de Italia, St. Raphael
cutarea pentru a nu fi granit adusä din Scotia Belgia. di- deschiderea exploatarea gresie gresie de granit
Cu anul se definitiv cuprindeau o parte din de mensiunile de astäzi, 20 X25, la alte de
de al sträzilor de ached portiunea ELsa- sebire de deoarece partea leului de 322.580 leL alte
lama, eel din beta, Sf. d:nspre carosabil, era cu 4-5 cm. Inginerul I. N. Mai pela 1875, se pava eu
a se balovani de Gheorghe. de ni- delegati de a conduce aceste din Quenast care a dat re-
fundatie de Impietruire eu pia- alte dificultati de sip sau de Un metru xandu-i-se In zultate foarte
de nisip din technic. Nu exista un plan de de costa o tot timpul s'au mai in
de astazi, cilindrat al aparate ne- 90 lei sau 2903 ceeace da In mommtul rierele Tureoaia-Granit
un compresor anul cesare aoestui studiu cari se la de ori mult decât 'and trebue piece de Dabrogea o
1848 Germania. Tot in aoest an se in- deabia 1867 10.000 lei sau tru de granit 30/30 pe (pietrari), salahori bunä.
troduc pentru prena pa- 322.580 lei de beton 30/30 de rari, In care trase de Pe exploatarea acestor de
sistematice cari se nu Primul executat Ca- cd uneltele necesare nu din
numai prezent pentru vlitor. pitalä este &cut eu eubkä Peste 3 a se Intrebuin- suficiente. De nu cumva la 1871 s'a a se asfalt din
Cu materialelor u- de gresie granit din Scotia cu teze de temporizeze de bitum de Tri-
nor asemenea pavaje a bra4elor poarele de nostri, a o sau chiar nidad. La era asfalt
muned, In special pavatori, se pa- sau Giurgiu a din imediat la ce i s'ar
sisternatic Ger- carele la Ca a- 1870 la 15 lei metru pa conducea Tot 1871 s'au pavaje mai
manä. vea 25-30 'costa 28 bu- lmiar sau 483 lei exploatare mult de pentru cd nu au dat
Trebue loco plus 30 la In eu exploatarea trebuincioase. bune, pavele din
pavaje sträzile Bu- suta de kg. greutate. se a- tarä fie insistenta a de brad.
s'a seza In de 15 la extrem a I. N. Maxentianu, inginer Inceputul Pavajele sistematice la
nu erau nu du-se de 4 2 greu- al care, fatä de refuzul edililor de de a- tuare 1860-1874 dat
avea un plan de pus la punot tate. Un de pavaj costa anul 1866 de a exploatarea de piatrá technicieni au dat Trotuarele lucrate
In nu - 72 lei vechi un metru pätrat sau 2322 de 30 zile In concepe se cu dale din basalt In fa-
singur plan general al rapitailei ceeace ravine la de 4 vara 1860 contul lui piatra imported Marie" din Sos.
care realitätel, mai bun de Carpati Se- pune: caietele de pentru urni- pavaj anul 1872, au
Borozin. In- astäzi -(calupuri pe beton). la amä- de unde si mai bune Tezultate, inlocuite in
tre multe Trotuare s'au de In de piatra de Scotia, Belgia, noastre.

www.digibuc.ro
 Urbanism SISTEME NOUI DE PAVAGII
Vasile de a a fi
in U. S. A. la
(Continuer. pag. I-a) pavajelor din
cauza de a mi puterea
paralizie imobilizi mai In anul 1885 luna Septembrie Vasile de reflectie a timp
acest care fusese viata Stoicovici a din a In- micsoreaza riscurae de accidente
a tiune, nu a mai putut mormAntat In el Cele mai din planurile prezentate P. zza S. Babila: 2552 2000 ale circulat i automobile.
patul se stinse 1885, dupa 8 mai de cetateni ai Inmor- au premate pubheate in aficiosul Incercarile au aratat de
de chinuri, din care cele morale erau lui s'a facut asistenta Via dei : 2396 amestecul negru de mareste
mai greu de suportat cele e tatilor a unui public imens din Mussolini a primit In 2000 spornd nta la
Aceasta era s case Vasile tot ce mai de a- la P
tie a
Venezia din Roma, o de ega- Piazza C
din Milano In frun e reconstruiri.
: 1833 1900 a pavajelor de betoane
la epoca cand infuntatoru ei de circa 25 la
primarul. Affari: 1467
bolnav. Macerile nu s au t moartea sa, a Cu acest s'a prezentat 1000
de eaci au veni lui V. un nume respectat o ave e im nsä. de sistematizare o- Via Vernere : 1267 1800
ATRACTIUNI LA NISA
Stokovica I an, care au at con- A Inset 40 de proprieta aproape nu reconstruiri.
ducerea. spun ca, cu venir a e a strada pe care nu fi avut 2 sau 3 de ani Piazzale d'Aosta : 729 stat balneare din
a luat mai proprietati; astfel propneta pe Planul de sistematizare este opera 2400 constructiuni noul. sunt in cautare de
doua au venit sa : Doga Apostoli, hitectilor Griffini, Sistematizarea este tium.
ature solide bine introdusa Mare, Domneasca, Ceres, Tecuci, Instruc- Portaluppi va pentru problemä care daduse trecut Ca celelalte surori ale sale dupä
de Vasile studii Mihai B ldunan, de azur, Nisa vede o
sträinatate, cu - etc , etc. zitatorii. Monte Carlo
deosebite, cei doi frati se corn- Multe din aceste a organizat o loterie, dar statiunei
pe altul nu lui Vasile Stokov ci de catre franoeze se la alte formule.
tenzare mai bunä a acestor douä t sesorii mai mult ca un p asament modelul cunoscutelor ,,Floralies"
ramente cea de ziarul Tri- de bani, a prez un din Gand (B lgia), se vor la
Liberala din anul care o la Vasile Stoico- Nisa in e de 5-10 a. e
transcriern : vid, vindeau cas le primind cari desigur
sp'ritul comer- un aconto, restul 21 lasau depozit din de ale statiunei.
cial, S au caracterul la el, un procent, Wind la prima
negustoresc unui pe cerere, puteau avea de care MARIREA
altul, unul mai largi ale nevoe. Dintre multele acte de cumparare, DIN LIPSCA
atinge toate ramurile transcriem acelea a lui Tache I
de comers desvoltare sau zdelca lui Ignatz Riser, care din ale
easel cu din 1867 August du- tiuni s'au märit Inmultit
o svpraveghere tele mai credIncioase gheana In douá etaje ce poseda an,
cele mai operatiuni, luAnd toate pre- Ulita Dogäriei care pr n art. al va la finele a. o
pentru a de pagube tului de stipuleazA ca din de 100 meta 48
ce se de 300 de galbeni va ramane In vor admise
pe la la V. Stoicovici, timpul avut anul treout
Unele din firmele admise la
Viena, Paris, Odesa la ajungerea copilel mele Despina re, au construit subterane
Constannopol, pe Jean gäseati toatä stä de cu procente de 10 hallul No. 20.
ziva In biroul din str. Portului. la care merge ziva de
Pe chestiuni de tombrie 1867 care va sporul la
din cele mai amplificate, Jean pitalul de 300 galbeni, plAtindu-se METROPOLITANUL
cele mai procentul la maritatul copilei". DIN LONDRA
contracte In zdrelca de a caselor lui I.
rite clauze care eel mai abil Riser a sotiei lui din anul care Noul plan de extenslune al
dreptulul comercial nu le-ar putea i-au ost 900 galbeni, din Londra do
vede. Ei sunt podoaba nostru este proprietate : Un 35 milioane stealine construe-
de la spre apus a 12 5 subterane.
a intrarea In a mare el din tru- vor In anal 1940.
Vasile puri, o parte
a- de Riser dela Alte 12,5 mile vor dublate, 44 mile
la de coloniale comer- de Infrumusetare a o fi
de de obiecte de parte de se In priveste tramvaelor
lucrate, márfuri pe care ei le aduc spre noapte d-1 Glizi de 150 milioane lire (opt de lueru. estetilor la de suprafatA se vor introduce
rect, din apre rasarit d-1 mort". au autori ai pe 148 mile.
25 Februarie timp Din acte de cumparare din Se vor de amploare proectelor a cea Maloacele financiare necesare
tea lui, Vasile Stoicovici pune pe care le mai transcrien se vede de Programal alte twirl vor furnizate ex-
lirmä doi valoarea a proprietAtilor de Haussman. a va de aproape de
act de publicat In Monitorul 70 de din Pentru o amenajare a Do- 250 milioane lire. ale transportunlor In
acel : Pe faptul Vasile Stoicovici se se vor 233 va un noua ciparea
,Prin de sub bucura de de increderea tuturor se vor construi lac 280. de cale
s'a format societate in foarte apropie- Larnbro va LEGATE IN MONTPELLIER
pentru toptanul de colaboratori dreptul fie re a Domului se reface Se va amenaja nou pare la S.
de intreprinderi formeze ansamblu : se o de 5500.000 p., Bugetul Montpellier din (Fran-
Vasile mod discret, ad 1567 case se vor poi tuneluri subterane transversale pen- doua legate
Joan Stoicovid, cornercianti, a pe multi dintre 2.000. vehicule la aglomerate ale anul 1851 de un Latte
domiciliati In sub Vasile de a- proect marilor de se va face o venitul se In fiecare an un
-care societate va fi dirijatA, stabileau un cent pro- necesitä sistematizare a a- premiu religioase
In Justitie de priu, de ucenicie la Cartierul : 1829 s'au 20 lire pen- catre care va
dintre asociati, Stoicovicl Stoicovici, acesta 1600 Cetatea a vita la 24 donato-
Stoieovici, sau fiecare parte, du-le un larg credit de Piazza importante se la
dreptul a se servi de semnAtura so- sumele de care ei aveau nevoie. 2000 pionar'a apodromul oraeuha. de doilea legat, al
toti Desigur atunci proceda astfel, Claire Durville, 1896 se va
este Sacietatea a ope- Vasile nu uita concursul da la unei domnisoare din
de la 1885 moral pe care dase, fostul patron, virtuoasä mentaoasá care se va
la 1890". Anastase Hagi Caludi, atunci la URBANISMUL PROPAGANDA SUCCESUL TARGULUI ANUAL ziva de 22 Mai.
fapt, a Inceput din säu, s'a o NATIONALA DIN BRUXELLES este In se
primele boalei lui Vasile Stoico- intreprmdere pe propriu. numeroase canddate
s'au de a studii Incetarea din a lui Vasae Stoico- Le Rapprochement des international anual oraeului premille se Impart..
din strainátate. un a o mare p'erdere pentru jeunes", este o organizaae Bruxelles se 26 Martie In
respect au facut pe efan pentru ris 1936, scopul de a face propagan- Grand Palais du Centenaire. CUM TREBUE SA FIE APELE
loan afacerile ea a portului da pentru In randurile cunoaate IN BAZINELE PUBLICE
simpli ai prin pro- Figura lui va In gale- facultatile franceze. care create In fiecare an.
ce le dase, la intrarea In a- ria oral, de price- titnerimea care nu Pa- de au
el nu In un pere de va corect : ca s'au organizat vizite fast: In 1934 de 30.000 m. p., 1936
Dupá un apel din
mod de sál, era un sfátuitor un al lumil co- prejurimi. 000 m. p., In 1937 de 60.000 p., In piscine facut Olanda de prof. J.
hi sai comunicau au merciale mari la temelia cärela el s'au 1938 de p. earl le
dat o intreprindere sau o a pus o denti: aerogara ziaru- nu s'au putut da In neasca apa din acest fel de stabilimente.
de márfuri a care vremurile nu o vor put a lui F din Maison 2.000 p.
cu un apreciabil fabrica de locomotive din Vitry, Camera Se va construirea unui nou Apa trebuie pästreze
revistei L'Illustra- chiar dupá o dela
vederea expozaiei din anal viitor. trebue sa prezinte o turbiditate
nu
vilion
Cetatea castelul
aceleia obtinute disolvarea
Chantilly dm Suresnes. CRE$TEREA TRAFICULUI DE gram de bioxid de siliciu
localitate, este una din subur- de
Jurisprudente administrative interesante faaurat
Paris-ului,
urbanis
care
d. Henri
VEHICULE IN NEW-YORK limpede.
zanic de
fost al Fran- ce echivaleaza
pentru functionarii primiriilor Capitalei munei
de
dintre
al
de
tropolitan al New
pe teritoriul
a crescut de de apa de 1.500 bioxid
ori ultimele :
de 1000
1915 1935 maximum 1.300 persoane: pentru
din Reportoriul de 43 pt. statutul Faptul a fast a Peste River 5.000.000 31.500.000 In plus trebue
ad publici, la de aratat ce este mai East River 11 500.000 83.000.000 1,8 proaspätA sau
apare sub de de drop- In Capitala Frantei cá Aceasta a trebue
Teodoreseu, profesor ; la o indemnitate pentru supli- rnul fi de recent substante cari nu jeneze vizitatoria
mentare de seaviciu, a- In fie stabile In report cu apel
ay. Buzescu ay. Const. a ceste anual prin noasträ priveste alte din de vedere al de prin procedee
Intre altele multe jurnalul de Ministri proportio- In broaurile de editate de E. de transport
cari co- nal eu salarille. (Art. 16, 43 44 din Re- N. I. T. Italia, una din cele mai
munald. gulamentul pt portante care priveste Agro pon-
tino, regiunea agriculture de Mu- PUBLICA
TER- GENTE.
este de IN JAPONIA UN CENTRU STUDENTESC
MEN RECURS. DE ATAC. Po- CU
din
LA struite de Duce
patru con- LA LONDRA
twit 33 din legea de organizare a NUMIRI pon- de edictat
ARE
de termenul de recurs TIUNE GENERALA. Italia poate face propa- de douA importante decrete De muli se
materie de care sub art. 4 pentru s'a realizat acea reghme,
toare la sanatatea decret la Londra,
nul legei dela 1924 era de 20 suri urgente din 10 In timp de trei la studa
este de 30 zile libere de 1932, prelungitá exagera... lipsite de categorie In
la 1936, straine din dominioane.
atacate. o enu- care se peste de sate Propunerea a capätat un de
In de de atac merare caracter emmciativ, orAsele, sä de per- S au proecte
zute de legea pentra dobandirea pier- cele freavente, SISTEME PENTRU FILTRAREA medical Raymond Pidgeon Teresa
derea din 1924, principiul prohihtiv stabilit de legiuitor APELOR DE BAUT al doilea se o con. tinerimii va fi
aunt la Comaiunea Apel acel text o gene- asigurarea va bloc dormitoare pen-
recursul la de nu se de ori de o de a tuturor persoanelor cari tru un restaurant pentru 600
de alte de rire de salariu, sub denumire a- apel potabile devine din ce nu asigurate agri- persoane, teatru 1200
a pro- vea (Art. 4 din unele In ce mai acutá pentru oraaele cultori, de etc.
anterioare de de financiare urgente din 10 care mai ales perioade de secetä tionari, etc al merge I total al este de
probe (Art. 65, 66 67 din le- 1932). de De la 1800 lion lire sterline.
gea pentru pierderea dobAndirea natio- de mare de a o persoanelor de un total
din 1924; art. 33 din legea TORI BANI potabilä indiferent de aceste din Formosa de 2000 se va sub
Curti de RASPUNDERE. CAZ DE FORTA MA- sa-spectala de se la peste 50 vegherea comitet
bäut a a devenit o pro- de foatul
DE JORA. Potrivit 20 din de prirnordialá. guvernator al
CARE DE MIJLOACE APA- cazul de ma- Cercetári curs multe
URMELE UNUI ORAS ROMAN
In divergente, bine
Institute De s'a anuntat IN AFRICA
lltigante au putinta sä invoace de materiale labaratorul de Stat al Tad-
de a- dington a pus la un de La 100 de Bengassi, s'au descoperit
s'ar 4n filtrare o de roman Tolenaide, unul
si tice sintetice, ce pot fi regenerate ou cele mai importante centre din Cire-
de Daca se va Indus-
10, va se de aproape
FIXATE din cele mai importante ale din guverna-
DE tehnicei din. secolul

www.digibuc.ro
 In teatrului Primaria a intervenit comitetului no. 1 fete Popa orele 10 se va Petrescu colt str. G.
Voie Societatea directia S. T. B. Rusu. S'a aprobat gestiunea anului 1938/ numar de membri adunarea gene- Teodorescu la pretul de 800 metrul
de gaz a luat pentru se de refacerea 939 s'au ales nbui dr. S I .L. P .P. intreprin- patrat 4.92 m. p. de teren din proprie-
schienbarea de pe pe trasee de de auto- Zambra, M. arh. zatorilor de partieulare). tatea ing. G. Corneanu din
Uranus bulev. Schitu buze. Tomtici. Dosoftei 23 bis la de 800 me-
Mägureanu Pompierilor. In unna Servicle technice S. T. B. trul patrat.
se vede Societatea români a serbat In unna cari s'au luat, plata in vagoanele de tramvai,
stradä, ea de in.ceperea 48 printr'o care la sort in scopul de a aduce multe S'a eedat d-nei Polixenia 12.50
spectacolului a avut Sâmbäta la restauran- va face In fiecare la niri publicului rn. p. de la de lei 800 metrul
tul din pasagiul ria 10 13, pe parte din. au fost experi- patrat pentru aplicarea la pro-
de Munca crea- de da- mentate pe vagoanele de tramvai prietatea din Mitropolitul
organizate de centrala Societatea generalä gaz No. 14. No. 19.
Caselor a vorbit D. tate a cerut pentru executarea
ciornitä despre a conducte pentru Prin ordonanta cabinetului
S. T. B. va curând construirea superioar de sis-
a condensatie la Uzinele a trimis de refugii urmatoarele locuri : tematizare a ca ce re-
anumeBulev. Regina Maria gimul comunele
D. general V. Dombrowski, Weiss, care dându-se drept proprietar 8 Capitalei, se
general al lei, a in teren 203 ce Calea (str. Sebastian, Vistieri- regularnentul de construotie In
acestei necesare pen- adunarea a comitetului nu apartinea, a inoasat Tudor Bucureeti. In comune
refacerea arenei sportive TJnirea de copii miei
le construiasca Sos. cal Mare (str. Cosminului, se vor stabili speciale pentru
36 care fusese con- cuinte. fiecare, pe baza de
color" din pentru 26 Februarie, re In jurul lIntrarea in depoul Mare, In-
proecte de care s'a trarea la moara Assan, Colentina
Mu- va tine la orele 4 p. m. numar calea Dudesti peste drum de parcul CASATORII - NA*TERI
care vor localul str. Maica 61. Câmpul Mosilor).
rile. a in momentul când s'au Sos. Pandunlor 13 Septemfbrie).
produs Calea Grivitei (Bulev. Basarab, str. sin- a avut
Din csuza multiplelor sale oprite de sistema-
bulev. special a str. a
general Florescu a fost prin rintele Bulacu mai demnitatea lui, str. Lainici, Biserica C. F. R., str. Ru- Alexandru Teadorescu,
proprierea unei
prietatea
terenul pro- de cultural Anhiepis- traditionala serbare str. podulstr. C. F. R., str. Barbu
O. Cocoräseu,
copii a Bucurestilor, acel post a fast a de Straja C. F. R. s'a celebrat d-rei
Partea a fost pavatà. numit preotul Cristescu dela bi- in zilele de 16, 23 sau 30 str. Ros tti. Magdalena Wyss, d-lui ing. Fr.
Herasca, lost ministerul de Interne a cerut ca Refugii la Gara de Nord. d. Octavian Grecescu, din directia
s'a inaugurarea la Episcopia Noul dea tot concursul pentru a Municipiuluri.
Social pentru rea acestei Prin i s'au dat d-lui
Marea. Ultima dintre proprietätile Stefan directorul D. Canst. Caluschi, perceptorul
La au participat Alexandru Marghileman, vila Albatros din In urma la bisericile Municipiului, I d-na Ca-
general V. gene- de Ministerul V. Viespeseu, ajutor de atributiuni: au de zile o fetitä
al Capita prof. V. Viespescu, aju- marinet general la Galben dispus ame- 1. Ordonantarea pentru plata sa- de fericire
tor de primar de najarea eu flon imprejmuiri larislor functionarilor bugetari a lungä
Galb a avut adunarea la rilor de 10 la pentrw Casa pensiilor.
au nevoe. 2. restituirea garantiilor MIfCARE DE PERSONAL
cari tree de 5.000 lei.
colonel Gh. de pri- 3. Acordarea de di- Vasile Grigorescu din
Cronica general de Negru financiare dar la 10 podurilor
suferind, de al serviciului pavagli-
functionarilor public!. de Negru, a pus In dis-
de pedepse disciplinare de Martie a. pen-
Medalia Profesorului dr. Const. Moisil runt rugati
comunali
ia parte la
de 4.
in subordme.
5. Acordarea de atributiuni
tru lipsuri nemotivate dela serviciu.
tuirea care va avea la orele 8
seara, asociatiei de financiare vederea bunului S'a primit pe ziva de Februarie a.
Cu ocazia la a ilustrului sterna Românesti, lar din Elisabeta etaj. mers al demisia Dinulescu din
profesor Constantin de argint moldovean din de de III
Soc. Petru In spatele Silvestru un FAMILII INDURERATE
al Societatea Moldovei, de bou. viran, proprietatea
a bätut medalie bronz, care Sus pärti din de Galben a cerut A din avocatul Octav Dol- In locul vacant
s'a ocazia ban- timpul regilor Carol iar nice amenajarea unui pare jan, Const. in a
chetului servit la restaurantul Athénée medalii, una din timpul lui public proprie- contenciosul In de In D. P. M.
Palace in ziva de 19 Februane 1939. Viteazu din timpul lui bisericed. sectia sectorului de Negru,
Eri s'a la din Cernescu. D-sa a luat
In unna d-lui Ion la Bellu, lacul d-lui care a tre-
Matak, de
asociatiei, adunarea ge- din a directie.
neralä a clubului spartiv Viforul Dacia" a profesorului Const ginerele con-
proolamat unanimitate ca membru de nostru Mihail Leonte. Guardul comunal Geieu loan din
onoare al d. V. Viespeseu, Câteva cuvinte din neorologul a a
ajutor de primer general la sectorul de durere, azi, ca in disponibilitate pe ziva de I
in ziva plecarei noi, singura pentru serviciu.
-a
Echipele poduri- lui distins". Ion de LI in
lar au la Ace! cari cunoscut financiara a a
Kiseleff Hipodrom eu confratele Leonte, du-
fântâna a Ministerul de Interne.
Pentru
jat mai multe particulare. CADASTRU SISTEMATIZARE Agentul Th. Niculescu din
Pe avers are bustul profesoru- Brâncoveanu. pe
lui Moist spre dreapta, examinând Pe rnarginea medaliei, Pentru de dese- de expropiere ale de 31 Martie a. pentru
o in fund o tia: 40 DE ACTIVITATE DIDAC- natori regula
vacante in urma demisiilor imobilelor: B. N. R. din turile la pensie.
pergamente, dreapta in- TICA, 15 ARHIVISTICA 30 ANI recente, directia Victoriel str. Franklin No. 2 C.
PROF. DR. CONST. MOISIL. NUMISMATICA. a anuntat oferte in fiecare A. No. (oaf-neaua pro- decizie de
Reversul are mijloc un grup de Jos inscriptia Omagiul Societätei Nu- de lucni dela orele 11-12. prietatea G. Assan din
asezate sus, rever- anul 1939. aduce actele necesare. Victoriei 84 str. Raymond No. au autorizati
unei monete de argint jos re- 51 Metropol). cerute de In
unui de argint imperial Aceastä s'a S'a mutarea Luna de executate
man, din timpul Traian, de Park din terenul baza autorizatii.
V. Pentru diferite alinieri ale
supunerea dreapta dinar de exemplare. din de sistematizare s'au aprobat ur-
din timpul eel Mare, exproprieri:
reprezentat prin vulturul crucea in George Buzdugan inspectoratul poli- Proprietatea I. din str. Barbu
comunale, a dresat procese verbale Delavrancea str.
cari au eontravenit la art. 55 de 700 lei metrul patrat de
pentru lei metrul patrat de 53 m. p.
Niculae de proprietatea Dumitra
cari se tin cursul acestei sbtämâni . 72; Avram
Sulem Levis, str. Bärätiei 46; Gh.
colae Totu din str. Foisor 56 la pretul de
350 metrul patrat, o din imo-
nr. 8; bilul din str. 205 proprietatea mi-
La doi str. Lambru nr. nora Ecaterina Ionescu in de
PRIMARIA MUNICIPIULUI 12 dim. 20, S. A. Placaj-Furnir, str. 18; 36.63 m. p. 90 m. p. de teren din pro-
I. C. 27; prietatela Sultana Jipa in str. Mitropolitul
1. oferte str. Carol 88; I.
La 6 ora (5 d. pentru 1-53 din str. nr. 16.
1. Inchirierea
de pe plaboul
de zarzavat en din
nr. 220, 221, 222,
vânzarea
Obor sect. Negru.
intre 10.000-151.000 anual.
2. Lioitatie
chirierea concesiunilor de
pentru
calea
primariei Municipiului o
care cere pentru pastra-
a trimis Oficiile de stare
Obor". Termen 1939-31 Martie trotuare) In sect. II Negru. Des- rea a din str.
1941. China 6600 pentru tmatiunea produse C. A. M.; aparate Labarator ou str. GALBEN inger Ciorapciu.
fiecare. cântare automate. Mariana Doina
2. Idem pentru nr. 128-185 de Printeun decret lege s'a decis pieile Arita Martinovici Const. ingirner Marcel
degtinat pentru vânzarea de 11 10 dim. rezultate in a-
zarzavat din halele Qbor" batoare din fie date spre prelu- Filoti,
Venera Nico- Alexandru
Tenmen Aprilie 1939-31 Martie 1941. 1. nr. 1-63 in- crare de care lescu, functionari U. C. B. H. Stahl, funct.
China lei 2400-4800 teriorul Dr. Botesou. Termen Apri- pentru Sara fiica d-nei dr. Ides Max
lie 1939-31 Martie 1940. lei In vederea Maria Mihalache Tiberiu
anuaL regulament fabricä. dentist.
9000-14 000 anual. Diverse acest scop, s'a Olga Elena Irma
10 dim. 2. Inchirierea nr. 3, 6, 18, 20, 31 de o Ecaterina Negrea
7
functionari comunali. Maioreanu.
din Palatul sect. I Galben (Amzei). misie care fac parte general V. Habla d-nei Eoaterina
Ionescu, inginer
Inchirierea compartimentelor 1-50 din men dela aprobare la 23 Aprilie Dombrowski, primarul general al Capi- agronom. Maria Vasilescu
Nevzad Crianizade.
Grivita. 1941. colonel Sireteanu, directorul inten- Lida Avram reprezen- Mloara d-nei Lucia
Martie 1940. din Ministerul Armatei; dr. Pre- %ant de Armand Cotter, medic.
REZULTATE DE LICITATII delegatul ministerului agriculturei; Lucia Anastasescu Gheorghe Maria d-nei dr.
8 Martie, 12 Stoica, delegatul ministerului medic.
28 Februarie nationale; dr. Georgescu, aba- Zoe functionara
1. nr. 1, 8, 9, 10 de torului Municipiului; Alexan- Valentin student ALBASTRU
pe de 1. parcelelor 1-28 de drescu, fabricantilor de Elena Fianu Ion Chirculescu, apitan
fructe en gros din halele Obor". Termen toul de en gros amatori, o Costea, de
Aprilie 1939-31 1941.
Maria Gallschneider (21
2400-16.000 anual. 2. compart 101-135 din scriitor, poet publicist.
Idem parcelele nr. 1, 13, 16, 20, 39 Maria, cadrul conterintelor organizate de Popescu (68
amatori, o d-nei Aurelia
Alice Vasile
lit. B de platoul de en Societatea de Geografie, functionar
Obor". Florescu,, profesoarg
lei 4800-6000 inginer Aristde va Margareta Constanta d-nei Maria
Tennen Aprihe 1939-31 orele 11 a. m. In aula Benjanim Williams, student.
II Asanarea cana- Sterian Baiulescu. Georgescu Casian
Martie 1941. d-nei
3. Inchirierea compart. nr. 2, 27 din 1. Inchirierea nr. 1-50 de pe Da.mboviter.
exteriorul halei Dr. Botescu. Termen 1 platoun de fructe din Eduard Dell
Decese: Ion (69 profesor Stoean, elev inginer.
Aprilie 1939-31 Martie 1940. Maria, amatori, o In unna luate de d. niversitar.
lei 7000-22.000 anual. Diverse neral V. primarul general Iancu
4. Inchirierea compart. 9 exte- 2. Idem parcelele 1-14 de al veterinard a Muni- berman.
riorul halei Termen 23 destinat pentru de din nu va NEGRU
Aprilie 1939-31 1940. halele Obor, amatori, o nouä 1 a. debitarea laptelui de VERDE
5. Repararea aparatelor aceia cari nu certificate de V. Andrei Nieulae
Ecarisajul Deviz lei 3 Ion functionar public.
187.000. Sachelarie Maria Gheorghe T. Constantin G.
6. Conoesionarea afisaljului I. 51-96 din plata La drumurilor podurilor Mu- conu, public. Ana
comunele subur - Regina Maria. amatori, o noul se la intocmirea proec-. Louisa Cocela Mihalache loeot.
bane timp de 3 ani. lei citatie. pentru pavarea
2.500.000. 2. Inchirierea a 3 portiuni de a Floreasca-Pipera fabrica V. Petre V. pitan
Licitatie strigäri orale pentru 3 din cuprinsul Obor, Floreasca. Dan Nicolae fiul Carolina
1-41 inte- destinatiunea de de- Cu ocazie se va un pod Aurelia Constantin C. locotenent
riorul 1-12 din exteriorul Traian. rivatele sale. S'au inchiriat lar de beton peste in student. Dumitru fiul
lei anual. amatori, o Dan d-nei

www.digibuc.ro
Aunarea B.
Adunarea a Noua lege de organizare a municipiului D. Ion Räutzoiu, director
T. B. se va in ziva de directiei speciale a cabinetului
18 Martie a. sala cea
mare dela depoul tefan cel Mare.
Dispo a$ezarea impozitelor din
vansat
Municipiului, a fost a-
ocazia zilei de 27 Februa-
rie a. la de locotenent
comunale lonel.
Studii pentru amplasarea Monitorul de eri a publi- Legea are capitol special de- a prevederilor sale
statuei Regelui Carol I cat textul legi Organizare a stinat privitor la bugetare.
Municipiului (venituri lucrari). IINCADRAREA FUNCTIONA-
Pentru a de M. S. Regele. Se prevede art. 29, pentru RILOR MUNICIPIULUI Pentru realizarea proecta-
statu.ei regelui I Legea are 47 articole In cari se
de cuprinci o eerie de
acoperirea te a se bulevardul
Mestrovici s'a o
pri- nistice ca pentru Operatiunile ale fata Cercului Militar)
din lemn in vind toate domenille de activitate de sistematizare, Municipiul functionarilor comunali recent strada Doamnei prelungitä, s'a
rei, care a in fata ale administratiei comunale. poate percepe impozite ta- cute de comisiunea care a expropiat o portiune de 875 in. p.

.
Carol I pe locul de.stinat prin Din vechea lege de organizare a la M.nisterul de Interne, de teren din proprietatea legatiei
planul de sistematizare. Municipiului, in 1926 defmitivate prin tabelele a- U. R. S. S. la pretul de 15.000 lei
dificatá in 1929 1934 s'au nexate ca metrul patrat.
numai de interes din capitolul final.
tramvai neral. In art. se functionarii
Celelalte capitole au suferit
la lacul Tei hnportante, cari tind sä conform normelor
din 25 lanua- Uniformele F. R. N.
adapteze legea nevoilor de
Directia S. T. B. a ale Capitalei experientei rie 1939; vor fi
limita posturilor
la servicii
ta-
primäriile Capitalei
intat Municipiului pentru timp de 12 de când legei, stu-
autorizare, proectul tuala intocmire a administratiei co- merztelor vechimei. demnitar municipal care
de tramvai pe sträzile Lizeanu, munale cu de sectoare. Supranumerarii au drepturi a Frontului
_Maica la Tei tigate in privinta gradului Nationale, este d. V. Vies-
in lata orfelinatului dr. Zigu- INTOCMIREA FINANCIARA pescu, ajutor de general al
riului. Ei vor in alte sectorului de Galben.
ra al Municipiului. Dat fiind importank acestei functiuni.
executarea acestei pentru a mentinuti de
se va la de autobuze al vom reveni ziunea sus
din parte a orasului. mai numere viitoare Vom art. 122 din regulamentul Bugetul 1939-1940
chiar un vor putea fi din serviciu,
al care anali- primind o indemnizatie speciali,
inovatiunile introduse in Armand CAlinescu calculata la de Lucrarile pentru bu-
recent. stagiar, normele : 1939 - 1940
vom Taxele o vechhne de minimum 6 Municipiului, vor fi terminate
o parte dispoz:tiuni nimic economia Mad vor primi acest pe thnp de cursul
acelea cari noua fi- percepute asupra unor acte tran- 12 ; o vechime de mini- La bugetului se va
a incheiate de mum 3 ani vor primi acest salariu tine sea.ma de nouile venituri creiate
cari au pe timp de 9 ceilalti vor prin legea de organizare a Munici-
In ce priveste cdle existente, au primi acest salariu pe timp de 6 piului care a eri Monito-
suferit unele corectäri Oficial.
te, cari nu apasä asupra
S'a comitetul de organizare al
expozitiei Luna 1939
DESFIINTATE
Majorarea priveste taxa advalo-
Contestatiunile contra incadrärilor
yechea comisiunei pentru judecarea contestatiiior
mstrativä nu de
in vederea prinsul Municipiului Opre- prima necesitate. In mod V. Viespescu, ajutor de primar ge-
1939, s'a un scu, directorul ordonantarilor Mu- Taxa fi pe de functionarilor la tabloul de inca- de Galben C.
mitet prezidat d.general V. in anii trecuti se- spor nemsemnat taxa drare s'au primit in cursul zilei Spirescu.
Dombrowski, general la cretar de organizare. pentru asupra de Se pare din comisie vor face
Capitalei. Comitetul a d. a. o va fi de Parte din aceste contestatiuni parte de primari
Din acest comitet fac parte diseutând principille de cinci la mie, cea perceputd la stint de cari nu au fost delegati conducerea sectoarelor.
Viespescu, ajutor de dele- ale organizarei Lunei Bucu- loarea totalá a primelor de prezentate la de re-
gat conducerea sectorului de din acest an. re contra incendhlor, tot de vizuire par
col. Miclescu, tech- Biroul de organizare va functiona c_nci la mie. Comisia care va cerceta
al Municipiului delegat cu con- ca in trecuti, str. Eugen Taxa de 2% asupra venitu- tine este alcituitä acum din
ducerea serviciului pentru combate- No. 7, hi care scop s'au rilor sau de venit ale d-nii: Teodor Marinescu, secretarul
:rea speculei, Ludovic Daus, conclu- detasat functionarii necesari al Ministerului de Interne,
culturale din melor este de fapt o taxä care se percepea Petre directorul admi-
de Ministerul de a locale din acel minister,
asupra comunei.
Prin noua lege a Municipiului s'a
Un parc in jurul Crematoriului renuntat la din impozitele
prevazute de legea administrativä :
este impozitul de 0,06 per. kg. Verificarea declaratiilor
Interesanta initiativi a soc. de crematiune Cenusa" de care nu se va mai perce.
pe pe Bucu- S'au încheiat primele procese de contraventiuni
Cu ocazia construirei Municipiului cedeze terenul din
lui Cenusa pe din marg nea jur, de calea erban Noua a impozitelor co- Echipele de control ale directiei veterinare s'au câteva sute
Plangerei, se de bulev. Brätianu prelungit. munale Capitala nu aduce pro- veterinare a Municipiului au de contravenienti : parte nu
tre arh. prof. Traia.nescu, un Pe marginea se va zis o sporire de ci put cercetarea pe teren a parte au
plan de un parc de urne funerare cu trepte sistem mai echitabil de percepere, care s'au declaratiile de umble
al Imprejurimilor. in care vor fi asezate urnele fune- care va In ordonantei date In pe
Proectul prevedea creiarea rare. 0111141110110111110101111
menit cu Lucrarea ar urma Cu toate din pe caini Tuturor acestora
-urnele cu incineratilor. s'aatotalizat atunci peste acte de contraventie urmând fie
nu lei, record se tine deferiti in conformitate
Juase desvoltare, urnele de din trecut, prevederile ordonantei din
trate din D. general V. Dombrowski, sunt
general al Capitalei, a nu s'au conformat Pedeapsa previzutä de acea or-
de cremarune decizia prin care se la legale. este o
determ.nat conducerea soc. Cenu- conducerea unora din serviciile La primele ale echipe- tre 2.000 - 10.000
avizeze asupra Municipiului,
V. VIESPESCU :
In acest scop a ciul de miscarea
Gen. R. MODREANU :
stratii, politia comba-.
Inventarierea bunurilor comunale
speculei.
GH. BOIAN : Sanitar, veterinar Q lucrare de administratia
de interas general sos. laboratorul de chimie.
Gh IANNESCU : Pompierii, In unna in- De 15 nu s'a mai o ase-
pasivä ventarului d. menea lucrare.
modificarea împrejurimilor ROBAN economatul. V. Dombrowski, primarul La cercetirile fäcute la sectoare
Lt. col. I. : al Capitalei ,a luat mäsurl figurând bunuri comuna-
ocazia lucrärilor pentru con- pentru pe partea stân- asister4a. pentru a pune de lucrarile de le terenuri care
-struirea expozitiei Luna a gos. Kiseleff Arcul de vor fi conduse inventariere cari se fac la directia au fost vândute sau cedate.
1936, o parte din aleia triumf de va fi exclusiv de d. general V. Dombrow- financiará a Municipiului pro- Triarea câteva
a fost in dreptul continuati pe marginea sky. gramul de lucru al departa- tämâni se va preciziune care
stare care a comuna ment. este valoarea a inventarului
mas in prezent. Se la directia comunal.
In cadrul luceärilor cari se vor e- In fata hipodromului de galop existä un serviciu al inventarierei La alcatuirea tahloului general
pentru amenajarea regiunei se o de sta- Care stilul Carol II care in prezent inventa- se va de instructiunile
-Hipmlrom, se va ata hipo- rele sectoarelor ale servicillor Mu- departament.
face Arcul de trap se nicipiului pentru a stabili totalul a-
de triumf Hipodrom. va o mai arhitec- Joi seara, d. Petre Antone-
Aleia va fi continuati peste pa- scu, fostul rector al Aoademiei de La care se
'sajul de nivel in comuna Din fata hipodromulul de trap se a o cuse de creiarea Uzinelcr
_neasa, trecând prin marginea do- va creia o aleie pe mar- : comunale, averea comunei care
cedat soc. Country Club. ginea bulevardului Telegrafiei Catre un Carol II In arhitec- intra ce s'a trecut asupra U. C.
Concomitent se va creia o fir in comuna Grivita. tura B. era de miliarde lei.

str. Brozolanu 23-25

www.digibuc.ro