Anton Pann

1
 Anton Pann s-a născut în preajma anilor 1796-1798 în
localitatea Sliven din Bulgaria. A fost un poet, profesor de muzică religioasă,
protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român,
compozitor al muzicii imnului național al României.
Tatal sau avea meseria caldarar iar numele de familie era Petrov si prenumele
Pantelimon. George Calinsescu spune ca tatal acestuia era aroman de origine
deoarece cunoastea limba noastra. Numele lui in romaneste a devenit Petroveanu
iar Anton Pann pastreaza numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, semnandusi
manuscrisele cu acest nume pana in 1837.
In urma mortii tatalui in 1806 sotia lui Tomaida si cei trei fii ai sai pleaca in
Basarabia stabilindu-se in Chisinau. Aici isi ia numele Antonie Pantelimovici
Petrov si invata rusa fixandu-si vocatia de psalt. Cei doi fratii ai lui s-au inrolat in
armata rusiei si mor pe campul de lupta in 1809 la asaltul Brailei impotriva
turcilor.
In 1812 ajunge cu mama sa in Bucuresti unde ajunge paraclisier la biserica
Olari si cantaret II la biserica “Cu Sfinti” de pe Calea Mosilor apoi devine si ucenic
al dascalului grec Dionisie Fotino.
Se inscrie ca”auditor” la “scoala de muzichie” deschisa de Fotino, compozitor
musical.
In 1816 paraseste scoala si merge la scoala dascalului Petru Efesiul, grec
priceput in muzica eclesiastica. Aici pe langa cunostinte ale artei musicale invata si
mestesugul tiparului.
In 1819 ajunge “director” al tipografiei lui Petru Efesiul si tipareste un Axion
in romaneste care nu s-a pastrat.
In 1820 ete numit de Mitropolitul Dionisie Lupu in comisia pentru traducerea
cantarilor bisericesti din greceste in romaneste. In acelasi an se casatorste cu
Zamfira Agurezan(vor divorta), impreuna avand un fiu pe nume Lazar care a ajuns
preot la Biserica Sfantul Visarion din Bucuresti.
In anul 1823 ajunge profesor de spaltichie la scoala de cantari bisericesti de
pe Podul Mogosoaia.
In 1826-1827 este “dascal de muzichie” la scoala de pe langa Episcopia
Ramnicului si cantaret la biserica “Buna Vestire” din Ramnicu Valcea.

2
 In activitatea sa de la Episcopie, acesta a avut ca scop principal romanizarea si
modernizarea muzicii bisericesti, dovada fiind manuscrisele redactate, constand in
cantari specific cultului orthodox: polieleuri, axioane, doxologii.
In anul 1830 deschide seria tipariturilor sale cu continut religios si laic.
In 1838, mama sa moare si apoi in 1840 se va recasatori cu o fata pe nume
Ecaterina si va ajunge prim cantaret la Biserica Alba.
Intre 1840-1854 reuseste sa tipareasca unele culegeri religioase si folclorice si
ofera stranei romanesti, toate cartile de cantari bisericesti.
In 1842 este numit de mitropolitul Neofit profesor de muzica la seminarul
Mitropoliei.
In vara lui 1844 il gasim la manastirea Tismana, ca oaspete al parintelului
arhimandrit Spiridon, caruia ii dedica, in manuscris, slujba Adormirii Maicii
Domnului.
In 1846 tipareste Poezii populare, Cantece de stea, Irmologhiu-Catavasier,
Epitaful si Heruvico-Chinonicarul.
In 1847 tipareste Heruvico-Chinonicar, Bazul muzicii bisericesti si
Anastasimatar, Randuiala Sfintei Liturghii si Parasimier.
In 1848 cand a avut loc revolutia de la Islaz activitatea sa este mai redusa
reusind sa dea patru carti printre care Privighierul, care cuprinde cantarile
Vecerniei si Utreniei.
In 1851 tipareste un Tipic Bisericesc, tradus din greceste cu ajutorul preotului
Ioan Calarasanu cu binecuvantarea mitropolitului Nifon.
In 1853 scoate la lumina tomurile II si III ale Doxastarului, talmacit din
greceste in romaneste.
In 1854 anul mortii sale reuseste sa tipareasca printre altele Mica gramatica
teoretica si practica, Irmologhiu-Catavasier(editia a-II-a) si Noul Anastasimatar.
Moare in pe data de 2 noiembrie 1854 si este inmormantat la Biserica Sfantul
Stelian din Bucuresti.

3
 Opere

Anton Pann a tiparit unele dintre cele mai vechi piese musicale de curte si
cantece de lume inspirate din melosul bizantin si otoman. In practica sa
bisericeasca, acesta a tradus si compus in traditia imnologiei bizantine si a fost
printre primii din generatia sa care a folosit terminologia muzicala vestita in
indicarea tempoului sau a elementelor de agogica.
Cele mai importante culegeri ale sale sunt:

- Versuri musicești "(1822,1830);

- Poezii deosebite sau Cântece de lume (1831);

- Poezii ce se cântǎ la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos (1846);

- Cântece de stea sau Versuri ce se cântǎ la nașterea Domnului nostru Iisus

Hristos (1846)

- Spitalul amorului sau Cântătorul dorului (1850, 1952)

In 1848 acesta compune imnul Deșteaptă-te, Române! Melodia scrisă de

Anton Pann are la bazǎ versurile lui Andrei Mureșianu.
Creaţia psaltică a lui Anton Pann este răspândită în zeci de manuscrise şi
tipărituri aflate în numeroase fonduri de biblioteci, publice, bisericeşti şi
particulare.
Cel mai important fond de manuscrise este găzduit de Biblioteca Academiei
Române. Alte manuscrise psaltice se păstrează în biblioteci precum: Biblioteca
Palatului Patriarhal, bibliotecile mănăstirilor Dintr-un lemn, Hurezi şi Tismana, în
Muzeul Judeţean Vâlcea, biblioteca Episcopiei Râmnicului, în Muzeul Anton Pann
din Râmnicu Vâlcea etc.
El ne-a lăsat şi primele culegeri de colinde şi cântece de stea, câteva cânturi
morale, cântece de lume, mult savurate în epoca sa, dar ascultate cu deosebită plă-
cere şi astăzi.  Prin eforturile şi izbutirile sale musicale.

4
 Anton Pann rămâne până astăzi o figură remarcabilă a muzicii noastre
bisericeşti româneşti, un deschizător de drumuri şi un model de urmat pentru toţi
aceia care practică muzica bisericească.

Bibliografie:
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/anton-pann-vrednic-slujitor-al-cantarii-
bisericesti-romanesti-96350.html

https://www.lecturadigitala.ro/ro/articole/biografii/82-anton-pann

http://www.clasic.radio/articol/anton-pann/2072581/5331/2

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Anton_Pann