Căpșunele sunt primele fructe ale primăverii, au o aromă inconfundabilă și pot fi valorificate în

diferite moduri. Căpșunul este cultivat în țara noastră în majoritatea regiunilor, atât pe suprafețe
mici, cât și pe suprafețe mai extinse (de exemplu cele din Satu Mare, Sălaj și Bihor, Arad,
Dâmbovița etc.).

Motivul e lesne de înțeles: căpșunii sunt ușor de plantat, se pretează și zonelor deluroase, iar
avantajul economic nu poate fi neglijat: puteți obține producții (aproximativ 20-25 tone/ha) încă din
primul an de la plantare.

De ce să plantezi căpșuni

 Plantele de căpșun sunt ușor adaptabile condițiilor pedoclimatice din țara noastră

 Recuperarea investiției se poate face încă din primul an (prima recoltă se obține în primul an
de la plantare)
 Bună rentabilitate/ha (prețurile pot fi foarte avantajoase, mai ales atunci când fructele sunt
de o foarte bună calitate)

Beneficiile consumului de căpșune

Pe lângă gustul inconfundabil și aroma cunoscută de toată lumea, căpșunele se numără printre
fructele cu un conținut ridicat de vitamine și minerale. Printre ele sunt vitaminele C și K, potasiul,
manganul și magneziul, dar și folații. Căpșunele sunt bogate în fibre, au puține calorii și conțin
antioxidanți și polifenoli. O ceașcă de căpșune conține doar 49 de calorii, 3 grame de fibre și 12
grame de carbohidrați.

Căpșunele au un nivel ridicat de antioxidanți benefici pentru inimă, printre care sunt acizii elagici și
antocianina. Acești compuși fenolici scad riscul bolilor cardiovasculare și împiedică formarea
colesterolului periculos. Și fibrele, vitamina C și folații ajută la scăderea nivelului de colesterol în
artere.

Un studiu publicat în British Medical Journal a demonstrat că fructele de căpșun conțin un index
glicemic redus și, ca atare, consumul lor este asociat cu un risc scăzut de diabet de tip 2. De
asemenea, căpșunele ajută și la un mai bun control al glicemiei în cazul persoanelor cu diabet.
  Descoperă noul fungicid Dagonis® - polivalent și ușor de folosit
 Când se plantează căpșunii
Plantele de căpșun sunt foarte versatile: nu sunt pretențioase la căldură și rezistă cu bine la
temperaturi mai scăzute. Temperaturile optime pentru cultivarea căpșunilor sunt, însă, între 10 și 25
de grade Celsius.

În funcție de perioada în care ajung la maturitate, soiurile de căpşuni pot fi timpurii, mijlocii şi târzii.
De exemplu, soiurile timpurii ajung la maturitate în luna mai. Perioada de plantare este influențată și
de tipul de cultură - în spații protejate (sere, solarii), sau în câmp. Aceasta se poate realiza:

 primăvara: sfârșitul lui martie - începutul lui aprilie.

 vara: în perioada iunie-iulie
 toamna: între 10 septembrie și 15 octombrie

Nu uita: când mergi să cumperi stolonii pentru plantare, trebuie să te asiguri că aceștia sunt liberi de
agenți patogeni, în acest fel poți avea un start bun al culturii.
Cum se plantează căpșunii
Cum alegi terenul pentru plantare
Căpşunii sunt plante care au nevoie de soare din belşug, aşa că cel mai bun loc pentru plantarea lor
este unul cu soare cel puţin 6-7 ore pe zi.

Odată înființată, cultura de căpșun poate fi întreținută timp de 3-5 ani. Rotația culturilor are și ea un
rol important. Cele mai indicate culturi premergătoare sunt varza, morcovul, cerealele păioase.

În cazul în care pe acea parcelă au fost cultivate anterior tomate, cartofi, ardei sau vinete în ultimii 4
ani, trebuie să fie aplicate tratamente cu insecticide pentru combaterea dăunătorilor din sol.
Tipul de sol și umiditatea
Căpșunul preferă solurile umede, afânate și cu un conținut ridicat de materie organică. De
asemenea, solul trebuie să absoarbă ușor apa și să fie bine drenat.

Și pH-ul solului este important pentru creșterea căpșunilor. Pământul trebuie să aibă un nivel de
aciditate mai ridicat. De obicei, plantele trebuie cultivate într-un sol cu pH între 5 și 7. Pentru
maximizarea producției este nevoie, însă, de un sol cu pH situat între 5,8 și 6,2.

Căpșunii au nevoie de un sol umed pentru a se dezvolta în condiții optime. Irigarea prin picurare
este o soluție perfectă în cazul în care ploile se lasă aşteptate. Căpşunii trebuie udați pe tot
parcursul ciclului vegetativ, de la înflorire şi până la finalul culesului, cu o atenţie crescută mai ales în
perioada secetoasă din august şi septembrie.

Stratul de pământ umed trebuie să aibă între 2 şi 3 centimetri, dar se va evita excesul de umiditate.
Rădăcinile lor nu sunt adânc înfipte în pământ, aşa că prea multă apă ar putea duce la putrezirea
lor, în timp ce un sol prea uscat ar putea cauza uscarea lor.

Pregătirea terenului pentru plantare

Înainte de plantarea căpșunilor, trebuie să te asiguri că pământul este bine pregătit: afânat, cu
suficientă umiditate, fără buruieni. Arătura se execută la o adâncime de aproximativ 30 cm.

Tot acum e momentul pentru fertilizare, care se face cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice.
Metode de plantare a căpșunilor
Plantarea căpșunilor se face foarte rar cu ajutorul semințelor. În schimb, și pentru culturile de
grădină, și pentru cele de câmp, cele mai des folosite sunt stolonii de căpșun (plante înrădăcinate).
 Cum se plantează răsadurile de căpșun
Pentru plantarea răsadurilor, se sapă o groapă de aproximativ 15-20 de centimetri adâncime, în
funcție de lungimea rădăcinii.

Pasul următor este introducerea răsadului în groapă, acoperirea lui cu pământ și bătătorirea lui. Nu îl
așeza prea adânc în pământ, pentru că va putrezi. Poziția ideală este aceea în care doar rădăcina
este acoperită de pământ, nu și tulpina.

Schema de plantare trebuie să respecte anumite distanțe între plante. Distanța dintre rânduri trebuie
să fie între 60 și 100 de centimetri, în timp ce distanța dintre plantele aflate pe același rând trebuie
să fie de 20-25 de centimetri.

Cum se plantează stolonii de căpșuni

Plantarea stolonilor se face urmând aceleași reguli de bază ca în cazul răsadurilor, cu câteva
particularități:

  stolonii trebuie așezați în groapă perfect vertical, la o adâncime suficientă pentru a păstra

mugurele de creștere deasupra pământului.
 pământul din jurul lor se bătătorește, ca să mărești suprafața de aderență la rădăcinile
plantei
 dacă pământul nu este suficient de umed, stolonii trebuie mocirliți. Procedura implică
scufundarea lor într-un amestec de pământ, apă și gunoi de grajd. Tehnica ajută la fixarea mai
ușoară a particulelor de pământ de rădăcini
 o altă practică des întâlnită este fasonarea stolonilor, adică înlăturarea frunzelor moarte și a
filamentelor. Se păstrează doar una sau două frunze.
 Soiuri de căpșuni
În funcție de perioada de fructificare, căpşunii se împart în trei tipuri: cele de zi scurtă, cu fructificare
continuă și cele indiferente la lungimea zilei.

  soiurile de zi scurtă sau neremontante - produc căpșune de dimensiuni mari, însă rodesc

doar un sezon pe an, cel mai des în perioada mai-iunie.
 soiurile cu fructificare continuă sau remontante - au două fructificări pe an, inclusiv toamna
 soiurile indiferente la lungimea zilei sau semi-remontante - și acestea înfloresc o perioadă
mai lungă a anului, produc fructe mai mici, în schimb rezistă mai bine în fața temperaturilor mai
scăzute.

Iată câteva dintre cele mai populare soiuri de căpșuni cultivate în România:

 Coral - Este un soi românesc și viguros, cu fructe foarte dulci și o aromă intensă. Producția
pentru o singură plantă ajunge până la 300 de grame, iar o căpșună poate ajunge până la 13
grame.
 Magic - este un soi românesc, rezistent la secetă și la temperaturi scăzute. Fructul copt are
în jur de 14-15 grame, este roșu uniform și lucios. Face față cu bine transportului și e ideal pentru
masă.
 Răzvan - soi românesc neremontant. Rezistă la temperaturi scăzute şi la unii dăunători, în
schimb este mai sensibil la secetă. Produce fructe de mărime medie (10-12 grame) şi face faţă cu
brio transportului. E indicat şi pentru înmulţire, pentru că produce un număr mare de stoloni.
 Real - un alt soi românesc de calitate, Real se caracterizează prin rezistența sporită la ger.
Înflorește târziu, iar fructul este mare (14-15 grame), lucios și cu gust dulce-acidulat.
 Sătmărean - acest soi este indicat pentru plantarea în zone cu risc ridicat de secetă, e
rezistent la temperaturi reduse şi la bolile specifice căpşunilor. Fructul este, de obicei, de
dimensiuni medii (10-11 grame) şi are o culoare uniformă, roşu închis, la coacere.
 Roxana - este considerat printre cele mai productive soiuri de căpşun. Rezistent la boli şi la
ger, poate produce până la 1,5 kg de fructe.

Alte soiuri pot fi găsite în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România:

  Delicios
 Floral
 Mara
 Ralu
 Safir
 Viva

Întreținerea culturii de căpșuni

Una dintre etapele esențiale ale întreținerii căpșunilor este irigarea lor. Cea mai bună soluție este
metoda prin picurare, dar trebuie să ai grijă să instalezi tuburile de irigare chiar pe pământ și să
ferești frunzele și fructele de picăturile de apă. Căpșunii au nevoie de umezeală din belșug, așa că
irigarea plantelor este un proces de durată, de-a lungul întregului ciclu vegetativ.

Plivirea și prășitul căpșunilor

Căpșunii sunt plante de talie mică, așa că au de suferit dacă vor concura cu buruienile pentru apă,
lumină și elemente nutritive. Periodic, e indicat să sapi pământul din jurul căpșunilor, pentru a-l
afâna ca să se infiltreze apa mai ușor.

O soluție care combate cu succes apariția buruienilor este mulcirea, adică acoperirea terenului cu un
strat de materie vegetală. De cele mai multe ori sunt folosite paie, dar și folia dă rezultate bune.
Fertilizarea
Este o etapă importantă în cultivarea căpșunilor, cu un efect evident în producția și calitatea fructelor
recoltate.

Fertilizarea căpșunilor se face de-a lungul întregului ciclu vegetativ, de la plantare până la coacerea
fructului. Substanțele alese trebuie să fie folosite potrivit indicațiilor producătorilor, în cantitățile
potrivite și la momentul oportun.

Pentru început, un îngrășământ echilibrat cu părți egale de azot, potasiu și magneziu poate fi
adăugat solului înainte de plantarea căpșunilor.

Sesiunea a doua de fertilizare poate fi aplicată la 4-6 săptămâni de la plantare. Atenție, excesul de
azot în primăvară ar putea duce la apariția unor fructe moi, sensibile.
 Bolile care afectează cultura de căpșuni
Printre cele mai întâlnite boli care afectează culturile de căpșuni sunt unele specifice plantei, dar și
alte boli care, de obicei, afectează legumele sau pomii fructiferi:

 Putregaiul cenușiu
 Pătarea albă
 Mana
 Făinarea căpșunului
 Putregaiul umed
 Antracnoza

Ca să previi aceste boli, este indicat să foloseşti tratamente fitosanitare, urmând indicațiile
producătorilor, în cantitățile menționate pe ambalaje. Alege fungicidele potrivite pentru fiecare agent
patogen în parte.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este un agent patogen care poate produce pagube
însemnate, dar poate fi combătut cu fungicidul Signum® un produs inovator marca BASF.

Cele două substanţe active din componenţa Signum®, boscalid și piraclostrobin, asigură o protecție

deosebită datorită modurilor de acțiune complementare, având o dublă mișcare în plantă:
translaminară și acropetală, sistemic locală.

Signum® are și efecte fiziologice asupra plantelor, denumite efecte AgCelence®, ceea înseamnă o
toleranţă mai bună la factorii de stres și fotosinteză îmbunătățită, ceea ce se traduce printr-o
producţie mai mare, de o calitate superioară, fructe ferme și o perioadă prelungită de păstrare.
 Dăunătorii care afectează cultura de căpșuni
Lista dăunătorilor care afectează culturile de căpșuni este lungă. Multe insecte sunt, ca și în cazul
bolilor, comune și altor arbuști fructiferi sau altor legume. Printre dăunători, cei mai periculoși sunt:

 gărgărița neagră a căpșunului

 acarianul comun
 acarianul căpșunului
 gândacul păros
 păduchele de frunză
 larvele cărăbușului de mai
 nematozii căpșunilor

Nu aștepta până când întreaga cultură de căpșuni este compromisă: ia măsuri de protecție și
folosește insecticide ca să elimini amenințările încă de la început. Este important, totuși, să
urmărești cantitățile recomandate de producătorii substanțelor, dar și modul de aplicare a
insecticidelor, pentru o cultură puternică și sănătoasă.

Recoltarea căpșunelor
Ca să poată fi recoltate, căpşunele trebuie să fie bine coapte. Fructele sunt destul de fragile și
perisabile , așa că trebuie să fie culese cu grijă.

Ca să reziste mai mult timp, căpşunele trebuie să-și păstreze codița după ce au fost culese. De
asemenea, nu recolta căpşunele dacă sunt ude, mai ales dacă intenționezi să le depozitezi.
Cum se depozitează căpșunele
Căpșunele sunt fructe ușor perisabile, așa că trebuie consumate în câteva zile, cât sunt proaspete.
Pot fi ținute la frigider cel mult o săptămână, dar se păstrează bine și la congelator, timp de cel mult
șase luni.

O soluție de durată este procesarea: gemul de căpșune, dulceața sau compoturile se păstrează
foarte bine peste an, până când cultura ta de căpșuni va fi gata să producă din nou căpșune
proaspete.

Cum protejezi cultura de căpșuni pe timpul iernii

În regiunile cu ierni blânde, culturile de căpșuni nu au nevoie de măsuri speciale de protecție pe
perioada sezonului rece. În schimb, în zonele unde temperaturile scad drastic în cursul iernii, trebuie
aplicat un strat suplimentar de mulcire peste căpșuni.

Cea mai bună perioadă în care poate fi adăugat stratul de mulcire este la începutul lunii decembrie,
când plantele au intrat în hibernare. Poţi aplica peste căpșuni un strat de 2-3 centimetri de paie sau
de ace de pin. Nu folosi mulciri care conțin semințe de plante și nici rumeguș sau frunze, pentru că
sunt mai dense și ar putea să sufoce plantele.