CURS 7

Conditiile de admisibilitate

Aceste conditii se desprind din dispozitiile legii nr 554/2004 a contenciosului

administrativ cu precizarea ca prevederile sub toate aspectele de cod si de procedura se
completeaza cu prevederile de procedura civila, insa doar in masura in care dispozitiile
codului nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre o autoritate
publica pe de o parte si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime pe de alta
parte, exemplu - codul de procedura impune reguloi privind calitatea procesuala activa
sau pasiva sau capacitatea procesuala.

Prima conditie este conditia ca actul atacat sa fie act administrativ. notiunea de act
administrativ o regasim definita in legea contenciosului administrativ in art. 2 lit. c si c1
raportate la lit. h si i din care rezulta doua mari acceptiuni, respectiv forma tipica si forma
asimilata. In acceptiunea tipica actul administrativ este manifestarea unilaterala si expresa
de vointa pe care in regim de putere publica se nasc, se modifica sau se sting drepturi si
obligatii. In ceea ce proveste forma asimilata, insasi Constitutia in art. 52 vorbeste despre
act administrativ si nesolutionarea in termenul legal al unei cereri care in realitate este un
fapt administrati pe care legiutiuitorul il asimileaza prin efectele sale unui act
administrativ in mod traditional, imbracand forma refuzului nejustificat de solutionare a
unei cereri sau nesolutionarea in termenul legal. Aceste forme sunt evocate in limbajul
juridic traditional prin sintagmele tacere administrativa ( si de aici problema valorii
juridice a tacerii), conform si principiului “qui taquit consentire potest” si tardivitate.
Cea de-a doua forma asimilata a actului administrativ o reprezinta contractele
administrative care sunt actele bilaterale sau multilaterale ale administratiei publice prin
care se pun in valoare bunuri proprietate publica, se presteaza servicii publice, se
realieaza diferite lucrari publice, achizitii publice precum si alte contracte care sunt
calificate ca atare prin legi speciale. Pana in 2018 toate litigiile derviate din contracte
administrative erau solutionate de catre instantele de contencios administrativ. Prin
modificarile aduse legii contecnsiosului prin legea 2121/2018, litigiile care privesc
executarea unui contract administrativ au fost transferate instantelor de drept comun
raman in competenta contenciosului, restul litigiilor derivate dintr-un asemenea contract.
Legea permite sa faca obiect in contencios atat actele administrative cu caracter
individual, cat si cele cu caracter normativ. Diferenta dinntre ele consta in faptul ca
litigiile care privesc acte individuale sunt supuse unor termene, iar cele care vizeaza acte
normative pot fi formulate oricand.
Aceasta conditie pune in practice necesitatea de a se diferentia intre actele administrative
pe de o parte si alte inscrisuri care emana de la o autoritate publica si care din punct de
vedere al naturii lor juridice nu sun acte administrative, fiind vorba despre diferite
opreatiuni, adrese, ordine de serviciu, circulare. Pentru aceasta trebuie analizat continutul
inscrisului respectiv, daca el a produs sau nu efecte si daca sub aceste aspect are sau nu
natura juridica a unui act, putand sa faca obiectul unui litigiu de contencios administrativ.
Este posibil ca inscrisul sa se prezinte ca o adresa, ca o opretiune, insa in realitate sa fie
vorba despre un veritabil act administrativ.
Conditia ca actul sa vatame un drept recunoscut de lege sau in interes legitim. Prima lege
postdecembrista a conteciosului administrativ nr 29/1990 facea referiri la dreptul
recunoscut de lege, Consitutia … a consacrat prin art. 21 accesul liber la justitie pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime. Acest liucru a determinat ca
inca sub incidenta vechii reglemenatari sa se admita posibilitatea de a a se proteja pe
calea contenciosului administrativ atat drepturi cat si interese legitime. Dupa revizuirea
Constitutiei, a fost modificat art. privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate
publica (actualul art. 52) in sensul ca el face referire expresa atat la apararea drepturiulor
cat si a intereslor legitime, notiuni care nu sunt identice si pe care legiutorul le defineste
in art 2 dupa cum urmeaza: dreptul vatamat reprezinta orice drept prevazut de Csontitutie
sau lege in sensul larg caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ. Interesul
legitim poate imbraca doua forme:
a) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita in
considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzil prefigurat
b) interesul legitim public - vizeaza ordinea de drept si democratia consitutionala,
drepturile si libertatile cetatatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare si realizarea
competentei unei autoritati publice

Conditia indeplinirii procedurii administrative prealabile care inseamna regula

obligativitatii ca inainte de a sesiza instanta de contencios, cel vatamat sa solicite
autoritatii emitente sau celei superioare revocarea in tot sau in parte a actului. De la
aceasta regula exista si anumite exceptii: actele care nu mai pot fi revocate, deoarece au
intrat in circuitul civil, actele formulate de avocatul poporului, in general cele pe calea
contenciosului obiectiv.
Conditia termenului de introducere a actiunii care vizeaza numai actele administrative cu
caracter individual si care presupune doua termene:
a) un termen de prescriptie de 6 luni calculat la potrivit prevederilor art 11 din
legea contenciosukui administrativ in mod diferit dupa cum aveam de a face cu un act
bilitaral sau multilateral sau dupa cum se parcurge sau nu planerea prealabila la care se
raspunde sau nu
b) termenul de 1 an de la data emiterii sau adoptarii actului care este un termen de
decadere care se aplica in conditii pentru motive justificate - termen de decadere